Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru judecător: Vasilică Tatiana

Dosarul nr. 2a-2544/23

2-21133781-02-2a-06072023

DECIZIE
Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău

22 februarie 2024 mun. Chișinău

Instanța compusă din:
Președintele ședinței, judecătorul Ion Țurcan
Judecători Ana Panov și Ala Malîi
Grefier Danu Blanovschi

examinând în ședință publică cererile de apel depuse de avocatul Coșleț Petru,

în interesele lui Oleg Barabanov și a cererii de apel depuse de avocatul Alexei
Tighinean, în interesele lui Savin Radu, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 05 aprilie 2023, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de reprezentantul lui Barabanov Oleg, avocatul, Petru
Coșleț împotriva lui *****cu privire la repararea prejudiciului material și moral și
compensarea cheltuielilor de judecată,
a c o n s t a t a t:

Pretențiile din acțiune:

La 08 septembrie 2021, *****a înaintat cerere de chemare în judecată către
Savin Radu, solicitând încasarea din contul pârâtului a prejudiciului material în
mărime de 19 890 lei, a prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei, precum și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 03 octombrie 2015, în jurul
orelor 18:30, aflându-se lângă apartamentul nr. 5 de pe str. Armenească, nr. 43,
mun. Chișinău ce-i aparține cu drept de proprietate, a fost maltratat fără careva
temeiuri de către pârât, în urma cărui fapt, i-a fost fracturată coasta nr. IX fără
deplasare pe stânga cauzându-i astfel leziuni corporale ”medii”.
Astfel, reclamantul a remarcat că a apelat la poliție, iar la 08 octombrie 2015 a
depus o plângere la Procuratura sect. Centru, mun. Chișinău prin care s-a plâns că a
fost maltratat de către Savin Radu.
La 09 noiembrie 2015 în privința pârâtului *****a fost pornită urmărirea
penală nr. ***** în baza elementelor componenței de infracțiune prevăzută de art.
152 alin. (1) din Codul penal, iar prin ordonanța OUP din 16 noiembrie 2015,
reclamantul a fost recunoscut în calitate de parte vătămată.
 Prin ordonanța procurorului Procuraturii Centru, mun. Chișinău din 25
februarie 2016, pârâtul a fost scos de sub urmărire penală, din motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii, cauza penală nr. ***** fiind clasată.
Reclamantul a menționat că a contestat ordonanță respectivă, iar prin
ordonanța procurorului adjunct al Procuraturii Centru, mun. Chișinău din 20 aprilie
2016, contestația sa a fost respinsă.
Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 iunie
2016, ordonanțele din 25 februarie 2016 și din 20 aprilie 2016 au fost anulate.
Totodată, prin ordonanța procurorului Procuraturii Centru, mun. Chișinău din
15 iunie 2016, pârâtul *****a fost scos de sub urmărire penală din motiv că fapta
nu întrunește elementele infracțiunii, cauza penală nr. ***** fiind clasată.
Respectiv, la 23 august 2016 ordonanța în cauză a fost contestată procurorului
ierarhic superior, care însă prin ordonanța din 08 septembrie 2016, a respins
plângerea reclamantului.
Reclamantul a punctat că, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău
din 24 octombrie 2016, ordonanțele din 15 iunie 2016 și din 08 septembrie 2016 au
fost anulate, cauza fiind restituită organului de urmărire penală pentru verificare
suplimentară și înlăturarea neajunsurilor depistate.
La 28 ianuarie 2017 a fost emisă ordonanță de clasare a cauzei penale, iar prin
ordonanța procurorului ierarhic superior din 05 mai 2017 plângerea reclamantului
asupra acesteia, a fost respinsă.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 august 2017,
ordonanțele din 28 ianuarie 2017 și din 05 mai 2017 au fost anulate, dispunându-se
procurorului să lichideze încălcările drepturilor reclamantului admise la
examinarea plângerii.
Reclamantul a menționat că, la 11 septembrie 2017, a depus o cerere către
judecătorul de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care a solicitat
emiterea unei încheieri, prin care să se constate încălcarea termenului rezonabil de
examinare a cauzei penale nr. ***** și obligarea procurorului să finalizeze
acțiunile de urmărire penală, însă prin încheierea din 14 septembrie 2017, cererea
reclamantului a fost respinsă.
Prin ordonanța procurorului din 20 octombrie 2017, pârâtul *****a fost scos
de sub urmărire penală, cauza penală fiind clasată.
În mod repetat ordonanța dată a fost contestată, iar prin ordonanța
procurorului ierarhic superior din 24 noiembrie 2017 plângerea a fost respinsă.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 02 aprilie 2018,
menținută și prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 august 2018, ordonanțele
din 20 octombrie 2017 și din 24 noiembrie 2017, au fost anulate.
Suplimentar, reclamantul a menționat că, în cadrul audierii din 29 noiembrie
2018, pârâtul a solicitat încetarea urmăririi penale cu aplicarea prevederilor art. 275
alin. (4) din Codul de procedură penală, în legătură cu intervenirea termenului de
prescripție de tragere la răspundere penală.
Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău din 30 noiembrie
2018, acțiunile pârâtului au fost recalificate în baza art. 157 din Codul penal, cauza
penală fiind clasată.
Sub aspectul celor reflectate supra, reclamantul a menționat că, în cadrul
efectuării acțiunilor de urmărire penală, în perioada 09 noiembrie 2015 - 30
noiembrie 2018, a suportat cheltuieli de asistență juridică în sumă totală de 19 640
lei, iar datorită acțiunilor ilegale ale pârâtului, iau fost deteriorate hainele în
valoare totală de 250 lei.
În context, reclamantul a menționat că a expediat la 16 ianuarie 2021, o
pretenție prealabilă către pârât, prin care a solicitat recuperarea benevolă a
prejudiciului material și moral cauzat, însă pârâtul nu a reacționat nici într-un mod
la pretenția înaintată.

Soluția primei instanțe:

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 aprilie 2023,
cererea de chemare în judecată depusă de *****către *****cu privire la repararea
prejudiciului material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, a
fost respinsă ca neîntemeiată.
Pretențiile din apel:
La 05 aprilie 2023, Barabanov Oleg, prin intermediul avocatului Coșleț Petru,
a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05
aprilie 2023, iar la 10 septembrie 2023 a depus cerere de apel motivată prin care a
solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea a unei hotărâri noi, prin care
cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
În motivarea cererii de apel, reiterând circumstanțele de fapt și normele legale
aplicabile cauzei, *****a invocat că prima instanță eronat a interpretat materialul
probatoriu, iar pe cale de consecință, eronat a interpretat și aplicat legea materială
la adoptarea hotărârii.
Astfel, apelantul a menționat că, prin ordonanța procurorului Procuraturii
municipiului Chișinău, Oficiul Centru din 30 noiembrie 2018, se constată cu
certitudine faptul că intimatul *****a comis cu vinovăție și fără dreptul la
reabilitare infracțiunea prevăzută de art. 157 din Codul penal, însă, instanța de fond
eronat a interpretat conținutul acestei ordonanțe, iar pe cale de consecință, eronat a
ajuns la concluzia că nu există vinovăția lui *****în comiterea infracțiunii
imputate.
În context, în cadrul examinării cauzei s-a constatat cu certitudine, că datorită
acțiunilor ilegale ale intimatului Savin Radu, apelantului i-au fost cauzate leziuni
corporale medii, or, prin rapoartele de expertiză medico-legale nr. 4923 din 05
octombrie 2015 și nr. 2709/D din 23 noiembrie 2015, apelantului *****i-a fost
fracturată coasta a IX-a fără deplasare pe stânga.
Respectiv, prin prisma prevederilor art. 1423 din Codul civil (în redacția pînă
la 01. 03. 2019) și reieșind din suferințele fizice și de lungă durată suportate în
timpul tratamentului, apelantul consideră că instanța de fond era obligată să admită
capătul de cerere privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei.
De asemenea, apelantul a remarcat că, în cadrul examinării cauzei în instanța
de fond s-a constatat cu certitudine, că în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire
penală în cauza penală nr. 2015012267, apelantul a suportat cheltuieli de asistență
juridică în sumă totală de 19 640 lei, care de altfel, urmează a fi compensate de
către Savin Radu.
Subsecvent, apelantul a menționat că, în conformitate cu prevederile art. 94
alin. (1) din Codul de procedură civilă, *****urmează să-i compenseze și
cheltuielile de judecată suportate în prezenta cauză.
La 25 aprilie 2023, Savin Radu, prin intermediul avocatului Tighinean Alexei,
a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05
aprilie 2023, iar la 04 septembrie 2023 a depus cerere de apel motivată prin care a
solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea a unei hotărâri noi, prin care
cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca tardivă.
În motivarea cererii de apel s-a invocat că, potrivit art. 267 alin. (1) din Codul
civil (în vigoare în redacția anului 2015), termenul general în interiorul căruia
persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată,
dreptul încălcat este de 3 ani.
Astfel, apelantul a remarcat că, termenul de prescripție extinctivă a început să
curgă de la data în care intimatul a afirmat că i-au fost lezate drepturile și anume la
03 octombrie 2015, iar cu privire la cheltuielile de asistență juridică - la 06
noiembrie 2015.
Or, dat fiind faptul că, *****a înaintat cererea de chemare în judecată privind
încasarea prejudiciului material, a prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor
de judecată, la 08 septembrie 2021, apelantul consideră că acesta a omis termenul
de prescripție, iar pretențiile intimatului sunt tardive.
În altă ordine de idei, apelantul consideră eronat conceptul lui *****că, prin
ordonanța din 30 noiembrie 2018 privind încetarea urmăririi penale și clasarea
procesului penal, a fost stabilită vinovăția lui Savin Radu, or, în cazul respectiv,
urmărirea penală a fost încetată pe motivul intervenirii termenului de prescripție
fără stabilirea vinovăției.
Termenul legal de declarare a apelului:
În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
 În acest context, având în vedere că dispozitivul hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru a fost pronunțat la 05 aprilie 2023, iar cererile de datează
cu 05 aprilie 2023 (Barabanov Oleg) și, respectiv, 25 aprilie 2023 (Savin Radu),
Colegiul civil constată că apelurile au fost declarate în termenul legal.
Argumentele părților în ședința instanței de apel:
În ședința de judecată, apelantul *****și avocatul Coșleț Petru, au susținut
integral cererea de apel și motivele expuse în aceasta, solicitând admiterea cererii
precum a fost formulată.
Intimatul *****sau avocatul Tighinean Alexei, la ședința de judecată nu s-au
prezentat și nu au înaintat cerere de amânare sau de examinare în lipsă, deși
procedura de citare legală a fost respectată, motiv din care conducându-se în acest
sens de prevederile art. 379 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul a
dispus examinarea cauzei în lipsa părții absente.
Aprecierea instanței de apel:
Ascultând explicațiile participanților prezenți la proces, studiind materialele
cauzei în raport cu normele legale aplicabile speței date, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău consideră că apelul
declarat de Savin Radu, intermediul avocatului Tighinean Alexei urmează a fi
respins, iar apelul declarat de Barabanov Oleg, prin intermediul avocatului Coșleț
Petru, urmează a fi admis, din următoarele motive.
Potrivit art. 385 alin. (1) lit. a) și c) din Codul de procedură civilă, instanța de
apel, după ce judecă apelul, este în drept să respingă apelul și să mențină hotărârea
primei instanțe; să admită apelul și să caseze integral sau parțial hotărârea primei
instanțe, emițând o nouă hotărâre.
De asemenea, potrivit art. 373 alin. alin. (1), (2), (5) din Codul de procedură
civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și
obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește
constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele
apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în
hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au
importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele
prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța
de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit art. 386 alin. (1) lit. a), c) și d) din Codul de procedură civilă,
hotărârea primei instanțe se casează sau se modifică de instanța de apel dacă
circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost constatate și
elucidate pe deplin; concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, sunt în
contradicție cu circumstanțele pricinii; normele de drept material sau normele de
drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat.
 Instanța de apel mai menționează că conform prevederilor art. 239 din Codul
de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.
Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de
instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.
Potrivit art. 6 CEDO, instanței judecătorești î-i este atribuită obligația de a
efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor părților, cu
excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora și fără a fi înțeleasă ca
implicând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Țările de
Jos). Din interpretarea art. 6 al CEDO, se reține că, pronunțarea de către instanțele
judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului
fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței
judecătorești de a se expune în hotărârile contestate asupra tuturor cerințelor
acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea
sau respingerea acestora.
Din actele cauzei rezultă că la 03 octombrie 2015, în jurul orelor 18:30,
*****aflându-se lângă apartamentul nr. 5 de pe str. Armenească, nr. 43, mun.
Chișinău ce-i aparține cu drept de proprietate lui Barabanov Oleg, a intrat în
conflict cu ultimul utilizînd forța fizică l-a izbit pe *****de peretele casei, în urma
cărui fapt, i-a fost fracturată coasta nr. IX fără deplasare pe stânga cauzându-i
astfel leziuni corporale ”medii”.
Astfel, în legătură cu acest fapt a fost solicitată intervenția organelor de drept,
iar la 08 octombrie 2015 *****a depus o plângere la Procuratura sect. Centru,
mun. Chișinău prin care s-a plâns că a fost maltratat de către Savin Radu.
Totodată, s-a constatat că la 03 octombrie 2015, *****s-a adresat la spital
după acordarea ajutorului medical, fiindu-i stabilită diagnoza fractura coastei IX pe
stânga.
La 09 noiembrie 2015 în privința lui *****a fost pornită urmărirea penală nr.
***** în baza elementelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 152 alin.
(1) din Codul penal, iar prin ordonanța OUP din 16 noiembrie 2015, *****a fost
recunoscut în calitate de parte vătămată.
Prin ordonanța procurorului Procuraturii Centru, mun. Chișinău din 25
februarie 2016, *****a fost scos de sub urmărire penală, din motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii, cauza penală nr. ***** fiind clasată.
Mai rezultă din actele cauzei că ***** a contestat ordonanță respectivă, iar
prin ordonanța procurorului adjunct al Procuraturii Centru, mun. Chișinău din 20
aprilie 2016, contestația sa a fost respinsă.
Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 iunie
2016, ordonanțele din 25 februarie 2016 și din 20 aprilie 2016 au fost anulate.
 Totodată, prin ordonanța procurorului Procuraturii Centru, mun. Chișinău din
15 iunie 2016, *****a fost scos de sub urmărire penală din motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii, cauza penală nr. ***** fiind clasată.
Respectiv, la 23 august 2016 ordonanța în cauză a fost contestată procurorului
ierarhic superior, care însă prin ordonanța din 08 septembrie 2016, a respins
plângerea Barabanov Oleg.
Totodată rezultă că, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24
octombrie 2016, ordonanțele din 15 iunie 2016 și din 08 septembrie 2016 au fost
anulate, cauza fiind restituită organului de urmărire penală pentru verificare
suplimentară și înlăturarea neajunsurilor depistate.
La 28 ianuarie 2017 a fost emisă ordonanță de clasare a cauzei penale, iar prin
ordonanța procurorului ierarhic superior din 05 mai 2017 plângerea lui *****a fost
respinsă.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 august 2017,
ordonanțele din 28 ianuarie 2017 și din 05 mai 2017 au fost anulate, dispunându-se
procurorului să lichideze încălcările drepturilor lui Barabanov Oleg.
La 11 septembrie 2017, *****a depus o cerere către judecătorul de instrucție
al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care a solicitat emiterea unei încheieri,
prin care să se constate încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei
penale nr. ***** și obligarea procurorului să finalizeze acțiunile de urmărire
penală, însă prin încheierea din 14 septembrie 2017, cererea lui *****a fost
respinsă.
Prin ordonanța procurorului din 20 octombrie 2017, *****a fost scos de sub
urmărire penală, cauza penală fiind clasată, ordonanța dată a fost contestată, iar
prin ordonanța procurorului ierarhic superior din 24 noiembrie 2017 plângerea a
fost respinsă.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 02 aprilie 2018,
menținută și prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 august 2018, ordonanțele
din 20 octombrie 2017 și din 24 noiembrie 2017, au fost anulate.
Suplimentar, se probează că, în cadrul audierii din 29 noiembrie 2018, *****a
solicitat încetarea urmăririi penale cu aplicarea prevederilor art. 275 alin. (4) din
Codul de procedură penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de
tragere la răspundere penală.
Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău din 30 noiembrie
2018, acțiunile lui *****au fost recalificate în baza art. 157 din Codul penal, cauza
penală fiind clasată.
Astfel, invocând circumstanțele descrise supra și că a avut de suferit moral și
material în urma acțiunilor lui Savin Radu, *****a înaintat prezenta cerere de
chemare în judecată solicitând încasarea prejudiciului material în mărime de 19
890 lei, a prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prin hotărârea din 05 aprilie 2023,
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a respins ca neîntemeiată cererea de chemare
în judecată.
Colegiul civil menționează că hotărârea primei instanțe se contestă de către
*****în privința respingerii pretențiilor din acțiune și, respectiv, de către
*****având drept scop respingerea ca tardivă a pretențiilor reclamantului.
Cu referire la apelul declarat de Savin Radu, Colegiul civil menționează că,
potrivit art. 267 alin. (1) din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01 martie
2019), termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere pe calea
intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.
Conform art. 272 alin. (1) și (4) din Codul civil, termenul de prescripție
extinctivă începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune
se naște la data când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.
În acțiunile privind răspunderea delictuală, termenul de prescripție extinctivă
începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască
paguba și pe cel care răspunde de ea.
Astfel, potrivit normelor legale citate mai sus, acțiunea privind repararea
prejudiciului material în acțiunile privind răspunderea delictuală, urmează să fie
depusă în termen de 3 ani de la data când persoana a cunoscut sau trebuia să
cunoască paguba și pe cel care răspunde de ea.
La caz, *****a depus plângere la Procuratura sectorului Centru împotriva
acțiunilor lui Savin Radu, la 08 octombrie 2015, iar la 06 noiembrie 2015, a
încheiat un contract de asistență juridică cu avocatul Coșleț Petru.
Totodată, pe parcursul procesului penal au fost emise mai multe ordonanțe
(anulate de către instanțele de judecată, la cererile lui Barabanov Oleg) de scoatere
de sub urmărire penală a lui Savin Radu, iar în final, prin ordonanța Procurorului în
Procuratura mun. Chișinău din 30 noiembrie 2018, urmărirea penală în privința lui
*****a fost încetată, cauza penală fiind clasată pe motivul intervenirii termenului
de prescripție.
Prin urmare, Colegiul civil consideră că, cererea de chemare în judecată datată
cu 08 septembrie 2021, a fost depusă în interiorul termenului de prescripție stabilit
la art. 267 alin. (1) din Codul civil, deoarece, despre nașterea dreptului la acțiune
exprimată prin încălcarea dreptului său de a fi despăgubit (inclusiv material/moral
în cadrul procesului penal) *****a aflat prin prisma ordonanței Procurorului în
Procuratura mun. Chișinău din 30 noiembrie 2018.
Sub aspectul expus supra, Colegiul civil consideră declarative argumentele
apelantului *****cu privire la tardivitatea acțiunii supusă examinării în fond și că
cererea de apel depusă de către acesta urmează a fi respinsă.
 Cu referire la apelul declarat de Barabanov Oleg, Colegiul civil menționează
că angajarea răspunderii delictuale pentru prejudiciile cauzate presupune existenta
cumulată a patru condiții sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicită,
raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția autorului faptei
ilicite și prejudiciabile. Totodată, aceste condiții sunt, în același timp, condiții
generale ale răspunderii delictuale.
Astfel că, două dintre ele sunt întotdeauna obligatorii pentru toate situațiile în
care se angajează răspunderea civilă reparatorie: - prejudiciul și raportul de
cauzalitate dintre fapta ilicită a persoanei sau alt fapt juridic și acel prejudiciu
suferit injust de persoana căreia legea îi dă dreptul la reparație.
În context, fapta ilicită este fapta prin care, încălcându-se normele dreptului
obiectiv, se lezează drepturile subiective sau interesele persoanei. Fapta ilicită
poate apărea sub forma acțiunii sau inacțiunii. Fapta ilicită apare sub forma
inacțiunii în acele situații când, potrivit legii, o persoană este obligată să
îndeplinească o activitate sau să săvârșească o anumită acțiune. Abținerea de la
îndeplinirea acestei activități sau de la săvârșirea acțiunii prevăzută de normele
imperative constituie o faptă ilicită.
Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și
prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de
care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este
consecința directă a faptei ilicite.
De asemenea, potrivit art. 16 alin. (1), (8) din Codul civil (în redacția în
vigoare până la 01 martie 2019), orice persoană are dreptul la respectul onoarei,
demnității și reputației sale profesionale. Orice persoană în a cărei privință a fost
răspândită o informație ce îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională
este în drept, pe lângă dezmințire, să ceară repararea prejudiciului material și moral
cauzat astfel. Cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie sa fie
rezonabil și să se determine ținîndu-se cont de: a) caracterul informațiilor
răspândite; b) sfera de răspândire a informațiilor; c) impactul social asupra
persoanei; d) gravitatea și întinderea suferințelor psihice sau fizice cauzate
persoanei vătămate; e) proporționalitatea între acordarea despăgubirilor și gradul în
care reputația a fost lezată; f) gradul de vinovăție al autorului prejudiciului; g)
măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate; h)
publicarea rectificării, replicii sau dezmințirii până la pronunțarea hotărârii
judecătorești; i) alte circumstanțe relevante pentru cazul dat.
Conform art. 1398 alin. (1) și (2) din Codul civil, cel care acționează față de
altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în
cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.
Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile
expres prevăzute de lege.
 Potrivit art. 1422 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a
cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de
legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la
reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.
La caz, Colegiul civil menționează că drept temei de înaintare a prezentei
acțiuni, a fost invocat conflictul dintre *****și *****care a avut loc la 03
octombrie 2015 și care s-a finisat cu ordonanța procurorului în Procuratura mun.
Chișinău din 30 noiembrie 2018, prin care, acțiunile lui *****au fost recalificate în
baza art. 157 din Codul penal, iar cauza penală a fost clasată.
Luând în considerație circumstanțele constatate din materialele cauzei și în
conformitate cu normele legale citate supra, Colegiul civil apreciază ca
neîntemeiată concluzia primei instanțe cu privire la respingerea acțiunii depuse de
Barabanov Oleg, or, conform prevederilor art. 60 alin. (1) lit. a) din Codul penal,
normă reflectată în ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău din 30
noiembrie 2018, dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la
săvârșirea unei infracțiuni ușoare, persoana se liberează de răspundere penală.
De altfel, instanța de apel nu pune în discuție legalitatea și temeinicia
acțiunilor Organului de Urmărire Penală în privința clasării cauzei penale pe
temeiul expirării termenului, deoarece acest aspect se prezumă a fi epuizat prin
prisma normei citate supra, însă, latura cu privire la răspunderea civilă a
învinuitului *****față de Barabanov Oleg, urmează a fi evaluată în raport cu
circumstanțele cauzei.
Astfel, deși cauza penală a fost clasată pe motivul intervenirii termenului de
prescripție, în partea descriptivă a ordonanței procurorului în Procuratura mun.
Chișinău din 30 noiembrie 2018, este stabilit că acțiunile imprudente ale lui *****-
vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență, au
fost prejudiciabile față de Barabanov Oleg, astfel, prin ordonanța din 29 noiembrie
2018, *****a fost recunoscut în calitate de învinuit în baza art. 157 din Codul
penal.
În aceeași ordine de idei, Colegiul civil reține din conținutul ordonanței emise
de către procurorul în Procuratura municipiului Chișinău Oficiul Centru la 30
noiembrie 2018 că, intimatul *****a comis cu vinovăție și fără dreptul la
reabilitare, infracțiunea prevăzută de art. 157 din Codul penal.
Respectiv, dat fiind faptul că s-a constatat cu certitudine fapta prejudiciabilă
săvârșită de Savin Radu, manifestată prin agresarea fizică a lui *****și provocarea
leziunilor corporale medii (fracturată coasta nr. IX fără deplasare pe stânga),
Colegiul civil consideră întemeiate pretențiile înaintate de către *****de încasare a
prejudiciului moral.
 Totodată, în privința cuantumului prejudiciului moral, Colegiul civil
menționează că, în conformitate cu art. 1423 alin. (1) și (2) din Codul civil,
mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de
judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate
persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă
vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare
poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor
psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare
circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al
persoanei vătămate.
Subsecvent Colegiul civil notează că remunerația/compensația prejudiciului
moral are scopul de a repara de fapt prin echivalent bănesc suferințele psihice și
fizice cauzate de către făptuitor, astfel încât cuantumul acesteia trebuie să fie
echitabil și proporțional suferințelor cauzate.
Respectiv, instanțele de judecată urmează să i-a în considerație la
determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, atât aprecierea
subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice părții vătămate,
cât și datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi: importanța vitală a
drepturilor personale nepatrimoniale și a bunurilor (viața, sănătatea, libertatea,
inviolabilitatea locuinței, secretul personal și familial, onoarea, demnitatea și
reputația profesională etc. ); nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată
a suferințelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate, pricinuirea vătămării
corporale, decesul persoanelor apropiate (rudelor), pierderea sau limitarea
capacității de muncă etc. ); felul vinovăției (intenția, imprudența) persoanei care a
cauzat prejudiciul, în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este
necesară prezența ei.
La determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent bănesc, instanțele
judecătorești sunt în drept să ia în considerație și alte circumstanțe probatoare prin
actele pricinii, în particular, situația familială și materială a persoanei care poartă
răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părții vătămate, intenția acestuia în
cadrul comiterii faptei ilicite.
În consecință, fiind constatat cu certitudine că prin acțiunile de agresiune
fizică a lui Savin Radu, apelantului *****i-a fost cauzat un anumit nivel de stres și
frustrare care i-au afectat onoarea și demnitatea, i-au cauzat vătămării corporale
neînsemnate, agresorul cu intenție s-a manifestat în sensul dat, Colegiul civil
consideră că suma de 10 000 lei, ar constitui la caz o satisfacție echitabilă
reclamantului întru compensarea prejudiciului moral cauzat.
De altfel, argumentele apelantului expuse în privința cuantumului
prejudiciului moral pretins în sumă de 30 000 lei, în opinia instanței de apel sunt
irelevante, or, acesta este excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz, contrar legii
și de fapt, luând la bază principiile compensării rezonabile și echitabile a
prejudiciului moral, precum și practica națională pe asemenea categorii de litigii, ar
constitui o îmbogățire fără justă cauză.
Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului material în mărime de
250,00 lei, cu titlu de deteriorare a hainelor Colegiul o consideră drept
neîntemeiată, or, după cum rezultă din actele cauzei acestea au fost restituite
apelantului, iar probe privind deteriorarea acestora și sumele solicitate nu a fost
probate în sensul încasări prejudiciului solicitat.
De asemenea, Colegiul civil menționează că potrivit art. 229 alin. (2) din
Codul procesual penal, instanța de judecată poate obliga condamnatul să
recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,
traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care
acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele
justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor
judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau
căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum si de persoana în privința căreia urmărirea
penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.
La caz, instanța de apel reține că, în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire
penală în cauza penală nr. 2015012267, apelantul *****a fost reprezentat de către
avocatul Coșleț Petru, în temeiul Contractului de asistență juridică nr. 01/128 din
06 noiembrie 2015, iar pentru serviciile acestuia a achitat cheltuieli de asistență
juridică în sumă totală de 19 640 lei.
Astfel, prin prisma prevederilor art. 1398 alin. (1) și (2) din Codul civil,
instanța de apel consideră întemeiate pretențiile apelantului Barabanov Oleg, cu
privire la încasarea de la *****a sumei de 19 640,00 lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică (prejudiciu patrimonial) suportate în cadrul cauzei penale.
Subsecvent, conform art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții
care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a
fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional
părții admise din pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile
reclamantului.
Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească
obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de
cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale,
necesare și rezonabile, iar conform alin. (11) al aceluiași articol, cheltuielile
menționate la alin. (1) se compensează pârții care a avut câștig de cauză dacă
aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.
Astfel, luând în considerație cele reflectate supra și ținând cont de faptul că în
cadrul prezentului proces, *****a fost reprezentat de către avocatul Coșleț Petru,
instanța de apel consideră întemeiate pretențiile reclamantului/apelant cu privire la
compensarea din contul lui *****a cheltuielilor de judecată suportate în prezenta
cauză civilă, în cuantum de 3 000 lei.
În conformitate cu prevederile art. 385 lit. c), 390 CPC, Colegiul Civil,
comercial și de contencios administrativ

d e c i d e:

Se respinge cererea de apel depusă de avocatul Alexei Tighinean, în interesele

lui Savin Radu.
Se admite cererea de apel depusă de avocatul Coșleț Petru, în interesele lui
Oleg Barabanov.
Se casează hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 05 aprilie
2023, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
reprezentantul lui Barabanov Oleg, avocatul, Petru Coșleț împotriva lui *****cu
privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de
judecată și se adoptă o nouă hotărîre prin care:
Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de reprezentantul lui
Barabanov Oleg, avocatul, Petru Coșleț împotriva lui *****cu privire la repararea
prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
Se încasează de la Radu Savin, în beneficiul lui Oleg Barabanov suma de
19 890 (nouăsprezece mii opt sute nouăzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică în cadrul cauzei penale, suma de 10000 (zece mii) lei, cu titlu de prejudiciu
moral și suma de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în cadrul
procesului civil. În rest pretențiile se resping.
Decizia este definitivă și executorie din momentul emiterii, însă poate fi
atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 2 luni de la
comunicarea deciziei integrale, prin intermediul Curții Supreme de Justiție.

Președintele ședinței,
judecătorul Ion Țurcan

Judecătorii Ana Panov

Ala Malîi