Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecător N.

Mămăligă)
Dosarul nr. 2a-967/21
2-20119303-02-2a-05032021

DECIZIE
29 aprilie 2021 mun. Chişinău
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ
al Curţii de Apel Chișinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul: Nelea Budăi
Judecători: Iurie Cotruță și Viorica Mihaila
Grefierul: Maricica Lungu

Examinând în ședința de judecată publică apelul declarat de Straistean

Natalia,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Straistean Natalia
împotriva Ministerului Justiției privind constatarea faptului încălcării dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului
material și moral și încasarea dobânzii de întîrziere,
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 decembrie
2020, prin care acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată,

constată

La 28 septembrie 2020, Straistean Natalia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova.
A solicitat constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești din 08 august 2018, repararea prejudiciului
material în sumă de 837 lei, dobânda de întîrziere în mărime de 275 lei și
prejudiciul moral cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești în mărime de 2 000 lei.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 08 august 2018, Judecătoria
Chișinău, sediul Buiucani, judecător Dorin Dulghieru, a emis hotărârea prin care a
dispus încasarea din contul lui Manin Marcel în beneficiul Nataliei Straistean a
sumei de 100 lei taxa de stat, 237 lei cheltuieli de judecată și 500 lei cu titlu de
prejudiciu moral, în total 837 lei.
Relevă că, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 august
2018, a devenit irevocabilă prin necontestare. A indicat că din cauza stării sănătății
a împuternicit, prin procură pe soțul său Străisteanu Gheorghe, conform căreia
ultimul este în drept de a primi, ridica și depune spre executare documentul
executoriu nr. 2-96/18, emis în temeiul hotărârii enunțate.
Susține că, în decurs de 2 ani și 2 luni, reprezentantul său Străisteanu
Gheorghe, prin diverse cereri, plângeri și prezentări personale, s-a adresat
cancelariei instanței respective pentru a primi titlul executoriu, însă a fost informat
că documentul executoriu se află la grefierul judecătorului, Oprea Lidia, și urmează
să îl ridice de la aceasta. La solicitarea lui Străisteanu Gheorghe privind eliberarea
titlului executoriu, a fost refuzat sub pretextul că actul juridic solicitat nu poate fi
eliberat în bază de procură, fiind necesară ridicarea personală de către creditor.
A relatat că, la 20 mai 2020, a recepționat răspunsul Agenției de Administrare
a Instanțelor Judecătorești, la plângerea depusă, prin care a fost informată că titlul
executoriu nr.2-96/18 se află în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și
urmează a fi ridicat personal de Straistean Natalia.
Notează că, la 04 iunie 2020, împreună cu Străisteanu Gheorghe, s-au
prezentat la cancelaria Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, însă cauza civilă și
titlul executoriu lipseau. Afirmă că grefierul judecătorului Dorin Dulghieru, Oprea
Lidia, în mod abuziv și ilegal, timp de 2 ani a ținut dosarul și nu l-a transmis în
cancelarie, intenționat ducând în eroare și Ministerul Justiției precum că cauza se
află în cancelaria instanței. Prin urmare, nici la 04 iunie 2020, nu a primit
documentul executoriu, iar hotărârea judecătorească devenită irevocabilă nu este
executată din vina grefierului Oprea Lidia, care în opinia sa, efectuează măsuri
ilegale pentru protejarea debitorului Manin Marcel de la executarea actului juridic.
Totodată, a mai indicat că, în legătură cu situația epidemiologică din țară și a
stării sănătății, la 25 iunie 2020, a expediat prin intermediul Poștei Moldovei, o altă
cerere prin care a solicitat expedierea documentului executoriu nr.2-96/18 la adresa
de domiciliu, pentru prezentare spre executare.
Accentuează că, la 02 iulie 2020, a recepționat un răspuns la cererea din 25
iunie 2020, prin care, repetat, i-a fost refuzată eliberarea titlului executoriu solicitat.
A mai menționat că conform programului „ILBA” pentru perioada 08 august 2018 -
21 septembrie 2020, dobânda de întârziere din 837 lei constituie suma de 275 lei.
Consideră că urmare a încălcării grave a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă
totală de 1 112 lei și prejudiciu moral. Totodată, estimează mărimea prejudiciului
moral în sumă 2 000 lei, care este cu mult mai mică decât mărimea sumelor oferite
de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze similare decise împotriva
Moldovei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 decembrie 2020,
cererea de chemare în judecată depusă de Straisteanu Natalia împotriva
Ministerului Justiției privind constatarea faptului încălcării dreptului la executarea
în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și
moral, și încasarea dobânzii de întîrziere a fost respinsă ca neîntemeiată.
La data 05 ianuarie 2021, Straistean Natalia a depus cererea de apel, solicitând
admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi
hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.
În motivarea cererii de apel au invocat circumstanțele în fapt și în drept
invocate în cererea de chemare în judecată.
În motivarea cererii de apel a mai invocat că, instanța de fond nu a constatat
şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea
pricinii în fond-(art. 386 alin. (1) lit. a) CPC); nu a dovedit circumstanţele,
considerate ca fiind stabilite-(art.386 alin.(l) lit. b) CPC); concluziile primei
instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele adevărate ale
pricinii-(art.386 alin. (1) lit. c) CPC); au fost încălcate şi aplicate greşit şi eronat
normele de drept material şi procedural-(art. 386 alin. (1) lit. d) CPC).
Afirmă că, hotărârea primei instanţe din 11 decembrie 2020 este emisă
intenţionat ilegal, contrar tuturor prevederilor legislaţiei naţionale şi celei
internaţionale, şi urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în instanţa de apel şi
admiterea tuturor cerinţelor formulate în acţiunea civilă.
Notează că, conform art. 118 alin.(l) CPC RM fiecare parte tebuie să
dovedească circumstanţele pe care le învocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor
sale dacă legea nu dispune altfel.
Invocă că, în calitate de reclamant, a prezentat instanţei de judecată probe
incontestabile care confirmă faptul că prin încălcarea dreptului la executarea
hotărârii judecătorești irevocabile din 08 august 2018, angajații statului au trecut
peste toate limitele legale, iar circumstanțele în care persoanele cu funcție de
răspundere refuză să acționeze au provocat daune morale și materiale
irecuperabile.
Reiterează că, încălcarea obligațiilor și a competenței prevăzute de lege de
către persoanele responsabile, i-a cauzat prejudiciu moral care dă temei pentru
răspunderea delictuală.
Totodată, invocă că normele de drept indicate în cererea de chemare în
judecată servesc temei pentru judecarea cauzei în strictă conformitate cu
prevederile legislației naționale și Convenției Europene.
Consideră că, astfel, instanţa de fond a ignorat toate probele, toate
prevederile legislaţiei în vigoare, inclusiv şi recomandările CEDO, care prevăd
expres că, Hotărârea instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele Legii, trebuie sa
fie legală, întemeiată și să conţină răspunsuri la toate pretenţiile. Hotărârea
judecătorească trebuie sa fie pe cât e posibil de concisă. Ea poate fi întocmită liber,
dar trebuie sa corespundă tuturor normelor de drept, să fie clară, înţeleasă de părţile
implicate în litigiu si sa răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și
obiecţiile formulate de reclamant și pârât (Principiul nr. 6 al Recomandării nr. R
(84) 5 privind principiile de procedura civilă menite pentru ameliorarea
funcţionarii justiţiei, adoptate de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la
28.02.1984).
În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a
apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea
nu prevede altfel.
În această ordine de idei, Colegiul civil conchide că potrivit materialelor
cauzei, la data de 11 decembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a
pronunțat dispozitivul hotărârii, astfel, instanţa de apel conchide apelul declarat la
data de 05 ianuarie 2021, ca fiind depus în termenul legal.
În ședința instanței de apel apelanta Straistean Natalia, fiind citată în mod
legal despre data și ora ședinței de judecată nu s-a prezentat, nu a solicitat
examinarea cauzei în lipsa sa. Întru a nu admite tergiversarea examinării cauzei, în
temeiul art.379 alin.2 CPC, instanța a considerat posibilă examinarea cauzei în
lipsa acesteia.
Reprezentantul intimatului Ministerul Justiției fiind citat în mod legal despre
data și ora ședinței de judecată nu s-a prezentat, nu a solicitat examinarea cauzei în
lipsa sa. Întru a nu admite tergiversarea examinării cauzei, în temeiul art.379 alin.2
CPC, instanța a considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa acestuia.
Studiind cererea de apel şi materialele cauzei, Colegiul civil consideră că
apelul declarat de urmează a fi respins, cu menținerea hotărârii instanţei de fond
din următoarele considerente.
În conformitate art. 385 lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa de apel, după
ce judecă apelul, este în drept: să respingă apelul şi să menţină hotărîrea primei
instanţe.
Conform prevederilor art.118 alin.(1) CPC, fiecare parte trebuie să
dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor
sale dacă legea nu dispune altfel.
Articolul 130 alin.(1) CPC statuează că instanţa judecătorească apreciază
probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multe aspectual, completă,
nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi
interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
În temeiul art.240 alin.(1) CPC, la deliberarea hotărârii, instanţa
judecătorească apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă
pentru soluţionarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului
juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii.
Potrivit dispoziţiilor art.373 alin.(1), (2), (3), (5) CPC, instanţa de apel
verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate,
legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea
circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.
În limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile
juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost
stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea cauzei, apreciază probele din
dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la
proces.
În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi,
instanţa de apel se pronunţă în fond, numai în temeiul celor invocate în primă
instanţă.
Concomitent, instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Astfel, prevederile legale enunţate în mod expres obligă instanţa de apel să
verifice circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe,
precum şi cele care nu au fost stabilite şi este obligată să se pronunţe asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Din conţinutul celor relatate Colegiul reţine că sarcina instanţei de apel
derivă reieşind din dispoziţiile art.373 alin.(1), (2), (3), (5) CPC, în condiţiile în
care instanţa de fond a soluţionat fondul cauzei, cu expunerea argumentelor în
vederea admiterii sau respingerii acţiunii în raport cu concluziile reţinute de către
aceasta.
Totodată, Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va
formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al apelanților, ci va analiza
doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea Gard Ruiz
vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag.26, Moreira Fereira vs
Portugalia (nr.2) (Marea Cameră), 11 iulie 2017, parag.84,98).
În conformitate cu materialele cauzei se atestă faptul că materialele cauzei
denotă următoarele circumstanțe ale cauzei:
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, nr.2-96/2018 din 08
august 2018, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de către
Straistean Natalia împotriva lui Manin Marcel cu privire la încasarea prejudiciului
material în mărime de 300 lei și a celui moral în mărime de 10 000 lei. S-a încasat
din contul lui Manin Marcel în beneficiul Nataliei Straistean, prejudiciul moral în
mărime de 500 lei. În rest cererea de chemare în judecată, în partea încasării
prejudiciului material în mărime de 300 lei și a celui moral în mărime de 9 500 lei,
a fost respinsă neîntemeiată. S-a încasat din contul lui Manin Marcel în beneficiul
Nataliei Straistean, cheltuielile de plată a taxei de stat în mărime de 100 lei și
cheltuielile de înștiințare a pârâtului în mărime de 237,20 lei (f.d.21).
 Totodată în raportul motivat privind respectarea termenului rezonabil de
executare a hotărârii judecătorești la cererea înaintată de către Straistean Natalia
împotriva lui Manin Marcel privind repararea prejudiciului material și moral,
rezultă că:
La 10 septembrie 2018 Straistean Natalia a înaintat cerere, în temeiul art.12
din Codul de executare, prin care a solicitat expedierea în adresa sa a titlului
executoriu pe marginea cauzei civile nr.2-96/18;
Prin scrisoarea din 11 septembrie 2018 judecătorul Dulghieru Dorin i-a
comunicat că titlul executoriu pe cauza civilă nr.2-96/18 la cererea de chemare în
judecată depusă de către Straistean Natalia împotriva lui Manin Marcel privind
repararea prejudiciului material în sumă de 300 lei și a celui moral în mărime de
1000 lei a fost întocmit la 11 septembrie 2018, conform hotărârii Judecătoriei
Chișinău (sediul Buiucani) din 08 august 2018, care a intrat în vigoare la data de
10 septembrie 2018, poate fi ridicat în modul corespunzător de la grefier, pe
parcursul programului de lucru;
La fel, repetat, la 23 octombrie 2018 s-a comunicat că titlul executoriu pe
cauza civilă nr.2-96/18 se poate ridica în modul corespunzător de la grefier, pe
parcursul programului de lucru;
La 23 octombrie 2018 de către Straistean Natalia și reprezentantul prin
procură al ei Straisteanu Gheorghe a fost depusă o cerere în baza art.14 din Legea
contenciosului administrativ, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului
Nataliei Straistean și obligarea persoanelor responsabile din cadrul Judecătoriei
Chișinău (sediul Buiucani) să întreprindă toate măsurile prevăzute de lege pentru a
examina cererea din 10 septembrie 2018 în strictă conformitate cu legislația în
vigoare și să fie eliberat titlu executoriu;
Prin scrisoarea nr.5120OG/18 din 24 octombrie 2018 s-a comunicat lui
Straistean Natalia și Straisteanu Gheorghe că în conformitate cu prevederile art.75
alin.(11) Cod de procedură civilă și art.12 alin.(1) din Codul de executare, doar
participanții la proces au dreptul de a solicita și primi titlul executoriu pe caz fie
personal, fie în cazul persoanei fizice de către reprezentantul acesteia, care este
împuternicit conform art.75 alin.(11) Cod de procedură civilă, însă la caz din
conținutul procurii, în lipsa altor informații, s-a constatat că Straisteanu Gheorghe
nu a probat gradul de rudenie și faptul că este licențiat în drept, circumstanțe care
ar determina dreptul acestuia de a se considera reprezentantul participantului
Straisteanu Natalia în procesul indicat în cerere și corespunzător de a primi titlul
executoriu, totodată fiind informată suplimentar că titlul executoriu poate fi ridicat
în modul corespunzător de la grefier de către creditor personal, fie de către
reprezentantul acestuia împuternicit conform art.75 alin.(11) Cod de procedură
civilă;
 La 05 noiembrie 2018 de către Straistean Natalia a fost înaintat repetat
cerere în temeiul art.12 din Codul de executare, prin care a solicitat expedierea
titlului executoriu nr.2-96/18 la adresa indicată;
Prin scrisoarea din 06 noiembrie 2018 Straistean Natalia a fost informată
repetat despre posibilitatea ridicării titlului executoriu în modul corespunzător de la
grefier, contrasemnătură pe parcursul orelor programului de lucru;
La 26 decembrie 2018 de către Straistean Natalia a fost înaintată cerere, în
temeiul art.12 din Codul de executare, prin care s-a solicitat expedierea titlului
executoriu nr.2-96/18 la adresa indicată;
Prin scrisoarea din 28 decembrie 2018 repetat s-a comunicat Nataliei
Straistean despre posibilitatea ridicării titlului executoriu în modul corespunzător
de la grefier, contrasemnătură pe parcursul orelor programului de lucru;
Totodată, prin scrisoarea din 28 decembrie 2018 s-a informat Straistean
Natalia și Straisteanu Gheorghe, că Straisteanu Gheorghe nu a probat gradul de
rudenie și faptul că este licențiat în drept, circumstanțe care au determinat dreptul
acestuia de a se considera reprezentatul participantului Straistean Natalia în
procesul indicat în cerere și corespunzător de a primi titlul executoriu, în același
timp s-a comunicat că titlul executoriu poate fi ridicat în modul corespunzător de la
grefier de către creditor personal, fie de către reprezentantul acestuia împuternicit
conform art.75 alin.(11) Cod de procedură civilă;
La 30 ianuarie 2019 de către Straistean Natalia a fost înaintată repetat cerere,
în temeiul art.12 din Codul de executare, prin care s-a solicitat expedierea titlului
executoriu nr.2-96/18 la adresa indicată;
Prin scrisoarea din 01 februarie 2019 s-a explicat lui Straistean Natalia că a
fost înștiințată despre posibilitatea ridicării titlului executoriu în modul
corespunzător, fapt confirmat prin avizele de recepție, comunicându-i că titlul
executoriu poate fi ridicat în modul corespunzător de la grefier de către creditor
personal, fie de către reprezentantul acestuia împuternicit conform art.75 alin.(11)
Cod de procedură civilă;
Prin actul de constatare din 04 iunie 2020 s-a constatat faptul că la 04 iunie
2020 în jurul orelor 10-10 dna Straistean Natalia, fiind însoțită de către Straisteanu
Gheorghe, s-au apropiat de ghișeul nr.5 în cadrul Direcției generale evidență și
documentare procesuală a cauzelor penale a Judecătoriei Chișinău (sediul
Buiucani), cu solicitarea de a i se elibera titlul executoriu pe cauza civilă nr.2-
96/18, la fel de către specialistul principal Popenco Natalia i-a fost comunicat că
urmează să aștepte cîteva minute pentru a fi ridicat dosarul civil, la care este anexat
titlul executoriu, care conform prevederilor legale urmează a fi eliberat creditorului
contrasemnătură pe coperta dosarului. Între timp, Straisteanu Gheorghe, care
ulterior s-a constatat că nu este parte procesuală pe dosarul în cauză, folosindu-se
de un dispozitiv de luat vederi, a exclamat careva replici cu vocea ridicată, după
care a ieșit împreună cu Natalia Straisteanu, refuzând să ridice titlul executoriu,
care este anexat la cauza civilă nr.2-98/2018 (f.d.55-92).
Instanța de apel reține și fapul că la 06 noiembrie 2018, Străistean Natalia și
Străisteanu Gheorghe s-au adresat cu acţiune în instanţa de judecată împotriva
Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, privind constatarea încălcării dreptului lui
Străistean Natalia și Străisteanu Gheorghe la petiţionare, dreptul la proprietate,
(prin refuzul eliberării titlului executoriu şi stopării executării hotărârii
judecătoreşti irevocabile), dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești irevocabile din 08 august 2018; obligarea judecătorului Dorin
Dulghieru să examineze cererile din 11 septembrie şi 05 noiembrie 2018 în strictă
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi eliberarea titlului executoriu nr.
2-96/18, (expedierea prin poştă la adresa indicată în cerere sau reprezentantului în
bază de procură); încasarea de la contul Judecătoriei Chişinău în beneficiul lui
Străistean Natalia a sumei de 700 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, prin
încălcarea dreptului la petiţionare dreptul la proprietate, (prin refuzul eliberării
titlului executoriu şi stopării executării hotărârii judecătoreşti irevocabile), dreptul
la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti irevocabile din 08 august
2018; încasarea de la contul Judecătoriei Chişinău în beneficiul lui Străisteanu
Gheorghe a sumei de 700 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea
dreptului la petiţionare dreptul la proprietate, (prin refuzul eliberării titlului
executoriu şi stopării executării hotărârii judecătoreşti irevocabile), dreptul la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti irevocabile din 08 august
2018.
Totodată, la 22 noiembrie 2018 Străistean Natalia reprezentantă de către
Străisteanu Gheorghe s-a adresat cu acţiune în instanţa de judecată împotriva
Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani şi Ministerului Justiţiei a Republicii
Moldova, cu privire la apărarea dreptului împotriva acţiunilor ilegale comise de
Judecătorul Dorin Dulghieru şi angajații Ministerului Justiţiei şi încasarea
prejudiciului moral.
Prin încheierea Judecătoriei Străşeni din 12 februarie 2019, cauzele civile au
fost conexate într-un singur proces.
Prin hotărârea Judecătoriei Străşeni din 20 mai 2019 au fost respinse ca
neîntemeiate cererea de chemare în judecată depusă de Străistean Natalia și
Străisteanu Gheorghe împotriva Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, privind
apărarea dreptului încălcat și încasarea prejudiciului moral, și cererea
reclamantului Străistean Natalia, reprezentantă de către Străisteanu Gheorghe,
împotriva Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, şi Ministerului Justiţiei a
Republicii Moldova, cu privire la apărarea dreptului împotriva acţiunilor ilegale
comise de Judecătorul Dorin Dulghieru şi angajații Ministerului Justiţiei, şi
încasarea prejudiciului moral (f.d.78).
 Prin decizia din 23 octombrie 2019, Curtea de Apel a respins apelul declarat
de către Străistean Natalia și Străisteanu Gheorghe împotriva hotărârii
Judecătoriei Străşeni din 20 mai 2019 (f.d.79-85).
În conformitate cu prevederile art.123 alin.(2) CPC, faptele stabilite printr-o
hotărîre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluţionată anterior în
instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa
care judecă cauza şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la
judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleaşi persoane.
Corepunzător, în conformitate cu norma de drept indicată, decizia din 23
octombrie 2019, emisă de Curtea de Apel Chișinău prin care a fost menținută
hotărârea Judecătoriei Străşeni din 20 mai 2019, se bucură de autoritatea lucrului
judecat, astfel încât faptele şi concluziile instanţei referitor la raporturile juridico-
civile între părţile litigante, drepturile şi obligaţiile acestora precum şi faptele
constate prin aceste acte judecătorești sunt degrevate de la probațiune şi sunt
obligatorii pentru instanţa care judecă o altă cauză.
În speță, în opinia Colegiului civil admiterea cererii de chemare în judecată
depusă de Straistean Natalia vine în contradicţie cu constatările stabilite printr-o
hotărâre judecătorească irevocabilă.
Or, instanța de apel reține că prin hotărârea definitivă a instanței s-a conchis
că nu a fost încălcat reclamantei Straistean Natalia dreptul la executare în termen
rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi nu este întemeiată pretenţia reclamantei
privind constatarea unei astfel de încălcări.
În conformitate cu prevederile art.15 alin.(1) Cod de executare, documentul
executoriu se prezintă spre executare de către creditor.
Conform art. 1 alin. (1) din Legea privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr.
87 din 21 aprilie 2011, scopul respectivei legi constă în crearea în Republica
Moldova a unui remediu intern eficient de apărare a dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei şi a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătoreşti. Prevederile alin. (2) al acestui articol statuează că aplicarea
şi interpretarea termenilor din prezenta lege se fac prin prisma legislaţiei naţionale,
a prevederilor Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană
fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătoreşti, poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată
privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin
această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală
civilă.
Potrivit art. 4 alin. (1) din legea menţionată, sarcina probaţiunii lipsei de
încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi a lipsei suportării unui
prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiţiei, iar sarcina de a dovedi suportarea
prejudiciului material cauzat prin această încălcare şi suportarea costurilor şi
cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.
În consecință, în circumstanțele enunțate, Colegiul civil reține ca întemeiată
concluzia primei instanțe precum că, prevederile Legii nr.87 din 21 aprilie 2011,
nu acordă dreptul în mod automat la repararea prejudiciului moral, în lipsa
dreptului de a solicita acordarea acestui prejudiciu în temeiul Legii nr.87 şi în lipsa
dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat
de lege.
Corespunzător, în mod just a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția cu
privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil
a hotărârii judecătorești.
Totodată instanţa de apel reţine justă soluţia primei instanţe, care a conchis
că în circumstanţele în care s-a stabilit netemeinicia pretenției cu privire la
constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești, subsecvent urmează a fi respinse pretențiile reclamantei
privind repararea prejudiciului material în sumă de 837 lei, încasarea dobânzii de
întîrziere în mărime de 275 lei și a prejudiciul moral cauzat prin încălcarea gravă a
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești în mărime de 2
000 lei.
În conformitate cu art. 118 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, fiecare
parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al
pretențiilor şi obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța
judecătorească pornind de la pretențiile şi obiecțiile părților şi ale altor participanți
la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi
aplicate.
În baza art. 130 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească
apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,
completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi
interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru
instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare
probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea
ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficientă
pentru soluționarea cauzei.
 Corespunzător, în circumstanțele în care în ședința de judecată nu a fost
demonstrat prin probe concludente încălcarea drepturilor apelentei cât și suportarea
unui prejudiciu, Colegiul civil consideră întemeiată concluzia primei instanțe, care
a respins integral acțiunea ca neîntemeiată.
Se resping afirmațiile apelantului, precum că instanța de fond nu a constatat
şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea
pricinii în fond-(art. 386 alin. (1) lit. a) CPC); nu a dovedit circumstanţele,
considerate ca fiind stabilite-(art.386 alin.(l) lit. b) CPC); concluziile primei
instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele adevărate ale
pricinii-(art.386 alin. (1) lit. c) CPC); au fost încălcate şi aplicate greşit şi eronat
normele de drept material şi procedural-(art. 386 alin. (1) lit. d) CPC), or în speță s-
a constatat că instanța de fond a apreciat probele, a determinat circumstanţele care
au importanţă pentru soluţionarea cauzei, care au fost stabilite, caracterul
raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării cauzei şi admisibilitatea
acţiunii și în final a emis o hotărîre corectă.
Astfel, instanţa de apel, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza
Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995, unde Comisia a menţionat că „... art. 6 § 1 al
Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de
recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat
împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de
succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în apel, mai
mult că acestea nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată la caz a
normelor de drept material sau procedural de către instanţe.
Conform art. 82 CPC, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat şi
din cheltuielile de judecare a pricinii.
În acest sens, Colegiul consideră oportun de a relata prevederile art. 94 alin.
(1) CPC, care reglementează că instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut
procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de
judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se
compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar
pîrîtului - proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului.
În speţă, Colegiul civil reţine că partea care a avut câștig de cauză nu a
solicitat încasarea cărorva cheltuieli de judecată.
Luînd în considerație cele expuse, Colegiul civil consider necesar de a
respinge cererea de apel depusă de Straistean Natalia, a menține hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 decembrie 2020, emisă în cauza civilă,
la cererea de chemare în judecată depusă de Străistean Natalia împotriva
Ministerului Justiției privind constatarea faptului încălcării dreptului la executarea
în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și
moral, și încasarea dobânzii de întîrziere.

În conformitate cu prevederile art.385 lit. a), art.390 CPC, Colegiul Civil,

comercial și de contencios administrativ,

d e c i d e:

Se respinge cererea de apel depusă de Straistean Natalia.

Se menține hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 decembrie
2020, emisă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Străistean
Natalia împotriva Ministerului Justiției privind constatarea faptului încălcării
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea
prejudiciului material și moral, și încasarea dobânzii de întîrziere.
Decizia este definitivă, dar cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiţie
în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Președintele ședinței,
Judecătorul Nelea Budăi

Judecătorii Iurie Cotruță

Viorica Mihaila