Dosarul nr.

2a-4305/22 Judecător: Gheorghe

Stratulat
2-22074514-02-2a-25112022
DECIZIE

25 mai 2023 mun.

Chişinău

Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău

În componentă:
Președintele ședinței, judecătorul Ion
Secrieru
Judecătorii Vitalie Cotorobai și Marina
Anton
Grefier Victoria
Cataraga
examinând în ședință publică apelul declarat de ***** în cauza civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de Nemțanu Victor împotriva Ministerului Justiției privind
constatarea încălcării dreptului și încasarea prejudiciului moral, împotriva hotărârii
Judecătoriei Chişinău, sediul Centru din 07 septembrie 2022, prin care cererea a fost
admisă parțial.
c o n s t a t ă:

La data de 27 mai 2022, Nemțanu Victor a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, prin care a solicitat:
- constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei
inițiate de Nemțanu Victor împotriva Ministerului Justiției, privind anularea ordinului
nr.518 din 24 august 2018;
- încasarea în beneficiul reclamantului Nemțanu Victor din contul bugetului de stat,
prin intermediul Ministerului Justiției a sumei de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 29 octombrie 2018 a înaintat
cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției prin care a solicitat
anularea ordinului nr. 518 din 24 august 2018 prin care s-a dispus încetarea activității
administratorului autorizat Nemțanu Victor - deținătorul autorizației nr. 89 din 14
ianuarie 2015.
În acest sens relată că la 15 iulie 2020, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău nr.3-
2120/2019 a fost admisă acțiunea în contencios administrativ depusă de Victor Nemțanu
și a fost dispusă anularea ordinului Ministerului Justiției nr. 518 din 24 august 2018 și a
Deciziei din 12 iunie 2018 Comisiei de autorizare și disciplină a administratorilor
autorizați pe lângă ***** în partea cu privire la Victor Nemțanu, autorizația nr.89 din 14
ianuarie 2015.
Ca urmare a contestării hotărârii instanței de fond, prin încheierea Curții de Apel
Chișinău nr. 3a-1183/30 din 16 decembrie 2020, apelul Ministerului Justiției a fost
declarat inadmisibil pe motiv de tardivitate, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău
nr.3a-1183/20 din 02.11.2021 a fost respins apelul Uniunii Administratorilor Autorizați
din Moldova.
Ulterior, prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție nr. 3re-101/22 din 11.05.2022 a fost declarat inadmisibil
recursul declarat de Uniunea Administratorilor Autorizați din Moldova.
Afirmă că hotărârea Judecătoriei Chișinău nr.3-2120/2019 din 15 iulie 2020, a
devenit irevocabilă la 11 mai 2020, respectiv invocă faptul că examinarea cauzei a durat
aproximativ 3,5 ani, din 29.10.2018 până la 11.05.2022 depășindu-se astfel termenul
rezonabil de judecare a cauzei.
Reclamantul mai menționează că cererea de apel depusă de ***** cu omiterea
termenului de prescripție de asemenea constituie o modalitate de tergiversare a
examinării dosarului.
Indică că pe parcursul examinării cauzei în contencios administrativ, reclamantul și-
a putut desfășura activitatea în domeniu, având în vedere faptul că prin ordinul nr. 518
din 24 august 2018, s-a dispus încetarea activității lui Nemțanu Victor, deținător a
autorizației nr. 89 din 14 ianuarie 2015.
Pe cale de consecință, reieșind din cele elucidate, Nemțanu Victor apreciază
prejudiciul moral cauzat, cuantificat la suma de 100 000 lei, sumă ce o consideră drept o
recompensă justă și echitabilă pentru suferințele cauzate, reieșind din faptul că în
rezultatul tergiversării examinării cauzei nu și-a putut relua activitatea mai devreme.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 septembrie 2022,
acțiunea depusă de reclamantul Nemțanu Victor a fost admisă parțial .
S-a constată încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a reclamantului
Nemțanu Victor, în cauza civilă 3-2120/19.
S-a încasat de la stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui
Nemțanu Victor suma prejudiciului moral de 15 000 (cincisprezece mii) lei.
În partea pretenției lui Nemțanu Victor împotriva Ministerului Justiției privind
încasarea prejudiciului moral, ce exceda suma de 15 000 lei, acțiunea s-a respins ca
neîntemeiată
S-a respins cererea lui Nemțanu Victor privind încasarea cheltuielilor de judecată.
Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07
septembrie 2022 la data de 22 septembrie 2022 în termenul prevăzut de art.362 CPC,
***** a depus cerere de apel prin care a solicitat casarea hotărârii cu emiterea unei noi
hotărâri de respingere integrală a acțiunii reclamantului.
În motivarea apelului a invocat că nu este de acord cu hotărârea prime instanțe dat
fiind faptului că instanța de fond nu a data aprecierii cuvenite circumstanțele cauzei și
respectiv a aplicat eronat normele de drept material.
 Astfel consideră apelantul că instanță de fond la emiterea hotărâri a luat în
considerare doar explicațiile intimatului (reclamantului), efectuând un calcul matematic
al termenului de examinare, constituind evident o poziție subiectivă şi eronată. La acest
subiect, învederează că Convenția Europeană a Drepturilor Omului operează cu noțiunea
de termen rezonabil, fiind definit ca ceva obișnuit, care se menține în limitele normale, nu
are nimic ieșit din comun, fără exagerări, potrivit, accesibil, acceptabil, cumpătat.
Termenul rezonabil urmează a fi apreciat în coroborare şi cu termenii prevăzuți de
legislația procesuală, fiind stabiliți în vederea asigurării desfășurării procesului cu
respectarea unor principii fundamentale, cum ar fi: principiul disponibilității, principiul
contradictorialității şi egalității în drepturi a participanților la proces, principii care în
ansamblul lor materializează dreptul părții la un proces echitabil. A menționat în acest
sens, că examinarea cauzei în termen rezonabil este doar una din componentele dreptului
la un proces echitabil şi prin urmare, nu poate prevala asupra acestuia din urmă.
In susținerea netemeiniciei hotărârii, menționează că instanță de fond la emiterea
acesteia a luat în considerare doar explicațiile intimatului (reclamantului), efectuând un
calcul matematic al termenului de examinare, constituind evident o poziție subiectivă şi
eronată. La acest subiect, învederează că Convenția Europeană a Drepturilor Omului
operează cu noțiunea de termen rezonabil, fiind definit ca ceva obișnuit, care se menține
în limitele normale, nu are nimic ieșit din comun, fără exagerări, potrivit, accesibil,
acceptabil, cumpătat.
Precizează apelantul că din patru ședințe de judecată stabilite de către Judecătoria
Chișinău, sediul Centru, o ședință a fost amânată în legătură cu neprezentarea
participanților la proces (20.01.2019), altă ședință a fost amânată în legătură cu
depunerea de către reprezentantul reclamantului (prezentul intimat) a cererii privind
ridicarea excepției de neconstituționalitate (28.03.2019), iar alte două au fost lucrative,
după cum urmează 23.11.2018 - a fost atras în proces ca intervenient accesoriu Uniunea
Administratorilor Autorizați din Moldova; 21.09.2019- s-a anexat la dosar referințele
depuse de pârâtul ***** şi intervenientul accesoriu Uniunea Administratorilor Autorizați
din Moldova, cea din urmă fiind totuși amânată la cererea reprezentantului reclamantului
de reclamare a unor acte de pîrît.
În acest sens, relevă că conform raportului prezentat dosarul s-a aflat în gestiunea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru timp de 5 luni şi 7 zile, cuprinzând perioada din
29.10.2018 - data depunerii acțiunii, până la 05.04.2019, data expedierii dosarului în
adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani, conform competenței jurisdicționale
funcționale. Însă cauza a fost examinată în mod efectiv de către Judecătoria Chișinău,
sediul Centru din data depunerii acțiunii - 29.10.2018 până la data emiterii încheierii nr.3-
419/2018 din 01.04.2019 prin care Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, judecătorul
Diana Tricolici şi-a declinat competența de la examinarea cauzei, cu remiterea cauzei
președintelui Judecătoriei Chișinău, în vederea redistribuirii prin PIGD unui alt judecător
specializat în contencios administrativ.
Din calcul termenului rezonabil de examinare a cauzei de către instanța de fond,
urmează a exclude perioada 16.03.2020-30.06.2020 (3 luni și 14 zile) în care ședințele de
judecată nu au avut loc și respectiv, procesul a fost suspendat de jure, din motiv situației
epidemiologice din țară, fapt ce a demonstrat întreruperea curgerii tuturor termenelor de
procedură.
Concluzia dată o întemeiază pe următoarele prevederi legale:
Art.114 alin.(1) CPC curgerea termenului de procedură se suspendă o dată cu
suspendarea procesului, iar conform alin. (2) Din ziua redeschiderii procesului, termenul
de a dură suspendat continuă să curgă.
Art.260 alin.(2) CPC suspendarea procesului invocă suspendarea curgerii tuturor
termenelor de procedură, precum şi încetarea temporară a actelor procedurale, cu
excepția celor de asigurare a acțiunii şi a probelor.
Art.260 alin. (3) CPC actele procedurale efectuate în timpul suspendării procesului
nu au efect juridic.
Așa dar suspendarea procesului civil aflat pe rol determină și suspendarea curgerii
termenului de examinare a acuzei.
De asemenea menționează că Curtea de Apel a examinat cauza într-un termen
rezonabil de 9 luni și 29 zile calculat din data depunerii apelului de către Uniunea
Administratorilor Autorizai din Moldova 14.08.2020 până la data pronunțării deciziei
asupra fondului apelului - 09.11.2021, prin excluderea perioadelor în care cauza nu s-a
examinat din motivele obiective, neimputabile instanței de apel, precum și aflarea
dosarului la Curtea supremă de Justiție pentru examinarea recursului (03.02.2021-
22.04.2021- 2 luni și 19 zile), perioada declinării competenței de către judecători și
repartizarea repetată a dosarului prin PIGD către judecătorii specializați în materie de
contencios administrativ (26.07.2021-27.09.2021- 2luni și 1 zi) și/s-a amânat din cauza
comportamentului prezentului reclamant (02.11.2021-09.11.2021- 7 zile).
Cu referire la complexitatea cauzei, consideră poziția instanței de fond ca fiind
arbitrară, abordând superficial circumstanțele cauzei, referitor la complexitatea obiectului
examinării, instanța de judecată atestă că litigiul din speță supusă judecății nu prezintă un
grad înalt de dificultate, potrivit probelor prezentate la dosar, în cadrul examinării nu au
fost efectuate acțiuni suplimentare în vederea elucidării unor circumstanțe relevante
pentru examinarea fondului cauzei, mai mult, obiectul litigiului reprezintă contestarea
unui act administrativ, şi anume a ordinului Ministerului Justiției nr. 518 din 24 august
2018 prin care s-a dispus încetarea activității administratorului autorizat Nemţanu Victor
- deținătorul autorizației nr. 89 din 14 ianuarie 2018 a cărui ilegalitate se solicită a fi
constatată şi ulterior anulat de instanța de judecată competent.
În speță, perindarea examinării cauzei pe o durată mai mare la etapa examinări
cauzei în prima instanță a fost justificată în contextul adoptării noului Cod Administrativ
și specializării instanțelor de judecată care au determinat necesitatea declinării
competenței de către judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul centru și remiterea cauzei
spre examinarea instanței competente în materie de contencios administrativ- Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani, care în temeiul art.258 alin.(3) CA a reluat examinarea cauzei,
stabilind ședința de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare.
Complexitatea cauzei se explică și prin depunerea de către reprezentantul
reclamantului a 2 sesizări privind ridicarea excepției de neconstituționalitate.
 Astfel, consideră apelantul că sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă
doar pe seama reclamantului, dar se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-i-se
în considerația argumentele ambelor părți în proces și jurisprudența Curții Europene,
excluzându-se pretenții excesive și vădit exagerate. Or, în situația în care observă atît
inadmisibilitatea actinii din considerentul calității intimatului în procesul penal, cît și
rezonabilitatea duratei procedurilor, nu împărtășește oportunitatea soluției conferite de
către instanța de fond.
Reprezentantul apelantului ***** în ședința instanței de apel, nu s-a prezentat din
motive necunoscute, deși a fost citat legal despre locul, data și ora examinării cauzei, din
care considerente, în temeiul art.379 alin.(2) CPC, Colegiul a dispus examinarea cauzei în
absența acestuia.
Intimatul Nemțanu Victor în ședința instanței de apel a solicitat respingerea apelului
cu menținerea hotărârii prime instanțe.
Audiind partea prezentă la proces, studiind cererile de apel şi înscrisurile anexate,
Colegiul Civil consideră necesar de a admite apelul declarat de ***** cu casarea hotărârii
contestate din următoarele considerente.
În conformitate cu art.385 lit.c) CPC, instanța de apel, după ce judecă apelul, este în
drept să admită apelul şi să caseze integral sau parțial hotărârea primei instanțe, emițând
o nouă hotărâre.
Conform art.118 alin.(1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe
care le invocă drept temei al pretențiilor şi obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, iar
art.24 alin.(3) al Legii contenciosului administrativ stipulează că la examinarea în
instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe
seama pârâtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probațiunii revine ambelor părţi.
Dispozițiile art.130 alin.(1) CPC statuează că, instanța judecătorească apreciază
probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multe aspectual, completă,
nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea
lor, călăuzindu-se de lege.
Potrivit dispozițiilor art.240 alin.(1) CPC, la deliberarea hotărârii, instanța
judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre
părţi, legea aplicabilă soluționării pricinii şi admisibilitatea acțiunii.
În conformitate cu prevederile art.373 alin.(1), (2), (5) CPC instanța de apel
verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor şi obiecțiilor înaintate, legalitatea şi
temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt şi
aplicarea legii în primă instanță.
În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele şi raporturile juridice
stabilite în hotărârea primei instanțe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au
importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate
suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este
obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Astfel, prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanţa de apel să verifice
circumstanțele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele
care nu au fost stabilite şi este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei şi să
se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Colegiul Civil reţine că instanța de apel, potrivit regulilor unui proces echitabil,
reţinându-se rolul determinant al concluziilor sale, are obligaţia să examineze efectiv
problemele esenţiale care îi sunt supuse aprecierii şi să nu se limiteze la însuşirea
motivelor instanţei inferioare. (Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 09.12.1994 §27;
Georgiadis c. Greciei nr.21522/93 din 29.05.1997 §43).
În conformitate cu prevederile art.5 CPC, orice persoană interesată este în drept să
se adreseze în instanța de judecată în modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile
încălcate sau contestate, libertățile şi interesele legitime.
În același timp, atît Codul de procedură civilă, cît şi Codul de procedură penală
prevăd că tratatele internaționale au prioritate fată de legislația internă şi cer judecătorilor
să aplice direct prevederile tratatelor internaționale. În acest sens, sarcina primordială cu
privire la aplicarea prevederilor Convenției Europene revine instanțelor naționale. Astfel,
la judecarea cauzelor, instanțele de judecată trebuie să verifice dacă legea sau actul, care
urmează a fi aplicate şi care prevede drepturi şi libertăți proclamate de Convenția
Europeană, sînt compatibile cu prevederile acesteia.
În caz de incompatibilitate, instanțele judecătorești vor aplica direct prevederile
Convenției Europene, despre acest fapt fiind menționat în actele judecătorești de
dispoziție pronunțate.
Reieșind din practica națională , Statul răspunde eventual patrimonial pentru
prejudiciul adus persoanei prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei și a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, iar
elucidarea cazurilor și condițiilor de răspundere patrimonială se face prin lege specială,
Legea nr. 87 din 21 aprilie 20111 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Astfel, conform art.1. alin.(1) Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de
către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, scopul
legii este crearea în Republica Moldova a unui remediu intern eficient de apărare a
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești.
Alin.(2) al aceluiași articol stabilește că aplicarea şi interpretarea termenilor din
prezenta lege se fac prin prisma legislației naționale, a prevederilor Convenției europene
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale şi a jurisprudenței Curţii
Europene a Drepturilor Omului.
Iar conform art.2 alin.(1) şi (2) Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică
sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa
în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de
încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de
prezenta lege şi de legislația procesuală civilă.
 Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi
imputate exclusiv persoanei, care a depus cererea de reparare a prejudiciului.
Cu referire la prevederile legale citate, instanța de judecată este investită cu sarcina
verificării circumstanțelor şi motivelor unei eventuale încălcări a termenului rezonabil de
judecare a cauzei.
Conform art.2 alin.(1) din Legea nr.87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat
a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, orice persoană
fizică sau juridică, ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,
poate adresa în instanța de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea
unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în
condițiile stabilite de prezenta Lege și de legislația procedurală civilă. (2) Repararea
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în
măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei
care a depus cererea de reparare a prejudiciului.
Iar alin.(6) al aceluiași articol stipulează că mărimea reparației prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de
judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost
comisă încălcarea, precum şi de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea
cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a
instanței de judecată şi a autorităților relevante, de durata încălcării şi de importanța
procesului pentru reclamant.
Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, în art. 6 § 1, statuează că, orice persoană are dreptul de a-i fi examinată
cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal
independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor
și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală
îndreptată împotriva sa.
Din materialele cauzei Colegiul a stabilit că la 29 octombrie 2018, Nemțanu Victor
a înaintat cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției prin care a
solicitat anularea ordinului nr.518 din 24 august 2018, prin care s-a dispus încetarea
activității administratorului autorizat Nemțanu Victor – deținătorul autorizației nr. 89 din
14 ianuarie 2015.
La 15 iulie 2020, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău nr. 3-2120/2019, a fost
admisă acțiunea în contencios administrativ depusă de Victor Nemțanu, fiind dispusă
anularea ordinului Ministerului Justiției nr. 518 din 24 august 2018 și a deciziei din 12
iunie 2018 Comisiei de autorizare și disciplină a administratorilor autorizați pe lângă
***** în partea cu privire la Victor Nemțanu, autorizația nr. 89 din 14 ianuarie 2015.
 Conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2021, s-a decis de a
respinge apelul depus de Uniunea Administratorilor Autorizați din Moldova împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 iulie 2020.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 11 mai 2022, recursul depus de
Uniunea Administratorilor Autorizați din Moldova, a fost declarat inadmisibil.
Invocând încălcarea drepturilor sale garantate de legislația națională și CEDO,
Nemțanu Victor a promovat în instanță o acțiune în temeiul Legii 87 din 21 aprilie 2011,
solicitând constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil și încasarea
prejudiciului moral de 100 000 lei.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea parțial, a
constatat faptul încălcării la judecare în termen rezonabil a reclamantului Nemțanu
Victor, în cauza civilă 3-2120/19.
S-a încasat de la stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui
Nemțanu Victor suma prejudiciului moral de 15 000 (cincisprezece mii) lei.
În partea pretenției lui Nemțanu Victor împotriva Ministerului Justiției privind
încasarea prejudiciului moral, ce excedă suma de 15 000 lei, acțiunea s-a respins, cu
respingerea cererii lui Nemțanu Victor de compensare a cheltuielilor de judecată.
Raportând circumstanțele cauzei la cadrul legal pertinent , Colegiul consideră că
concluzia primi instanțe este incorectă.
Deci pentru a constata existența unei încălcări în temeiul Legii nr. 87, precum şi a
unui prejudiciu cauzat prin această încălcare este indispensabil de a fi prezentat raportul
motivat asupra cauzei cu copia de pe dosarul respectiv, or în lipsa acestuia este cert că
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate şi elucidate pe
deplin.
Astfel, Colegiul relevă că instanță de fond a apreciat în mod arbitrar faptul
existenței unei încălcări, precum şi cuantumul prejudiciului moral, or în lipsa raportului
motivat asupra cauzei nu se poate analiza comportamentul instanțelor de judecată, a
prezentului reclamant în decursul procesului, pentru a determina dacă a fost sau nu o
încălcare în temeiul legii nr. 87 şi dacă 1 s-a cauzat intimatului (reclamantului) vreun
prejudiciu.
Or, instanța de fond la emiterea acesteia a luat în considerare doar explicațiile
intimatului (reclamantului), efectuând un calcul matematic al termenului de examinare,
constituind evident o poziție subiectivă şi eronată.
La acest subiect, învederăm că Convenția Europeană a Drepturilor Omului operează
cu noțiunea de termen rezonabil, fiind definit ca ceva obișnuit, care se menține în limitele
normale, nu are nimic ieșit din comun, fără exagerări, potrivit, accesibil, acceptabil,
cumpătat.
Termenul rezonabil urmează a fi apreciat în coroborare şi cu termenii prevăzuți de
legislația procesuală, fiind stabiliții în vederea asigurării desfășurării procesului cu
respectarea unor principii fundamentale, cum ar fi: principiul disponibilității, principiul
contradictorialității şi egalității în drepturi a participanților la proces, principii care în
ansamblul lor materializează dreptul părţii la un proces echitabil. Examinarea cauzei în
termen rezonabil este doar una din componentele dreptului la un proces echitabil şi prin
urmare, nu poate prevala asupra acestuia din urmă.
Raportând normele menționate supra circumstanțelor instanța de apel reține că
termenul rezonabil de examinare a cauzei a început cu data cu 29.10.2018 - data
depunerii acțiunii supusă controlului, de către Nemțanu Victor împotriva Ministerului
Justiției privind anularea actului administrativ în speță, perioada până la care calculăm
termenul rezonabil de examinare a cauzei este data de 11.05.2022 când hotărârea primei
instanțe a devenit irevocabilă prin pronunțarea încheierii Curții Supreme de Justiție nr.
3ra-101/2022 din 11.05.2022, prin care recursul depus de Uniunea Administratorilor
Autorizați din Moldova a fost declarat inadmisibil
Cu privire la comportamentul instanțelor de judecată, este de menționat că în urma
analizei raportului motivat solicitat de către ***** în contextul atacării hotărârii cu apel,
nu se atestă careva motive de tergiversare a examinării cauzei civile, or, însăși
respectarea întocmai a procedurii din partea instanțelor de judecată naționale, cu
asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, nu poate fi privită drept
„tergiversare a examinării cauzei”, respectiv nu pot fi reținute argumentele reclamantului
în acest sens şi respectiv concluzia primei instanțe.
Astfel conform raportului prezentat dosarul s-a aflat în gestiunea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru timp de 5 luni şi 7 zile, cuprinzând perioada din 29.10.2018 -
data depunerii acțiunii, până la 05.04.2019, data expedierii dosarului în adresa
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani, conform competenței jurisdicționale teritoriale.
Însă cauza a fost examinată în mod efectiv de către Judecătoria Chișinău, sediul Centru
din data depunerii acțiunii 29.10.2018 până la data emiterii încheierii nr.3-419/2018 din
01.04.2019 prin care judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Diana Tricolici şi-
a declinat competența de la examinarea cauzei, cu remiterea cauzei președintelui
Judecătoriei Chișinău, în vederea redistribuirii prin PIGD unui alt judecător specializat în
contencios administrativ.
De către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, cauza s-a examinat într-un termen
rezonabil de 11 luni și 20 zile, calculat din momentul repartizării dosarului prin PIGD
judecătorului Marcel Gandrabur - 11.04.2019 până la data pronunțării hotărârii
judecătorești - 15.05.2020, cu excluderea perioadei de suspendare a procesului în
legătură cu starea epidemiologică din țară (16.03.2020-30.06.2020 (3 luni şi 14 zile))
In urma celor expuse, conchidem că la nivelul instanței de fond cauza s-a examinat
o perioadă mai îndelungată în contextul adoptării noului Cod administrativ, a specializării
instanțelor ce a determinat reluarea examinării cauzei în faza de pregătire a cauzei pentru
dezbateri judiciare de către Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani.
Totodată, precizăm că din termenul rezonabil de examinare a cauzei urmează a
exclude perioada 01.04.2019-11.04.2019 (10 zile), în care cauza nu a fost examinată din
motive obiective, neimputabile instanței, determinate de modificările legislative operate
şi în contextul specializării judecătoriilor, ce a făcut necesară remiterea dosarului la o
judecătorie la alta, conform competenței funcționale a instanței.
Deci, cauza a fost examinată de către instanța de fond într-un termen rezonabil
de 1 an 4 luni si 22 zile, calculat din momentul depunerii acțiunii până la data pronunțării
hotărârii asupra fondului cauzei, cu excluderea perioadei de suspendare a procesului în
legătură cu starea epidemiologică din ţară, cauzată de VID 19 şi a perioadei când dosarul
a fost remis de la o judecătorie la alta, conform competenței jurisdicționale funcționale.
În ordine apel la nivel Curții de Apel Chișinău ( 9 luni și 29 zile), în ordine de
recurs- la nivelul Curții Supreme de justiție – 4 luni, 24 zile.
Astfel, termenul rezonabil de examinare a cauzei de către instanțele de judecată
• la nivelul instanței de fond-1 an 4 luni şi 22 de zile,
• la nivelul instanței de apel - 9 luni şi 29 de zile
• la nivelul instanței de recurs- 4 luni şi 24 zile Total - 2 ani 7 luni 15 zile.
Cu referire la complexitatea cauzei, Colegiul consideră că poziția instanței de fond
ca fiind arbitrară, abordând superficial circumstanțele cauzei, referitor la complexitatea
obiectului examinării, instanța de judecată atestă că litigiul din speța supusă judecății nu
prezintă un grad înalt de dificultate, potrivit probelor prezentate la dosar, în cadrul
examinării nu au fost efectuate acțiuni suplimentare în vederea elucidării unor
circumstanțe relevante pentru examinarea fondului cauzei, mai mult, obiectul litigiului
reprezintă contestarea unui act administrativ, şi anume a ordinului Ministerului Justiției
nr. 518 din 24 august 2018 prin care s-a dispus încetarea activității administratorului
autorizat Nemţanu Victor - deținătorul autorizației nr. 89 din 14 ianuarie 2018 a cărui
ilegalitate se solicită a fi constatată şi ulterior anulat de instanța de judecată competent.
Totodată, complexitatea cauzei supuse controlului se explică şi prin depunerea de
către reprezentantul reclamantului a 2 sesizări privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate.
Așa dar conform celor menționate supra, instanța de apel consideră că cauza a cărei
tergiversare o invocă intimatul/reclamantul este complexă, prezintă un înalt nivel de
dificultate, fapt ce justifică durata mai mare de e a cauzei..
Raportând la caz natura dreptului lezat, statutul reclamantului, durata examinării a
cauzei principale, Colegiul consideră că instanța de fond nejustificat a acordat cu titlu de
despăgubire morală suma de 15000 lei în temeiul Legii nr.87 din 21.04.2011 .
În acest context, Colegiul accentuează, că şi instanța de judecată nu trebuie să-şi
formeze o idee preconcepută conform căreia presupusa încălcare a unui drept implică în
mod obligatoriu şi existenta unui prejudiciu, or este necesar de stabilit prin probe, dacă a
existat în mod veridic un prejudiciu, fiindcă Legea 87 nu acordă dreptul în mod
automat la acordarea prejudicii, în lipsa dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu
în urma încălcării dreptului garantat de lege.
În conexiunea celor relatate, Colegiul conchide că instanța de fond într-un mod
eronat a concluzionat că în cazul lui Victor Nemțanu i s-a încălcat termenul rezonabil de
judecare a cauzei inițiate împotriva Ministerului Justiției, privind anularea ordinului
nr.518 din 24.08.2018, încasarea în beneficiul reclamantului Victor Nemțanu din contul
bugetului de stat prin intermediului Ministerului justiției a sumei de 100000 lei, cu titlu
de prejudiciul moral.
Mai mult ca atît, art. 5 din Legea nr. 87, prevede expres că la constatarea încălcării
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, instanța de judecată poate decide simpla constatare a încălcării dreptului
reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral.
Astfel, în condițiile în care, s-a constatat cert și fără echivoc că acțiunea
reclamantului/apelantului Victor Nemțanu cu privire la încasarea prejudiciului moral prin
prisma Legea nr.87 din 21.04.2011 este una nejustificată și lipsită de careva suport
probatoriu, Colegiul conchide de a admite apelul Ministerului Justiției cu emiterea unei
noi hotărârii prin care de respins acțiunea reclamantului Nemțanu Victor împotriva
Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului și încasarea prejudiciului
moral, ca neîntemeiată.
Or, principiul preeminenței dreptului, inserat în preambulul Convenției Europene şi
Statutul Consiliului Europei, constituind în același timp atât un important impuls la
adoptarea Convenţiei (Golder c. Regatului Unit al Marei Britanii, nr.4451/70 din
21.02.1975, par.34, f.d.30), cât şi parte integrantă a Convenției în conformitate cu
prevederile art.31 alin.(2) al Convenției de la Viena, nu poate fi neglijat la soluționarea
pricinilor civile potrivit prevederilor art.12 CPC.
Conform dispozițiilor art.1 alin.(3) al Constituției Republicii Moldova, în lumina
interpretărilor date în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, (hotărârea Curţii
Constituționale nr.2 din 19.01.1998, publicată în Monitorul Oficial nr.12-13/8 din
19.02.1998), una din caracteristicile constituționale ale statului de drept o constituie
obligațiunea statului, autorităților lui publice, instituțiilor, persoanelor oficiale de a activa
în limitele atribuțiilor lor stabilite de Constituție şi Legi, iar instanța de judecată nu
constituie o excepție în acest sens.
În consecință, Colegiul concluzionează că pretențiile reclamantului privind
repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei civile este una nejustificată și poartă un caracter declarativ fără
a dispune de careva suport probatoriu și legal.
Reieșind din cele expuse mai sus, având în vedere că hotărârea primei instanțe este
neîntemeiată, argumentele apelantului, ***** fiind întemeiate, Colegiul ajunge la
concluzia de a admite apelul declarat de ***** și a casa hotărârea primei instanțe, cu
pronunțarea a unei noi hotărâri de respinge integrală a acțiuni reclamantului Nemțanu
Victor, ca neîntemeiată.
În conformitate cu prevederile art.385 lit.c), art.390 CPC, Colegiul Civil,

d e c i d e:

Se admite apelul declarat de *****.

Se casează hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 septembrie 2022,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nemțanu Victor împotriva
Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului și încasarea prejudiciului
moral și se emite o nouă hotărâre prin care:
Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Nemțanu Victor împotriva
Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului și încasarea prejudiciului
moral, ca neîntemeiată.
 Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție
în termen de 2 luni, prin intermediul Curții Supreme de Justiție.

Președintele ședinței, Ion

Secrieru
Judecătorul
Judecătorii Vitalie
Cotorobai

Marina
Anton

Dosarul:nr.2a-4305/22 Judecător: Gheorghe

Stratulat
2-22074514-02-2a-25112022

DISPOZITIVUL
DECIZIEI
25 mai 2023 mun.
Chişinău

Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău

În componentă:

Președintele ședinței, judecătorul Ion

Secrieru
Judecătorii Vitalie Cotorobai și Marina
Anton
Grefier Victoria
Cataraga
examinând în ședință publică apelul declarat de ***** în cauza civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de Nemțanu Victor împotriva Ministerului Justiției privind
constatarea încălcării dreptului și încasarea prejudiciului moral, împotriva hotărârii
Judecătoriei Chişinău, sediul Centru din 07 septembrie 2022, prin care cererea a fost
admisă parțial.
În conformitate cu prevederile art.385 lit.c), 390 CPC, Colegiul Civil,

d e c i d e:

Se admite apelul declarat de *****.

Se casează hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru din 07 septembrie 2022,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nemțanu Victor împotriva
Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului și încasarea prejudiciului
moral și se emite o nouă hotărîre prin care:
Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Nemțanu Victor împotriva
Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului și încasarea prejudiciului
moral, ca neîntemeiată.
Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție
în termen de 2 luni, prin intermediul Curții Supreme de Justiție.
 Președintele ședinței, Ion
Secrieru
Judecătorul
Judecătorii Vitalie
Cotorobai

Marina
Anton