Dos.nr.

3-333/22
2-22099404-02-3-12072022
HOTĂRÂRE
În numele legii
07 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău

în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Anatolie Minciuna
Judecători Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc
Grefier Alin Andrieș

examinând, în ședință publică cauza în contencios administrativ la acțiunea

înaintată de către Octavian Iachimovschi împotriva Consiliul Superior al Procurorilor,
privind obligarea eliberării informației solicitate precum și de a publica informația
solicitată pe pagina electronică oficială,
constată:

La 11 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Octavian Iachimovschi, a

înaintat la Curtea de Apel Chișinău acțiune împotriva Consiliul Superior al Procurorilor,
privind obligarea eliberării copiilor fișelor de evaluare ale candidaților la funcția de
Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție- Victor Brînză, Adrian Bordian, Veronica
Dragalin și Octavian Iachimovschi (Anexa nr. 2 la Regulamentul privind modul de
organizare și desfășurarea concursului public privind selectarea candidatului la funcția de
procuror-șef al procuraturii specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale)), completate de către membrii
Consiliului Superior al Procurorilor la data de 07.06.2022, în procesul desfășurării
concursului menționat, precum și obligarea publicării fișelor completate de evaluare a
candidaților la funcția de Procuror șef al Procuraturii Anticorupție, pe pagina electronica
a Consiliului Superior al Procurorilor.
În motivarea acțiunii, Octavian Iachimovschi, a indicat că, prin scrisoarea nr. 5-
06d/22-172 din 16.06.2022 (recepționată la 17.06.2022), i-a fost expediat extrasul din
procesul-verbal al ședinței Consiliului Superior al Procurorilor din 13.06.2022 conform
căruia, prin decizie protocolară, a fost respinsă cererea lui Octavian Iachimovschi de a fi
publicate și oferite fișele de evaluare ale candidaților la funcția de procuror - Șef al
Procuraturii Anticorupție, din motivul că, Regulamentul Consiliului Superior al
Procurorilor nu prevede publicarea fișelor de evaluare a candidaților, având în vedere
faptul că acestea sunt completate în cadrul deliberărilor.
Astfel, consideră și invocă reclamantul că, respingerea solicitărilor legale este
neîntemeiată, iar argumentele Consiliului Superior al Procurorilor expuse în decizia
protocolară enunțată supra nefiind pertinente și în măsură să justifice o astfel de soluție.
Or, conform art.10 alin. (2) al Legii nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație,
dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter
personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii.

Mai mult ca atât, legiuitorul a prevăzut la art.1 al Legii menționate supra

informațiile oficiale cu accesibilitate limitată, iar fișele de evaluare publicarea și copiile
cărora le-a solicitat nu se regăsesc în această listă.
Prin urmare, relatează reclamantul că, argumentul de facto invocat de Consiliu
precum că fișele sunt completate în cadrul deliberărilor la fel nu are o acoperire legală. În
logica deciziei Consiliului, actele realizate în cadrul deliberării nu pot fi făcute publice
ceea ce nu este adevărat. Iar în această ipoteză instanțele de judecată nu ar fi obligate de
a-și publica hotărârile, deoarece ele sunt redactate și motivate în cadrul deliberărilor. Or,
în cadrul procedurii de preselecție, Comisia specială de preselecție a candidaților la
funcția de procuror - Șef al Procuraturii Anticorupție a publicat pe pagina oficială a
Consiliului Superior al Procurorilor toate actele emise, inclusiv și fișele de evaluare a
candidaților (https://csp.md/comunicat-de-presa-10).
Mai mult, regulamentul Consiliului Superior al procurorilor nu cuprinde
reglementări ce ar exprima cert că procedurile de deliberare sunt secrete, ci se referă la
cazuri concrete în care votul este secret (spre exemplu: pct.5.7 - alegerea președintelui
Consiliului Superior al Procurorilor), precum și la cazuri în care ședințele Consiliului
sunt închise (spre exemplu pct.6.9).
Astfel, indică reclamantul că, refuzul Consiliului Superior al Procurorilor, emis la
13.06.2022, îi încalcă flagrant dreptul la acces liber la informație și, în consecință, dreptul
la acces liber la justiție, or, lipsa informației solicitate îi pune pe Octavian Iachimovschi
în dificultate de a aprecia oportunitatea de a contesta Hotărârile Consiliului Superior al
Procurorilor privind desemnarea câștigătorului concursului pentru funcția de procuror Șef
al Procuraturii Anticorupție.

Pârâtul, Consiliul Superior al Procurorilor, fiind notificat despre acțiunea înaintată,

prin referința depusă la 10 august 2022, a solicitat declararea inadmisibilă a acțiunii în
conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, care prevede că,
acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul
art.17. Invocând că, conform art.87 alin.(1) din Codul administrativ, autoritatea publică
se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar,
pentru investigarea stării de fapt.
Conform art.16 alin.(4) al Legii nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele
normative, regulamentele, instrucțiunile, regulile și alte acte normative ale autoritățlor
administrației publice centrale de specialitate și ale autorităților publice autonome se
aprobă prin hotărâre sau ordin care se semnează de către conducătorii autorităților
emitente.
Conform art.251 alin.(3) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, modul de
organizare și desfășurare a fiecărei etape a concursului (pentru funcția de procuror-șef al
procuraturii specializate) se stabilește prin regulament aprobat de către Consiliul Superior
al Procurorilor.
Conform pct.52, 53, 54 din Regulamentul privind modul de organizare și
desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef
al procuraturii specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea
Criminalității Organizate și Cauze Speciale), după încheierea fiecărui interviu, Consiliul
evaluează, în deliberare, candidatul prin completarea fișei de evaluare. După finisarea
etapei de interviu, se calculează rezultatul final.

Punctajul final al concursului о reprezintă media punctajului total oferit de către toți
membrii Consiliului care au evaluat candidatul.
Deliberarea presupune că urmează a fi respectat secretul deliberării. Secretul
deliberării înseamnă confidențialitatea discuțiilor purtate doar de membrii Consiliului
Superior al Procurorilor.
În cel mult 24 de ore de la finalizarea probei interviului, Consiliul publică pe pagina
sa web oficială media punctajului total obținut de către fiecare candidat. După totalizarea
rezultatului, Consiliul adoptă о hotărâre motivată prin care nominalizează candidatul care
a acumulat cel mai mare punctaj al rezultatului final în baza fișelor de evaluare, și pe care
îl propune ulterior Procurorului General pentru numirea în funcția de procuror-șef al
procuraturii specializate.
Astfel, notează pârâtul că, atât Legea cu privire la Procuratură cât și Regulamentul
privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea
candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate, nu prevăd reglementări
privind publicarea fișelor completate de evaluare a candidaților la funcția de Procuror-șef
al Procuraturii Anticorupție pe pagina electronică oficială a Consiliului Superior al
Procurorilor.
În acest context, consideră pârâtul că, reclamantul a formulat la modul abstract
critici referitoare la dreptul la acces liber la informații, fără a le raporta la vreo ingerință
în vreun drept fundamental.
Raportat la solicitările reclamantului privind eliberarea copiilor fișelor de evaluare
ale candidaților la funcția de Procuror-Șef al Procuraturii Anticorupție, mentionează
pârâtul, că informația solicitată de Octavian Iachimovschi, nu reprezintă о informație
oficială publică în sensul Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la
informație, ci date cu caracter personal în accepțiunea Legii nr. 133 din 08 iulie 2011
privind protecția datelor cu caracter personal, care definește sintagma menționată ca
informație referitoare la о persoana fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor
cu caracter personal). Or, informația solicitată, nu îl vizează nemijlocit pe Octavian
Iachimovschi, fiind evidentă distincția dintre informația oficială publică și informația cu
caracter personal, ultima conform dispozițiilor art.8 alin.(2) din Legea nr. 982-XIV din 11
mai 2000 privind accesul la informație, se realizează în conformitate cu prevederile
legislației privind protecția datelor cu caracter personal.
Totodată, notează pârâtul că, regimul juridic al informațiilor solicitate de Octavian
Iachimovschi se aliniază domeniului datelor cu caracter personal, fiind vizate interesele
candidaților la funcția de Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Or, în conformitate cu
prevederile art.7 din Legea privind accesul la informație, coroborate cu cele ale art.54 din
Constituția R. Moldova și art. 10 paragraful 2 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, restrângerea dreptului de acces liber
la informațiile oficiale poate avea loc doar dacă sunt întrunite următoarele exigențe în
privința acestei restrângeri: limitarea este prevăzută de lege, protejează un interes legitim
și este necesară într-o societate democratică.
Conform art.7 alin. (l)-(2) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai
2000, exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor
reglementate prin lege organică și care corespund necesităților: a) respectării drepturilor
și reputației altei persoane; b) protecției securității naționale, ordinii publice, ocrotirii
sănătății sau protecției moralei societății.

În conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, accesul la informațiile oficiale

nu poate fi îngrădit, cu excepția: a) informațiilor atribuite la secret de stat, reglementate
prin lege organică, a căror divulgare neautorizată sau pierdere poate aduce atingere
intereselor și/sau securității Republicii Moldova; b) informațiilor confidențiale din
domeniul afacerilor, prezentate instituțiilor publice cu titlu de confidențialitate,
reglementate de legislația privind secretul comercial, și care țin de producție, tehnologie,
administrare, finanțe, de altă activitate a vieții economice, a căror divulgare (transmitere,
scurgere) poate atinge interesele întreprinzătorilor; c) informaților cu caracter personal,
a căror divulgare este considerată drept о imixtiune în viața privată a persoanei,
protejata de legislația privind protecția datelor cu caracter personal; d) informațiilor ce
țin de activitatea operativă și de urmărire penală a organelor de resort, dar numai în
cazurile în care divulgarea acestor informații ar putea prejudicia urmărirea penală,
interveni în desfășurarea unui proces de judecată, lipsi persoana de dreptul la о judecare
corectă și imparțială a cazului sau, ori ar pune în pericol viața sau securitatea fizică a
oricărei persoane - aspecte reglementate de legislație; e) informațiilor ce reflectă
rezultatele finale sau intermediare ale unor investigații științifice și tehnice și a căror
divulgare privează autorii investigațiilor de prioritatea de publicare sau influențează
negativ exercitarea altor drepturi protejate prin lege. Iar, conform art. 7 alin.(4) al Legii
privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, nu se vor impune restricții ale
libertății de informare decât dacă furnizorul de informații poate demonstra că restricția
este reglementată prin lege organică și necesară într-o societate democratică pentru
apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei sau protecției securității
naționale și că prejudiciul adus acestor drepturi și interese ar fi mai mare decât interesul
public în cunoașterea informației.
Astfel, raportând aceste prevederi la circumstanțele cauzei, pârâtul relevă
necesitatea limitării accesului la informație în temeiul existenței restricțiilor enunțate în
actele normative incidente după cum a fost indicat mai sus. Or, legislația privind accesul
la informație are la bază Constituția Republicii Moldova, tratatele și acordurile
internaționale la care Republica Moldova este parte, prezenta lege și include prevederile
altor acte normative care reglementează raporturile ce țin de accesul la informație.
În acest context, relatează pârâtul că, sorgintea constituțională și convențională a
dezideratului liberului acces la informație, ce rezultă din stipulațiile și spiritul art.32 și 34
din Constituție, precum și ale art. 10 din Convenție, implică aplicabilitatea prioritară a
acestor dispoziții de către instituțiile statului.
Prin urmare, consideră pârâtul că, Octavian Iachimovschi nu poate revendica că prin
nepublicarea fișelor completate de evaluare a candidaților la funcția de Procuror-șef al
Procuraturii Anticorupție i s-a încălcat un drept în sensul art. 17 din Codul administrativ,
având în vedere faptul că legislația în vigoare cert consacră că instanța de contencios
administrativ poate fi sesizată de orice persoană care revendică încălcarea unui drept al
său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, ce presupune totalitatea
actelor administrative individuale și normative realizate de autoritățile publice în regim
de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.
Astfel, reiterând prevederile legale, delimitează și indică pârâtul anumite condiții
necesare pentru existența unei stabilități și a corectitudinii formulării acțiunii în
contencios administrativ: actul emis trebuie să parvină de la о autoritate administrativă;
condiția prezentei vătămării unui drept recunoscut de lege reclamantului; existența
capacității de exercițiu și a celei procesuale; vătămarea dreptului să fie cauzată printr-un
act administrativ

sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal cererea;

obligativitatea îndeplinirii procedurii administrative prealabile.
Prin urmare, în sensul Legii, reține pârâtul că, revendicarea dreptului trebuie să se
deducă din susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia
urmează a fi relatată vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textul
art. 17, 38 și 189 Cod administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al
său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin
ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare (actio popularis).

În ședința de judecată, reclamantul, Octavian Iachimovschi, a susținut acțiunea,

invocând motivele menționate, solicitând admiterea ei.
Reprezentantul pârâtului Consiliului Superior al Procurorilor, Iulian Găinaru, a
solicitat declararea inadmisibilă a acțiunii, invocând motivele menționate în referința
depusă la 10 august 2022.

Audiind participanții la proces, studiind materialele dosarului și înscrisurile

administrate, analizând argumentele expuse în acțiune și în referința depusă, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ, concluzionează că acțiunea în contencios
administrativ este neîntemeiată din următoarele considerente.
În privința admisibilității acțiunii în contenciosul administrativ Completul de
contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău reține următoarele.
 La 19 iulie 2018, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Codul administrativ,
act legislativ publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 17 august 2018,
nr.309-320. Art. 257 alin. (1) Codul administrativ, prevede că, actul legislativ a intrat în
vigoare la 01 aprilie 2019.
Conform art. 5. Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea
actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor
reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de
putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.
Conform art.10 Cod administrativ, actul administrativ individual este orice
dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru
reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce
nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de
drept public.
Art. 11 alin. (1) Cod administrativ, stabilește că, actele administrative individuale
pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni,
sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot
sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează
destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.
Conform art.17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate
stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.
Art. 20 din Codul administrativ, prevede că, dacă printr-o activitate administrativă
se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi
revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele
de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ,
conform prezentului cod.
Conform art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care revendică
încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate
înainta o acțiune în contencios administrativ.
Conform art.206 alin.(1) lit. b) Cod administrativ, o acțiune în contencios
administrativ poate fi depusă pentru: b) obligarea autorității publice să emită un act
administrativ individual (acțiune în obligare).
Totodată, art. 191 alin. (3) Cod administrativ, prevede că, Curtea de apel Chișinău
soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărârilor
Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, actelor
emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ
atribuite în competența sa prin Codul electoral.
Conform art. art. 208 și 163 lit. c) din Codul administrativ acțiunea în contencios
administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Procurorilor se depune
nemijlocit în instanța de judecată în termen de 30 zile de la comunicarea actului
administrativ individual, astfel, procedura prealabilă nu se efectuează.
În sensul enunțat, art. 209 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, acțiunea în
contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu
prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării
deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de
prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului
administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165
alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.
Din analiza normelor de drept sus-indicate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău notează că, reclamantul, Octavian Iachimovschi,
este în drept să înainteze acțiunea în contencios administrativ, devreme ce este subiect al
raportului ce ține de accesul la informație în calitate de solicitant, întrucât, prin acțiunea
înaintată la caz solicită obligarea Consiliului Superior al Procuorilor de a elibera copiile
fișelor de evaluare ale candidaților la funcția de Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție-
Victor Brînză, Adrian Bordian, Veronica Dragalin și Octavian Iachimovschi (Anexa nr. 2
la Regulamentul privind modul de organizare și desfășurarea concursului public privind
selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate (Procuratura
Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze
Speciale)), completate de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor la data de
07.06.2022, în procesul desfășurării concursului menționat, precum și obligarea publicării
fișelor completate de evaluare a candidaților la funcția de Procuror șef al Procuraturii
Anticorupție, pe pagina electronica a Consiliului Superior al Procurorilor.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău, reține că, Octavian Iachimovschi s-a adresat către Consiliul Superior al
Procurorilor, cu cerere prind accesul la informație la 09 iunie 2022, în urma căreia la 17
iunie 2022, prin intermediul poștei electronice a primit răspunsul nr. 5-060/22-1727, iar
prin urmare la 11 iulie 2022, s-a adresat cu acțiune în instanța de contencios administrativ
competență privind obligarea eliberării informației solicitate precum și de a publica
informația solicitată pe pagina electronică oficială, fapt care denotă respectarea
termenului de înaintare a acțiunii de reclamant, Octavian Iachimovschi. Iar prin urmare,
motive de inadmisibilitate în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) Cod
administrativ, nu se regăsesc. Motiv din care completul judiciar respinge ca neîntemeiată
solicitarea pârâtului, Consiliului Superior al Procurorilor, privind declararea inadmisibilă
a acțiunii înaintate de către Octavian Iachimovschi, în conformitate cu prevederile art.
207 alin. (2) lit. e) Cod administrative, care prevede că, acţiunea în contencios
administrativ se declară inadmisibilă în special când: reclamantul nu poate revendica
încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

În privința netemeiniciei acțiunii în contenciosul administrativ instanța de judecată

reține următoarele.
Conform art.224 alin.(1) lit. f) Cod administrativ, examinând acțiunea în
contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele
hotărâri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sânt îndeplinite condițiile de
adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)–e).
 În baza art.219 alin.(1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să
cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată
nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Conform jurisprudenței CtEDO instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces
echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să
examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (Hirro Balani c.
Spaniei, nr.18064/91 din 09.12.1994 §27; Georgiadis v. Greciei nr.21522/93 din
29.05.1997 §43).
Conform art.220 alin.(1) Cod administrativ, obținerea probelor în procedura
contenciosului administrativ are loc conform art. 87-93, iar potrivit art.221 alin.(1) al
aceluiași act normativ, autoritățile publice sunt obligate să prezinte instanței de judecată,
concomitent cu referința, dosarele administrative. La solicitarea instanței de judecată,
autoritățile publice sunt obligate să prezinte suplimentar și alte documente pe care le
dețin, inclusiv cele electronice, și să acorde informații.
În virtutea art.93 Cod administrativ, care stabilește sarcina probațiunii, fiecare
participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la
prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale.
Reglementări suplimentare sau derogatorii sânt admisibile doar în baza prevederilor
legale.
Conform art.21 din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată
competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.
Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost
reglementate.
Art. 22 din Codul administrativ, prevede că, autoritățile publice şi instanțele de
judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și
volumul cercetărilor şi nu sânt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor
de reclamare a probelor. În același sens, art. 194 alin. (1) din Codul administrativ,
prevede că, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de
examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu
probleme de fapt și de drept.
Art. 10 din Legea privind accesul la informaţie nr.982 din 11 mai 2000, indică că,
persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informaţii, personal sau prin
reprezentanţii săi, orice informaţii aflate în posesia acestora, cu excepţiile stabilite de
legislaţie. Dreptul persoanei de a avea acces la informaţii, inclusiv la informaţiile cu
caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condiţiile legii. Orice persoană care solicită
acces la informaţii în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația dea-şi
justifica interesul pentru informațiile solicitate.
Art.11 al.(1) pct.1, pct.2 și pct.4) din Legea privind accesul la informație nr.982
din 11.05.2000, prevede că, furnizorul de informaţii, în conformitate cu competenţele
care îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor
asupra chestiunilor de interes public şi asupra problemelor de interes personal, să
garanteze liberul acces la informaţie și să respecte termenele de furnizare a informaţiei,
prevăzute de lege.
 Conform art.15 alin.(1) – alin.(3) din Legea privind accesul la informaţie nr.982 din
11.05.2000, cererile scrise cu privire la accesul la informaţie vor fi înregistrate în
conformitate cu legislaţia cu privire la registre şi petiţionare. Cererile respective vor fi
examinate şi satisfăcute de funcţionarii publici responsabili de furnizarea informaţiilor.
Deciziile, luate în conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate solicitantului într-un
mod ce ar garanta recepţionarea şi conştientizarea acestora.
Conform art.16 din Legea privind accesul la informaţie nr.982 din 11.05.2000,
Informaţiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziţia solicitantului din momentul
în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la
data înregistrării cererii de acces la informaţie.
Termenul de furnizare a informaţiei, documentului poate fi prelungit cu 5 zile
lucrătoare de către conducătorul instituţiei publice dacă:
a) cererea se referă la un volum foarte mare de informaţii care necesită selectarea
lor;
b) sînt necesare consultaţii suplimentare pentru a satisface cererea.
Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de furnizare a
informaţiei şi despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenului iniţial.
Conform art. 25 al Legii nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură, numirea în
funcțiile de procuror, procuror-şef al procuraturii, adjunct al procurorului-şef al
procuraturii, procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale sau adjunct al
procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale se face prin ordinul Procurorului
General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
Art. 251 alin. (3) al Legii nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură, indică că,
modul de organizare şi desfășurare a fiecărei etape a concursului se stabilește prin
regulament aprobat de către Consiliul Superior al Procurorilor. Criteriile şi modul de
evaluare a candidaților la etapa de preselecție vor fi stabilite de comisia specială.
Conform pct. 51 din Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a
concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al
procuraturii specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea
Criminalității Organizate și Cauze Speciale), candidatul la funcția de procuror-șef al
procuraturii specializate, este intervievat și evaluat în baza următoarelor următoarele
criterii:
a) conceptul de management și dezvoltare instituțională;
b) motivația de accedere în funcția de procuror-șef al procuraturii specializate;
c) gândire critică, raportare la valorile profesionale și angajament;
d) exprimarea clară și logică, inclusiv în cadrul discursului public de la interviu;
e) experiența și competența profesională;
f) autocontrol și rezistență la stres;
g) abilități manageriale;
h) etica și buna reputație.
 În conformitate cu pct. pct. 52-54 din Regulamentul nominalizat, după încheierea
fiecărui interviu, Consiliul evaluează, în deliberare, candidatul prin completarea fișei de
evaluare.
După finisarea etapei de interviu, se calculează rezultatul final. Punctajul final al
concursului o reprezintă media punctajului total oferit de către toți membrii Consiliului
care au evaluat candidatul. În cel mult 24 de ore de la finalizarea probei interviului,
Consiliul publică pe pagina sa web oficială media punctajului total obținut de către
fiecare candidat.
După totalizarea rezultatului, Consiliul adoptă o hotărâre motivată prin care
nominalizează candidatul care a acumulat cel mai mare punctaj al rezultatului final în
baza fișelor de evaluare, și pe care îl propune ulterior Procurorului General pentru
numirea în funcția de procuror-șef al procuraturii specializate.
Raportând prevederile normelor citate la circumstanțele cauzei, completul judiciar
atestă că, informația solicitată de Octavian Iachimovschi, prin cererea înaintată
Consiliului Superior al Procurorilor la 09 iunie 2022, și anume eliberarea copiilor fișelor
de evaluare ale candidaților la funcția de Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție- Victor
Brînză, Adrian Bordian, Veronica Dragalin și Octavian Iachimovschi (Anexa nr. 2 la
Regulamentul privind modul de organizare și desfășurarea concursului public privind
selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate (Procuratura
Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze
Speciale)), completate de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor la data de
07.06.2022, în procesul desfășurării concursului menționat, nu reprezintă о informație
oficială publică în sensul Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la
informație, ci date cu caracter personal în accepțiunea Legii nr. 133 din 08 iulie 2011
privind protecția datelor cu caracter personal, care definește sintagma menționată ca
informație referitoare la о persoana fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor
cu caracter personal). Or, informația solicitată, nu îl vizează nemijlocit pe Octavian
Iachimovschi, fiind evidentă distincția dintre informația oficială publică și informația cu
caracter personal, ultima conform dispozițiilor art.8 alin.(2) din Legea nr. 982-XIV din 11
mai 2000 privind accesul la informație, se realizează în conformitate cu prevederile
legislației privind protecția datelor cu caracter personal.
Astfel, Completul judiciar respinge ca neîntemeiat argumentul reclamantului
precum că, pârâtul, Consiliul Superior al Procurorilor, neîntemeiat a respins eliberarea
acestuia informației solicitate prin cererea din 09 iunie 2022, întrucât, regimul juridic al
informațiilor solicitate de Octavian Iachimovschi se aliniază domeniului datelor cu
caracter personal, fiind vizate interesele candidaților la funcția de Procuror-șef al
Procuraturii Anticorupție. Or, în conformitate cu prevederile art.7 din Legea privind
accesul la informație, coroborate cu cele ale art.54 din Constituția R. Moldova și art. 10
paragraful 2 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, restrângerea dreptului de acces liber la informațiile oficiale
poate avea loc doar dacă sunt întrunite următoarele exigențe în privința acestei
restrângeri: limitarea este prevăzută de lege, protejează un interes legitim și este necesară
într-o societate democratică.
 Conform art.7 alin. (l)-(2) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai
2000, (1) exercitarea dreptului de acces la informaţie poate fi supusă doar restricţiilor
reglementate prin lege organică şi care corespund necesităţilor:

a) respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane;

b) protecţiei securităţii naţionale, ordinii publice, ocrotirii sănătăţii sau protecţiei
moralei societăţii.
(2) în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, accesul la informaţiile
oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepţia:
a) informaţiilor atribuite la secret de stat, reglementate prin lege organică, a căror
divulgare neautorizată sau pierdere poate aduce atingere intereselor şi/sau securităţii
Republicii Moldova;
b) informaţiilor confidenţiale din domeniul afacerilor, prezentate instituţiilor publice
cu titlu de confidenţialitate, reglementate de legislaţia privind secretul comercial, şi care
ţin de producţie, tehnologie, administrare, finanţe, de altă activitate a vieţii economice, a
căror divulgare (transmitere, scurgere) poate atinge interesele întreprinzătorilor;
c) informaţiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o
imixtiune în viaţa privată a persoanei, protejată de legislaţia privind protecţia datelor cu
caracter personal;
d) informaţiilor ce ţin de activitatea operativă şi de urmărire penală a organelor de
resort, dar numai în cazurile în care divulgarea acestor informaţii ar putea prejudicia
urmărirea penală, interveni în desfăşurarea unui proces de judecată, lipsi persoana de
dreptul la o judecare corectă şi imparţială a cazului său, ori ar pune în pericol viaţa sau
securitatea fizică a oricărei persoane - aspecte reglementate de legislaţie;
e) informaţiilor ce reflectă rezultatele finale sau intermediare ale unor investigaţii
ştiinţifice şi tehnice şi a căror divulgare privează autorii investigaţiilor de prioritatea de
publicare sau influenţează negativ exercitarea altor drepturi protejate prin lege. Iar,
conform art. 7 alin.(4) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, nu
se vor impune restricţii ale libertăţii de informare decât dacă furnizorul de informaţii
poate demonstra că restricţia este reglementată prin lege organică şi necesară într-o
societate democratică pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei sau
protecţiei securităţii naţionale şi că prejudiciul adus acestor drepturi şi interese ar fi mai
mare decât interesul public în cunoaşterea informaţiei.
Totodată, Completul judiciar apreciază ca neîntemeiată solicitarea reclamantului
privind obligarea Consiliului Superior al Procurorilor, de a publica fișele completate de
evaluare a candidaților la funcția de Procuror șef al Procuraturii Anticorupție, pe pagina
electronica a Consiliului Superior al Procurorilor, devreme ce atât Legea nr. 3 din
25.02.2016 cu privire la Procuratură cât și Regulamentul privind modul de organizare și
desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef
al procuraturii specializate, nu prevăd reglementări privind publicarea fișelor completate
de evaluare a candidaților la funcția de Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție pe
pagina electronică oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.
 În aceeași ordine de idei, completul specializat atestă că, acțiunile întreprinse de
către Consiliului Superior al Procurorilor privind eliberarea informației solicitate de către
Octavian Iachimovschi și nepublicarea fișelor completate de evaluare a candidaților la
funcția de Procuror șef al Procuraturii Anticorupție, pe pagina electronica a Consiliului
Superior al Procurorilor, sunt legale și întemeiate.

Iar prin urmare, argumentele reclamantului, Octavian Iachimovschi, nu pot fi

reținute la caz, deoarece ultimul interpretează eronat normele de drept și situația de fapt.
Or, simpla nemulțumire a reclamantului cu acțiunile/inacțiunile autorității publice, nu
atrage după sine obligarea acesteia la acțiune.
Urmare celor expuse, nu pot fi admise doar criticile reclamantului și dezacordul
neînsoțit de un suport probatoriu pertinent la capitolul ilegalității acțiunilor întreprinse de
către Consiliului Superior al Procurorilor privind neeliberarea informației solicitate de
către Octavian Iachimovschi și nepublicarea fișelor completate de evaluare a candidaților
la funcția de Procuror șef al Procuraturii Anticorupție, pe pagina electronica a Consiliului
Superior al Procurorilor, considerent din care acțiunea înaintată în judecată urmează a fi
respinsă ca fiind neîntemeiată.
Conform art.224 al. (1) lit. f) Cod administrativ, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău,

h o t ă r ă ș t e:

Se respinge acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Octavian

Iachimovschi împotriva Consiliul Superior al Procurorilor, privind obligarea eliberării
informației solicitate precum și de a publica informația solicitată pe pagina electronică
oficială, ca neîntemeiată.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30
zile de la data notificării dispozitivului hotărârii, prin intermediul Curții de Apel
Chișinău, iar motivarea recursului se prezintă în termen de 30 de zile de la notificarea
hotărârii motivate, prin depunerea la Curtea Supremă de Justiție. Dacă se depune
împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la Curtea de Apel
Chișinău.

Președintele ședinței, judecătorul Anatolie Minciuna

Judecător Veronica Negru

Judecător Ecaterina Palanciuc

Dos.nr. 3-333/22
2-22099404-02-3-12072022
OPINIE SEPARATĂ
a judecătorului Curții de Apel Chişinău
Ecaterina Palanciuc
07 noiembrie 2022 mun. Chișinău

emise cauza în contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Octavian

Iachimovschi împotriva Consiliul Superior al Procurorilor, privind obligarea eliberării
informației solicitate precum și de a publica informația solicitată pe pagina electronică
oficială.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 07 noiembrie 2022, a fost respinsă ca
neîntemeiată acțiunea înaintată de către Octavian Iachimovschi împotriva Consiliul
Superior al Procurorilor, privind obligarea eliberării informației solicitate precum și de a
publica informația solicitată pe pagina electronică oficială.
Nu sunt de acord cu hotărîrea menţionată, astfel, avînd o altă opinie asupra
soluţionării acțiunii depuse de către Octavian Iachimovschi împotriva Consiliul Superior
al Procurorilor, privind obligarea eliberării informației solicitate precum și de a publica
informația solicitată pe pagina electronică oficială.
Astfel, analizînd circusmtanțele cauzei și argumentele invocate de către reclamant
pe baza materialului din dosarul cauzei, pronunţîndu-mă asupra motivelor invocate în
acțiune, conchid că în cauza respectivă se impunea soluţia admiterii acțiunii.
Din materialele cauzei se atestă că, Octavian Iachimovschi s-a adresat către
Consiliul Superior al Procurorilor, cu cerere prind accesul la informație la 09 iunie 2022,
în urma căreia la 17 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice a primit răspunsul nr.
5-060/22-1727, iar prin urmare la 11 iulie 2022, s-a adresat cu acțiune în instanța de
contencios administrativ competență privind obligarea eliberării informației solicitate
precum și de a publica informația solicitată pe pagina electronică oficială.
Art. 10 din Legea privind accesul la informaţie nr.982 din 11 mai 2000, indică că,
persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informaţii, personal sau prin
reprezentanţii săi, orice informaţii aflate în posesia acestora, cu excepţiile stabilite de
legislaţie. Dreptul persoanei de a avea acces la informaţii, inclusiv la informaţiile cu
caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condiţiile legii. Orice persoană care solicită
acces la informaţii în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația dea-şi
justifica interesul pentru informațiile solicitate.
Art.11 al.(1) pct.1, pct.2 și pct.4) din Legea privind accesul la informație nr.982
din 11.05.2000, prevede că, furnizorul de informaţii, în conformitate cu competenţele
care îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor
asupra chestiunilor de interes public şi asupra problemelor de interes personal, să
garanteze liberul acces la informaţie și să respecte termenele de furnizare a informaţiei,
prevăzute de lege.
Conform art.15 alin.(1) – alin.(3) din Legea privind accesul la informaţie nr.982 din
11.05.2000, cererile scrise cu privire la accesul la informaţie vor fi înregistrate în
conformitate cu legislaţia cu privire la registre şi petiţionare. Cererile respective vor fi
examinate şi satisfăcute de funcţionarii publici responsabili de furnizarea informaţiilor.
Deciziile, luate în conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate solicitantului într-un
mod ce ar garanta recepţionarea şi conştientizarea acestora.
Conform art.16 din Legea privind accesul la informaţie nr.982 din 11.05.2000,
Informaţiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziţia solicitantului din momentul
în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la
data înregistrării cererii de acces la informaţie.
Termenul de furnizare a informaţiei, documentului poate fi prelungit cu 5 zile
lucrătoare de către conducătorul instituţiei publice dacă:
a) cererea se referă la un volum foarte mare de informaţii care necesită selectarea
lor;
b) sînt necesare consultaţii suplimentare pentru a satisface cererea.
Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de furnizare a
informaţiei şi despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenului iniţial.
Conform art. 25 al Legii nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură, numirea în
funcțiile de procuror, procuror-şef al procuraturii, adjunct al procurorului-şef al
procuraturii, procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale sau adjunct al
procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale se face prin ordinul Procurorului
General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
Art. 251 alin. (3) al Legii nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură, indică că,
modul de organizare şi desfășurare a fiecărei etape a concursului se stabilește prin
regulament aprobat de către Consiliul Superior al Procurorilor. Criteriile şi modul de
evaluare a candidaților la etapa de preselecție vor fi stabilite de comisia specială.
Conform pct. 51 din Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a
concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al
procuraturii specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea
Criminalității Organizate și Cauze Speciale), candidatul la funcția de procuror-șef al
procuraturii specializate, este intervievat și evaluat în baza următoarelor următoarele
criterii:
a) conceptul de management și dezvoltare instituțională;
b) motivația de accedere în funcția de procuror-șef al procuraturii specializate;
c) gândire critică, raportare la valorile profesionale și angajament;
d) exprimarea clară și logică, inclusiv în cadrul discursului public de la interviu;
e) experiența și competența profesională;
f) autocontrol și rezistență la stres;
g) abilități manageriale;
h) etica și buna reputație.
În conformitate cu pct. pct. 52-54 din Regulamentul nominalizat, după încheierea
fiecărui interviu, Consiliul evaluează, în deliberare, candidatul prin completarea fișei de
evaluare.
După finisarea etapei de interviu, se calculează rezultatul final. Punctajul final al
concursului o reprezintă media punctajului total oferit de către toți membrii Consiliului
care au evaluat candidatul. În cel mult 24 de ore de la finalizarea probei interviului,
Consiliul publică pe pagina sa web oficială media punctajului total obținut de către
fiecare candidat.
După totalizarea rezultatului, Consiliul adoptă o hotărâre motivată prin care
nominalizează candidatul care a acumulat cel mai mare punctaj al rezultatului final în
baza fișelor de evaluare, și pe care îl propune ulterior Procurorului General pentru
numirea în funcția de procuror-șef al procuraturii specializate.

Raportând prevederile normelor citate la circumstanțele cauzei, consider că,

informația solicitată de Octavian Iachimovschi, prin cererea înaintată Consiliului
Superior al Procurorilor la 09 iunie 2022, și anume eliberarea copiilor fișelor de evaluare
ale candidaților la funcția de Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție- Victor Brînză,
Adrian Bordian, Veronica Dragalin și Octavian Iachimovschi (Anexa nr. 2 la
Regulamentul privind modul de organizare și desfășurarea concursului public privind
selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate (Procuratura
Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze
Speciale)), completate de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor la data de
07.06.2022, în procesul desfășurării concursului menționat, reprezintă о informație
oficială publică în sensul Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la
informație, și nu cade sub incidența Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția
datelor cu caracter personal, care definește sintagma menționată ca informație referitoare
la о persoana fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal).
Or, informația solicitată, îi vizează pe candidații la funcția de procuror-șef al procuraturii
specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale)), nemijlocit și pe Octavian Iachimovschi, care este în drept
de a-o obține, nefiind una restricționată și nu cade sub incidența prevederilor art.7 alin.
(l)-(2) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, care indică că,
exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor reglementate
prin lege organică și care corespund necesităților: a) respectării drepturilor și reputației
altei persoane; b) protecției securității naționale, ordinii publice, ocrotirii sănătății sau
protecției moralei societății.
Astfel, consider că, refuzul Consiliului Superior al Procurorilor, emis la 13.06.2022,
ar putea încalcă dreptul la acces liber la informație și, în consecință, dreptul la acces liber
la justiție, or, lipsa informației solicitate îi pune pe Octavian Iachimovschi în dificultate
de a aprecia oportunitatea de a contesta Hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor
privind desemnarea câștigătorului concursului pentru funcția de procuror Șef al
Procuraturii Anticorupție. Or, art.4 al.(1) din Legea privind accesul la informație nr.982-
XIV din 11 mai 2000, oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a
primi și de a face cunoscute informațiile oficiale. Art.6 al.(1) din legea menționată
prevede că în sensul prezentei legi, informații oficiale sunt considerate toate informațiile
aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate,
prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la
dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.
Prin urmare, o interpretare diferită a normei sus invocate, este inadmisibilă,
deoarece contravine principiului securității raporturilor juridice, degajat de art.6 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
fundamentale, în parte ce ține de previzibilitatea legii în corelare cu principiul încrederii
legitime. Întru susținerea opiniei sale, instanța de apel invocă jurisprudența Curții de
Justiție a Comunităților Europene (cauzele Facini Dori v Recre, 1994, Foto-Frost v
Hauptzollant Lübeck Ost, 1987), principiul încrederii legitime impune ca legislația să fie
clară și predictibilă, unitară și coerentă, prin urmare să nu fie interpretativă și folosită
împotriva părții slabe.
În cauza Dacia SRL c. Moldovei, Curtea a menționat că, o lipsire de proprietate
poate fi justificată dacă se dovedește că, aceasta este, inter alia, ”în interes public” și ”în
condițiile prevăzute de lege”, iar orice ingerință trebuie să corespundă cerinței de

proporționalitate. Statul trebuie să dispună de motive întemeiate pentru a pune în

funcțiune orice ingerință, aceasta urmînd a fi nu doar legală, urmărind un scop legitim de
protecție a interesului general, dar și necesară în vederea atingerii acelui scop și în același
timp rezonabilă și proporțională, adică cel mai bine plasată să asigure un echilibru just
între interesele general și individual implicate la caz.
Nu este suficient ca o măsură privativă să urmărească un obiectiv legitim ”de
utilitate publică”, trebuie să existe un raport rezonabil, de proporționalitate între
mijloacele utilizate în scopul vizat, un ”just echilibru” între exigențele interesului general
și imperativele drepturilor fundamentale ale individului, echilibru rupt dacă persoana în
cauză a suportat ”o sarcină specială și exorbitantă” (cauza Sporrong și Lonnroth c.
Suediei 23.09.1982).
 Pe cale de consecință, în timp ce am semnat cu respect hotărîrea instanței de
judecată, totuşi nu sunt în situaţia de a împărtăşi opinia majorităţii completului de
judecată privind respingerea acțiunii, exprimînd convingerea că în speţă se impunea
soluţia prevăzută de art.224 alin.(1) lit.a) Cod administrativ, care stipulează că
examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una
dintre următoarele hotărâri: baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte
actul administrativ individual, precum şi o eventuală decizie de soluționare a cererii
prealabile, dacă acestea sânt ilegale şi prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale,
respectiv acțiunea depusă urmează a fi admisă.

Judecătorul
Curții de Apel Chișinău Ecaterina Palanciuc