Dosarul *****a-328/24

(2-23135698-02-2a-23012024)
Prima instanță: Judecătoria Orhei (sediul Central), judecător Alexandra Romanaș
DECIZIE
20 februarie 2024 mun.
Chișinău
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ
al Curţii de Apel Chişinău
În componenţa:
Preşedintele completului, judecător Nelea Budăi
Judecătorii: Marina Anton și Ina Dutca
Grefier: Alen Grigoriev
examinând, în ședință publică, cererea de apel depusă de avocatul Diana
Munteanu în interesele Tatianei Savin împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei
(sediul Central) din 29 noiembrie 2023, emisă în cauza civilă la cererea de chemare
în judecată înaintată de Savin Tatiana împotriva lui Savin Ilie cu privire la
modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor,
a constatat:
La 20 septembrie 2023, Savin Tatiana prin intermediul avocatului Munteanu
Diana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Savin Ilie, cu
privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, indică reclamanta, că cu pârâtul Savin Ilie, au fost în
relații de căsătorie. Din căsătoria părțile au un copil minor *****, născut la 13
august 2010. Totodată prin hotărârea Judecătoriei Orhei sediul Călărași, din 12
aprilie 2018, pârâtul Savin Ilie a fost obligat să achite pensia pentru întreținerea
copilului minor *****, născut la ***** în sumă bănească fixă în mărime de
1000,00 lei lunar.
Reclamanta susține că de la data stabilirii pensie de întreținere, au crescut
cheltuielile pentru întreținerea copiilor, s-au ridicat prețurile la produsele
alimentare, rata inflației a crescut considerabil, iar suma de 1000 lei este
insuficientă să acopere cheltuielile lunare pentru întreținerea unui copil în vîrstă de
13 ani.
Reclamanta Savin Tatiana solicită majorarea pensia pentru întreținerea
copilului minor *****, născut la ***** până la 3 000,00 lei lunar.
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 29 noiembrie 2023, a
fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Savin Tatiana
împotriva lui Savin Ilie, cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru
întreținerea copilului minor. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere stabilit
prin Hotărârea Judecătoriei Orhei sediul Central *****-1426/2017 din 12 aprilie
2018 şi s-a încasat de la Savin Ilie, născut la *****, domiciliat în r. *****sat.
*****, IDNP *****, în beneficiul lui Savin Tatiana, născută la *****, domiciliată
în or. *****str. *****, ***** ap. ***** IDNP *****, pensia pentru întreținerea
copilului minor *****, născut la ***** IDNP *****în mărime de 2500,00 (două
mii cinci sute,00) lei lunar, începând cu data de 20 septembrie 2023, până la
atingerea majoratului copilului minor.
S-a încasat de la Savin Ilie, născut la *****, domiciliat în r. Orhei sat. *****,
IDNP *****, în beneficiul lui Savin Tatiana, născută la *****, domiciliată în or.
*****str. *****, ***** ap. ***** IDNP 9 ***** suma de 1500,00 (una mie cinci
sute,00) lei cu titlu de asistență juridică.
S-a încasat de la Savin Ilie, născut la *****, domiciliat în r. *****sat. *****,
IDNP *****, pentru pretenția cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru
întreținerea copilului minor, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 150,00
(una sută cinzeci,00) lei.
În rest, pretenția cu privire la suma excedentă a pensiei de întreținere a
copilului minor și diferența sumei cheltuielilor suportate pentru asistența juridică,
s-a respins ca fiind neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 29
noiembrie 2023, avocatul Diana Munteanu în interesele Tatianei Savin a contestat-
o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii, cu emiterea
unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată, indicând că
hotărîrea în cauză o consideră ilegală şi pasibilă de a fi casată de instanţa de apel.
La 23 ianuarie 2024, conform Fișei de repartizare a dosarului, cauza a fost
distribuită pentru examinare în ordine de apel judecătorului raportor - Budăi Nelea.
În ședința instanței de apel, apelanta Savin Tatiana și avocatul Diana
Munteanu, fiind înștiințate legal, ceea ce se confirmă prin avizul de recepție anexat
la materialele cauzei și extrasul de pe adresa de e-mail, nu s-au prezentat și nu au
invocat careva motive.
În ședința instanței de apel, intimatul Savin Ilie, fiind înștiințat legal, ceea ce
se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei, nu s-a prezentat și
nu a invocat careva motive.
În conformitate cu prevederile art. 379 alin. (2) al Codului de procedură
civilă, neprezentarea în şedinţa de judecată a apelantului sau a intimatului, a
reprezentanţilor acestora, precum şi a unui alt participant la proces, citaţi legal
despre locul, data şi ora şedinţei, nu împiedică judecarea apelului. Astfel, Colegiul
civil consideră necesar de a examina apelul în lipsa părții neprezente, procedura de
citare fiind legal îndeplinită.
Examinând materialele cauzei, argumentele expuse de apelant în cererea de
apel, în coroborare cu starea de fapt constatată și legislația pertinentă aplicabilă,
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău
consideră apelul pasibil admiterii, reieșind din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Avocatul Diana Munteanu în interesele Tatianei Savin a depus apelul la 14
decembrie 2023, împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 29
noiembrie 2023, astfel Colegiul civil atestă apelul declarat în termen.
În conformitate cu prevederile art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de
procedură civilă, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor
şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte
constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. În limitele
apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în
hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au
importanţă pentru soluţionarea cauzei, apreciază probele din dosar şi cele
prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. Instanţa
de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Din conţinutul celor relatate, Colegiul civil reţine că sarcina instanţei de apel
derivă din dispoziţiile art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, în
condiţiile în care instanţa de fond a soluţionat fondul cauzei, cu expunerea
argumentelor în vederea admiterii sau respingerii acţiunii în raport cu concluziile
reţinute de către aceasta.
În conformitate cu prevederile art. 385 lit. c) din Codul de procedură civilă,
instanţa de apel, după ce judecă apelul, este în drept să admită apelul şi să caseze
integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, emiţînd o nouă hotărîre.
Conform prevederilor art. 118 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă,
fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al
pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanţele care au
importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei sînt determinate definitiv de instanţa
judecătorească pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi
la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi
aplicate.
Articolul 130 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că instanţa
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multe aspectual, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar
în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
În temeiul art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea
hotărârii, instanţa judecătorească apreciază probele, determină circumstanţele care
au importanţă pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul
raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluționării pricinii şi admisibilitatea
acţiunii.
Colegiul Civil reţine că instanţa de apel, potrivit regulilor unui proces
echitabil, reţinându-se rolul determinant al concluziilor sale, are obligaţia să
examineze efectiv problemele esenţiale care îi sunt supuse aprecierii şi să nu se
limiteze la însuşirea motivelor instanţei inferioare. (Hirro Balani c. Spaniei, nr.
18064/91 din 09.12.1994 §27; Georgiadis c. Greciei nr.21522/93 din 29.05.1997
§43).
Potrivit recomandărilor avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al
Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului
Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară
sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al
dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil,
motivarea ar trebui să evidenţieze, că judecătorul a examinat cu adevărat
chestiunile esenţiale ce iau fost prezentate.
Instanţa de apel menționează că art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului garantează dreptul justiţiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul
instituirii obligaţiei instanţelor de judecată de a-şi argumenta hotărârile adoptate
din perspectiva unei analize ample a circumstanţelor pricinii. Îndatorirea de a
motiva coerent şi unitar hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista
contradicţii între motivare şi dispozitiv, constituie o garanţie pentru justiţiabili, în
faţa eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă
posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar.
În corespundere cu prevederile art. 5 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanţă judecătorească, în
modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate,
libertăţile şi interesele legitime.
Din materialele cauzei s-a stabilit că potrivit certificatului de naștere a
copilului minor *****, născut la ***** Savin Ilie este **********al acestora. (f.d.
10).
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei sediul Central, din 12 aprilie 2018, a fost
dispusă încasarea de la Savin Ilie în beneficiul lui Savin Tatiana pensia pentru
întreținerea copilului minor *****, născut la ***** în sumă bănească fixă în
mărime de 1000,00 lei lunar (f.d.11).
La 20 septembrie 2023, Savin Tatiana prin intermediul avocatului Munteanu
Diana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Savin Ilie, cu
privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Astfel, reclamanta Savin Tatiana, solicită modificarea cuantumului pensiei
încasată din contul pârâtului Savin Ilie pentru întreținerea copilului minor *****,
născut la ***** stabilit prin hotărârea Judecătoriei Orhei sediul Central, din 12
aprilie 2018 și anume majorarea cuantumului pensiei de întreținere până la 3000,00
lei lunar.
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 29 noiembrie 2023, a
fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Savin Tatiana
împotriva lui Savin Ilie, cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru
întreținerea copilului minor. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere stabilit
prin Hotărârea Judecătoriei Orhei sediul Central *****-1426/2017 din 12 aprilie
2018 şi s-a încasat de la Savin Ilie, născut la *****, domiciliat în r. *****sat.
*****, IDNP *****, în beneficiul lui Savin Tatiana, născută la *****, domiciliată
în or. *****str. *****, ***** ap. ***** IDNP *****, pensia pentru întreținerea
copilului minor *****, născut la ***** IDNP *****în mărime de 2500,00 (două
mii cinci sute,00) lei lunar, începând cu data de 20 septembrie 2023, până la
atingerea majoratului copilului minor. S-a încasat de la Savin Ilie, născut la *****,
domiciliat în r. Orhei sat. *****, IDNP *****, în beneficiul lui Savin Tatiana,
născută la *****, domiciliată în or. *****str. *****, ***** ap. ***** IDNP 9
***** suma de 1500,00 (una mie cinci sute,00) lei cu titlu de asistență juridică. S-
a încasat de la Savin Ilie, născut la *****, domiciliat în r. *****sat. *****, IDNP
*****, pentru pretenția cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru
întreținerea copilului minor, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 150,00
(una sută cinzeci,00) lei. În rest, pretenția cu privire la suma excedentă a pensiei de
întreținere a copilului minor și diferența sumei cheltuielilor suportate pentru
asistența juridică, s-a respins ca fiind neîntemeiată.
Nefiind de acord în parte, cu soluția instanței, la 14 decembrie 2023, avocatul
Diana Munteanu în interesele Tatianei Savin a contestat-o cu apel, invocând
argumentele menționate supra.
Articolul 16 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile
copilului statuează că, fiecare copil are dreptul să locuiască în familie, să-şi
cunoască părinții, să beneficieze de grija lor, să coabiteze cu aceștia, cu excepția
cazurilor în care despărțirea de un părinte sau de ambii părinți este necesară în
interesul copilului.
În același context art. 51, 52 din Codul familiei statuează dreptul copilului la
abitație în familie și de a comunica cu părinții și alte rude.
Familia este o instituție protejată de art. 8 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Examinând superioritatea unuia dintre drepturi, instanța urmează să țină cont
și de art. 18 din Convenția cu privire la drepturile copilului, care prevede că, statele
părţi vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia
ambii părinți au responsabilități comune pentru creșterea și dezvoltarea copilului.
Părinții sau, după caz, reprezentanții săi legali sunt principalii responsabili de
creșterea și dezvoltarea copilului. Aceștia trebuie sa acționeze, în primul rând, în
interesul suprem al copilului.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat principiul bine
stabilit în jurisprudența sa conform căruia scopul Convenției nu este de a proteja
drepturile teoretice sau iluzorii ci cele concrete și efective (Cauza Artico împotriva
Italiei).
La caz, Colegiul civil notează că, au relevanţă şi reglementările instituite la
art. 3 alin. (1) din Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului din 20
noiembrie 1989, care indică că în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt
luate de instituţii publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale,
autorităţi administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale
copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.
Potrivit art. 5 al Convenţiei, statele părţi vor respecta responsabilitatea,
dreptul şi obligaţia pe care le au părinţii sau, după caz, membrii familiei lărgite sau
a comunităţii, conform cutumei locale, tutorii sau alte persoane prin lege
responsabile pentru copil, de a-i da acestuia, într-un mod care să corespundă
dezvoltării capacităţilor acestuia, orientarea şi sfaturile corespunzătoare exercitării
drepturilor pe care i recunoaşte prezenta Convenţie.
Potrivit art. 38 alin. (2) lit. b) din Codul familiei, în cazul lipsei unui acord
între soţi privind plata pensiei de întreținere a copilului, instanța de judecată este
obligată să determine care dintre părinți va plăti pensia de întreținere a copiilor
minori şi mărimea acesteia. Alin. (3) al aceluiași articol stipulează că dacă lipsește
un contract de întreținere a copilului minor, şi părinții nu participă la întreținerea
copiilor, pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia
dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare.
Instanța de apel relevă că întreţinerea materială a copiilor minori este o
obligaţie fundamentală, consfinţită în art. 48 alin. (2) din Constituţia Republicii
Moldova, care expres stabileşte că părinţii au îndatorirea de a asigura creşterea,
educaţia şi instruirea copiilor. Or, creşterea, educaţia şi instruirea copiilor este
posibilă numai în condiţiile exercitării corespunzătoare a obligaţiilor părinteşti de
întreţinere materială a acestora.
Conform art. 50 al Codului familiei, copiii născuţi în afara căsătoriei au
aceleaşi drepturi şi obligaţii faţă de părinţii şi rudele lor ca şi cei născuţi de la
persoane căsătorite.
În conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au
drepturi şi obligații egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți
în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.
Conform art. 74 din Codul familiei, părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii
minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material. Modul de
plată a pensiei de întreţinere se determină în baza unui contract încheiat între
părinţi sau între părinţi şi copilul major inapt de muncă. Dacă lipseşte un atare
contract şi părinţii nu participă la întreţinerea copiilor, pensia de întreţinere se
încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinţi, a tutorelui
copilului sau a autorităţii tutelare teritoriale.
În conformitate cu prevederile art. 75 din Codul familiei, pensia de întreţinere
pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor
în mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii şi 1/2 - pentru 3 şi mai
mulţi copii. Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micşorat sau majorat de
instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor,
de alte circumstanţe importante. În cazul în care unii copii rămîn cu un părinte, iar
alţii - cu celălalt, pensia de întreţinere plătită în favoarea părintelui mai puţin
asigurat se stabileşte într-o sumă bănească fixă, determinată conform art. 76.
Starea materială reprezintă situaţia socio-economică a persoanei (părinte),
determinantă pentru întreţinerea unei vieţi decente pasibile stabilirii în rezultatul
identificării tuturor bunurilor imobile şi mobile deţinute în proprietate, a veniturilor
obţinute din activităţi generatoare de profit, precum şi a factorilor ce influenţează
nemijlocit aspectul economic al persoanei (ex.: capacitatea de muncă, studiile etc.).
Starea familială defineşte conjunctura şi relaţiile persoanei (părintelui) în interiorul
comunităţii umane în care coabitează, întemeiate prin căsătorie sau izvorâtă din
rudenie. Cu titlu exemplificativ, remarcăm următoarele aspecte intrinseci, care
influenţează per ansamblu starea familiei, a cărei listă nu este una exhaustivă, şi
anume, numărul copiilor şi persoanelor aflate la întreţinere. Sintagma alte
circumstanţe importante, stipulate la finalul normei disputate, extinde sfera de
aplicare a art.75 din Codul familiei pentru ipotezele nereglementate de lege, însă
care se pot ivi în cadrul examinării unor litigii de acest gen, lăsând o marjă de
apreciere instanţei de judecată, din perspectiva unor factori care nu se încadrează în
condiţiile reliefate supra (ex.: chestiuni de ordin medical)
Potrivit art. 76 al Codului familiei, în cazurile cînd părintele care datorează
întreţinere copilului său are un salariu şi/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile
ori primeşte salariu şi/sau alte venituri, total sau parţial, în natură, ori nu are un
salariu şi/sau alte venituri, precum şi în alte cazuri cînd, din anumite motive,
încasarea pensiei de întreţinere, sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri,
este imposibilă, dificilă sau lezează substanţial interesele uneia dintre părţi,
instanţa judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o
sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă şi sub
forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri conform art. 75. Cuantumul sumei
băneşti fixe încasate în conformitate cu alin. (1) se determină de instanţa
judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părţilor, de alte
circumstanţe importante şi păstrîndu-se, dacă este posibil, nivelul anterior de
asigurare materială a copilului.
 În temeiul prevederilor art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului,
ambii părinţi, în egală măsură poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea
fizică, intelectuală, spirituală şi socială a copilului, ţinând cont în primul rând de
interesele acestuia.
Potrivit art. 110 din Codul familiei, în cazul în care starea materială sau
familială a uneia dintre părţi s-a schimbat, instanţa judecătorească, luînd în
considerare şi alte circumstanţe importante ale părţilor, este în drept, la cererea
oricăreia dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreţinere sau să-l scutească
pe debitorul întreţinerii de plata acesteia.
Colegiul civil menționează că soluționând problema majorării cuantumului
pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor *****, născut la *****
instanța are obligația de a asigura copilului protecția și îngrijirea necesară în
vederea asigurării bunăstării sale, ținând cont de drepturile și obligațiile părinților
săi și în acest scop va lua toate măsurile corespunzătoare.
Or, după cum s-a menționat, Colegiul civil reține că dezvoltarea, creșterea şi
educarea copilului sunt obligațiunile stricte ale ambilor părinți, indiferent de faptul
dacă locuiesc împreună sau nu cu copilul, într-o societate democratică interesele
copiilor sunt primordiale.
Potrivit Biroului Național de Statistică, pentru II semestru a anului 2022
valoarea minimului de existență pentru un copil cu vârsta 7-17 ani în sate,
constituia 2855,00 lei (www.statistica.md).
Prin urmare, în contextul celor supra elucidate, Colegiul civil conchide că
pensia de întreținere pentru copilul minor *****, născut la ***** în sumă bănească
fixă în mărime de 1000,00 lei lunar, a fost stabilită prin hotărârea Judecătoriei
Orhei sediul Central, din 12 aprilie 2018, și urmează a fi majorată pînă la suma de
3000 (trei mii) lei, cuantum solicitat de către apelantă.
Or, pensia de întreținere a copilului minor în mărime 1 000,00 lei stabilită în
luna martie 2018, în prezent nu asigură nivelul anterior de asigurare materială a
copilului.
Astfel, instanța de fond corect a conchis că reclamanta Savin Tatiana este
îndreptățită, de a solicita majorarea cuantumului pensiei de întreținere. Or, în
conformitate cu art. 110 din Codul familiei, la caz se confirmă că, s-au schimbat
esențial circumstanțele cauzei care impun modificarea cuantumului pensiei de
întreținere, și anume, vârsta copiilor raportată la informația Biroului Național de
Statistică privind mărimea minimului de existență pentru un copil.
Însă, cuantumul admis de către instanța de judecată nu este suficient de a
asigura cu cele necesare minorul, astfel, Colegiul civil consideră că majorarea
cuantumului pensiei alimentare doar pînă la suma de 2500 lei, la caz este în
detrimentul intereselor copilului avînd în vedere situația economică din țară. Or,
necesitățile copilului prezumă, pe lângă minimul de existență, cheltuieli legate de
frecventarea instituției preșcolare și școlare, pentru procurarea hainelor, cheltuieli
necesare creșterii şi evoluării psihoemoţionale echilibrate a copilului.
De asemenea ambii părinți poartă răspundere principală pentru dezvoltarea
fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rând de
interesele acestuia, iar obligația de întreținere privește exclusiv tot ceea ce
însumează traiul lunar normal al copilului. Obligația de întreținere se referă la
traiul de zi cu zi al copilului, incluzând cheltuielile și grija față de hrană,
îmbrăcăminte, medicamente, analize, grădiniță/scoală, sporturi, hobbyuri etc.
Părinții sunt obligați să participe la această întreținere și să poarte în comun această
grijă de copil. Întreținerea copilului minor presupune și multă muncă fizică
necuantificabilă în bani.
Colegiul civil atrage atenția că întreţinerea unui copil nu presupune doar
asigurarea materială a acestuia, ci şi educarea, dezvoltarea fizică, intelectuală,
spirituală şi socială, tratarea lui în caz de îmbolnăvire (tratarea în acest caz nu
presupune doar procurarea medicamentelor), ceea ce implică cheltuieli
suplimentare, eforturi şi stres din partea părintelui căruia i-a fost lăsat spre
domiciliere şi îngrijire copilul.
Colegiul civil remarcă că, având în vedere că cuantumul sumei băneşti fixe
încasate se determină de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea
materială şi familială a părţilor, de alte circumstanţe importante şi păstrîndu-se,
dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului, s-a stabilit că
la caz se permite majorarea cuantumului pensiei de întreținere pînă la suma de
3000 lei, care nu este disproporţionată cu scopul urmărit și nu lezează în mod
arbitrar şi inechitabil drepturile şi obligaţiile intimatului, atîta timp cît, apelanta cu
siguranță, urmează să suporte cheltuieli pentru îngrijirea copilului aproximativ
egale.
Mai mult ține de buna-credință și obligația fiecăruia de a contribui material la
întreținerea copiilor și în lipsa unei hotărâri a instanței.
Totodată, avînd în vedere că obiectul de examinarea a acțiunii constituie
modificarea pensie alimentare stabilite deja prin hotărârea Judecătoriei Orhei
(sediul Central) din 12 aprilie 2018, precum și faptul că instanța de apel a conchis
asupra temeiniciei integrale a cerinței înaintate de Savin Tatiana privind
modificarea cuantumul pensiei de întreținere stabilit prin hotărârea Judecătoriei
Orhei sediul Central *****-1426/2017 din 12 aprilie 2018, în mărime de 3000,00
lei lunar, se impune soluția de casare a hotărârii instanței de fond în partea
modificării cuantumului pensiei de întreținere stabilite prin hotărârea Judecătoriei
Orhei (sediul Central) din 12 aprilie 2018, cu emiterea unei noi hotărâri, pentru a
evita orice incertitudini juridice la executarea hotărârii.
Mai mult, conform art. 13 al Codului de executare, în cazul modificării
hotărîrii, instanţa eliberează un nou titlu executoriu în corespundere cu dispozitivul
modificat. Titlul executoriu emis în temeiul unei hotărîri casate sau modificate se
restituie instanţei emitente spre anulare.
Colegiul civil remarcă că în partea modificării pensiei de întreținere a
copilului minor, instanța eliberează un nou titlu executoriu în corespundere cu
dispozitivul modificat, iar titlul executoriu emis în temeiul hotărârii Judecătoriei
Orhei sediul Central *****-1426/2017 din 12 aprilie 2018, se restituie instanţei
emitente spre anulare.
La fel, se remarcă că pensia de întreţinere modificată se va încasa de la data
adresării în instanţa judecătorească, adică 20 septembrie 2023.
În partea ce ține de pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată,
Colegiul civil la fel, consideră justă poziția instanței de fond. Or, potrivit art. 94
alin. (l) din Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească obligă partea care a
pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile
de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se
compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar
pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. Iar, conform
art. 96 din Codul de procedură civilă, (1) Instanţa judecătorească obligă partea care
a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de
asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.
(11) Cheltuielile menţionate la alin. (1) se compensează părţii care a avut cîştig de
cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.
De asemenea, în corespundere cu prevederile art. 98 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, cheltuielile aferente judecării cauzei, suportate de instanţa
judecătorească, precum şi taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se
încasează la buget de la pârât proporțional părții admise din acțiune dacă pârâtul nu
este scutit de plata cheltuielilor de judecată.
În final, Colegiul civil învederează concluzia că instanța de fond în parte
injust a adoptat soluția de admitere parțială a pretenției cu privire la modificarea
cuantumului pensie alimentare, astfel că cererea de apel înaintată de avocatul
Diana Munteanu în interesele Tatianei Savin urmează a fi admisă, cu casarea
hotărârea Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 29 noiembrie 2023, în partea
modificării cuantumului pensiei de întreținere stabilite prin hotărârea Judecătoriei
Orhei (sediul Central) din 12 aprilie 2018, și adoptarea unei noi hotărâri în această
parte.
În conformitate cu prevederile art. 385 lit. c), art. 389 Cod de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ,
decide:
Admite apelul declarat de avocatul Diana Munteanu în interesele Tatianei
Savin.
 Casează hotărârea Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 29 noiembrie 2023,
în partea modificării cuantumului pensiei de întreținere stabilite prin hotărârea
Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 12 aprilie 2018, și în această parte emite o
nouă hotărâre prin care:
Admite integral cererea de chemare în judecată înaintată de Savin Tatiana
împotriva lui Savin Ilie cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru
întreținerea copilului minor.
Modifică cuantumul pensiei de întreținere stabilit prin hotărârea Judecătoriei
Orhei sediul Central *****-1426/2017 din 12 aprilie 2018 şi încasează de la Savin
Ilie, IDNP *****, în beneficiul lui Savin Tatiana, IDNP *****, pensia pentru
întreținerea copilului minor *****, născut la ***** IDNP *****în mărime de
3000,00 (trei mii) lei lunar, începând cu data de 20 septembrie 2023, până la
atingerea majoratului copilului minor.
În partea pretenției privind încasarea asistenței juridice și a taxei de stat
hotărârea Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 29 noiembrie 2023, se menține,
fără modificări.
În partea modificării pensiei de întreținere a copilului minor, instanța
eliberează un nou titlu executoriu în corespundere cu dispozitivul modificat, iar
titlul executoriu emis în temeiul hotărârii Judecătoriei Orhei sediul Central *****-
1426/2017 din 12 aprilie 2018, se restituie instanţei emitente spre anulare.
Decizia este definitivă, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiţie în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale, prin
intermediul Curţii Supreme de Justiţie.
Președintele ședinței,
Judecătorul: Nelea Budăi

Judecătorii: Marina Anton

Ina Dutca