ÎNALTA CURTE DE

CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia a II-a civilă

Decizia nr. 2381/2022

Crisu Andreea
Miron Paula
 Prin cererea de chemare în judecată pe rolul
Tribunalului Timiș, secţia a II-a civilă, la 16.09.2020,
sub dosar nr. x/2020, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat
în judecată pe pârâta S.C. B. S.A., solicitând:
● obligarea la plata sumei de 1.458.012,77 RON,
reprezentand contravaloarea a 649.073 tone de
marfa neachizitionata
● obligarea la plata cheltuielilor de judecata
 Prezentarea situației de fapt

Parata S.C. B. S.A. a fost acuzata de nerespectarea

contractului incheiat intre aceasta si S.C. A. S.A. din cauza
neachizitionarii marfii contractate, potrivit art. 14 alin. (2) pct. 2 din
contractul de vânzare-cumpărare nr. x/23.03.2018, încheiat intre părţi,
reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. x emisă la data de 29
mai 2020
 Prezentarea situației de fapt
Prin sentinţa civilă nr. 370 din 8 iunie 2021, pronunţată de
Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020, cererea formulată
de reclamanta S.C. A. S.A. , în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. a fost
admisă.

Pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a sumei de

1.458.012,77 RON reprezentând daune-interese pentru neîndeplinirea
obligaţiilor contractuale, precum şi la plata cheltuielilor de judecată, în
cuantum de 4.000 RON reprezentând onorariu avocaţial.
 Prezentarea situației de fapt

Recursul reclamantei S.C. B. S.R.L:

Împotriva acestei sentinţe, pârâta S.C. B. S.A., a declarat apel, la data de 12

noiembrie 2021, si a solicitat, în principal, anularea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei
spre rejudecare primei instanţe, pentru a se pronunţa asupra excepţiei nulităţii absolute a
facturii seria x număr x/29.05.2020, scadentă la 28.06.2020, invocate de apelantă, iar în
subsidiar, admiterea căii de atac şi schimbarea în tot a sentinţei apelate, în sensul
respingerii în tot a cererii introductive
 Prezentarea situației de fapt

Prin decizia civilă nr. 265/A din 18 aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-
a civilă s-a respins apelul declarat de pârâta S.C. B. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 370 din 8 iunie 2021,
pronunţate de Tribunalul Timiş, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. A. S.A.

Astfel, apelanta a ramas obligata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4.000 RON către
intimata-reclamantă S.C. A. S.A.
 Prezentarea situației de fapt
Recursul reclamantei S.C. B. S.R.L. nr. 2:

La data de 14 iunie 2022, pârâta B. S.A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 265/A din 18
aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.

În principal, s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre
rejudecare instanţei de apel , iar în rejudecare să se admită apelul pârâtei, în sensul schimbării sentinţei apelate,
cu consecinţa admiterii excepţiei nulităţii facturii seria x număr x/29.05.2020., Totodată, s-a solicitat respingerea
în tot a cererii de chemare în judecată.
 Prezentarea situației de fapt

Se constată că recursul declarat, deşi este întemeiat formal pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu
cuprinde critici de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin urmare, simpla reluare a situaţiei particulare a litigiului şi prezentarea, din nou, a argumentelor expuse în cererea
de apel nu răspund exigenţelor legale care impun invocarea unor critici de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar acest
mod de redactare a recursului nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curţi, care nu poate fi învestită cu verificarea
legalităţii hotărârii primei instanţe, ci a hotărârii pronunţate în apel.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de pârâta B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 265/A din 18 aprilie
2022, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.
Argumente intimata-
reclamantă
Reclamanta a cerut in instanta obligarea pârâtei S.C. B. S.A. la plata sumei de
1.458.012,77 RON, reprezentând contravaloarea sumei de 305.064,31 euro, la cursul BNR
din data de 31.12.2019 (1 euro = 4.7793 RON), adică 0,47 euro x 649.073 tone
neachiziţionate, cu titlu de sancţiune contractuala, pentru neachiziţionarea mărfii
contractate, potrivit art. 14 alin. (2) pct. 2 din Contractul de vânzare-cumpărare nr.
x/23.03.2018, încheiat intre părţi
Argumente intimata-
reclamantă
Reclamanta a invocat faptul ca un contract valabil încheiat are putere de lege
între părţile contractante si acesta trebuie onorat de ambele parti. Astfel orice persoană
trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat. Atunci când, fără justificare, una
dintre parti nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul
cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii.

Asadar, SC.A. S.A. a recurs la sesizarea in instanta a nerespectarii

contractului de catre pârâta S.C. B. S.A. conform art.192 C.proc.civ. care specifica ca
orice persoană se poate adresa justiției prin sesizarea instanței cu o cerere de chemare în
judecată pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime
Argumente intimata-
reclamantă
In urma recursului inaintat de parata, intimata-reclamantă A. S.A. prin
administrator judiciar provizoriu C. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat
excepţia nulităţii recursului, raportat la faptul că recurenta-pârâtă nu a formulat critici de
nelegalitate

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.,
"cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi
dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu
separat".
Argumente intimata-
reclamantă
Referitor la cererea intimatei-reclamante A. S.A. prin
administrator judiciar provizoriu C.. privind obligarea recurentei la
plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte constată că intimata-
reclamantă nu a depus la dosarul cauzei dovezi privind efectuarea
cheltuielilor de judecată.
Argumente recurenta- pârâta
Împotriva sentinţe, a declarat apel la data de 12 noiembrie 2021, pârâta
S.C. B. S.A., a solicitat, anularea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare
primei instanţe, pentru a se pronunţa asupra excepţiei nulităţii absolute a facturii seria
x număr x/29.05.2020, scadentă la 28.06.2020, invocate de apelantă, iar în subsidiar,
admiterea căii de atac şi schimbarea în tot a sentinţei apelate, în sensul respingerii în
tot a cererii introductive.
Argumente recurenta- pârâta

La data de 14 iunie 2022, pârâta B. S.A. a declarat recurs împotriva deciziei civile
nr. 265/A din 18 aprilie 2022. S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
atacate, iar în rejudecare să se admită apelul pârâtei, în sensul schimbării sentinţei
apelate, cu consecinţa admiterii excepţiei nulităţii facturii seria x număr x/29.05.2020.
Totodată, s-a solicitat respingerea în tot a cererii de chemare în judecată.
Argumente recurenta- pârâta

Recurenta-pârâtă a invocat motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C.
proc. civ., respectiv faptul că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra excepţiei
nulităţii absolute a facturii seria x nr. x/29.05.2020. În opinia recurentei, conduita
omisivă a instanţelor de fond atrage incidenţa art. 480 alin. (3) teza I şi a II-a din C.
proc. civ., raportat la conţinutul art. 497 C. proc. civ.
Argumente recurenta- pârâta
Recurenta-pârâtă a evidentiat că instanţa de apel a încălcat ori aplicat greşit
prevederile referitoare la forţa obligatorie a contractului referitoare la conţinutul
contractului şi la împrejurarea că un contract obligă numai la ceea ce este expres
stipulat, precum şi la toate urmările pe care legea sau echitatea le dau contractului,
după natura lui.
Recurenta a susţinut că intimata-reclamată a ales o cale greşită în valorificarea
pretenţiilor sale, astfel că, raportat la starea de fapt survenită între părţi, respectiv
prelungirea contractului de vânzare-cumpărare nr. x/23.03.2018, ulterior datei de
31.12.2018, cererea de chemare în judecată trebuie respinsă.
S-a mai arătat de către recurentă că, în mod contrar celor reţinute de către instanţele
de fond, factura seria x nr. x/29.05.2020, scadentă la 28.06.2020, este lovită de
nulitate absolută.
Soluția argumentată în fapt și în
drept
Cauza a fost înregistrată la 27 iunie 2022 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, secţia a II-a civilă iar, prin rezoluţia din 22 iulie 2022, s-a fixat termen de judecată la
15 noiembrie 2022.
Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare,
cu prioritate, excepţia nulităţii prezentei căi extraordinare de atac, invocată de intimata-
reclamantă, urmând a anula recursul.
Soluția argumentată în fapt și în
drept

În cauză, Înalta Curte constată că motivul de casare invocat de pârâtă referitor la nepronunţarea
instanţei de apel asupra excepţiei nulităţii facturii seria x nr. x/29.05.2020 este întemeiat greşit pe
dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. care se referă la interpretarea ori aplicarea greşită a
unor norme de drept material. Această critică nu poate fi circumscrisă nici motivului de casare
prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nefiind indicate regulile de procedură încălcate de
către instanţa de prim control judiciar
Soluția argumentată în fapt și în
drept
Înalta Curte constată că în cadrul criticilor din recurs se regăsesc repetate
motivele cuprinse în cererea de apel, recurenta-pârâtă neformulând veritabile critici
de nelegalitate care să vizeze argumentaţia deciziei recurate şi care să permită astfel
exercitarea controlului de legalitate în această fază procesuală, din perspectiva
motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Soluția argumentată în fapt și în
drept
Înalta Curte constată că recurenta nu a indicat în mod efectiv în ce constă
nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi nu
au fost identificate nici motive de casare de ordine publică, pentru a putea fi invocate
în temeiul art. 489 alin. (3) din acelaşi cod, impunându-se, astfel, a fi aplicată
sancţiunea nulităţii recursului. Prin urmare, Înalta Curte respinge cererea intimatei-
reclamante privind obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Vă mulțumim pentru
atenția acordată! 