SPEŢE PENTRU ADMITEREA LA INM/MAGISTRATURĂ

Drept civil şi drept procesual civil

 Vasile Bozeşan
(coordonator)
Laura-Cristina Carcia
Andreea Florina Mateescu
Mihaela Mîneran
Elena Panaite-Jitianu

Speţe pentru admiterea

la INM/magistratură
Drept civil şi drept procesual civil

Universul Juridic
Bucureşti
-2021-
Speţe pentru admiterea la INM/magistratură 7

TESTUL I

Speța nr. 1

La data de 10 ianuarie 2020 reclamantul A., prin avocat, a sesizat Judecătoria

Pitești, în raza căreia își are domiciliul, cu o acțiune în pretenții împotriva pârâtului B.,
solicitând obligarea acestuia la plata sumei totale de 224.000 lei reprezentând împrumut
nerestituit (200.000 lei) și dobândă penalizatoare (24.000 lei), precum și la plata
cheltuielilor de judecată care vor fi ocazionate de prezentul proces.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 31 mai 2015, în baza
înscrisului sub semnătură privată din aceeași dată, semnat de ambele părți și datat, a
împrumutat, cu titlu gratuit, pe pârâtul B. cu suma de 200.000 lei pentru o perioadă de
7 luni, urmând ca la 1 ianuarie 2016 pârâtul B. să îi restituie suma de 200.000 lei.
Totodată, s-a mai arătat că, potrivit contractului, în caz de neplată la scadență a
debitului, pârâtul împrumutat urma să plătească o dobândă penalizatoare de 500 lei
lunar. A mai învederat că la data de 15 ianuarie 2019 pârâtul B. i-a solicitat în scris să nu
declanșeze procedurile judiciare împotriva sa, întrucât în termen de 3 luni îi va achita
întreaga sumă datorată în cuantum de 200.000 lei plus dobânda aferentă, iar reclamantul
i-a menționat în scris că este de acord cu noua obligație asumată de pârât.
Pârâtul B. nu a formulat întâmpinare.
La primul termen de judecată, reclamantul legal citat a lipsit, fiind prezent pârâtul,
personal, care a solicitat amânarea cauzei pe considerentul că a primit citația cu doar o zi
înainte de termen. Instanța, în temeiul art. 159 și 160 C. pr. civ., a amânat cauza la
cererea pârâtului B.
La al doilea termen de judecată, s-au prezentat reclamantul, prin apărător, și pârâtul,
personal.
Reclamantul a formulat oral și în scris cerere de modificare a cererii inițiale în
sensul lărgirii cadrului procesual subiectiv, arătând că înțelege să cheme în judecată și pe
numitul C., fiul pârâtului B., urmând ca pârâții B. și C. să fie obligați în solidar la plata
întregii sume solicitate. În motivarea cererii modificatoare, reclamantul a arătat că, deși
contractul scris a fost încheiat doar cu pârâtul B., în realitate, înțelegerea verbală
anterioară încheierii contractului scris a fost realizată cu ambii pârâți, în sensul că
împrumutarea sumei de 200.00 lei se va face către ambii pârâți B. și C., însă, în
condițiile în care ultimul nu s-a mai putut prezenta la locul și momentul încheierii
contractului, acesta a fost perfectat în scris doar cu pârâtul B.
Instanța a invocat din oficiu excepția tardivității cererii modificatoare, interpelând,
totodată, pârâtul B., potrivit art. 204 alin. (3) C. pr. civ., asupra existenței acordului
acestuia în ceea ce priveşte cererea modificatoare.
Pârâtul B. a învederat că nu este de acord cu modificarea cererii și, totodată, a arătat
că înțelege să invoce următoarele excepții:
▪ excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C., având în vedere că
reclamantul invocă un contract încheiat doar cu pârâtul B.;

V. BOZEȘAN
8 Drept civil şi drept procesual civil

▪ excepția necompetenței materiale a instanței, având în vedere valoarea obiectului

cererii în cuantum de 224.000 lei, solicitând declinarea cauzei în favoarea tribunalului;
▪ excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești, având în vedere că
domiciliul său este în raza de competență a Judecătoriei Cornetu;
▪ excepția lipsei calității sale procesuale pasive cu privire la o parte din cererea de
chemare în judecată (jumătate din suma solicitată de reclamant), întrucât raportat la
susținerile reclamantului, pârâtul C. are calitate de persoană împrumutată pentru o parte
din sumă;
▪ excepția lipsei de interes în formularea cererii de chemare în judecată, raportat la
faptul că înscrisul exhibat de reclamant constituie, potrivit legii, titlu executoriu, având
menționată pe acesta data încheierii sale;
▪ excepția lipsei de interes în formularea cererii, întrucât suma împrumutată de
reclamantul A. a fost restituită acestuia încă la data de 15 septembrie 2015 (anterior datei
scadenței menționate în contractul prezentat de reclamant), astfel cum rezultă din
înscrisul reprezentat de extrasul de cont potrivit căruia la data de 15 septembrie 2015
pârâtul B. a virat în contul reclamantului A. suma de 100.000 lei, sumă care reprezintă în
realitate întreaga sumă împrumutată, restul fiind dobândă nelegal stipulată;
▪ excepția prescripției dreptului material la acțiune, având în vedere că, potrivit
contractului exhibat de reclamant, data scadenței era 1 ianuarie 2016, iar acțiunea a fost
formulată abia la 10 ianuarie 2020;
▪ excepția nulității absolute a contractului de împrumut, pentru cauză ilicită, pe
considerentul că împrumutul acordat a fost în realitate un împrumut cu o dobândă care
încalcă prevederile O.G. nr. 13/2011. A învederat că, în realitate, reclamantul i-a remis
la 1 ianuarie 2015 suma de 100.000 lei, urmând ca la 31 mai 2015 să îi restituie această
sumă și 50.000 lei dobândă (aferentă perioadei 1 ianuarie 2015-31 mai 2015), însă la
data de 31 mai 2015, neavând resurse pentru restituirea împrumutului, reclamantul i-a
impus semnarea contractului privind suma totală de 200.000 lei cu scadență la 1 ianuarie
2016.
Potrivit susținerilor pârâtului B., suma reală împrumutată ce i-a fost remisă a fost
cea de 100.000 lei, sumă care a fost însă restituită la 15 septembrie 2015, restul de
100.000 lei fiind dobândă nelegal prevăzută în contract. În acest sens, pârâtul B., prin
apărător, depune extras de cont privind virarea în contul reclamantului A., la data de
15 septembrie 2015, a sumei de 100.000 lei, cu mențiunea „restituire împrumut”.
▪ excepția nulității relative a contractului pentru lipsa totală a consimțământului la
încheierea contractului, aducând ca argument faptul că pârâtul nu are discernământ,
suferind de o boală psihică, astfel cum rezultă din înscrisurile pe care le-a depus la
prezentul termen de judecată.
Reclamantul, prin apărător, a solicitat instanței să respingă excepția tardivității
cererii modificatoare, având în vedere că modificarea cererii a intervenit în termen legal,
întrucât la termenul anterior cauza a fost amânată pentru neîndeplinirea corespunzătoare
a procedurii de citare.
Cu privire la celelalte excepții invocate de către pârât, reclamantul solicită instanței
să constate că, în condițiile în care pârâtul nu a formulat întâmpinare, acesta este decăzut

V. BOZEȘAN
Speţe pentru admiterea la INM/magistratură 9

din dreptul de a mai invoca excepțiile respective, iar, în subsidiar, învederează că se

impune ca toate aceste excepții să fie respinse ca neîntemeiate. Totodată, cu privire la
excepția necompetenței materiale, reclamantul a arătat că aceasta trebuia invocată cel
mai târziu la primul termen de judecată, potrivit art. 130 alin. (2) C. pr. civ.
În acest context, a mai învederat că are interes să formuleze acțiunea, întrucât
contractul nu a fost înregistrat într-un registru sau la o anumită autoritate pentru a avea
dată certă, iar, referitor la plata sumei de 100.000 lei realizată de pârâtul B. la data de 15
septembrie 2015, aceasta a reprezentat restituirea unui alt împrumut acordat pârâtului în
anul 2014, împrumut care nu face obiectul prezentei cauze.
După acordarea cuvântului pe toate chestiunile invocate în cauză, instanța rămâne
în pronunțare pe excepția tardivității cererii modificatoare, precum și pe toate celelalte
excepții invocate în cauză.

1. Indicați argumentat soluția pe care o va pronunța instanța asupra

tardivității cererii modificatoare. (0,50 puncte)

2. Precizați argumentat dacă instanța a procedat corect reținând cauza în

pronunțare atât pe tardivitatea cererii modificatoare, cât și pe toate excepțiile
invocate. (0,50 puncte)

3. Indicați argumentat soluțiile instanței asupra chestiunilor privitoare la

competență (excepția necompetenței materiale și decăderea din dreptul de a invoca
această excepție, excepția necompetenței teritoriale și decăderea pârâtului din
dreptul de a invoca această excepție). (1 punct)

4. Indicați argumentat soluția asupra excepției lipsei calității procesuale pasive

a pârâtului B. (0,50 puncte)

5. Indicați argumentat soluția privitoare la excepția lipsei calității procesuale

pasive a pârâtului C. atât în ipoteza în care cererea modificatoare este tardiv
formulată, cât și în ipoteza în care aceasta din urmă este formulată în termen. (0,50
puncte)

6. Soluționați argumentat excepția lipsei de interes atât sub aspectul decăderii

pârâtului, cât și sub aspectul dublei perspective a argumentelor invocate (existența
titlului executoriu și plata primită de reclamant). (0,75 puncte)

7. Precizați argumentat dacă, referitor la excepția prescripției dreptului

material la acțiune, a intervenit decăderea pârâtului din dreptul de a o invoca și,
respectiv, dacă această excepție este întemeiată/neîntemeiată pe fondul său. (0,50
puncte)

V. BOZEȘAN
10 Drept civil şi drept procesual civil

8. Indicați argumentat care este soluția pe care o pronunță instanța, prin

dispozitiv, în ipoteza în care, după administrarea tuturor probelor solicitate de
părți, găsește întemeiată excepția nulității absolute a contractului, dar neîntemeiată
excepția nulității relative a contractului. (0,75 puncte)

Total puncte: 5 puncte.

Timp recomandat pentru rezolvare: 2 ore și 30 de minute.

Speța nr. 2

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la data

de 20 ianuarie 2019, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând
obligarea acestuia la plata sumei de 150.000 lei.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul A. a învederat că pârâtul B., în calitate de
fideiusor, și-a sumat în solidar cu debitorul principal C. obligația de a achita datoria
acestuia din urmă, în cuantum de 250.000, față de A., în cazul în care debitorul C. omite
să execute obligația la scadență. S-a mai arătat că anterior sesizării instanței pârâtul B. a
achitat doar o parte (100.000 lei) din datoria lui C., rămânând un rest de 150.000 lei.
Pârâtul B. a formulat întâmpinare la cererea principală, invocând prescripția
dreptului material la acțiune, și, totodată, a formulat cerere de chemare în garanție a
debitorului principal C., solicitând instanței obligarea acestuia din urmă la plata sumei
de 250.000 lei reprezentând suma solicitată de reclamantul A. (150.000 lei) și suma
achitată anterior lui A. în contul datoriei lui C. (100.000 lei).
La primul termen de judecată, înainte ca instanța să își verifice competența,
reclamantul A. a învederat că își modifică cererea, arătând că înțelege să cheme în
judecată și pe pârâtul C. (debitorul principal) pentru ca instanța să dispună obligarea
ambilor pârâți, în solidar, la plata sumei de 210.000 lei (arătând că își mărește cuantumul
obiectului cererii), precum și la plata cheltuielilor de judecată.

1. Enumerați cel puțin 6 moduri de încetare a fideiusiunii și condițiile/limitele

în care intervine încetarea. (1,50 puncte)

2. Argumentați dacă instanța este competentă material să soluționeze cauza,

raportat la cererea principală și cererea de chemare în garanție. (0,50 puncte)

3. Indicați dacă cererea de chemare în garanție este admisibilă raportat la

calitatea de pârât (parte în proces) a chematului în garanție – pârâtul C.
(0,50 puncte)

4. Precizați dacă este admisibilă excepția prescripției dreptului material la

acțiune invocată de fideiusorul B., raportat la circumstanțele cauzei (caracterul

V. BOZEȘAN
Speţe pentru admiterea la INM/magistratură 11

solidar al fideiusiunii și neinvocarea de către însuși pârâtul debitor C. a

prescripției). (0,50 puncte)

5. Indicați care hotărâri sunt supuse recursului și, respectiv, care hotărâri nu
sunt supuse acestei căi de atac. (1,50 puncte)

Total puncte: 4,50 puncte.

Timp recomandat pentru rezolvare: 1 oră și 30 de minute.

Note:

Punctaj total: 10 puncte, din care 0,50 puncte se acordă pentru coerența în
exprimare și respectarea regulilor de gramatică și ortografie.
Timp total: 4 ore.
Referirea la numărul textelor legale incidente nu este obligatorie.
Punctajul maxim se acordă pentru orice argumentare similară celei expuse în
barem.

V. BOZEȘAN
Bareme teste 111

BAREM TESTUL I

Speța nr. 1

1. Indicați argumentat soluția pe care o va pronunța instanța asupra

tardivității cererii modificatoare. (0,50 puncte)
Cererea modificatoare este tardiv formulată, întrucât art. 204 alin. (1) C. pr. civ.
prevede clar că „reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub
sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat” (s.a.,
V.B.). În condițiile în care reclamantul a fost legal citat pentru primul termen (și nu a
invocat la următorul termen o neregularitate a citării pentru primul termen), acesta nu
mai putea să își modifice cererea la al doilea termen, decât cu acordul expres al pârâtului
care, în cauză, a arătat că nu este de acord cu modificarea cererii.

2. Precizați argumentat dacă instanța a procedat corect reținând cauza în

pronunțare atât pe tardivitatea cererii modificatoare, cât și pe toate excepțiile
invocate. (0,50 puncte)
Instanța nu a procedat corect având în vedere, pe de o parte, că trebuia să analizeze
mai întâi tardivitatea cererii modificatoare, întrucât, în cazul în care cererea
modificatoare este formulată în termen, trebuia introdus în cauză pârâtul C. pentru ca și
acesta să își formuleze apărări pe excepțiile invocate.
Totodată, instanța nu putea rămâne în pronunțare pe toate excepțiile invocate,
întrucât unele dintre acestea sunt apărări de fond (art. 31 C. pr. civ.), și anume: excepția
nulității relative a contractului și excepția nulității absolute a contractului, care, fiind
excepții de drept privat (apărări de fond), nu se analizează în planul apărărilor
procedurale, ci pe fondul cauzei, după administrarea probelor.

3. Indicați argumentat soluțiile instanței asupra chestiunilor privitoare la

competență (excepția necompetenței materiale și decăderea din dreptul de a invoca
această excepție, excepția necompetenței teritoriale și decăderea pârâtului din
dreptul de a invoca această excepție). (1 punct)
a) Excepția necompetenței materiale a fost invocată în termen, având în vedere că
la primul termen cauza a fost amânată pentru nelegala citare a pârâtului, nefiind
îndeplinită condiția prevăzută de art. 130 alin. (2) C. pr. civ., în sensul că primul termen
până la care poate fi invocată necompetența materială este acela la care părțile sunt legal
citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii. (0,25 puncte)
Excepția necompetenței materiale este neîntemeiată, având în vedere că, potrivit
art. 98 alin. (1) și (2) C. pr. civ., competența se determină după valoarea obiectului
cererii arătată în capătul principal de cerere, iar pentru stabilirea valorii cererii, nu se vor
avea în vedere accesoriile pretenției principale, precum dobânzile. În cauză, obiectul

V. BOZEȘAN
112 Drept civil şi drept procesual civil

capătului principal de cerere este de 200.000 lei (suma pretins împrumutată), astfel că,
potrivit art. 94 pct. 1 lit. k) C. pr. civ., judecătoria este competentă material să judece în
primă instanță. (0,25 puncte)
b) Excepția necompetenței teritoriale este tardiv invocată de pârât, având în vedere
că acesta nu a formulat întâmpinare, nefiind respectat termenul de invocare prevăzut de
art. 130 alin. (3) C. pr. civ., iar în cauză întâmpinarea este obligatorie. (0,25 puncte)
Pe fondul său, în cazul în care nu ar fi intervenit decăderea pârâtului de a o invoca,
excepția necompetenței teritoriale relative este neîntemeiată, întrucât reclamantul are
domiciliul în circumscripția Judecătoriei Pitești, iar, în lipsa altor elemente relevante,
este vorba de o competență teritorială (relativă) alternativă raportat la locul executării,
potrivit art. 113 alin. (1) pct. 3 C. pr. civ., având în vedere că, în lipsa unor stipulații
contrare, „obligațiile bănești trebuie executate la domiciliul sau, după caz, sediul
creditorului de la data plății” [plată portabilă, potrivit art. 1.494 alin. (1) lit. a) C. civ.].
(0,25 puncte)

4. Indicați argumentat soluția asupra excepției lipsei calității procesuale pasive

a pârâtului B. (0,50 puncte)
Excepția este neîntemeiată raportat la argumentul invocat de pârâtul B. (în sensul că
jumătate din sumă ar fi datorată de pârâtul C.), întrucât, pe de o parte, calitatea
procesuală pasivă este dată de identitatea dintre debitorul din raportul dedus judecății și
persoana pârâtului (art. 36 C. pr. civ.), iar, pe de altă parte, întinderea creanței/datoriei
este o chestiune de fond, și nu subsumată aspectului procesual al excepției; mai mult,
reclamantul a cerut obligarea în solidar a celor doi pârâți, B. și C.

5. Indicați argumentat soluția privitoare la excepția lipsei calității procesuale

pasive a pârâtului C. atât în ipoteza în care cererea modificatoare este tardiv
formulată, cât și în ipoteza în care aceasta din urmă este formulată în termen.
(0,50 puncte)
În cazul în care cererea modificatoare este tardiv formulată, excepția lipsei calității
procesuale pasive a pârâtului C. nu se va mai analiza de către instanță, având în vedere
că privește o persoană care nu este parte în cauză.
În cazul în care cererea modificatoare este formulată în termen, instanța (după ce se
acordă și pârâtului C. posibilitatea de a formula apărări față de excepțiile invocate) va
respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. ca neîntemeiată. Atâta
vreme cât reclamantul a dedus judecății un raport juridic în care ambii pârâți au calitatea
de debitori, pârâtul C. are calitate procesuală pasivă. Fără a se confunda raportul juridic
dedus judecății de reclamant (art. 36 C. pr. civ.) cu proba acestuia, nu are relevanță în
planul calității procesuale pasive împrejurarea că actul scris exhibat a fost semnat doar
de către pârâtul B., cu atât mai mult cu cât reclamantul a întărit ideea raportului juridic
dedus judecății cu argumentul că înțelegerea contractuală a fost realizată cu ambii pârâți.

V. BOZEȘAN
Bareme teste 113

6. Soluționați argumentat excepția lipsei de interes atât sub aspectul decăderii

pârâtului, cât și sub aspectul dublei perspective a argumentelor invocate (existența
titlului executoriu și plata primită de reclamant). (0,75 puncte)
Excepția lipsei de interes este o excepție procesuală de fond, absolută, de ordine
publică, ce poate fi invocată în orice stadiu al procesului. Prin urmare, nu a intervenit
decăderea pârâtului care, deși nu a depus întâmpinare, a invocat-o la primul termen de
judecată la care a fost legal citat.
Din perspectiva caracterului executoriu al contractului exhibat de reclamant,
excepția lipsei de interes este neîntemeiată, având în vedere că, potrivit art. 2.164
raportat la art. 2.157 alin. (1) C. civ., contractul de împrumut încheiat printr-un înscris
sub semnătură privată cu dată certă constituie titlu executoriu. În cauză, contractul nu
are dată certă, potrivit art. 278 C. pr. civ.; chiar dacă data certă impusă de art. 278
C. pr. civ. privește, ca regulă, opozabilitatea datei unui înscris față de terți, art. 2.164
raportat la art. 2.157 alin. (1) C. civ. impune ca înscrisul sub semnătură privată ce
constată împrumutul să aibă dată certă.
Din perspectiva argumentului pârâtului și a recunoașterii reclamantului că la 15
septembrie 2015 acesta din urmă a primit suma de 100.000 lei, excepția lipsei de interes
este neîntemeiată, întrucât existența sau inexistența (stingerea) datoriei este o chestiune
de fond, și nicidecum un aspect analizabil în planul excepției lipsei de interes.

7. Precizați argumentat dacă, referitor la excepția prescripției dreptului

material la acțiune, a intervenit decăderea pârâtului de a o invoca și, respectiv,
dacă această excepție este întemeiată/neîntemeiată pe fondul său. (0,50 puncte)
În cauză, nu a intervenit decăderea pârâtului de a invoca excepția prescripției, având
în vedere că a invocat-o, în primă instanță, la primul termen la care a fost legal citat.
Chiar dacă, raportat la dispozițiile Codului civil (art. 2.512), prescripția are un
regim de ordine privată; potrivit art. 2.513 alin. (2) C. civ., „prescripția poate fi opusă
numai în primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la
primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate”.
Pe fondul său, excepția prescripției este neîntemeiată, întrucât, chiar dacă termenul
de prescripție s-a împlinit la 31 decembrie 2018 (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2018),
se constată că la 15 septembrie 2019 a intervenit o recunoaștere expresă a obligației
acceptate de reclamant, demers care a condus la transformarea prin novație a obligației
inițiale naturale într-o obligație perfectă [idee dedusă în doctrină din prevederile
art. 1.471 și art. 2.506 alin. (3) C. civ., texte referitoare la plata valabilă a unei obligații
naturale/prescrise executate în mod voluntar].

8. Indicați argumentat care este soluția pe care o pronunță instanța, prin

dispozitiv, în ipoteza în care, după administrarea tuturor probelor solicitate de
părți, găsește întemeiată excepția nulității absolute a contractului, dar neîntemeiată
excepția nulității relative a contractului. (0,75 puncte)
Instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Ambele excepții de nulitate (relativă și absolută) sunt excepții de drept privat și
veritabile apărări de fond, astfel încât soluționarea acestor excepții (apărări de fond) nu
se va regăsi în dispozitiv.
V. BOZEȘAN
114 Drept civil şi drept procesual civil

Totodată, întrucât nulitatea contractului a fost invocată pe cale de excepțiune

(apărare), și nu pe cale de acțiune (acțiune în nulitate), instanța se va limita la a respinge
cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, fără a pronunța/constata nulitatea
contractului prin dispozitiv.

Speța nr. 2

1. Enumerați cel puțin 6 moduri de încetare a fideiusiunii și condițiile/limitele

în care intervine încetarea. (1,50 puncte)
Modurile de încetare a fideiusiunii sunt prevăzute, în principiu, de art. 2.314-2.320
C. civ.:
i) Confuziunea calităților de debitor principal și fideiusor, însă aceasta nu stinge
acțiunea creditorului nici împotriva debitorului principal, nici împotriva aceluia care a
dat fideiusiune pentru fideiusor.
ii) Liberarea fideiusorului prin fapta creditorului; dacă, urmare a faptei credito-
rului, subrogația nu ar profita fideiusorului, acesta din urmă este liberat în limita sumei
pe care nu ar putea să o recupereze de la debitor.
iii) Liberarea fideiusorului pentru obligațiile viitoare sau nedeterminate; Atunci
când este dată în vederea acoperirii datoriilor viitoare ori nedeterminate sau pentru o
perioadă nedeterminată, fideiusiunea convențională sau legală poate înceta după 3 ani,
prin notificarea făcută debitorului, creditorului și celorlalți fideiusori, dacă, între timp,
creanța nu a devenit exigibilă.
iv) Stingerea obligației principale prin darea în plată; Atunci când creditorul a
primit de bunăvoie un imobil sau un bun drept plată a datoriei principale, fideiusorul
rămâne liberat chiar și atunci când creditorul este ulterior evins de acel bun.
v) Lipsa de diligență a creditorului în urmărirea debitorului principal; Fideiusorul
nu rămâne ținut după împlinirea termenului obligației principale, în cazul în care
creditorul nu a introdus acțiune împotriva debitorului principal în termen de 6 luni de la
scadență (ori în termen de 2 luni în ipoteza limitării exprese a fideiusiunii la termenul
obligației principale) ori nu a continuat-o cu diligență.
vi) Decesul fideiusorului; fideiusiunea încetează prin decesul fideiusorului, chiar
dacă există stipulație contrară.
vii) Încetarea funcției debitorului în considerarea căreia a fost constituită
fideiusiunea, însă încetarea intervine doar pentru ceea ce excedează datoriilor existente
la încetarea fideiusiunii
viii) Stingerea obligației principale în orice mod (plata sau darea în plată efectuate
de debitorul principal, remiterea de datorie sau renunțarea la drept de către creditor etc.).

2. Argumentați dacă instanța este competentă material să soluționeze cauza,

raportat la cererea principală și cererea de chemare în garanție. (0,50 puncte)
Judecătoria este competentă material să soluționeze cauza din perspectiva valorii
obiectului cererii principale, întrucât, potrivit art. 106 (1) C. pr. civ., „instanța legal

V. BOZEȘAN
Bareme teste 115

învestită potrivit dispozițiilor referitoare la competență după valoarea obiectului cererii

rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, intervin modificări în ceea ce
privește cuantumul valorii aceluiași obiect”; este, astfel, irelevant sub aspectul
competenței materiale că reclamantul și-a mărit cuantumul obiectului cererii de la
150.000 lei la 210.000 lei.
Fiind competentă să soluționeze cererea principală, instanța devine competentă să
judece și cererea de chemare în garanție – indiferent de valoarea acesteia –, întrucât,
fiind o cerere incidentală, potrivit art. 123 C. pr. civ., cererile incidentale se judecă de
instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială
sau teritorială a altei instanțe judecătorești.

3. Indicați dacă cererea de chemare în garanție este admisibilă raportat la

calitatea de pârât (parte în proces) a chematului în garanție – pârâtul C.
(0,50 puncte)
Cererea de chemare în garanție este admisibilă din perspectiva calității de parte
(pârât) a chematului în garanție C.
Chiar dacă art. 72 C. pr. civ. face vorbire despre chemarea în garanție a unei „terțe
persoane” străine de judecată, doctrina acceptă posibilitatea formulării unei cereri de
chemare în garanție între părțile din proces doar în situația coparticipării procesuale
pasive, prin chemarea în garanție a unui pârât de către alt pârât, iar nu între reclamant și
pârât, primul putându-și valorifica pretențiile pe calea cererii de chemare in judecată,
modificată potrivit dispozițiilor art. 204 C. pr. civ., până la primul termen la care a fost
legal citat.

4. Precizați dacă este admisibilă excepția prescripției dreptului material la

acțiune invocată de fideiusorul B., raportat la circumstanțele cauzei (caracterul
solidar al fideiusiunii și neinvocarea de către însuși pârâtul debitor C. a
prescripției). (0,50 puncte)
Excepția este admisibilă (poate fi invocată de fideiusorul B.), întrucât fideiusorul,
chiar solidar, poate opune creditorilor toate mijloacele de apărare pe care le putea opune
debitorul principal, afară de cele care îi sunt strict personale acestuia din urmă sau care
sunt excluse prin angajamentul asumat de fideiusor (art. 2.296 C. civ.). Deși art. 2.512
alin. (1) C. civ. prevede că prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia
curge, prescripția nu este o apărare strict personală, iar, pe de altă parte, prescripția
datoriei principale curge și în folosul fideiusorului.

5. Indicați care hotărâri sunt supuse recursului și, respectiv, care hotărâri nu
sunt supuse acestei căi de atac. (1,5 puncte)
Obiectul recursului este circumscris de art. 483 alin. (1) și (2) C. pr. civ., în
sensul că:
(i) sunt supuse recursului hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept
de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege;
(ii) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile:

V. BOZEȘAN
116 Drept civil şi drept procesual civil

- prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3);

- privind navigația civilă și activitatea în porturi;
- privind conflictele de muncă și de asigurări sociale;
- în materie de expropriere;
- în materia protecției consumatorilor;
- în materia asigurărilor;
- ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri
imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite;
(iii) nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care
legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

V. BOZEȘAN