Seminar 10 – 25.12.

2021 – Contractul de mandat

1. Având în vedere că s-a încheiat un contract de ipotecă – între Bancă și împrumutat – care conține
următoarea clauză:
„Constituitorul numește Banca, în calitate de mandatar, cu dreptul de a-și substitui terțe persoane, pentru a
încheia sau îndeplini acte sau fapte, proceduri sau formalități in numele si pe seama Constituitorului cu
scopul de a duce la îndeplinire prevederile prezentului contract, Banca fiind mandatata să efectueze
recepția, intabularea tuturor si oricărei construcții edificate pe terenurile aduse în garanție, precum și
înregistrarea de privilegii si orice alte notari în cartea funciară a Imobilului, în cazul in care după trecerea
unui termen rezonabil (astfel după cum este comunicat acesta de către Banca), Constituitorul a omis să le
îndeplinească. Banca nu este ținută sa exercite puterile conferite prin prezentul articol și nu este
răspunzătoare pentru neexercitarea acestor drepturi în numele Constituitorului”.
a) definiți contractul cu sine însuși, menționați dacă și în ce condiții acesta e valid/ eficace și precizați dacă
textul face o aplicație a acestei instituții;
b) definiți dubla reprezentare, menționați dacă și în ce condiții aceasta poate duce la încheierea unui
contract valid/ eficace;
c) precizați dacă e vorba despre un veritabil mandat, dat fiind faptul că mandatul e definit legal ca un
contract: „prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe
seama celeilalte părți, numită mandant”;
d) în măsura în care ar fi vorba despre un veritabil mandat acordat Băncii, pornind de la analiza textului
legal de mai jos, precizați în ce condiții ar fi el revocabil: „(1) Mandantul care revocă mandatul rămâne
ținut să își execute obligațiile față de mandatar. El este, de asemenea, obligat să repare prejudiciile suferite
de mandatar din cauza revocării nejustificate ori intempestive. (2) Atunci când părțile au declarat mandatul
irevocabil, revocarea se consideră a fi nejustificată dacă nu este determinată de culpa mandatarului sau de
un caz fortuit ori de forță majoră.”

2. La data de 15.03.2020 A, care l-a reprezentat pe B (antreprenor) la negocierea și încheierea unui contract
nr. 343/12.07.2018 de antrepriză cu C (beneficiar) formulează o cerere de chemare în judecată împotriva lui
C, având în vedere că acesta a omis să achite ultima tranșă din prețul lucrării. Prin cerere se arată că:

„Subsemnatul A, cu CNP 111111111111, având domiciliul în Sat F., Comuna F., str. F., nr. 111, sc. 1, et.
1, ap. 11, jud. Cluj,

în contradictoriu cu

C, cu adresa cunoscută: Bd-ul T., nr. 1, Mun. București, sc. 1, ap. 11, et. 1, Sector 3,

înțelegem să formulăm, în temeiul art. 194 și urm. C.pr.civ., prezenta

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

prin care solicităm instanței de judecată să dispună obligarea pârâtului la:

 1. Plata integrală, cu titlu de daune-interese compensatorii, a sumei de 4000 EUR, echivalent în
lei, reprezentând cea de a treia tranșă, scadentă și neachitată, din prețul contractului de
antrepriză nr. 343/12.07.2018;
2. Plata, cu titlu de daune-interese moratorii, a dobânzii penalizatoare aferentă sumei datorate,
calculate de la data scadenței și până la momentul plății efective;
Împreună cu cheltuielile de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar.”

Prin întâmpinare, C cere respingerea acțiunii, invocând lipsa calității procesuale active a lui A, invocând
art. 36 C.pr.civ., potrivit căruia: „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele
raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a
obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”

În aceste condiții, pentru primul termen de judecată B depune o declarație scrisă și semnată de el, prin care
arată că „îmi însușesc integral acțiunea formulată de A”, invocând prevederile art. 80, al. 1 C.pr.civ.,
potrivit cărora „Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea
poate fi legală, convențională sau judiciară.”

Se opune C, care susține că declarația lui B este „nulă și neavenită”, deoarece, potrivit art. 85, al. 1
C.pr.civ.ro. stabilește la rândul său că: „Împuternicirea de a reprezenta (într-o procedură jurisdicțională,
n.n.) o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedește prin înscris autentic.”

În replică, A arată că art. 85 C.pr.civ. nu e aplicabil în speță, pentru simplul fapt că împuternicirea de care
vorbește textul nu poate fi conferită post-factum, adică ulterior introducerii cererii de chemare în judecată.
Reclamantul arată totodată că dacă, potrivit art. 61 C.pr.civ., care reglementează intervenția voluntară
principală: „(1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare. (2)
Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus
judecății sau un drept strâns legat de acesta.”, cu atât mai mult este posibilă primirea unei declarații de
însușire a acțiunii formulate de altul.

a) Identificați temeiul juridic al acțiunii și precizați dacă cererile sunt corect formulate.

b) Calificați juridic declarația făcută de B și, în măsura în care un astfel de act e posibil, precizați care sunt
condițiile pe care trebuie să le respecte.

c) Precizați dacă declarația făcută de B ar trebui să respecte o anumită formă, în măsura în care aceasta ar fi
impusă și pentru cererea de chemare în judecată. Care ar fi fost valoarea declarației lui B, dacă acesta ar fi
făcut-o oral, în fața instanței, la primul termen de judecată.

d) Cum va soluționa instanța cererea de chemare în judecată, având în vedere că pârâtul nu a fost în măsură
să probeze că ar fi făcut plata sau că ar avea un temei legitim pentru a refuza să o facă?

e) Ar diferi soluția instanței dacă B ar fi susținut prin cererea de chemare în judecată că acționează în
temeiul gestiunii de afaceri?
3. Având în vedere existenţa contractului de mai jos (extras), la termenul 5 de judecată avocatul a depus în
instanţă un exemplar original al contractului de tranzacţie încheiat în numele şi pe seama clientului său,
solicitând încetarea procesului, în condiţiile în care prin tranzacţie s-a stabilit plata imediată a sumei de
2500 EUR, urmând ca prin această plată să se stingă orice pretenţii ale reclamantului (clientul său).
Precizaţi cum se va pronunţa instanţa. Ar fi diferit soluţia dacă prin tranzacţie s-ar fi stabilit că se transferă
dreptul de proprietate asupra unui teren în valoare de 2500 EUR?

CONTRACT DE ASISTENȚĂ JURIDICĂ

Nr. CJ/…/B/2019

(A) Încheiat între următoarele părți contractante:

(1) Societatea civilă de avocați ... (în continuare, societatea), cu sediul în Cluj-Napoca, str. ...,
reprezentată de avocat ...
și

(2) ..... (în continuare, clientul), cu domiciliul/ sediul în ....., str. ......, nr. ......, având CNP și identificat(ă)
prin C.I. ..... / înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul ..... sub nr. ... și
având CIF ....., legal reprezentată prin administrator ......, în calitate de client, pe de altă parte,

(B) Obiectul contractului

(3) Obiectul contractului stabilit prin acordul părților, în concordanță cu prevederile Legii nr. 51/1995
privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, îl reprezintă reprezentarea şi asistarea clientului
în litigiul nr..., de pe rolul Tribunalului Cluj, având ca finalitate executarea obligaţiei părţii adverse de
a achita obligaţia de 5700 EUR asumată faţă de client.

(4) Îndeplinirea obligațiilor asumate de societate se realizează de către orice avocat asociat, colaborator
sau aflat în orice altă formă de colaborare cu societatea, prin semnarea prezentului contract clientul
dându-și acordul expres în acest sens.

(5) (I) Onorariul avocațial fix este reprezentat de suma forfetară de ...
Părțile asumă obligația de a negocia și încheia un act adițional având ca obiect suplimentarea onorariului,
cu cel puțin 20 de zile înainte de expirarea termenului de 1 (un) an. În măsura în care clientul refuză
încheierea actului adițional sau părțile nu se pun de acord cu ocazia negocierilor societatea are dreptul
de a denunța unilateral contractul, cu un termen de preaviz de 15 zile.

4. Având în vedere că A, cetățean maghiar, care deține în proprietate un imobil – teren și construcție situat
în Mun. Cluj-Napoca, dorea să transmită imobilul către cele două fiice ale sale, acesta a procedat în felul
următor:
- a solicitat ca donatarele să îl împuternicească pe X, cetățean român, să încheie contractul în
numele și pe seama lor, dat fiind faptul că acestea sunt domiciliate în Louisiana; procura a fost
întocmită de un notar local, conform legislației aplicabile cetățenilor acestui stat american, oferind
putere deplină de reprezentare pentru X, în sensul încheierii donației.
 - a încheiat contractul de donație, autentificat prin încheierea BNP TT, din data de 17.09.2019, prin
care „se transferă în proprietatea deplină a donatarelor imobilul teren și construcție, având nr.
cad 34225, respectiv 34225-C1, înscrise în CF nr. 34225, Cluj-Napoca, cu obligația donatarelor
de a nu dispune de bun pe toată durata vieții donatorului”.
- prin încheierea de rectificare a erorilor materiale, efectuată de BNP TT în data de 20.09.2019 și
comunicată ulterior prin poștă atât părților, cât și oficiului de cadastru, s-a menționat că prevederea
contractuală e în sensul că „se transferă în proprietatea deplină a donatarelor imobilul
construcție, având nr. cad 34225-C1, înscris în CF nr. 34225, Cluj-Napoca și se constituie
totodată în favoarea donatarelor un drept de superficie asupra imobilului-teren având nr. cad
34225, înscris în CF nr. 34225, Cluj-Napoca, pe toată durata de existență a construcției, cu
obligația donatarelor de a nu dispune de drepturile dobândite, pe toată durata vieții donatorului ”
- la data de 23.09.2019 s-a efectuat intabularea în cartea funciară, în beneficiul celor două donatare,
a drepturilor de proprietate, respectiv de superficie, alături de interdicția de înstrăinare, în temeiul
celor două documente (contractul de donație și încheierea de rectificare), care au fost înaintate de
BNP TT către oficiul de cadastru împreună cu cererea de intabulare.
La dvs. avocat, se prezintă una dintre donatare, care dorește să știe:

a) dacă, având în vedere că în statul Louisiana mandatul dat într-o astfel de situație nu necesită forma
autentică notarială, ar fi suficient un mandat oferit printr-un înscris sub semnătură privată, cu
atestarea datei, a conținutului și a semnăturii, făcută de un avocat din Louisiana;
b) dacă mandatul conferit e valabil, dat fiind faptul că înscrisul care îl constată e semnat doar de
donatare, nu și de dl. X;
c) dacă cerințele de validitate ale contractului de donație se verifică în persoana lui X (cel care a
consimțit de facto la încheierea contractului) sau în persoana donatarelor;
d) ce procedură judiciară ar trebui să întreprindă pentru a determina cota care îi revine din bun și
dacă ar avea posibilitatea de a se asigura că celălalt coproprietar nu utilizează simultan partea din
bun pe care o folosește ea;
e) dacă există vreun risc legat de validitatea contractului de donație, spre exemplu, legat de faptul că
acesta cuprinde o interdicție de înstrăinare viageră;
f) dacă înscrierea în cartea funciară în temeiul donației este corectă, având în vedere că, spre
exemplu, în CF nr. 34225, în foaia de proprietate figurează în continuare donatorul ca proprietar al
terenului, iar cele două donatare nu apar menționate ca proprietare ale construcției; de asemenea,
lipsește orice mențiune legată de durata pentru care s-a constituit superficia.
g) clienta dvs. ar dori să știe dacă, în condițiile date (implicând faptul că nu cunoaște propria cotă din
drepturile transmise) ar putea încheia cu un terț C, un contract de uzufruct viager, contra sumei
forfetare de 15.000 EUR; (i) ar fi atacabil contractul de donație sau cel de uzufruct, dată fiind
interdicția regăsită în donație? Și dacă da, (ii) cine ar putea iniția un astfel de demers și care ar fi
consecințele? De asemenea, clienta dvs. dorește să știe dacă (iii) o eventuală desființare a donației
ar fi de natură a afecta contractul de uzufruct. În fine, (iv) dat fiind faptul că e vorba despre un
drept viager constituit pentru o sumă de 15.000 EUR (valoarea imobilului teren și construcție fiind
de aprox. 120.000 EUR), clienta dvs. dorește să știe dacă ar putea fi obligată să restituie suma de
bani în cazul în care dreptul de uzufruct ar fi afectat ca urmare a desființării donației sau în cazul
în care, ulterior încheierii contractului de uzufruct, s-ar descoperi că – dat fiind gradul ridicat de
uzură – construcția prezintă deficiențe care o fac improprie utilizării ca locuință/ spațiu comercial
etc.
Răspundeți detaliat, cu argumente teoretice, la fiecare dintre întrebările clientei, fără a vă limita
neapărat la riscurile potențiale identificate de aceasta.

5. Calificaţi contractul de mai jos (extras).

Precizaţi care este natura obligaţiilor asumate de părţi (de mijloace sau de rezultat).
Precizaţi dacă e vorba despre un contract uno ictu sau cu executare succesivă, respectiv comutativ sau
aleatoriu.
Precizaţi dacă, în măsura în care, pe durata de eficacitate a contractului, ... SA şi-ar înstrăina o parte din
active ca urmare a demersurilor lui X, acestuia i s-ar datora onorariul stabilit mai jos.

„Clienții doresc să beneficieze din partea lui X, de servicii de intermediere, consultanță și negociere
constând printre altele în identificarea de cumpărători (...) în vederea facilitării vânzării în tot sau în
parte a participațiilor (...) deținute de Clienți în cadrul ... SA”.
Art. 1, pg. 1.1: „Contractul de vânzare înseamnă contractul prin care Clienții sau oricare dintre ei, vor
transmite direct sau indirect (vânzare părți sociale sau acțiuni) proprietatea asupra tuturor sau doar
unei părți din participațiile la ...SA (...) indiferent de data la care are loc transferul de proprietate”.
„Onorariu înseamnă o remunerație procentuală (...) calculată asupra Prețului Final care urmează să fie
plătit de Potențialul Cumpărător în temeiul contractului de vânzare, în schimbul transmiterii dreptului de
proprietate asupra Participațiilor la ...SA în favoarea acestuia (...) onorariul va fi plătit de fiecare dintre
clienți proporțional cu partea din Prețul Final încasată de fiecare dintre aceștia”.
„Servicii înseamnă (...) și efectuarea tuturor demersurilor necesare convenirii tuturor termenilor și
condițiilor în vederea și în scopul încheierii Contractului de Vânzare având ca obiect transmiterea
dreptului de proprietate asupra participațiilor la ... SA, în tot sau în parte”.
Art. 2 – Obiectul Contractului – pg. 2.1.: „Cocontractantul se angajează (...) să faciliteze stabilirea de
contacte între Clienți și Potențialul Cumpărător în vederea prezentării ofertei și a Participațiilor la ... SA
(...) și să efectueze demersurile profesionale uzuale și legale necesare pentru a determina părțile să încheie
contractul de vânzare”.

6. Precizați, după identificarea prevederilor relevante din L. 51/1995, respectiv din Codul de
procedură civilă, care sunt condițiile de validitate pe care trebuie să le respecte mandatul dat de
client unui avocat pentru a îl reprezenta pe cel dintâi la încheierea unei tranzacții judiciare
implicând transferul de proprietate asupra unui teren.
Aceeași întrebare pentru ipoteza în care s-ar pune problema necesității ratificării ulterioare a
contractului de tranzacție având efectele de mai sus, care ar fi fost încheiat în lipsa sau cu
depășirea mandatului.

7. Precizați dacă A (care dorește să vândă un autoturism uzat) și B (care dorește să cumpere acel
autoturism) ar avea posibilitatea de a îi conferi – ambii – mandat de reprezentare lui C, urmând ca
acesta să verifice autoturismul, să stabilească prețul și să consimtă în numele amândurora la
încheierea contractului de vânzare. Motivați răspunsul oferit.