Actul juridic civil

Speța 1
1. Codul civil prevede următoarele condiții de valabilitate a contractului
sunt: consimțământul (art. 312 CCRM), capacitatea de a contracta (art. 24, 25,
176, 177 CCRM), obiectul contractului (art. 315 CCRM), forma contractului
(art.316 CCRM).
2. Contractul poate fi încheiat în baza următoarelor fapte juridice: nașterea
unor raporturi juridice civile ( de ex. acordul vânzătorului ți cumpărătorului
duce la nașterea contractului de vânzare-cumpărare (art.1108 CCRM));
modificarea raportului juridic civil (de ex. căsătoria persoanelor la vârsta de 16
ani duce la modificarea capacității de exzercițiu a acestora (art.26 alin. 2
CCRM)); stingerea raporturilor juridice civile (de ex. pieirea bunului închiriat
duce la încetarea contractului de locațiune (art.1279 lit. b CCRM))
3. Conform art. 993 alin. 7 CCRM: Obligarea la încheierea unui contract
este interzisă, cu excepția cazului în care obligația de a contracta este
prevăzută de lege sau dacă reiese dintr-o obligație asumată benevol.
4. Hotărârea Primăriei mun. Chișinău este corectă, fiindcă, cum a fost
declarat de părți, la încheierea contractului toate prevederile legislației în
vigoare au fost respectate.
Deciziile instanțelor judecătorești nu sunt corecte, fiindcă acțiunea A.V. în
instanța de judecată nu este întemeiată. În primul rând, L.M. nu și-a dat
consimțământul pentru încheierea contractului, ceea ce duce la nevalabilitate. În
al doilea rând, nimeni nu poate fi obligat să încheie contracte.

Speța 2
1. Forma actului juridic civil este modul în care se manifestă voința părților
la încheierea actului juridic.
CCRM prevede în art. 316 forma actului juridic:
 (1) Actul juridic poate fi încheiat verbal, în formă electronică, în scris sau
în formă autentică.
(2) Forma este o condiţie de valabilitate a actului juridic numai în cazurile
expres prevăzute de lege.
(3) Actul juridic care poate fi încheiat verbal se consideră încheiat şi în
cazul în care comportamentul persoanei arată vădit voinţa de a-l încheia.
(4) Tăcerea se consideră exprimare a voinţei de a încheia actul juridic în
cazurile prevăzute de lege sau de acordul părţilor.
(5) Orice modificare adusă unui act juridic trebuie să îmbrace forma
stabilită pentru acel act.
2. Conform legii privind procedura notarială, articolul 30. Actele juridice
supuse autentificării
(1) Notarul autentifică actele juridice pentru care prezenta lege şi alte acte
legislative stabilesc forma autentică obligatorie.
Din cod nimic n-am găsit
3. Art. 321 din CCRM prevede (3) Dacă, din cauza unei deficienţe fizice, boli
sau din alte cauze, persoana nu poate semna cu propria mînă actul juridic,
atunci, în baza împuternicirii date de ea, actul juridic poate fi semnat de o altă
persoană. Semnătura terţului trebuie să fie legalizată de notar sau de o altă
persoană împuternicită prin lege, arătîndu-se cauza în a cărei virtute cel care a
încheiat actul juridic nu a putut semna cu propria mînă.
Astfel, plenul CSJ va decide că testamentul este nul, fiindcă semnătura nu a fost
autentificată de notar și asfel nu s-a respectat forma autentică a actului juridic
civil care este o condiție de valabilitate a acestuia.

Speța nr. 3

Potrivit circumstanțelor speței, deducem că reclamanta B. Cere recunoașterea

nulității contractului de vânzare cumpărare, indicând că nu a avut intenția de a
vinde casa, și se relevă de asemenea că B a vândut legal 3/5 din cota parte a
casei, nefiind dusă în eroare, drept dovadă servind autentificarea contractului de
vânz cumpărare de la Biroul Notarial de stat. B. consideră că a fost indusă în
eroare de către recurent prin comportamentul său dolosiv şi viclean precum şi
prin faptul că nu a înțeles esența contractului. Dimpotrivă, prin probele
administrate s-a confirmat cu certitudine că B. a avut intenția de a vinde cota
parte a bunului sus menționat. Conform art. 339 alin. (1), (2)din Codul civil,
actul juridic încheiat în baza unei erori considerabile poate fi declarat nul de
instanța de judecată. Eroarea este considerabilă dacă la încheiere a existat o
falsă reprezentare referitor la: a) natura actului juridic; b) calitățile substanțiale
ale obiectului actului juridic; c) partea a actului juridic sau tertul beneficiar, în
cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului
juridic. Din conținutul normei prenotate supra se deduce că pentru ca eroarea să
fie temei de anulare a actului juridic, este necesar ca eroarea să fie determinantă
pentru încheierea convenției, adică mijloacele viclene utilizate de una dintre
părţi să fie de aşa natură, încât să fie evident că fără aceste mijloace, cealaltă
parte n-ar fi încheiat actul. Pe când,în prezenta speță, reclamanta nu a probat
prin nici un mijloc de probă precum că actele juridice a căror nulitate se solicită
au fost afectate de eroare. Or, natura actului juridic a fost clară pentru B. aceasta
nu putea să creadă că încheie, de fapt,un alt act juridic decât cel ce a fost
autentificat la notar, în condițiile când însăși reclamanta s-a prezentat la biroul
notarial cu setul de documente necesare pentru încheierea contractului de vânz
cump, confirmându-și acordul prin aplicarea semnăturii pe actul juridic
autentificat.

Conform acestor circumstanța, instanța de recurs, admite recursul, casează

decizia curții de apel, și se transmite instanței de fond, spre rejudecare în
alt complet de judecată.

Speța nr. 4

În primul rând, recipisa prezantată atestă faptul încheierii contractului de

împrumut între C și D. Respectiv, hotărâre instanței judecătorești: va admite
cererea de chemare în judecată, și invocând că ambii trebuie să-și execute
obligațiile contractuale, și anume faptul că C trebuie să îî reîntoarcă lui D setul
de mobilă, acest lucru fiind cert prin probele administrate, adică recipisa. În
cazul în care recipisa nu indică dispoziții concrete cu referire la achitarea sumei
de bani, pentru setul de mobilă, atunci recipisa nu poate servi drept probă
veridică, iar martorii aduși în invocarea depozițiilor, pot fi impuși prin violență
a fi martori, și de asemenea, depozițiile acestora ar trebui a fi devodite ca fiind
adevărate. Anume în acest context, actul juridic de vânzare cumpărare poate fi
lovit de nulitate, chiar dacă violența a fost exercitată de un singur terț, conform
art. 342 CC al RM. Conform alin. 2 Violenţa este temei de anulare a actului
juridic numai în cazul în care se demonstrează că este de natură să determine o
persoană să creadă că ea, soţul, o rudă sau o altă persoană apropiată ori onoarea
sau patrimoniul lor sînt expuşi unui pericol iminent. Nu în ultimul rând, în cazul
în care recipisa nu a fost semnată de ambele părți, aceasta nu poate produce
efecte juridice, dar de asemenea, poate fi semnată de ambele părți, și când o
parte este amenințată, sau impusă de a semna recipisa. Urmează a fi constatat
de asemenea că dacă a fost admisă emiterea unei recipise de ambele părți, atunci
C prin faptul că refuză sa transmită setul de mobilă motivînd că această
convenție nu a fost încheiată, suntem în prezența unui viciu de consâmțământ ca
dolul - este o eroare provocată de partea care profită deîncheierea actului
juridic, din conţinutul acesteia se pot distinge două elemente: a) elementul
material, care constă în manoperele mincinoase, frauduloase, folosite de
persoana care provoacă eroarea b) elementul intenţional, care constă în voinţa
unei persoane de a duce în eroare partea opusă. Cât privește sancțiunea dolului,
aceasta este, la fel ca și în cazul erorii, nulitatea relativă a actului juridic
afectat de aceast viciu.

Instanța de judecată va admite cererea de chemare în judecată, va invoca

întoarcerea setului de mobilă reclamantului, concluzionand că recipisa
întrunește exigențele unui act juridic valabil încheiat.

Speta 5. Din punctul meu de vedere in speță nu sunt date clare detaliile pentru a
determina in primul rand daca vanzatorul era de rea-credinta si s-a produs dolul,
sau eroare.

In al doilea rând nu stim daca sursa din care s-a informat cumparatorul sunt
veridice. In al 3-lea rand pe parcurs a 30 e zile puteau fii schimbări cu privire la
impozitele pe bunurile imobile.

Dar tind sa cred ca în cazul dat s-a produs un act juridic in caz de eroare Eroarea
este falsă reprezentare a unei situații,o părere greșită despre unele imprejurari
legate de încheierea convenției. Privind codul civil art 339
(1) Actul juridic încheiat în baza unei erori esențiale poate fi declarat nul de
instanța de judecată dacă cealaltă parte sau terțul destinatar al actului juridic
unilateral știa sau, după caz, trebuia să știe despre această eroare.

(2) Eroarea este esențială dacă la încheierea actului juridic a existat o falsă
reprezentare referitoare la: a) natura actului juridic; b) calitățile substanțiale ale
obiectului actului juridic; c) cealaltă parte a actului juridic sau terțul beneficiar
al actului juridic, în cazul în care identitatea sau calitățile acestora sînt
hotărîtoare pentru încheierea actului juridic.

Speta 6. În speță este clar relatat faptul că conducătorul organizației obștești, nu

a convocat adunarea generala in privinta contractului de vanzare-cumparare,
contract semnat între SRL”Col” si pe de alta parte cu organizația obștească.
Contractul fiind semnat de catre conducatorii acestor 2 întreprinderi

M-ai este relatat faptul ca in ședința de judecată au fost aduse dovezi false din
partea directorului org. Obstesti . La cererea instanței s-au prezentat statutul
organizației obștești unde in pagina 40 era stipulat ca fara acordul adunării
generale bunurile imobile nu pot fi vândute, de aici deducem ca directorul org.
Obstesti s-a folosit e functia sa, si s-a produs abuzul de drept si dolul
(viclenia)folosindu-ne de aceasta conform

LEGE Nr. 133 din 15-11-2018 privind modernizarea Codului civil și

modificarea unor acte legislative Articolul 93. Abuzul de drept (1) Niciun
drept subiectiv nu poate fi exercitat predominant în scopul de a cauza altei
persoane un prejudiciu sau a-i dăuna în alt mod (abuzul de drept).

(2) În cazul abuzului de drept, instanța de judecată, ținînd cont de natura și

consecințele acestuia, refuză titularului în apărarea dreptului subiectiv exercitat
abuziv sau, după caz, îl obligă la încetarea exercitării abuzive.

(3) Dacă abuzul de drept a dus la încălcarea dreptului subiectiv al unei alte
persoane, aceasta poate cere repararea prejudiciului cauzat. In legea respectivă
mai este stipulat :

Articolul 228 Nulitatea actului juridic încheiat prin dol

„(1) Actul juridic a cărui încheiere a fost determinată de comportamentul

dolosiv sau viclean al uneia din părţi poate fi declarat nul de instanța de judecată
chiar şi în cazul în care autorul dolului estima că actul juridic este avantajos
pentru cealaltă parte.

(2) Dacă una dintre părţi trece sub tăcere anumite împrejurări la a căror
dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul juridic, anularea actului
juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza principiului bunei-credinţe,
se putea aștepta ca cealaltă parte să dezvăluie aceste împrejurări.

(3) În cazul în care dolul este comis de un terţ, actul juridic poate fi anulat
numai dacă se demonstrează că cealaltă parte a ştiut sau trebuia să ştie despre
dol.” Putem afirma ca instanța de judecată v-a declara nul contractul dintre
SRL,,col” si organizația obștească.

Speta 7:

1. Nulitatea este o sanctiune civila care desfiinteaza actul juridic (in cazul
nostrum contractul) in cazul in care acesta a fost incheiat cu
nerespectarea conditiilor de validitate cerute de lege.
2. (Articolul 328.)Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată,
atît pe cale de acțiune, cît și pe cale de excepție, de orice persoană care
are un interes născut și actual. Instanța de judecată este obligată să o
constate din oficiu după ce a ascultat opiniile participanților la proces.
(Articolul 330.)Nulitatea relativă a actului juridic poate fi invocată doar
de persoana în al cărei interes este stabilită sau de succesorii ei, de
reprezentantul legal sau de creditorii chirografari ai părţii ocrotite pe
calea acţiunii oblice. Instanţa de judecată nu poate să o invoce din
oficiu.
3. Pentru inceput e necesar de spus cadeclararea nulitatii contractului prin
hotararea judecatorii economice este nelara deoarece aceasta a invocate
prevederile art 50 din codul civil , acest articol cat in acodul civil care
era in vigoare in 2007 cat si in actualul cod nu contin reglementari
tangentiale cu cazul nostru. In speta mai este specificat ca partile si au
indeplinit drepturile si obligatiile vanzatorul a transmis bunul,
cumparatorul a achitat pretul, asa cum este si prevazut in regulament.
Dar analizand regulamentul constatam ca sunt destul de multe cerinte
 necesare pentru indeplinire la licitatii care noi nu stim daca au fost
respectate sau nu. Asadar daca luam in considerare doar datele care sunt
specificate in speta si daca nu s au demonstrat invocarile aduse de
procurer, atunci ar fi rezonabil sa anulam hotararea judecatorii
economice sis a declaram contractual valabil.

Speta 8:
Pentru a solutiona acest caz apelam la condiitiile de valabilitate a actului
juridic in care una din conditii este a fi necesar consimtamantul subiectului,
pentru ca acest consimtamant sa fie valabil ,, trebuie sa nu fie viciat. In speta
noastra consimtamantul este viciat prin violenta care are ca obiect patrimonial
sau integritatea morala adica ce tine de compromiterea reputatiei, asa cum este
prevazut si in Articolul 342. Nulitatea actului juridic încheiat prin violenţă (1)
Actul juridic încheiat în urma constrîngerii prin violenţă fizică sau psihică
poate fi declarat nul de instanţa de judecată chiar şi în cazurile cînd violenţa a
fost exercitată de un terţ. Plus la aceasta A sustine ca in contractual de
imprumut nu a fost specificate penalitati. Deci actiunile lui D sunt contrar legii
respective A va avea castig de cauza.

Speța 9.

1. În primul rând, țin să menționez că în conținutul speței respective este

vorba despre un viciu de consimțământ, și anume eroarea, aceasta
presupunând falsa reprezentare a unei situații, iar in cazul nostru, eroare
consta in faptul ca la incheierea actului de vânzare-cumparare a
televizorului, V nu stia ca A la momentul incheierii actului nu primise
acordul de a fi parte la acest act.
Deci, consider că, instanța de judecată va declara acest act de vânzare
cumpărare ca fiind unul nul, conform prevederilor Art. 27, alin. 1 „(1)
Minorul care a împlinit vîrsta de 14 ani încheie acte juridice cu
încuviinţarea părintelui sau a reprezentantului legal, iar în cazurile
prevăzute de lege, şi cu încuviinţarea autorităţii tutelare”.
 2. Dupa parerea mea in situatia respective, hotararea instantei judecatoresti
ramane totusi a fi nula, deoarece dupa prevederile spetei, parintii
minorului de 16 ani, dup ace au aflat ca fiul lor a vandut bunul cu o suma
mai mare de cat ar fi necesar, nu s-au impotrivit deciziei fiului, ci
dimpotriva au acceptat acest lucru. Deci prin urmare, se constata ca
parintii erau de rea credinta si astfel actul juridic de vanzare cumparare
incheiat de catre A si V ramane nul.

Speța 10.

În conținutul speței respective e vorba de dol ca viciu de consimțământ, fiind că

D ca cumparator, la impus prin amenințare pe B care era vânzătorul unui
automobil, sa-i vânda bunul la un pret de 5 mii de lei, cu toate ca pretul cerut de
cumparator era de 15 mii de lei.

Facand referire la modul in care a fost incheiat actul juridic in cazul dat,
adica prin amenintare, putem mentiona ca conform art. 993, alin. 7 „ Obligarea
la încheierea unui contract este interzisă, cu excepția cazului în care obligația de
a contracta este prevăzută de lege sau dacă reiese dintr-o obligație asumată
benevol.

Ca urmare a inaintarii actiunii in judecata a lui B, in opinia mea, instanta de

judecata va declara actul juridic respectiv nul, pentru ca conform art. 341, alin.1
„ Actul juridic a carui incheiere a fost determinata de comportamentul dolosiv
sau viclean al uneia din parti poate fi declarat nul de instanta de judecata chiar si
in cazul in care autorul dolului estima ca actul juridic estima ca actul juridiceste
avantajos pentru cealalta parte”.Referitor la faptul ca, B poate instiinta
Inspectoratul Fiscal cu privire la faptul ca A se ocupa cu evaziuni fiscale si nu
declara veniturile sale reale ( ceea ce nu cred ca este un motiv intemeiat pentru
ca B sa fie pedepsit, fiind ca probabil A nu dispune de nici o dovada impotriva
lui).