Drept financiar si fiscal 1.III.

2012 Istoria fiscalitatii romanesti de la inceputuri pana in present

In vorbirea curenta ca si in lit de specialitate se folosesc mai multe expresii din familia cuv finante: finante, finante publice, finante private. Etimologic vorbind cuv finante provine din latinescul ,,finantio sau expresia ,,financia pecuniaria= plata in banii. Finantele si regulile juridice aplicabile finantelor au un rol primordial in orice activitate. Orice obiectiv si orice ce strategie sunt strans legate cu posibilitatii de finantare. Din acest punct de vedere finantele reprezinta o problema privata in domeniul public reprezinta o problema de stat. orice strategie economica, sociala sau culturala se contureaza in masura in care primeste finantare de la stat. iar statul dispune de finante in masura in care reuseste sa colecteze taxe si impozite. Asemenea tuturor statelor europene aparita si evolutia taxelor si impozitelor se caracterizeaza ca un process complex care a inceput odata cu aparita proprietatii private si scindarea societatii in clase sociale. Dacia romana era administrata de catre un procurator care avea atributii financiar fiscale se ocupa de incasare darilore. Cele mai imporatante darii procurate de procurator erau impozitul de pamant, vecesima hereditatum (imp pe succesiune), vicesima libertatum (taxa de eliberare a sclavilor), impozitul pe pasunat si pe saline. In prima faza de aparitie a statului feudal in cadrul economiei natural au existat mai multe darii, dijmarit, albinaritul, vinaritul, sapunaritul, oieritul etc. In plus mai exista o categorie de taxe destinate ,,exportului impuse de catre stapanirea otomana, bairamul si peschesul. Intrucat darile erau foarte apasatoare, negocierile dintre contribuabili si administratiile financiare erau des intalnite, iar atunci cand situatiile erau pe cale sa degenereze intervenea domnitorul tarii care declara asa numita ruptura, o aministie fiscala. In contextual acestor abuzuri la care erau supusi contribuabili consulul Angliei care era acreditat pentru Principatele romane. Acesta in 1821 declara ,, nu exista un popor in lume care sa fie mai apasat si coplesit de dari decat cel din Moldova si Muntenia. Suplimentar acestor dari la acea data existau si taxe vamale, taxe vamale de hotar, taxa vamala de straja, de uscat sau de apa. Cu privire la aceste taxe trebuie sa mentionam ca acestea intrau in visteria domnitorului tarii, iar cuantumul acestora era modificat periodic. Cu timpul modificarea acestor taxe cade in sarcina marilor proprietari funciari. In sec 14-15 vistiernicul devine functionarul public cu atributii in domeniul strangerii veniturilor statului, asigurarea mijloacelor necesare pt intratinerea aparatului de stat si al armatei. Pana la prima jum a sec 15 taxele domnesti se numeau zeciuieala in TR si deseatina in Moldova, iar taxele erau percepute din cereal, vite, peste si apicultura. In afara taxelor in natura existau si taxe in munca denumite muncii domnesti sau slujbe domneste. In perioada moderna taxele si impozitele capata o noua forma incepand cu Regulamentele organice adoptate in 1831-1832 in TR si Moldova. Regulamentele organice desfiinteaza vechile taxe si le inlocuiesc cu capitatia si patenta care reprezinta un impozit direct si personal pe cap de locuitor. Evolutia sitemului fiscal din Romania este marcata de Convetia de la Paris din 1858 care impune doua principia fundamentale: 1. Unitatea bugetara 2. Executarea bugetara Unificarea politica a principatelor a determinat o noua structura a sistemului fiscal, impozitul funciar, impozitul pe salarii, impozitul pe bauturile spirtuoase, contributia personala. Impozitul professional, impozitul succesoral si chiar impozitul pe lux. In 1865 se stabileste institutia juridica a perceptorului. Def: in primirea impozitelor directe si taxelor fiscal se va efectua exclusiv de catre agentii speciali numiti perceptori art din L553/1869 este prima lege de drept financiar si fiscal. In perioada interbelica sistemul financiar fiscal sufera iar o serie de modificarii si apar diferite categorii de impozite: imp pe veniturile prop agricole, imp pe veniturile mobiliare, imp pe veniturile intraprinderilor comerciale si industrial pe salarii si imp getionate de unitatii administrative

teritoriale. Imp la nivel local: imp pe teren viran, pe firma , pe mijloace de transport, pe servicii hoteliere si comunale. In perioada comunista in care avem de a face cu norme juridice de drept financiar si fiscal de tip centralist. Raporturile juridice de drept financiar Se constituie pe baza normelor juridice a caror executare este asigurata de catre autoritatea de stat. rapoturile juridice financiare sunt formate din relatiile sociale care iau nastere si se sting in procesul constituirii repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului. Avand drept criteriu modul in care statul intervine putem aprecia ca exista rap juridce bugetare, rap juridical fiscale, rap juridice de creditare, rap jurdice bancare si rap juridice de control financiar. Subiectele juridice de drept financiar sunt: 1. Statul care apare reprezentat de catre un organ specializat: mins de finante. Astfel organele financiare sunt investite de lege cu atributii de stat specific elaboraii si executarii bugetelor publice. Avem de a face si cu administrarea repartizari fondurilor. Se fac prin intermediul guvernului, mins de finante. Organele financiare de stat au o sit juridica specifica poate pretinde celuilalt subiect sa se abtina de la anumite actiunii, il poate controla, sanctiona sau executa silit. 2. Contribuabilul poate fi o pers juridica de drept public sau privat sau o pers fizica care participa in mod direct si personal la constituirea resurselor financiare ale statului. In cadrul rap juridice financiare subiectele participante au o pozitie diferita chiar daca ambele sunt o expresie a interelor financiare de stat. In dreptul financiar si fiscal subiectii activitatii juridice financiare nu sunt egali in drepturi si obligatii. Continutul rap juridice financiare Acest continut este unic si distinct fata de alte tipuri de rap juridce si este dat de natura financiara si publica a drepturilor si obligatiilor ce revin subiectilor. Organele financiare de stat au dreprul si obligati de a elabora bugetele publice si de a adopta masurii pt executarea lor de a action apt incasare veniturilor, de a le administra si repartiza conform legii. Contribuabilul are indatorirea de a isi exercita obligatia financiara ce ii revine si dreptul corelativ de a pretinde aplicare corecta a legii de catre organele fiscal. Obiectul rap juridice financiare se identifica potrivit conceptiei de tgd conform caruia obiectul rap juridic este actiunea, bunul material sau valorile vizate de catre drepturile si obligatiile subiectelor. Potrivit acestei conceptii obiectul celor mai multe dintre rap juridice financiare il reprezinta fondurile financiare care se tabilesc cu ocazia exercitiului bugetar. Obiectul rap juridice de procedura bugetala il reprezinta actiunile sau operatiunile de intocmire a proiectelor bugetelor organelor de stat sau obiectul rap juridice de urmarire silita a creantelor.

8.03.2012 Normele juridice de drept financiar Norma juridica este o regula de conduit generala si impersonala instituita de puterea publica a carei respectare este asigurata la nevoie prin forta coercitiva a statului. Scopul general al normei juridice este acela de a asigura convietuirea sociala in conformitate cu valorile si idealurile care guverneaza o societate. In acest context norma de drept financiar a fost definite ca fiind o regula de conduit stabilita de stat care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la rap de drept financiar a carei respectare este asigurata de stat. norma de drpt financiar are aceea structura ca norma de drept:

ipoteza, dispozitia si sanctiunea. Iar ca mod de constructive o lege este formata din titluri, paragrafe, aliniate. Asemanator altor norme juridice normele de drept financiar au un caracter general si impersonal. Normele de drpt financiar au si anumite specificitati: - Norma de drept financiar poate sa apara sub forma una norme principiu - Sau sub forma unei norme sarcini Se numesc norme principiu, normele care precizeaza si reglementeaza utilizare resurselor financiare in legea finantelor publice. Normele sarcini se regasesc in legile pt aprobarea bugetului de stat, au aceasta denumire deoarece stabilesc sarcini si prevederi concrete exprimate in cifre. Prin exceptie de la caracterul general unele norme de drept financiar au un caracter individual, ex cuantumul subventii pt agricultura. Ipotezele sunt imprejurarile in care urmeaza sa se aplice dipozitiile normelor juridice. Dispozitiile cuprind date cu privire la conduita normelor de drept, respectiv obligatia subiectelor de drept de actiona intr-un anumit fel, permitandu-le sa efectueza anumite operatiuni financiare, interzicandu-le sa desfasoare anumite acte sau operatiuni financiare sau sa adopte o anumita conduita financiara. In concluzie, dispozitiile cuprinse in normele financiare sunt permisive, prohibitive sau onerative. Sanctiunile arata care sunt consecintele nerespectarii dispozitiei, sanctiuni disciplinare si patrimoniale. Sanctiunile patrimoniale reprezinta amenzi si dobanzi la penalitatile de intarziere in caz de neplata a taxelor si impozite datorate. Izvoarele dreptului financiar Fiecare ramura de drept, inclusiv dreptul financiar are la baza acte normative specifice care reglementeaza anumite raporturi juridice. Ca si celelalte ramuri de drept, dreptul financiar si fiscal are o serie de izvoare comune celeorlalte ramuri de drept. Totodata exista izvoare propii si specifice dreptului financiar si fiscal. Constitutia este pe primul loc in ceea ce priveste izvoarele dreptului financiar si fiscal. reglementeaza competentele organelor puterii legislative, mai mult a puterii executive si locale, stabilind si principiile ce stau la baza politicii financiare si monetare a statului. Alte izvoare in legi ordinare, hot de urgenta. Izvoarele specific reptului financiar sunt legile care apartin exclusive domeniului financiar, cele mai importante in acest sens sunt codul fiscal, codul de procedura fiscal, legea finantelor publice, legea finantelor publice locale si legile pentru adoptarile a bugetelor anuale. Prin adoptarea codului fiscal s-a dorit armonizarea legii nationale cu cea a uniunii europene. Codul fiscal instituie principiile de baza ale fiscalitatii in Romania, similar cu practica celeorlalte tarii europene. Codul de procedura fiscal reglementeaza in principal raporturile care se stabilesc, drepturile si obligatiile in administarea impozitelor si taxelor prevazute de codul fiscal. Legile privind finantele publice si locale reflecta strategia si politica Romaniei in domeniul finantelor publice. O alta categorie de izvoare le prezinta actele normative ale organelor central si locale ale autoritatii executive. Aparatul financiar al statului Relatiile financiare care se stabilesc la nivelul societatii freprezinta o preocupare majora atat pt stat cat si pentru celelalte institutii publice. Privit in sens larg, notiunea de aparat financiar desemneaza totalitatea organelor statului care contribuie in mod direct sau indirect la infaptuirea activitatii financiare (prin care se aplica politica financiara a statului). Pe langa acest aparat financiar exista o serie e institutii cu competenta speciala, cu atributii exclusive in domeniul financiar, organe

cu competenta generala sunt parlamentul, presedentia, guvernul. Iar la cele cu competenta local ne referim la consiliile locale, serviciile financiare locale, orasanesti, judetene. Cea mai imp institutie este parlamentul, intrucat acesta dezbate si aproba programul guvernului, traseaza liniile politice interne si externe financiare, aproba bugetul annual si adopta legi in domeniul economico-financiar. Organele statului cu competenta speciala sunt cele privind curtea de conturi, garda financiara, departamente din cadrul mins finantelor publce, directiile generale ale finantelor publice, adm financiare si circumscriptii financiare. Toate aceste organe contribuie la administrarea finatelor publice, mentinerea echilibrului financiar, monetar si valutar al tarii, elaboreaza studii, amalize si prognoze referitoare la activitatea financiara, monetara si fiscal. 15.03.2012 Drept bugetar Bugetul statului n timpul lui C.Brncoveanu a aprut o form embrionar a bugetului de stat sub forma Condicii de venituri i cheltuieli , a. la sfritul fiecrui an se ddeau dri de seam cu privire la cheltuielile vistieriei. n 1864 este adoptat Legea de contabilitate public, care a prevzut c "toate veniturile statului i cheltuielile pentru ndeplinirea osebitelor servicii, aezate conform legilor, trebuie autorizate pentru fiecare an de o lege anual de finane i formeaz bugetul general al statului. 1903-1929 acte normative care stabilesc rolul bugetului de stat i modul cum sunt aprobate n avans veniturile i cheltuielile statului. n prezent, bugetul de stat este definit ca fiind documentul prin care sunt prevzute i autorizate n fiecare an veniturile i cheltuielile n funcie de sistemul de finanare al instituiilor publice. Bugetul statului este apreciat ca un instrument de natur politic. Unii autori consider ca ar avea o natur administrativ, alii consider ca ar avea o natur juridic. Sub aspect economic, bugetul de stat exprim relaiile economice care se manifest n form bneasc n procesul repartiiei PIB n legtur cu ndeplinirea funciilor i sarcinilor statului. Bugetul apara ca un plan de actiune financiara pe o perioada det (1 an) in care sunt prevazute atat veniturile, cat si cheltuielile statului. Principiile bugetare sub examen In procesul intocmirii, aprobarii si executiei bugetului de stat activeaza o serie de reguli care sunt cunoscute drept principia de baza a procesului bugetar Principiile bugetar din Romania au o semnificatie tehnica si una politica. Tehnia pt ca sunt destinate asigurarii gestiunii finantelor publice, si politica pt ca asigura controlul parlamentului asupra gestiunii guvernului. Potrivit legii finantelor publice la baza eleborarii si executiei bugetului de stat stau urmatoarele principia bugetare: 1. Principiul universalitatii 2. Principiul publicitatii 3. P unitatii 4. P anualitatii 5. P specializarii bugetare 6. P unitaii monetare 7. P echilibrului bugetar 8. P neafectarii veniturilor bugetare 1. P universalitatii - bugetul de stat trebuie sa include toate veniturile si toate cheltuielile bugetare. Aplicarea acestui principiu ofera parlamentului posibilitatea de a cunoaste toate veniturile, cat si destinatia tuturor chel de stat. respectarea principiului se face pprin adoptarea bugetului de stat annual de catre parlament 3. P publicitatii- bugetul public in cele mai mici amanunte se adduce la cunostinta pulicului larg. In prima faza bugetul de stat este supus opiniei publice si specialistilor din domeniu.

Faza 2- sedinta publica, faza 3 inclusiv dupa publicarea in monitorul oficial asigura o transparenta a normelor juridice ce il formeaza. 4. Aplicarea acestui principiu presupune elaborarea unui buget unic in care sunt inscrise toate chel si toate veniturile statului. Existent unui buget unic asigura cunosterea clara a susrselor de venit si totdata permite cunoasterea foarte clara a destinatiei cheltuielilor bugetare. Acest principiu nu este aplicat in toate statele lumii, sunt multe state euopene in care pe langa bugetul de stat exista si bugete anexe, bugete extraordinare, fonduri special de trezorerie. 5. P anualitatii evaluarile de venituri si cheltuieli pe o perioada mai scurta de timp refecta in mod correct prioritatile si necesitatile statului. In teoria finantelor se apreciaza ca executia bugetului, respectic incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor pt fiecare an bugetar poate fi organizat in doua modalitati: sistemul exercitiului bugetar si sistemul de gestiune bugetar. In Romania legea finantelor publice stabileste ca exercitiul bugetar este annual, in principiu coincide cu anul calendaristic si e pus in practica de mins finantelor publice. Toate operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar se incheie la 31 dec. orice venit neincasat sau orice cheltuiala neefectuata pana la a cea data vor intra in contul viitorului buget. Acest principiu al anualitaii este consacrat de constitutia romaniei, conf art 137 alin 2 din constitutie guvernul elaboreaza annual proiectul de buget de stat sip e cel al asigurarilor sociale de stat pe care le supune separate aprobarii parlamentului. Exista o singura exeptie prevazuta de alin 3 al aceluiasi art daca legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inaintea expirarii exercitiului bugetar se aplica in continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor de stat al anului precedent pana la adoptarea noilor bugete. 6. P specializarii bugetare veniturile bugetare trebuie inscrise in buget si aprobate de parlament pe surse de provenienta, iar cheltuielile publice trebuie sa apara sunb forma categorii de destinatie. Totoadata parlamentul aproba nivelul cheltuielilor maxime. Potrivit art 19 legea finantelor publice 500/2002 clasificatia bugetara este elaborata de mins finantelor publice. In cea ce priveste structura bugetara, veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget sub forma de capitol, subcapitole, titluri, art, aliniate. 7. P unitatii monetare regula ce asigura ca toate operatiunile bugetare sa se efectueze in moneda nationala. 8. P echilibrului bugetar cerinta de baza a acestui principiu este acela ca bugetul trebuie sa fie in permanenta echilibrat, adica veniturile publice trebuie sa acopere integral cheltuielile publice si sa existe si un echlibru in ceea ce priveste perioada de executie bugetara. Situatia in care cheltuielile publice depasesc veniturile publice se numeste deficit bugetar. Atunci cand deficitul bugetar este mare statele sunt nevoite sa apeleze sa imprumuturi, o alta solutie este aceeea a emisiunii monetare. Aceste solutii sunt temporare ele grevand bugetele de stat viitoare.

29.03.2012

Procesul bugetar

In Romania procesul bugetar este reglementat de constitutie si legea finantelor publice, iar acest process bugetar cuprinde activitatea de eleborare a proiectului de buget, aprobarea bugetului statului, executia bugetului, incheierea exercitiului bugetar si controlul bugetar. Procesul bugetar reperzinta cateva trasaturi: - Este un proces de decizie, se decide modul de alocare a resurselor publice - Este un proces politic, reprezinta vointa unui partid politic aflat la putere - Este un proces complex, presupune o multitudine de etape si multe institutii de stat Procedura elaborarii bugetului de stat

In cele mai multe tarii europene sarcina elaborarii bugetului este al puterii executive, ministerul finantelor publice. Nici Romania nu face exceptie de la aceasta regula. Elaborarea bugetului de stat se fundamenteaza pe obiectivele programului de guvernamant a partidului sau partidelor aflate la putere. Rezultatul activitatii de elaborare a proiectului de buget il constituie documentele pe care guvernul le prezinta spre aprobare parlamentului. Aceste documente cuprind o expunere de motive, modalitatea de executie a bugetului de stat, un set de propuneri privind veniturile si cheltuielile publice, eventuale anexe. Potrivit legii 500/2002 faza premergatoare elaborarii proiectului are la baza indicatorii macroeconomici si sociali. Ministerul finantelor publice examineaza toate proiectele prezentate de catre institutiile de stat si poarta negocierii cu ordonatorii principali de credite. Ministerul finantelor publice examineaza aceste proiecte si intocmeste proiectul bugetului de stat, care este depus la govern, la cancelaria primului ministru pana la 30 septembrie a fiecarui an. Guvernul face o ultima analiza a proiectului, dupa care urmeaza insusirea acestui proiect. Aprobarea si adoptare bugetului de stat Art.62 alin 2 din Constitutie prevede ca bugetul de stat se aproba de catre parlament in sedinta comuna a celor doua camera, acesat releve importanta deosebita a bugetului de stat, pe de o parte, si pe de alta parte necesitatea evitarii blocajului parlamentar. Potrivit procedurii parlamentare exista mai multe etape pentru examinarea si aprobarea legii bugetului de stat. 1. Examinarea proiectului in comisii, cu precadere comisia de buget finante banci 2. Elaborarea avizelor comisiilor parlamentare cu eventualele amendamente 3. Elaborarea raportului comun de catre comisiile camerelor reunite 4. Dezbaterea bugetului in plenul reunit 5. Dezbaterrea pe articole a proiectului 6. Adoptarea prin vot a proiectului de lege, in vot deschis sau prin vot secret Dupa adoptare finala devine lege ordinara. Urmeaza promulgarea legii de catre presedinte in interiorul tremenului de 20 de zile. Executia anuala a bugetului de stat Procedura executiei anuale cuprinde o serie de acte si operatiunii prin care se realizeaza vebiturile publice si se realizeaza cheltuielile publice. Executia anuala a bugetului de stat are drept scop fundamental incasarea integral a impozitelor, taxelor si celeorlalte venituri publice, concomitent cu efectuare cheltuielilor publice. Executia anuala are la baza anul calendaristic. Responsabilitatea pentru executia bugetului revine guvernului. Pentru aceasta, guvernul examineaza periodic situatia financiara dispunand masuri aferente echilibrului bugetar. Repartizarea pe trimester a veniturilor si cheltuielilor asigura realizarea echilibrata a bugetului de stat. Executia trimestriala este prevazuta de legea finatelor publice. Un rol foarte important in executia bugetului de stat il au ordonatorii principali si secundari de credit. Evidenta executiei bugetului de stat si incheierea exercitiului bugetar Incheierea exercitiului bugetar are loc pe 31 dec- art 61 din legea 500/2002. Orice venit si orice cheltuiala se va plati sau se va incasa in interiorul exercitiului bugetar. Disponibilitatii si fondurile externe nerambursabile si cele din fonduri europene ramase necheltuite la 31 dec se reporteaza pentru anul urmator. In schimb, creditele bugetare neutilizate pana la 31 dec sunt anulate de drept. Incheierea exercitului bugetar presupune intocmirea unor rapoarte periodice. Rapoartele privesc gradul de utilizare al fondurilor publice de catre ordonatorii principali de credte. Ordonatorii principali de credite intocmesc conturi anuale de executie a bugetului statului, inclusive anexe care cuprind atat veniturile, cat si cheltuielile. La final toate aceste rapoarte sunt centralizate si trmise spre analize ministerului finantelor publice. Ministrul finatelor publice le supune atentiei guvernului, guvernul le analizeaza si le prezinta parlamentului. Contul general anual de executiei bugetului de stat se aproba prin lege de catre parlament.

Controlul executiei bugetare Executia bugetului de stat presupune controlul neintrerupt asupra modului de colectare al taxelor si al modului de efectuare al chetuielilor. Controlul executiei bugetare se face de catre 3 mari institutii: 1. Parlamentul control politic 2. Curtea de conturi control jurisdictional 3. Guvernul - control adminitrativ-financiar sau de specialitate Controlul politic anual prin dezbaterea si aprobarea proiectului de buget de stat sau prin solicitarile pe care parlamentul le poate adresa curtii de conturi sau guvernului. Controlul jurisdictional curte de conturi este institutia suprema de control financiar. Annual aceasta institutie prezinta parlamentului un raport prin care arata modul in care sunt cheltuiti banii publici, inclusiv eventualele nereguli constatate. Controlul de spcialitate potrivit art 18 alin 2 L500/2002 guvernul este cel care exercita conducerea generala a executiei bugetare, prin urmare acesta verifica periodic executia bugetara si ia masuri pentru asigurarea echilibrului financiar. Exista si un corp de control asupra primului ministru, cat si un organisme de control pentru fiecare minister. 26.03.2012 inflatie, deflatie, viteza de circulatie a banilor Viteza de circulatie a banilor Circulatia monetara este alcatuita din doua parti: - Circulatia cu monetar - Circulatia fara monetar Circulatia banilor ocupa doar 20% din ciculatia monetara. Gratie progresului tehnic si a globalizzarii economiei mondiale circulatia cu monede tinde sa dispara. Acest proces al circulatiei monetare este definit de o viteza de circulatie care reprezinta numarul de tranzactii pe care o unitate monetara o desfasoara intr-o unitate de timp. Viteza de circulatie a banilor este influentata de o serie de factori: - rezerva nationala (partea din venituri din bugetul national destinata tezaurizarii sau pastrarii) - nivelul veniturilor populatiei si ale economiilor acestora - dorinta mentinerii stabilitatii macroeconomice - nivelul de incredere a populatiei in moenda nationala - nivelul inflatiei - masa banilor aflati in circulatie are ca efect direct modificarea vitezei de circulatie a banilor Existenta unei economii sanatoase tine de pastrarea unei viteze de circulatie ridicate, prin perfectionarea mecanismelor economice si evitarea blocajelor financiare. Blocajul financiar reprezinta situatia juridico-economico in care nivelul platilor depaseste in mod semnificativ nivelul disponibilitatilor din cont. Emisiunea monetara si stabilitatea monetara in Romania Emisiunea monetara reprezinta ansamblul de acte si operatiuni realizate de BNR concretizate in stocarea, emiterea, punerea si scoaterea din circulatie a bancnotelor si monezilor, precum si realizarea de bani scriptici in conturile bancare. Singura moneda cu ajutorul careia se realizeaza operatiuni comerciale in Romania este leul. Exista doar o singura exceptie magazinele pentru diplomati si shopurile din aeroporturi. Stabilitatea monetara este situaria economico-juridica care defineste raportul dintre puterea de cumparare a monedei nationale si evolutia fenomenelor sociale, economice si juridice. Stabilitatea monetara este legata de mentinerea puterii de cumparare a leului, adica cantitatea de bunuri si servicii ce pot fi cumparate cu o unitate de moneda.

Lipsa stabilitatii monetare conduce la devalorizarea monedei nationale. Pentru a se evita devalorizarea monedei nationale trebuie asigurae o serie de conditii economice si financiare, respectiv stabilitatea preturilor, viteza monetara crescuta, politici economice si financiare sanatoase. Circulatia banilor in numerar Legea nr 101/1998 este cea care reglementeaza circulatia banilor in numerar. Ea este cea care stipukeaza ca BNR este unica institutie abilitata sa emita moneda nationala si sa administreze rezerva valutara a statului. Platile in numerar este situatia in care se achita bunuri si servicii folosindu-se bancnote si monede. Acest act normativ stabileste intre persoanele juridice platile si incasarile se vor face exclusiv prin transfer bancar. Exista trei exceptii de la aceasta regula de aur: - atunci cand avem de a face cu plati intre persoane juridice zilnice cu un plafon maxim de 4000 lei - pentru plata salariilor - plati catre persoane fizice, plafon de 4000 lei, orice suma care depaseste acest nivel trebuie depusa in cont ordonata guvernului 15/1996 stabileste ca efectuarea de plati sau incasari peste aceasta limita constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda si confiscarea sumei de bani existenta peste plafonul stabilit. Constattarea contraventiei se face de personal al BNR, Curtea de Conturi si Mins Finantelor. Inflatia si deflatia monetara si efectele economico-juridice ale acestora Inflatia monetara si consecintele acesteia Inflatia monetara este dezechilibrul dintre masa monetara care creste in mod nejustificat si volumul bunurilor aflate pe piata la un moment dat. Inflatia este emnalata sau apare printr-o crestere excesiva a semnelor monetare asociata cu cresterea preturilor si urmata de deprecierea monetara. Elementele care genereaza inflatia: - reducerea productiei economice in conditiile mentinerii aceluiasi volum monetar - solicitarile financiare din ce in ce mai ridicate ale statului - programe economice si sociale defectuoase - politici de credite gresite in special din partea BNR si a celorlalte institutii de credit Principalele efecte ale inflatiei: - cresterea preturilor - deprecierea monedei nationale - aparitia blocajelor economico-financiare Metodele de eliminare sau reducere a inflatiei: - controlul strict exercitat asupra preturilor care sunt sub controlul statului - promovarea pe scara larga a mecanismelor pietei libere prin stipularea concurentei avand ca efect final scaderea preturilor - controlul strict al cresterii salariilor si pensiilor si a celorlalte cheltuieli bugetare tinanduse cont de posibilitatile reale ale economiei - promovarea productie si exportului si stimularea agentilor economici care exporta bunuri i servicii Deflatia monetara si consecintele acesteia Deflatia poate fi definita ca o reducere sau blocare a cresterii preturilor prin micsorarea volumului de bani aflati in circulatie la un moment dat prin masurii de natura juridica, economica si politica. Deflatia are ca scop majorarea puterii de cumparare a banilor si asigurarea unui echilibru economic in contextul relansarii activitatiilor economice. Pentru a se ajunge la procesul de deflatie trebuie promovate masurii economice de natura sa induca efecte pozitive, respectiv: - scaderea preturilor si tarifelor concomitent cu cresterea productiei - cresterea exportului urmata de cresterea nivelului monedei nationale

- politicele economice sanatoase Efectele negative principale ale deflatiei accentuate sunt: - scaderea accentuata a preturilor, cresterea stocurilor de marfuri nevandabile - aprecierea exagerata a monedei nationale afectand astfel exporturile - blocaje financiare si comerciale Metode principale de combatere a deflatiei: - echilibrare bugetara prin deficite bugetare - reducerea creditelor bancare si ridicarea nivelului dobanzilor - masuri de inghetare a preturilor si tarifelor concomitent cu restrangerea unor avantaje financiare si fiscale