Teme seminar drept financiar public

Seminar 1
R 1.1: Obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite si prin taxe la cheltuielile publice
reprezinta o indatorire fundamentala a cetatenilor, drept pentru care aceasta obligatie este
mentionata distinct in constitutia Romaniei, alaturi de apararea tarii si fidelitatea fata de tara.
Aceste indatoriri au caracter fundamental si vital pentru existenta statului. In cadrul raportului
juridic dintre stat si cetatean, se nasc atat drepturi cat si obligatii de fiecare parte. Nu pot exista
drepturi fara obligatii. Asadar, in calitatea sa de titular a drepturilor cetatenesti, cetateanului ii
revine si obligatia de a plati taxe si impozite, contribuind astfel la constituirea fondurilor publice,
spre beneficiul intregii societati.
R 1.2: Intr-o epoca in care statul avea caracter neinterventionist, Montesquieu a militat pentru ca
fiecare cetatean sa dea statului o parte din avutul sau, primind in schimb garantarea proprietatii
din partea statului, siguranta ca se poate bucura de avutia sa dupa bunul plac. Aceasta
partajare trebuie stabilita intr-un mod echilibrat, luand in considerare atat nevoile statului pentru
indeplinirea sarcinilor sale de aparare, ordine, justitie, etc, dar si nevoile cetatenilor. Un
dezechilibru in beneficiul statului ar fi nepotrivit, deoarece ar favoriza cheltuieli neproductive ale
aparatului de stat si ar impiedica cetatenii sa prospere, diminuand in final veniturile statului. Un
dezechilibru in favoarea cetatenilor ar slabi statul intratat incat cetatenii si avutul acestora nu ar
mai fi in siguranta.
R 1.3: In procesul de constituire, administrare, repartizare si utilizare a banului public, apar
raporturi juridice ce sunt reglementate atat prin legislatie primara cat si prin legislatie
secundara. Totalitatea acestor acte normative definesc ramura de drept financiar care are in
vedere asadar reglementarea finantelor publice. Prin intermediul finantelor publice, statul
asigura administrarea banului public si a patrimoniului statului.
Principalele acte normative avute in vedere sunt Legea 500/2002 (Legea finantelor publice),
Legea 236/2006 (legea finantelor publice locale), OUG 146/2002 (pentru reglementarea
circulatiei resurselor bugetare prin trezoreria statului), Legea 94/1992 (pentru functionarea curtii
de conturi), Legea 312/2004 (privind statutul BNR), OUG 64/2007 (privind dtoria publica),
legislatia europeana aplicabila bugetului uniunii europene, etc.
R 2.1: Dreptul public insumeaza ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de
organizare si functionare a institutiilor de guvernare, atributiile acestora, raporturile intre state si
raporturile intre stat si cetateni, in timp ce dreptul privat cuprinde ansamblul normelor juridice
care reglementeaza drepturile si obligatiile persoanelor fizice si juridice private si stabilesc
raporturile juridice intre ele. Distinctia dintre dreptul public si cel privat este data de doua
caracteristici importante: Prima caracteristica este ca dreptul public urmareste interesul general
al societatii, spre deosebire de dreptul privat care urmareste un interes personal al indivizilor. A
doua caracteristica este ca raportul juridic de drept public are intodeauna statul ca unul dintre
subiecte (subiectul activ), pe cand raportul juridic de drept privat se stabileste intre doi indivizi
sau intre un individ si stat pe picior de egalitate. Dreptul financiar este o ramura a dreptului
public deoarece respecta caracteristicile mentionate mai sus.
R 2.2: Calitatea de cetatean nu implica neaparat calitatea de contribuabil deoarece nu toti
cetatenii sunt si contribuabili. De exemplu, sunt situatii in care cetatenii sunt lipsiti de venituri
1

sau de avere si nu contribuie la veniturile statului. La fel si copii, care nu sunt neaparat
contribuabili. Chiar daca un cetatean nu este la un moment dat contribuabil, nu inseamna ca
acesta nu beneficiaza de drepturile salecetatenesti.Pe de alta parte, categoria de contribuabili
cuprinde si persoanele juridice sau persoane fizice cetateni straini care realizeaza venituri sau
detin un bun impozabil pe teritoriul national si care nu sunt asadar cetateni romani.
R 2.3: Sectorul public este caracterizat de proprietatea de stat si reflecta implicarea statului in
viata economica si sociala. In cadrul sectorului public se regasesc institutiile finantate majoritar
sau integral de la buget precum si intreprinderile la care statul sau o unitate administrativ
teritoriala este actionar unic sau majoritar. Sectorul privat cuprinde ansamblul intreprinderilor
bazate pe proprietatea privata. Prin privatizare sau etatizare, sectorul privat poate spori,
respectiv se poate restrange in favoarea sectorului de stat. In general sectorul privat se
considera mai eficient economic in timp ce sectorul de stat actioneaza in sensul echitatii sociale.
R 2.4: Legislatia primara cuprinde legile, ordonantele si ordonantele de urgenta adoptate de
guvern, in timp ce legislatia secundara cuprinde actele emise in aplicarea legislatiei primare de
catre guvern, ministere si alte organe de specialitate care pot fi sub forma de ordin, decizie,
regulament, instructiune, etc. Normele financiare nu fac obiectul legilor organice, reglementarea
primara facandu-se prin legi ordinare.
R 3:Societatesi Comunitate sunt termeni consacrati de stiintele sociale. Comunitatea defineste
un grup de indivizi care traiesc impreuna avand relatii sociale constante, traditionale, nascute in
mod natural. Societatea presupune un nivel superior in care relatiile sociale sunt construite dupa
niste reguli elaborate.
Stat, reprezentativ, a repezenta
Statul este o forma de organizare politica a unei colectivitati constituite istoric pe un teritoriu
si care, prin autoritatile publice, exprima si impune tuturor vointa grupului ca vointa generala.
R 4.1: Dreptul financiar este o ramura de drept public. Fiind vorba de o ramura a dreptului
public , rezulta ca raporturile de drept financiar au intodeauna unul din subiecti statul. Dreptul
financiar urmareste interesul general si are un pronuntat caracter practic.
Avndnvedere caniciun organism statalnu se poatedezvoltasifunctionafararesursefinanciare,
putemafirma ca dreptulfinanciar se numaraprintrecelemaiimportanteramuri ale dreptului public.
R 4.2: Banul public reprezinta totalitatea fondurilor comune constituite la nivelul intregii societati,
puse la dispozitia statului prin institutii reprezentative, pentru a fi administrate in numele si in
interesul intregii societati. Banul public se formeaza prin contributiile contribuabililor dar de el
beneficiaza intreaga societate. Cheltuirea banului public trebuie sa urmareasca dezvoltarea
economica si sociala a societatii in ansamblu. Instrumentul de planificare si actiune este bugetul,
care cuprinde veniturile si cheltuielile publice.

R 4.3:Raportul juridic financiar se stabileste intre stat si cetateni. Dispozitiile constitutionale

prevad drepturi si obligatii pentru subiectele de drept financiar atunci cand se refera la
constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti,dupa cum urmeaza:
Cetatenii au obligatia de a plati taxe si dreptul de a beneficia de drepturile si libertatile
fundamentale.
Art. 56 (1): Cetatenii au obligatia sa contribuie prin impozite si taxe la chetuielile publice.
Extras din Art. 47. (2):Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la
asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari
sociale publice sau private, prevazute de lege.
Extras din Art. 49 (2): Statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului
bolnav ori cu handicap.
Art 137. (2)Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor
sociale de stat, pe care le supune, separat aprobarii parlamentului.
Seminar 2
R 1.1: Sfatul imparatului Tiberius se refera la echilibrul pe care statul trebuie sa il mentina in
politica sa fiscala pentru a nu impovara contribuabilii. O politica fiscala excesiva conduce la
franarea activitatii economice ceea ce inseamna in ultima instanta diminuarea surselor de
finantare ale statului. Fiscalitatea este necesara continuarii activitatii deoarece este totodata un
mijloc de interventie a statului pentru dezvoltarea economica si sociala a societatii.
R 1.2: Art 137 (1) din Constitutia Romaniei consacra un principiu al dreptului financiar si anume
legalitatea. Asadar numai prin lege se poate stabili cum se formeaza, administreaza si
intrebuinteaza banul public. In interpretare per a contrario, nici un impozit nu poate exista daca
nu este prevazut de lege.
R 2.1: Politica financiara vs Politica bugetara vs Politica fiscala
Politica financiara cuprinde atat politica bugetara cat si politica fiscala. Politica fiscala trateaza
modul de constituire a fondurilor banesti ale statului prin taxe si impozite in timp ce politica
bugetara are rolul de a corela cheltuielile cu veniturile bugetare, stabilind o ierarhie a prioritatilor
economice si sociale la nivelul autoritatilor de decizie.
R 2.2: Finantele publice vs Finantele private
Finantele publice se refera la totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma
baneasca care apar pe durata procesului realizarii si repartizarii resurselor necesare statului
pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale. Resursele necesare statului provin din impozite
si taxe, deci prin masuri de constrangere in general. Finantele private se refera tot la relatii
economice sub forma baneasca, numai ca acestea apartin intreprinderilor economice,
bancilor, societatilor de asigurari private care isi procura banii pe cale contractuala, de pe
piata. Scopul finantelor private este de a obtine profit in activitatea intreprinderilor
respective. Regulile dupa care se desfasoara gestiunea finantelor publice difera de gestiunea
celor private (drept public, respectiv drept privat). Resursele financiare ale societatii cuprind
atat finantele publice cat si finantele private.
R 2.3: Finante publice clasice Vs Finante publice moderne
3

Conceptia de finante publice clasice corespunde liberalismului politic din sec XIX si inceputul
sec XX. La acea data, statul era preocupat numai de indeplinirea functiilor traditionale:
aparare, diplomatie si justitie, ceea ce reclama un guvern cat mai ieftin. Conform acestei
teorii, statul cheltuie cat mai putin pentru activitati neproductive, urmand sa lase ca cea mai
mare parte a venitului national sa fie utilizat pentru dezvoltarea industriei si comertului.
Ulterior, odata cu dezvoltarea industriala, a aparut teoria finantelor publice moderne care au
devenit un mijloc de interventie a statului in economie.
R 2.4: Stat interventionist Vs stat neinterventionist
Statul neinterventionist corespunde teoriei clasice a finantelor in timp ce statul interventionist
corespunde finantelor publice moderne. In prezent finantele publice sunt un instrument prin
care statul intervine in relatiile economice intr-o masura consistenta, fara sa afecteze
neaparat ponderea proprietatii private fata de proprietatea de stat deoarece sistemul actual
este economia de piata.
R 3:Conduita = felul de a se purta al unui om. O conduita contrara legii si regulilor sociale atrage
raspunderea juridica. Raporturile juridice implica obligatia subiectelor de drept de a face sau de a
nu face, ceea ce se traduce intr-o anumita conduita.
Consimtamant = incuviintare sau aprobare, aderare la ceva. Juridic, consimtamantul este un act
de vointa intre doua sau mai multe persoane de a incheia un act juridic.
Consens = identitate de pareri, intelegere deplina.
Progres = evolutie, schimbare in bine
Civilizatie = nivel de dezvoltare materiala si spirituala a societatii
Globalizare = a produce la scara mondiala
R 4.1: nullum impozitum sine lege
Impozitul este o contributie obligatorie consfintita prin lege. Impozitul are un pronuntat
caracter juridic in sensul ca orice impozit poate fi impus numai prin lege. Asadar nu se pot
impune prin alte acte juridice contributii noi, altelein afara celor prevazute de lege. Prin
urmare, dreptul financiar public, prin ramura sa dreptul fiscal public, trebuie sa tina seama de
acest aspect in procesul de sistematizare legislativa, reglementand toate contributiile la
nivelul legislatiei primare.
R 4.2: Aplicarea in timp si spatiu a legii in materie financiara
Legislatia financiara vizeaza numai raporturile juridice de drept financiar stabilite pe teritoriul
tarii, in baza principiului teritorialitatii si se aplica numai persoanelor domiciliate sau care
desfasoara activitati in interiorul tarii. Legea in materie financiara nu retroactiveaza, fiind
aplicabila numai pentru viitor. Aplicarea in timp a legislatiei financiare se supune periodicitatii
impuse de legile de adoptare a bugetelor, adica au o periodicitate anuala.
R 4.3: Rolul finantelor publice si functiile sale.
Prin intermediul finantelor publice se asigura formarea fondurilor banesti necesare pentru
finantarea activitatilor statului in interes general, administrarea acestor fonduri si stabilirea
destinatiei lor concrete. Finantele publice indeplinesc doua functii: functia de repartitie si
functia de control. Prima functie, cea de repartizare corespunde etapei de formare si
repartizare a mijloacelor banesti. Prin aceasta functie se realizeaza repartizarea produsului
social si a venitului national. A doua functie, cea de control, decurge din faptul ca banul public
apartine intregii societati, ceea ce impune un control strict.
R 4.4: Ati inlatura impozitele si taxele din viata societatii?
Inlaturarea impozitelor si taxelor conduce la imposibilitatea statului de a functiona si de a-si
indeplini sarcinile spre beneficiul intregii societati. In masura in care bugetul inregistreaza in
mod repetat un excedent sau un deficit minor, impozitele si taxele pot fi reduse, dar numai
treptat, pentru a putea urmari impactul in timp al modificarilor survenite. O alta varianta ar fi
4

ca excedentul bugetar sa fie acumulat in fonduri suverane care sa contribuie la dezvoltarea

economica si care, prin veniturile aduse la buget, sa scada povara fiscala asupra
contribuabililor. In acest scenariu optimist, realizabil in tarile care detin resurse naturale
importante, cea mai mare pondere a contributiilor provin din redevente pentru exploatarea
resurselor, astfel incat celelalte taxe si impozite pot fi drastic diminuate sau suprimate, cel
putin pentru o perioada de timp.
Seminar 3 Moneda
R 1: Afirmatia ca moneda a reprezentat o institutie istorica este justificata pe deplin prin durata
mare de timp in care, de la aparitia sa, moneda a jucat un rol esential in evolutia societatiii
umane. Moneda a aparut spontan in cadrul economiei de schimb si a circulatiei marfurilor, odata
cu diviziunea muncii si intensificarea circulatiei valorilor materiale. Moneda s-a perpetuat in timp
prin multitudinea de functii pe care le-a indeplinit: mijloc de evaluare a valorilor, de schimb, de
plata, de creditare, de economisire si de tezaurizare, etc. In epoca actuala, datorita intensitatii
schimburilor economice si evolutiei tehnologice care necesita mijloace mai sofisticate de plata,
moneda s-a restrans dar nu a disparut.
R 2.1: Termenii din limba romana sunt rezultatul influentelor primite pe doua cai. Moneda provine
din latina, avand izvorul etimologic in numele zeitei Junon Moneda, in templele careia se aflau
atelierele monetare ale statului, in timp ce moneta a aparut in epoca fanariota din limba
neogreaca. Moneda, ca neologism, a inlocuit termenul de moneta, dar familia de cuvinte a
acesteia din urma s-a pastrat.
R 2.2: Moneda versus instrumente monetare
Banii se manifesta in mod concret prin monede si prin instrumente monetare precum banii
scripturali, bilete de banca, etc. Monedele sunt banii concretizati sub forma pieselor metalice cu
valoare proprie. Spre deosebire de monede, instrumentele monetare nu au valoare intrinseca. De
exemplu bancnotele au inlocuit banii cu valoare intrinseca pentru a facilita circulatia marfurilor si
usurinta platilor. Bancile de emisiune aveau obligatia pastrarii unui tezaur de metale
pretioasepentru garantarea convertibilitatii.
R: 2.3 Moneda versus ban
Banii reprezinta o denumire generica a instrumentelor care masoara valoarea marfurilor,
mijlocesc circulatia si plata sau constituie activul de rezerva in relatiile economice. Banul este un
instrument etalon legal de plata, in timp ce monedele sunt doar o forma particulara, o
componenta a banilor, alaturi de alte instrumente monetare. Monedele, ca forma materializata a
banilor, au cedat treptatlocul instrumentelor monetare moderne.
R 2.4 Instrumente monetare vs Instrumente de plata
Instrumentele de plata clasice sunt numerarul (bancnote si monede) si cecul, la care se adauga
mijloacele moderne de plata precum cardul bancar. Prin urmare instrumentele monetare sunt
numai o parte a instrumentelor de plata, care au a mai mare diversitate. Caracteristica
instrumentelor monetare este ca acestea sunt emise cu valori nominale in timp ce celelalte
instrumente de plata precum cecul inlesnesc efectuarea si autorizarea de plati din contul bancar
al titularului.
R 2.5 Numerar vs Conturi bancare
Conturile bancare reprezinta inregistrarea scriptica a banilor, adica banii nu sunt materializati, in
timp ce numerarul imbraca forma bancnotelor sau a monedelor, deci sunt bani materializati. In
relatia titularului de cont cu banca, banii scriptici din cont se pot transforma in numerar, prin
retragere din cont si viceversa, prin depunere in cont, numerarul se transforma in bani
evidentiati scriptic, fara ca valoarea acestora sa se schimbe.
5

R3: Definitii
Valoarea = reprezinta in ultima instanta puterea de cumparare. Marfurile au valoare iar banii
sunt un instrument de masurare a valorii.
A tezauriza = actiunea prin care se poate transmite sau conserva valoarea in timp. Monedele cu
valoare intrinseca, adica cele facute din metale pretioase, au indeplinit si functia de tezaurizare.
Convertibilitate = atunci cand monedele si-au pierdut valoarea intrinseca, reprezentand, ca si
bancnotele, numai un semn monetar, a aparut problema convertibilitatii. Banca emitenta trebuia
sa mentina in tezaur o cantitate suficienta de metale pretioase pentru a putea asigura conversia
instrumentelor monetare puse in circulatie.
Etalon = valoarea de referinta a monedelor exprimata printr-o anumita cantitate de aur sau
argint. Moneda etalon are rolul de a masura drepturile si obligatiile dintre parti.
Echivalent = este o marfa general acceptata, divizibila, care sa nu fie consuptibila sau alterabila
in timp. Moneda a castigat functia de echivalent general.
R 4.1 Ce relatie exista intre moneda si instrumentele monetare?
Moneda este o marfa cu rol de echivalent general. Instrumentele monetare sunt forma sub care
moneda este pusa in circulatie. Instrumentele monetare sunt materializate (numerar sub forma
de monede metalice si bancnote) si dematerializate (sub forma unei evidente scriptice in conturi
electronice, sau in registre de evidenta). Instrumentele monetare sunt mult mai diverse si mai
usor de intrebuintat.
R 4.2 : Analizati ipotezele privind aparitia monedei si functiile monedei.
Ipoteza economica, este cea mai raspandita si afirma ca moneda a aparut ca mijlocitor al
schimbului, fiind o nevoie a comunitatilor omenesti in urma diviziunii muncii. Moneda= functie de
schimb.
Ipoteza aparitiei monedei ca etalon de valoare sustine ca etalonul clasic al trocului, animalul de
turma, a fost inlocuit de metale care puteau indeplini atat functia de etalon de valoare cat si
functia de schimb.
Ipoteza religioasa sustine ca moneda a aparut ca avand initial o functie religioasa, ca dar adus
zeilor dar si ca plata a clerului. Moneda metalica a reprodus mai intai simbolul etalonului vita,
fiind mai usor de manipulat.
Ipoteza sociala sustine rolul menedelor de a individualiza pe detinatorii sai, oferindu-le un statut
social mai inalt. In aceasta ipoteza monedele erau practic podoabele care oferau detinatorului un
anumit statut.
Ipoteza patrimoniala:
Costin Chiritescu sustine ca omul preistoric, din spirit d prevedere, a produs mai mult,
tezaurizand surplusul in vederea schimbului.
R 4.3. Ce reprezinta si cum se masoara aurul?
Aurul este un metal pretios cu proprietati deosebite care a devenit un echivalent general si un
instrument al schimbului. Aurul s-a tezaurizat mult timp pentru asigurarea convertibilitatii
bancnotelor si monedelor. Aurul se masoara in uncii de aur de o anumita puritate (24K).
R: 4.4. Ce reprezinta cardul bancar? Cardul este un instrument de plata bazat pe electronica care
permit accesu titularului la contul sau bancar pentru autorizarea platilor, depunerea si retragerea
de bani din cont.
Seminar 4 Moneda II
R 1: Art 137 alin 2 CR stabileste moneda nationala si subdiviziunea acesteia ca fiind leul si banul.
Pentru a permite adoptarea monedei euro ulterior aderarii la UE fara a fi nevoie de parcurgerea
unei cai anevoioase de modificare a constitutiei articolul si alineatul mentionat anterior permite
ca printr-o lege organica parlamentul poate recunoaste in circulatie moneda europeana si
inlocuirea leului cu euro. Asadar, atunci cand conditiile premergatoare vor fi indeplinite, puterea
6

legislativa poate stabili prin lege o perioada in care leul si euro pot circula in paralel dupa care
moneda nationala sa fie inlocuita cu euro.
R 2.1: Comparatie sistemul monetar vs sistemul bancar
Sistemul monetar reprezinta totalitatea fluxurilor banesti din economie indiferent daca circulatia
monetara se realizeaza prin numerar sau prin instrumente monetare in cont. Sistemul bancar
reprezinta totalitatea institutiilor bancare prin intermediul carora se desfasoara operatiunile
banesti sub stricta supraveghere a BNR (asa numita forma legala a circulatiei monetare). Prin
urmare sistemul bancar este parte integranta a sistemului monetar, facilitand cea mai mare
parte, de peste 70% din circulatia monetara. Cu cat gradul de instruire a populatiei este mai
mare iar sistemul bancar este mai bine pus la punct, cu atat scade circulatia monedei efective
(numerarul) care intra in circuitul bancar.
R 2.2: Comparatie Stabilitate monetara vs devalorizare monetara
Stabilitatea monetara si devalorizarea monetara sunt termeni diametrali opusi. Stabilitatea
descrie mentinerea la intervale scurte de timp a puterii de cumparare a unitatii monetare in timp
ce devalorizarea monetara presupune contrariul, adica scaderea puterii de cumparare a unitatii
de cumparare. BNR este insarcinata prin lege sa asigure stabilitatea monedei nationale pentru a
contribui la stabilitatea preturilor.
R 2.3: Comparatie dezechilibru monetar vs dezechilibru economic
Dezechilibrul monetar se defineste prin inegalitatea dintre volumul masei monetare aflata in
circulatie si volumul bunurilor si serviciilor aflate in circulatie si provoaca fie inflatie monetara fie
deflatie monetara. Dezechilibrul economic poate imbraca mai multe forme dupa cum cererea si
oferta se afla in dezechilibru pe diferite segmente de piata: piata bunurilor si serviciilor, piata
muncii, piata capitalului, etc. Un dezechilibru economic nu presupune neaparat un dezechilibru
monetar. Un dezechilibru monetar poate provoca dezechilibre economice prin influenta pe care o
are asupra preturilor.
R 2.4: Echilibru monetar vs echilibru bugetar
Echilibrul bugetar tine in cumpana veniturile si cheltuielile bugetare iar echilibrul monetar se
refera la volumul masei monetare aflate in circulatie care trebuie sa egaleze volumul de produse
si servicii aflate in circulatie. Un dezechilibru bugetar, de exemplu un deficit, conduce la
necesitatea de a spori veniturile la buget. In situatia in care se apeleaza la venituri extraordinare
prin emisiune monetara, atunci echilibrul monetar este si el afectat. Rezultatul se vede in inflatie.
Succesul echilibrului monetar nu poate fi realizat in absenta unor politici bugetare corelate cu
cele monetare.
R 2.5: Inflatia monetara vs deflatia monetara
Inflatia monetara este caracterizata de o inmultire intr-o mare masura a semnelor monetare
urmata de o crestere generalizata a preturilor datorita ruperii echilibrului dintre volumul masei
monetare aflate in circulatie si volumul bunurilor si serviciilor aflate in circulatie. Inflatia
monetara este urmata si de o depreciere monetara, adica in rata de schimb. Deflatia monetara
este procesul invers, in care dezechilibrul consta in sporirea volumului bunurilor si serviciilor in
raport cu volumul masei monetare aflate in circulatie sau scaderea volumului masei monetare in
raport cu volumul bunurilor si serviciilor aflate in circulatie. Deflatia monetara conduce la preturi
si tarife in scadere si la o apreciere a unitatii monetare, vizibila in rata de schimb valutar.
R 3: Definitii
Circulatia monetara=totalitatea operatiunilor efectuate cu masa monetara sub forma de incasari
si plati banesti prilejuite de circulatia marfurilor, de prestarea serviciilor si executarea lucrarilor in
cadrul unui stat
Emisiune monetara=operatiunea prin care banca centrala efectueaza baterea de moneda,
stocarea, punerea in circulatie si retragerea din circulatie a monedei.
7

Puterea interna de cumparare=un indice care reflecta volumul de marfuri si de servicii ce pot fi
achizitionate cu o unitate monetara intr-o perioada si pe o arie geografica determinata, in raport
cu perioada de referinta.
Puterea externa de cumparare=raportul dintre puterile de cumparare a monedelor comparate
Piata=locul de intalnire al cererii cu oferta
Marfa=bun material destinat schimbului pe piata
Pret=suma de bani ce trebuie achitata de cumparator pentru bunuri si servicii
Tarif=pret stabilit in mod administrativ de catre organele de reglementare
R 4.1: Kosonul dacic este o moneda-medalie, singura lucrata in aurrs de catre geto-daci.Avea
caracter comemorativ si avea pe revers Vulturul Carpatilor cu aripile deschise tinand in gheare o
cununa, simbol al unitatii dacilor infaptuita de Burebista. Pe avers se gasea chipul unui consul
roman intre doi lictori. Kosonii cantaresc in medie 8,41 gr si au un diametru intre 18 si 21 cm.
Cele mai multe astfel de monede au fost descoperite in muntii Sebesului.
R 4.2: Denumirea de LEU
In 1867, primul sistem banesc al Romaniei preia denumirea de LEU dupa titulatura purtata in
popor de o moneda foarte raspandita la acea vreme, si anume talerii emisi in Olanda (thaleri
leonis) care aveau reprezentati pe revers un leu ridicat pe doua labe. Acelasi fenomen s-a mai
petrecut in Balcani, denumirea fiind preluata si de Leva bulgareasca si de Lek-ul albanez.
R 4.3: Rolul BNR este de banca centrala, emitenta de moneda, fiind unica institutie autorizata sa
emita insemne monetare, sub forma de monede si bancnote , ca mijloace legale de plata pe
teritoriul romaniei. BNR este responsabila cu stabilitatea monetara. BNR se regaseste printre
subiectele raporturilor juridice financiare, avand atributii in materie de finante publice.
R 4.4: Legea 14/1867 este legea de infiintare a unui nou sistem monetar si pentru fabricarea
monedelor nationale. Legea a intrat in vigoare la inceputul anului urmator. Legea a cuprins
exclusiv modalitati de batere, circulatie si retragere a monedelor din metal, fara nici o referire la
bancnote.
Seminar 5 Conceptul de sistem bugetar
R 1.1: Art 138 alin 1
Structura bugetara urmeaza indeaproape structura statului. Prin urmare in constitutie isi gaseste
locul atat structura statului cat si structura bugetului national. Constitutia delimiteaza bugetul
public dupa atributiile aparatului central si local astfel: bugetul de stat, bugetul asigurarilor
sociale si bugetele locale ale unitatilor administrative. Toate aceste bugete sunt independente
dar formeaza un ansamblu.
R 1.2: Inchipuirea cheltuielilor anului urmator
Regulamentul organic al Moldovei contine pentru prima oara referiri la necesitatea intocmirii unui
plan financiar al statului. Pana la acea data nu au exista reglementari privind bugetul statului ci
numai niste codice de venituri si cheltuieli care nu faceau altceva decat sa tina gestiunea
veniturilor si cheltuielilor trecute.
R 1.3: L500/2002art 1 alin 2
Art de mai sus delimiteaza domeniul de aplicativitate a legii, respectiv in domeniul elaborarii,
aprobarii, executarii si raportarii bugetului national dupa o structura impusa de economia de
piata de bugete distincte elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie.
R 2.1: buget vs sistem bugetar
Sistemul bugetar reprezinta planul financiar al statului la nivel national in timp ce bugetul
inseamna planificarea veniturilor si cheltuielilor statului intr-o balanta echilibrata aferenta unui
domeniu. Sistemul bugetar are o natura juridica de lege. Sistemul bugetar este un ansamblu
coerent de bugete.
R 2.2: Buget public national vs sistemul bugetar
8

Relatia dintre bugetul public national si sistemul bugetar este de tip parte intreg. Bugetul public
national reuneste bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale
unitatilor administrativ teritoriale. Bugetul public national cuprinde asadar ponderea cea mai
importanta din sistemul bugetar care este mai vast deoarece mai cuprinde si alte bugete precum
bugetul fondurilor speciale, bugetul institutiilor publice autonome, al celor finantate integral sau
partial de stat, bugetul fondurilor provenite din imprumuturi, bugetul fondurilor externe
nerambursabile, etc.
R 2.3: Bugetul general consolidat vs Bugetul de stat
Bugetul de stat se refera la bugetul organelor centrale ale statului. Bugetul general consolidat
reuneste intr-un intreg bugetele componente ale sistemului bugetar. Bugetul de stat reprezinta o
parte a bugetului general consolidat reprezentat de bugetul de stat, bugetul asigurarilor socoale
de stat si bugetele organelor administrative teritoriale.
R 2.4: Partile componente ale sistemului bugetar vs Continutul sistemului bugetar
Partile componente ale sistemului bugetar sunt bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, bugetele locale si bugetele anexe. Continutul sistemului bugetar se refera la cele doua laturi
ale oricarui buget: venituri si cheltuieli, fara sa tina cont de apartenenta acestora la diverse
componente ale sistemului bugetar. In cadrul continutului sistemului bugetar, veniturile sunt
clasificate dupa sursa de formare iar cheltuielile dupa destinatie.
R 2.5. Bugetul de stat vs Bugetele locale
Cele doua bugete sunt autonome. Bugetul de stat cuprinde bugetele organelor centrale in timp
ce bugetele locale sunt aferente organelor administrativ teritoriale ale statului. Nu exista o
relatie de subordonare intre cele doua.
R 2.6: Bugetul de stat vs Bugetul asigurarilor sociale de stat
Nu exista o relatie de subordonare intre bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul de stat,
acestea fiind elaborate, aprobate si executate in mod autonom. Cele doua, impreuna cu bugetele
locale, formeaza bugetul public national.
R 2.7: Act administrativ vs Act legislativ
Actul legislativ este actul care cuprinde norme general valabile a caror aplicare poate fi realizata
prin interventia coercitiva a statului, Acestea sunt de exemplu legi, decrete, OG, decizii ale
organelor adm. Centrale si locale. Actul administrativ este un act unilateral emis de o autoritate
publica in aplicarea legii. Acesta nu adauga noi norme la lege. Actul administrativ are caracter
individual si dau nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.
R 3: Definitii
Plan=proiect elaborat cu anticipatie
Prioritate=intaietate intr-o ordine
Surse de venit=provenienta sumelor
Trebuinte=nevoi, necesitati
Bindge= termen arhaic utilizat in regulamentele organice pentru definirea bugetului
Bugetul UE=buget format din contributia statelor membre, taxe vamale si o fractie din TVA, aflat
la dispozitia Comisiei Europene pentru finantarea programelor UE si a aparatului comunitar.
R 4.1: Planificarea financiara=un principiu de logica juridica aplicabil in administrarea finantelor
publice. Acest principiu este consacrat chiar de constitutie, tinand cont ca fara o planificare
judicioasa institutiile statului implicate nu pot administra corespunzator banul public. Planificarea
financiara trebuie sa fie stricta, supla si predictibila.
R 4.2: Rolul sistemului bugetar este important prin prisma relatiilor sociale si economice.
Sistemul bugetar asigura indeplinirea de catre stat a functiilor si sarcinilor sale, asigura
autonomia comunitatilor locale din unitatile administrativ teritoriale, realizeaza protectia sociala
a unor categorii ale populatiei si asigura echilibrul financiar, monetar si valutar al statului.
R 4.3: Natura juridica a sistemului juridic
9

Sistemul juridic nu are nici natura juridica a unui plan, nici a unui act administrativ sau a unui act
legislativ, nici a celor doua impreuna. Sistemul juridic are o natura juridica de lege, fiind adoptat
de parlament printr-un subterfugiu de tehnica juridica deoarece nu are trasaturile unei norme
juridice, (avand indicatori aleatorii) dar are forta obligatorie a unei norme de drept.
R 4.4: Ce reprezinta legea bugetara anuala?
Legea bugetara anuala este o lege temporara care se desfasoara pe durata a 3 ani, astfel: 1 an
pentru elaborarea proiectului, 1 an pentru executia bugetara si 1 an pentru incheierea executiei
bugetare. Legea bugetara reprezinta mijlocul prin care statul asigura respectarea drepturilor
cetatenilor la invatamant, sanatate, cultura, ocrotire sociala, ordine publica, etc, in concordanta
cu situatia economiei nationale.
R 4.5: Legile bugetare anuale cuprind veniturile centralizate ale statului si repartizarea acestora
pentru realizarea cu prioritate a drepturilor cetatenilor la invatamant, sanatate, cultura, asistenta
sociala, protectia mediului, etc. Legile bugetare reflecta programul financiar al guvernului si
fixeaza unele atributii si raspunderi ale guvernului pentru realizarea veniturilor si a cheltuielilor in
limitele stabilite.
R 4.6: Anexele legilor bugetare contin ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor
fondurilor speciale si a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la acestea.
Seminar 6 Procedura bugetara 1
R 1.1: art 138 alin 2 din CR
Proiectul bugetului de stat precum si cel al asigurarilor sociale de stat sunt esentiale pentru
indeplinirea de catre stat a indatoririlor sale. Putem spune ca elaborarea celor doua bugete areun
caracter fundamental si vital pentru functionarea statului, fapt care justifica mentionarea sa in
normele contitutionale. Retinem de asemenea ca prin acest art constitutia consacra autonomia
celor doua bugete. Prin urmare nu exista un raport de subordonare intre bugetul asigurarilor
sociale de stat si bugetul de stat, chiar daca guvernul, prin ministerul de finante, propune cele
doua proiecte.
R 1.2: art 138 alin 3 din CR
Pentru ca legile de aprobare a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat sunt
norme legale temporare valabile pentru o perioada de 1 an, absenta unei noi legi a bugetului ar
insemna blocarea activitatii statului. Asadar art 138 alin 3 din CR vine sa rezolve aceasta
problema, permitand o extindere a valabilitatii legii pana la adoptarea noilor bugete. Termenul de
adoptare a legilor bugetare este de 3 zile inainte de sfarsitul anului deoarece, pentru intrarea in
vigoare a unei noi legi, sunt necesare 3 zile de la publicarea in MO a legii.
R 1.3: Procedura bugetara UE: deficit public/PIB<3% si datoria publica/PIB<60%
Un deficit excesiv al unui stat membru este daunator la nivelul intregii uniuni. Tratatul privind
functionarea UE si legislatia secundara incidenta procedurii bugetare aplicabila fiecarui stat
membru care doreste convergenta la euro impune anumite valori de referinta pentru a limita
deficitul excesiv, asigurand astfel rolul bugetului de factor stabilizator in economie. Astfel datoria
publica nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB iar deficitul bugetar nu trebuie sa fie mai mare de
3%. Prin aceste masuri se limiteaza spatiul de manevra al guvernelor nationale care nu pot apela
prea mult nici la imprumuturi.
R 2.1: Activitate bugetara vs Procedura bugetara
Procedura se refera la totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ infaptuite
de organe specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii si incheierii exercitiului bugetar.
Ea se desfasoara pe 3 ani, primul an pentru elaborarea si aprobarea proiectului, al doilea an
pentru executia bugetara si cel de-al treilea an pentru incheierea exercitiului bugetar. Procedura
bugetara este numai o parte a activitatii bugetare care este mult mai ampla.
10

R 2.2: An bugetar vs An calendaristic

Anul bugetar este perioada de 12 luni de desfasurare a exercitiului bugetar, care se incheie de
regula in decembrie (cazul Romaniei si multe altele) sau intr-o alta luna, de exemplu in
septembrie, cazul SUA.
R 2.3: Aprobarea sistemului bugetar vs Adoptarea legii bugetare anuale
Aprobarea sistemului bugetar presupune dezbaterea modului in care prin buget sunt asigurate
drepturile cetatenilor la invatamant, sanatate, cultura, ocrotire sociala, ordine publica si protectia
mediului, tinand cont de situatia economiei nationale precum si stabilitatea economiei. De
asemenea aprobarea sistemului bugetar presupune stabilirea politicilor de stimulare a activitatii
unor activitati economice. Adoptarea legii anuale a bugetului este o etapa ce presupune votul in
parlament asupra legii bugetului.
R 2.4: Legea bugetara anuala vs legea de rectificare bugetara
Bugetul, continand o serie de factori aleatori, este susceptibil modificarii in timp. Legea de
rectificare bugetara modifica legea bugetara anuala atunci cand executia bugetara nu mai poate
fi realizata conform planului initial datorita aparitiei unui deficit sau excedent pentru diferite
domenii de activitate. Fara rectificare bugetara, nu se pot cheltui veniturile suplimentare a caror
repartizare trebuie sa fie stabilita prin lege si de asemenea nu se pot face anumite corelatii intre
venituri si cheltuieli care nu au fost apreciate la adevarata dimensiune prin proiectul initial.
R 2.5: Buget brut vs Buget net
R 2.6: Deficit bugetar vs excedent bugetar
Deficitul bugetar indica venituri mai mici decat cheltuielile in timp ce excedentul bugetar
inseamna venituri mai mari decat cele bugetate. Si intr-un caz si in celalalt este nevoie de
rectificarea bugetului pentru restabilirea echilibrului, operatiune efectuata de regula in ultimul
trimestru al anului.
R 2.6: Proiectul sistemului bugetar vs sistemul bugetar
Proiectul sistemului bugetar este ceea ce propune guvernul referitor la sistemul de bugete
propuse, aceasta propunere urmand sa fie dezbatuta de parlament. Forma adoptata de
parlament devine sistemul bugetar.
R 2.8: Universalitatea bugetului vs Unitatea bugetului
Printre principiile care stau la baza bugetului sunt universalitate si unitate, principii care corCele
doua prileaza intre ele. Principiul universalitatii
impune necesitatea inregistrarii tuturor
veniturilor si cheltuielilor, adica nici un venit sau cheltuiala nu trebuie sa se realizeze in afara
cadrului bugetar. In plus, conform principiului unitatii, toate veniturile si cheltuielile terbuie
inregistrate intr-un singur document in scopul utilizarii eficiente si monitorizarii fondurilor publice.
R 2.9: Realitatea bugetara vs publicitatea bugetara
Principiul realitatii bugetare consta in utilizarea celor mai realiste si a celor mai prudente
previziuni referitoare la realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor. Publicitatea bugetara
asigura transparenta procesului de intocmire a proiectului de buget, facilitand astfel dezbaterea
publica si luarea in discutia parlamentului. Proiectele bugetelor locale se publica sau se afiseaza
astfel incat cetatenii pot depune contestatii.
R 3: definiti
Adoptare bugetara = votarea in parlament
Aprobare bufetara = aprobarea de catre guvern a proiectului de buget
Clasificatia bugetara = impartirea veniturilor , respectiv a cheltuielilor in diferite categoriii, clase
dupa anumite criterii
Consolidare bugetara = agregarea mai multor bugete intr-un tot unitar
Transparenta = aducerea la cunostinta publicului
Dezbaterea = analizarea diferitelor opinii referitoare la continutul bugetului
Realitate = situatia de fapt, utilizarea unor date si prognoze conform realitatii
Obiectivitate = impartialitate
11

Elaborarea proiectului sistemului bugetar = procesul complex de elaborarea proiectelor de gatre

guvern prin MF
R 4.1: Care este scopul principiului neafectarii veniturilor?
Conform acestui principiu, veniturile bugetare sunt depersonalizate, nefiind destinate acoperirii
unor anumite cheltuieli bugetare. Scopul este de a distribui banii conform prioritatilor fara alte
conditionalitati. Exceptie fac donatiile si sponsorizarile care sunt orientate exclusiv scopului
indicat de donator/sponsor
R 4.2: Specializarea bugetara = principiul conform caruia veniturile si cheltuielile bugetare se
inscriu si se aproba in buget grupat pe surse de provenienta si categorii de cheltuieli, conform
clasificatiei bugetare.
R 4.3: Anualitatea bugetara = este un principiu prin care se stabileste periodicitatea de 1 an a
exercitiului bugetar. Prin legea bugetului parlamentul aproba veniturile si cheltuielile si
imputerniceste guvernul in acest sens.
R 4.4: Echilibrarea bugetului = egalizarea cheltuielilor cu veniturile. Se face in procesul de
intocmire a bugetului de catre MF, care transmite observatiile sale ordonatorilor de credite.
R 4.5: Principiul solidaritatii = Acest principiu intervine in politica bugetara prin constituirea unor
fonduri de rezerva. Astfel, se pot aloca sume pentru ajutorarea unitatilor administrativ teritoriale
sau a persoanelor aflate in dificultate la un moment dat.
R 4.6: Consecintele principiului autonomiei locale financiare
Prin aplicarea acestui principiu, fiecare comuna, oras, judet intocmeste un buget propriu in
conditii de autonomie. Autonomia consta in libertatea de a stabili impozitele locale si destinatiile
prioritare a cheltuielilor bugetare conform interesului local. In caz de deficit, unitatile
administrative primesc de la bugetul de stat subventii, dimensionate dupa anumite criterii ce tin
cont de media veniturilor pe locuitor, suprafata, nr de locuitori, etc.
R 4.7: Principiul consultarii
Principiul consultarii se aplica in procesul de echilibrare a bugetelor locale, atunci cand, prin
alocarea sumelor defalcate din bugetul judetean, se desfasoara un proces de consultare a
consiliuli judetean cu primarii.
Seminar 7 Procedura bugetara II
R 1.1: alin 4 art 138 CR Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile legii.
Constitutia nu mai precizeaza ca in cazul bugetului de stat si al celui de asigurari sociale cine
propune si cine aproba bugetele locale, lasand aceasta in seama legilor. Legile emise de
parlament in acest domeniu contin prevederi legale specifice fiecarei etape.
R 1.2: Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare. Alin 5 art
138 CR
Pentru realizarea echilibrului bugetar, este nevoie ca fiecare cheltuiala sa aiba asigurata
finantarea. Aceasta nu inseamna ca un venit are din capul locului stabilita ca destinatie o
anumita cheltuiala, veniturile fiind depersonalizate. Asadar exista conditia identificarii veniturilor
si stabilirea unei corespondente intre venituri si cheltuieli conform clasificarii bugetare.
R 2.1: executia bugetara vs exercitiul bugetar
Executia bugetara este etapa a treia a procedurii bugetare, etapa in care se parcurg urmatoarele
4 faze: repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor, executia de casa bugetara,
realizarea veniturilor bugetare, efectuarea cheltuielilor bugetare. Exercitiul bugetar se identifica
prin perioada pentru care a fost aprobat si executat bugetul.
R 2.2: Repartizarea pe trimestre vs executia de casa bugetara
Ambele sunt faze ale executiei bugetare. Repartizarea pe trimestre se face datorita sezonalitatii
activitatilor economice care se rasfrang asupra veniturilor si cheltuielilor bugetare. Prin urmare
este necesara defalcarea bugetului anual in bugete trimestriale care sa tina cont de termenele
12

de plata a taxelor si impozitelor si de sezonalitatea activitatilor economice. Repartizarea pe

trimestre precede executia de casa bugetara care defineste complexul de operatiuni cu privire la
incasarea veniturilor si plata cheltuielilor bugetare.
R 2.3: Realizarea veniturilor vs efectuarea cheltuielilor
Realizarea veniturilor nu depinde de cheltuieli dar cheltuielile depind de realizarea veniturilor. In
cazul unui dezechilibru intre venituri si cheltuieli avem fie deficit fie excedent. In cazul unui
excedent (venituri mai mari decat cele bugetate) ordonatorii de credite sunt abilitati sa angajeze
xcheltuieli suplimentare in limita a 50% din incasarile excedentare, inainte de rectificarea
bugetara, pe baza principiului anticipatiei.
R 2.4: Creditul bugetar vs alocatia bugetara
Creditul bugetar este suma maxima aprobata prin buget in limita careia se pot ordona si efectua
plati in cursul unui exercitiu bugetar. Alocatia bugetara are atat sensul de credit bugetar dar si
sensul de suma provenita de la bugetul statului pentru finantarea diferitelor entitati.
R 2.5: Credit bugetar vs creditul bancar
Creditul bancar este un imprumut luat in anumite conditii iar creditul bugetar este suma maxima
aprobata prin buget in limita careia se pot ordona si efectua plati in cursul unui exercitiu bugetar.
Creditul bugetar este o suma care nu se restituie, fiind alocate cu titlu gratuit, fara nici o
compensatie, in timp ce creditul bancar se ramburseaza impreuna cu dobanda aferenta. Creditul
bancar poate fi contractat de catre orice persoana, inclusiv private, in timp ce de creditul bugetar
beneficiaza numai intreprinderile si institutiile publice.
R 2.6: Consolidare vs cofinantare
Consolidarea consta in reunirea intr-un tot a mai multor bugete, cu toate veniturile si cheltuielile
aferente, in timp ce cofinantarea reprezinta asigurarea partiala a finantarii unei cheltuieli.
Cofinantarea poate fi rambursabila sau nerambursabila.
R 2.7: angajament bugetar vs angajament legal
Angajamentul bugetar presupune un act prin care o autoritate competenta afecteaza fonduri
pentru o anumita destinatie in timp ce angajamentul legal decurge din incheierea unui act
juridic, de exemplu un contract. Angajamentul bugetar se refera asadar la asigurarea sursei de
finantare de la buget pentru cheltuiala respectiva in timp ce angajamentul legal naste obligatia
unei plati ce reprezinta o cheltuiala pentru bunurile sau prestatia respectiva.
R 2.8: fonduri publice vs fonduri speciale
Fondurile publice sunt fondurile provenite de la buget din care ordonatorii de credit dispun
finantarile. Fondurile speciale sunt acele fonduri publice constituite prin legi speciale in afara
bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat, avand o destinatie speciala.
R 2.9: Virarile de credite bugetare vs transferurile de credite bugetare
Virarilede credite si transferurile de credite bugetare sunt modalitati de a modifica bugetele de
venituri si cheltuieli ale ministereloe , ale organelor de stat, ale arganelor locale, etc dar in mod
diferit. Virarile de credite presupun treceri de sume de la subdiviziunile unei clasificatii bugetare
cu excedent la altele cu deficit, in cadrul aceluiasi ordonator de credit. Transferurile de credite
bugetare vizeaza trecerea din bugetul unui ordonator de credit la altul a sumelor aferente unei
unitati de la un ordonator de credit la altul, fara afectarea echilibrului bugetar.
R 2.10: Suplimentarea creditelor bugetare vs anticiparea creditelor bugetare
Suplimentarea creditelor bugetare se realizeaza la initiativa MF de catre guvern, care utilizeaza in
acest sens sume prevazute la Fondul de rezerva si la Fondul de rezerva, aflate la dispozitia sa.
Aceste suplimentari sunt aprobate de parlament prin legea de rectificare bugetara. O alta
modalitate de suplimentare a creditelor bugetare este posibila in situatia in care la nivelul
unitatilor administrativ teritoriale, pe baza principiului anticiparii, sunt utilizate pana la 50% din
incasarile suplimentare realizate.
R 2.11: Blocarea alocatiilor bugetare vs anularea creditelor bugetare
13

Daca dupa 3 trimestre raman fonduri neutilizate, MF poate bloca respectivele sume care ajung la
fondurile de rezerva. In cazul fondurilor bugetare ramase neutilizate la sfarsit de an, acestea se
anuleaza de drept si ajung la fondul de rezerva bugetara pentru utilizarea in urmatorul an.
R 3: Definitii
Lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor publice= Lichidarea este operatiunea declansata la
initiativa creditorului prin care se constata realitatea faptelor pe care se intemeiaza o creanta si
cuantificarea sa in bani; Ordonantarea este un act prin care ordonatorul de credite, da dispozitie
unui agent platitor sa faca o plata unui tert, dupa ce a verificat disponibilitatea de credite si
dupa ce a efectuat lichidarea; plata este actul de executie a ordinului de a plati prin care se
stinge creanta.
Angajamentul multianual, finantarea de la bugetul de stat = angajamentul multianual reprezinta
limita maxima a cheltuielilor ce se pot angaja pentru o actiune multianuala, defalcata pe fiecare
an in parte.
Autorizare bugetara = priveste acordarea creditului de angajament sau a creditului bugetar,
dupa caz. Autorizarea poate fi anuala sau multianuala.
Deschiderea de credite bugetare=presupune in alocarea, in urma cererilor de deschidere, a unor
credite bugetare noi, dupa efectuarea verificarilor de rigoare.
Deturnarea de finduri = este utilizarea fondurilor in alt scop decat cel pentru care a fost destinat
prin buget. Reprezinta o infractiune pedepsita de legea penala.
Contul general anual de executie bugetara =se prezinta guvernului impreuna cu bilantul anual al
institutiilor de stat in vederea aprobarii incheierii exercitiului bugetar. Ca structura el contine la
venituri prevederile bugetare initiale, prevederile definitive si incasarile realizate iar la cheltuieli
creditele bugetare itiale, creditele bugetare definitive si platile efectuate.
Descarcarea de gestiune = decizia prin care se incheie un ciclu bugetar
R 4.1: Rolul Trezoreriei de Stat = este de a efectua incasarile si platile institutiilor publice.
Institutiile publice isi deschid conturi la Trezorerie unde se genereaza o retea de fluxuri monetare
pentru a carei buna functionare este nevoie de cunoasterea, previzionarea, urmarirea si
mentinerea echilibrului dintre incasari si plati.
R 4.2: Cine sunt ordonatorii de credite bugetare? = acele persoane care au calitatea de a
dispune asupra folosirii creditelor bugetare acordate conform prevederilor legii bugetare.
R 4.3: Ce reprezinta incheierea executiei bugetare? = este cea de a patra etapa si ultima a
procedurii bugetare, realizata in anul urmator executiei bugetare. Aceasta consta in elaborarea si
aprobarea contului general anual de executie bugetara de catre MF care este analizat de guvern
pana la 1 iulie si aprobat de parlament pana la 30 noiembrie a anului urmator celui de executie
bugetara.
R 4.4: Cand se stabileste destinatia banului public? = destinatia banului public se stabileste
odata cu aprobarea bugetului iar alocarea efectiva a sumelor se face prin deschiderea creditelor
bugetare de catre ordonatorii de credit.
R 4.5: Se modifica destinatia banului public?
Schimbarea destinatiei fondurilor banesti, asa cum au fost aprobate prin legea bugetara anuala,
este calificata de legea penala ca deturnare de fonduri. Odonatorii de credit care doresc
schimbarea destinatiei unor sume au la dispozitie procedura rectificarii bugetare.
Seminarul 8 Veniturile publice
R 1.1: alin 1 art 139 CR
Acest articol consacra principiul constitutional nullum impositum sine lege, adica impozitele sunt
datorate conform dispozitiilor legale, principiu prezent chiar si in prima Constitutie a Romaniei.
Asadar nu poate exista un impozit daca nu este prevazut in lege.
14

R 1.2: alin 2 art 139 CR

Alineatul de mai sus consfinteste autonomia bugetelor locale, atribuind consiliilor locale si
judetene prerogativa de a stabili impozitele si taxele locale asa cum interesele locale o cer,
bineinteles in conditiile legii.
R 2.1: Impozit vs Taxa bugetara
Impozit = pentru veniturile care le obtin si pentru bunurile pe care le poseda, persoanele fizice si
juridice datoreaza bugetului de stat o contributie baneasca obligatorie si cu titlu nerambursabil.
Taxele sunt si ele venituri la buget dar, spre deosebire de impozite, acestea reprezinta plata
efectuata de persoanele fizice si juridice pentru serviciile prestate de catre institutiile publice.
R 2.2: Varsaminte vs contributie sociala
Contributia sociala reprezinta o prelevare a unei parti din veniturile persoanelor fizice si juridice,
cu sau fara obtinerea unei contraprestatii. Aceste contributii sociale sunt venituri pentru bugetul
asigurarilor sociale de stat sau ale fondurilor speciale. Varsamantul este suma de bani depusa la
dispozitia statului pe baza unei obligatii legale.
R 2.3: Contributia de asigurari sociale vs contributia de asigurari sociale de sanatate
Cele doua contributii difera prin aceea ca prima alimenteaza bugetul asigurarilor sociale de stat
in timp ce a doua este venit pentru unul dintre fondurile speciale extrabugetare, si anume fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate.
R 2.4: Venituri publice ordinare vs extraordinare
Veniturile publice ordinare sunt constituite din: impozite, taxe, contributi sociale, contributii la
fondurile speciale extrabugetare impreuna cu veniturile din dividende, dobanzi, vanzarea
actiunilor sau activelor statului sau unitatilor administrative din patrimoniul privat, venituri din
contracte de inchiriere, asociere, parteneriate. Cele extraordinare cuprind imprumuturi interne si
externe, emisiunile de obligatiuni de stat si bonduri.
R 2.5: Venituri ficale vs venituri nefiscale
Veniturile fiscale provin din impozite, taxe si contributiilegate de activitatea economica a
persoanelor fizice si juridice, Veniturile nefiscale provin din exercitarea calitatii de proprietar a
statuluisau a autoritatilor publice locale. Aceste venituri nefiscale sunt dividendele, varsamintele
realizate de catre regiile autonome si alte institutii publice.
R 2.6: institutii financiare vs institutii publice
Institutiile publice sunt autoritatile publice si regiile autonome care utilizeaza resurse financiare
publice.
Institutiile financiare sunt bancile de investitii, institutiile depozitare, societatile de asigurari,
fondurile de pensii si firmele de investitii. Institutiile publice se finanteaza de regula direct de la
buget, pe cand institutiile financiare realizeaza finatarea indirecta prin transferarea fondurilor de
la cei ce economisesc la solicitantii de fonduri.
R 2.7: datoria publica guvernamentala vs datoria publica locala
Datoria publica este suma imprumutata sau garantata de stat. Daca imprumuturile sunt
contractate de guvern atunci se cheama guvernamentala iar daca este contractata de
autoritatile publice locale.
R 2.8: datoria publica guvernamentala interna vs externa
Dupa cum imprumuturile sunt contractate de guvern pe piata interna sau externa si datoria sa
se imparte in datorie publica guvernamentala interna sau externa.
R 2.9: imprumuturi de stat vs titluri de stat
Imprumutul de stat este denumirea generica a creditelor contractate de stat. Titlurile de stat
sunt instrumente financiare care atesta datoria statului si sunt emise sub forma de obligatiuni,
bonduri, certificate de trezorerie sau alte instrumente emise pe termen scurt, mediu si
15

lung.Titlurile de stat sunt avantajoase pentru contribuabli in raport cu impozitele, deoarece nu ii

deposedeaza de o parte de averea lor.
R 2.10: Deficit bugetar vs Datorie publica
Deficitul bugetar inseamna ca veniturile sunt mai mici decat cheltuielile astfel incat statul este
nevoit sa apeleze la venituri extraordinare, adica sa se imprumute. Prin acest demers creste
datoria publica. Cele doua sunt in stransa corelatie de cauza si efect. Deficitul bugetar da nastere
la cresterea datoriei publice si invers, prin cresterea datoriei publice se poate echilibra bugetul.
R 2.11: rambursabil vs nerambursabil
O finantare sau un fond este nerambursabil atunci cand beneficiarul nu trebuie sa restituie
niciodata suma de bani, atat timp cat respecta conditiile de eligibilitate impuse la acordare.
Fondurile sunt rambursabile atunci cand ele se returneaza la o anumita data fara alte obligatii
precum dobanda.
R 2.12: veniturile publice vs cheltuielile publice
Veniturile publice se refera la resursele financiare ale administratiei de stat, ale asigurarilor
sociale de stat si ale institutiilor publice si se impart in venituri fiscale, nefiscale, parafiscale,
extraordinare si alte venituri. Celalalt element bugetar sunt cheltuielile publice, care reprezinta
modalitatile de repartizare si utilizare a banului public in vederea satisfacerii necesitatilor
generale ale societatii.
R 2.3: Serviciul datoriei publice Vs Instrumentele datoriei publice
Serviciul datoriei publice raprezinta totalitatea creditelor (rate de capital, dobanzi si comisioane)
angajate sau garantate de stat prin MF ori autoritatile administratiei publice locale pentru o
perioada determinata. Datoria publica se constituie utilizand diverse instrumente pe piata
interna sau externa cum ar fi: titluri de stat; imprumuturi de stat de la banci, persoane juridice
straine sau romane; imprumuturi de stat de la guverne si agentii straine, institutii financiare
internationale, sau alte organizatii; imprumuturi temporare din trezorerie
R 2.14: Venituri bugetare Vs venituri publice
Veniturile publice se refera la toate mijloacele de constituire a fondurilor banesti ale statului.
Dintre acestea, veniturile bugetare reprezinta cea mai mare parte, acestea fiind acele resurse
banesti care se cuvin bugetelor. Veniturile publice care nu sunt venituri bugetare sunt
imprumuturile, emmisiunile monetare, emiterea de bonuri de tezaur, etc.
R 3: Definitii
Extrabugetar = in afara bugetului
Element de extraneitate = caracter al unui element cuprins intr-un raport juridic care conduce la
aplicarea legii din alt stat
Imprumut, subimprumut, dobanda, comision = finantare rambursabila, credit. Atunci cand
Ministerul de Finante ia un imprumut pe care il transfera catre o entitate subordonata, avem de-a
face cu un contract de subimprumut. Daca Imprumutul ia forma unui credit bancar, banca
percepe o dobanda pe toata durata contractului si un comision.
Acord stand-by= intelegerea prin care banca ofera clientului dreptul de a obtine credite
succesive, dupa nevoi, in conditiile generale agreate.
Drepturile speciale de tragere = instrument monetar international utilizat de FMI ca etalon
monetar care se acorda tarilor membre FMI proportional cu cota detinuta la fond.
R 4.1: Ce reprezinta sumele defalcate de la bugetul de stat?
Pentru finantarea activitatilor descentralizate, a unor activitati aflate la inceput sau a deficitului
bugetelor locale, acestora li se aloca o parte procentuala defalcata din anumite venituri ale
bugetului de stat, conform unor indicatori la nivel judetean, orasenesc si comunal: impozitul
mediu incasat pe locuitor, suprafata judetului/orasului/comunei, nr de locuitori, etc.
R 4.2: Ce reprezinta FMI?
16

FMI este o organizatie financiara internationala cu 188 tari membre, infiintata pentru a promova
cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara, pentru a stimula cresterea economica
si pentru a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre. Tarile membre contribuie cu o
anumita suma de bani in momentul aderarii, participatia fiecarei tari fiind calculata in DST
(etalonul monetar propriu al FMI).
R 4.3: Comentati rolul si eficienta contributiilor sociale, atat la nivel national cat si la nivelul UE
Contributiile sociale constituie venituri la bugetul asigurarilor sociale de stat sau la alte fonduri
speciale. Acestea au un rol social deosebit de important, deoarece garanteaza realizarea efectiva
a protectiei sociale a unor categorii importante din randul populatiei. Contributiile sociale sunt
afectate de munca la negru. Gradul colectarii contributiilor sociale este exprimat de un indice de
eficienta care in cazul Romaniei este de aproximativ 65%. Romania, posesoarea unor cote inalte
a contributiilor sociale, se afla printre tarile UE cu cea mai scazuta eficienta a contributiilor
sociale.
R 4.4: Care sunt resursele bugetului Uiunii Europene?
UE are resurse proprii de finantare a cHeltuielilor. Fondurile provin din: resursele bazate pe
Venitul National Brut (76%), resurse proprii traditionale precum taxele vamale pentru importurile
din afara UE (12%), resursele bazate pe TVA, in cota fixa (11%) si alte resurse precum amenzile.
Statele membre le colecteaza in numele UE si le transfera in bugetul UE.
R 4.5: Ce implica administrarea datoriei publice?
Administrarea datoriei publice presupune actiuni de contractare a datoriei publice, de
rambursare a adatoriei publice, de constituire a fondurilor de risc pentru datoria publica si
recuperarea garantiilor si a sumelor oferite subimprumutatilor, toate acestea conform unor
principii de administrare a datoriei publice. Ministerul de finante este cel care se ocupa de
stabilirea si aplicarea strategiei de administrare a datoriei publice care are in vedere asigurarea
necesitatilor de finantare guvernamentala, in conditiile minimizarii costurilor pe termen lung si
limitarii riscurilor implicate.

17