Planul de Management Rezervatia Breite

Capitolul I: INTRODUCERE
1.1 Scopul şi obiectivele planului de management
Scopul acestui document este de a oferi un instrument de lucru clar, precis şi uşor de
folosit pentru instituţiile sau persoanele care vor avea responsabilitatea administrării
rezervaţiei naturale „Stejarii seculari de la Breite” (cod 2635 Anexa I, Legea 5/2000), în
perioada 1 aprilie 2007 – 31 martie 2011.
De asemenea, planul articulează şi o viziune pe termen lung asupra managementului
conservaţional al acestei arii protejate, care va putea fi utilă custozilor pe termen mediu
şi lung, după expirarea perioadei de implementare propriu-zise.
Elaborarea unui plan ce defineşte scopurile care trebuie atinse şi identifică modul lor de
îndeplinire este nu numai o cerinţă legală, ci şi un sprijin real pentru custozii care
trebuie să facă faţă unor responsabilităţi complexe în administrarea unei arii protejate.
Unii manageri de arii protejate susţin că un plan de management nu este necesar, dar
experienţa ultimilor ani, atât în România cât şi în străinătate, a adus numeroase
argumente în favoarea elaborării unui astfel de plan.
Astfel, avantajele existenţei unui plan de management sunt:
- Prezintă principalele informaţii descriptive cu privire la aria respectivă
(localizare şi acces, geografie, floră, faună, istorie, informaţii socio-economice
etc.);
- Clarifică principalul obiectiv ce trebuie avut în vedere la luarea oricăror decizii
cu privire la rezervaţie;
- Identifică principalii actori şi factori interesaţi, precum şi relaţiile dintre
aceştia;
- Anticipează potenţialele conflicte şi sugerează modalităţi de rezolvare;
- Acţionează ca şi ghid pentru pregătirea personalului nou;
- Garantează continuitatea managementului;
1
- Oferă informaţii utile cu privire la parteneri, surse de finanţare, organizaţii
naţionale şi internaţionale intersate etc.
- Constituie un instrument de comunicare şi educaţie;
- Defineşte punctul de referinţă faţă de care va fi evaluat modul în care custozii
îşi respectă angajamentele luate.
Elaborat în urma acordării custodiei rezervaţiei unui parteneriat format din Fundaţia
Mihai Eminescu Trust şi Consiliul Local al Municipiului Sighişoara, prin convenţia de
custodie nr. 1578 din 29.03.2006, planul de management însoţit de regulamentul de
protecţie reprezintă baza – atât legislativă cât şi practică – a tuturor acţiunilor,
măsurilor şi intervenţiilor ce vor avea loc în rezervaţie.
Planul de management va fi înaintat spre aprobare Comisiei pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii din Cadrul Academiei Române, şi autorităţilor de mediu
reprezentate prin Agenţia de Protecţia Mediului Mureş.
Apoi planul va fi supus spre aprobarea Consiliului Local al Municipiului Sighişoara,
căpătând astfel statut de act normativ local.
Dar este important ca planul de management să nu ramână doar un document închis
într-un sertar. Trebuie să joace rolul unui ghid, al unui instrument şi al unui catalizator
pentru ca echipa de management a parcului să lucreze eficient pentru realizarea unui
scop clar. Planul de management trebuie să fie un document des folosit, aflat permanent
pe birourile personalului parcului şi consultat la fiecare pas.
1.2 Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management
Lege nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,
adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000
Lege nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate
2
Ordin Nr. 494 din 30 mai 2005 privind aprobarea procedurilor de incredintare a
administrarii si de atribuire in custodie a ariilor naturale protejate
Ordonanţă de urgenţă nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
Ordonanta Urgenta nr. 91 din 06/20/2002 modificarea si completarea Legii protectiei

mediului nr. 137/1995
Lege nr. 462 din 07/18/2001 pentru aprobarea O.U.G. 236/2000 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
1.3 Cum a fost elaborat şi cum se poate modifica planul
Structura planului corespunde, în mare, cu cea recomandată în manualul „Procesul de

elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România (Appleton,
2001). Formatul folosit are la bază două exemple frecvent folosite (şi înrudite): cel
folosit de Consiliul Regional din Ţara Galilor (Marea Britanie) şi formatul Eurosite.
Planul are la bază studii ştiinţifice realizate de o echipă de cercetători cu experienţă în
domeniu, precum şi un program amplu de consultare cu publicul şi factorii interesaţi.
Pe parcursul ultimelor 12 luni, o echipă formată din experţi şi colaboratori a lucrat la
elaborarea acestui plan de management prin diverse activităţi (studii ştiinţifice,
organizarea de mese rotunde şi seminarii, campanie de informare în mass media locală,
consultări cu specialişti din România şi din străinătate).
În urma acestor acţiuni s-au conturat o serie de obiective şi măsuri, structurate în 10
teme principale.
Totuşi, oricât de atent şi minuţios ar fi elaborat, planul iniţial nu este un produs
finit şi imuabil. Planificarea managerială este un proces continuu şi participativ, în care
informaţiile noi, monitorizarea rezultatelor diverselor acţiuni şi feedback-ul primit de la
factorii interesaţi alimentează permanent procesul de administrare, care se modifică în
mod corespunzător (aşa-numitul „adaptive management”). Mai mult, echipa ştiinţifică
monitorizează în permanenţă dinamica spaţială şi temporală a populaţiilor aparţinând
3
diferitelor grupe. Rezultatele căpătate vor fi folosite pentru a adapta planul de
management pentru diferitele specii, grupe şi habitatele lor.
Acest plan are incorporate mijloacele de monitorizare a scopului şi obiectivelor,
şi posibilitatea de adaptare şi modificare a acestora în funcţie de schimbările produse.
Monitorizarea, evaluarea şi actualizarea planului se poate face, conform
contractului de partneriat dintre cei doi custozi (Fundaţia Mihai Eminescu Trust şi
Consiliului Local Sighişoara), prin următoarele structuri decizionale şi consultative:
1. Consiliul Administrativ (CA), format din: reprezentantul Fundaţiei MET,

reprezentantul Consiliului Local şi responsabilul ştiinţific.
2. Adunarea Generală a parteneriatului (AG), alcătuită din reprezentanţi ai tuturor
organizaţiilor partenere (Fundaţia MET, Consiliul Local Sighişoara, Ocolul Silvic
Sighişoara, Asociaţia Eco-Breite, Asociaţia Eco-Transilvania şi organizaţia NABU
din Germania).
3. Consiliul Consultativ Ştiinţific (CCS), format din experţi recunoscuţi în domeniul
biodiversităţii, ecologiei, managementului ariilor protejate, silviculturii etc.
4. Consiliul Consultativ al Factorilor Interesaţi (CCFI), format din reprezentanţi ai
comunităţii locale şi ai diverselor instituţii, organizaţii şi grupuri interesate de
rezervaţia Breite.
CA şi AG poartă responsabilitatea legală şi financiară a administrării rezervaţiei, prin

urmare, aceste două organe vor adopta deciziile finale cu privire la
modificarea/actualizarea planului de management. De asemenea, CA va avea dreptul de
a modifica din mers planul de management la nivelul măsurilor specifice şi al
planificării în timp.
CCS va primi în mod regulat rezultatele diverselor procese de monitorizare şi evaluare şi
va formula recomandări cu privire la continuarea/adaptarea măsurilor de management,
care vor fi supuse aprobării CA şi AG.
CCFI este format din voluntari, reprezentanţi ai organizaţiilor şi persoanelor care pot fi
afectate în mod direct sau indirect de o decizie, acord, plan sau program referitor la
4
rezervaţie. Acest consiliu va avea posibilitatea de a transmite observaţii şi sugestii către
CA în mod permanent şi va fi consultat cu privire la orice propuneri de moficare a
planului de management la nivelul Temelor şi al Obiectivelor.
Orice modificare la nivelul Scopului planului de management, al Regulamentului de
protecţie, precum şi al zonării interne a rezervaţiei, trebuie aprobată de Comisia pentru
Ocrotirea Monumentelor Naturii din Cadrul Academiei Române.
Bibliografie
APPLETON M. R. (2001), Procesul de elaborare a planurilor de management pentru

arii protejate din România, manual elaborat în cadrul Proiectului Managementul
Conservării Biodiversităţii din România, facilitare şi asistenţă tehnică în schimbările
instituţionale, proiectul Băncii Mondiale RO-GE-44176.
1.4. Autorii
Drd. Cosmin Ioan Moga – Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj Napoca, Asociaţia Eco –
Transilvania, Sighişoara
Drd. Tiberiu R. Hartel - Institutul de Biologie al Academiei Române, Bucureşti,
Asociaţia Eco – Transilvania, Sighişoara
Drd. Kinga Öllerer – Institutul de Biologie al Academiei Române, Bucureşti
Luminiţa Holban - Fundaţia Mihai Eminescu Trust
Consiliul Local Sighişoara
Alexandru Goţa – Asociaţia Eco – Breite, Sighişoara
Drd. Nicolae Teşculă – Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj Napoca
Dr. Iuliana Gheorghe – Universitatea Ecologică, Bucureşti
Drd. Csergő Anna - Mária – Universitatea Sapientia, Târgu Mureş
Drd. Alin David – Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj Napoca
Masterand Vlad Dincă - Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj Napoca
5
Capitolul II: DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE
2.1 Informaţii despre localizare şi acces
Localizarea rezervaţiei: În centrul României, podişul Transilvaniei.
Coordonate geografice
Platoul este cuprins între următoarele coordonate:
Latitudine: Cel mai sudic punct 46°11.033’ şi cel mai nordic 46°13.058’
Longitudine: Cel mai vestic punct este 24°44.877’ iar cel mai estic 24°46.428’
longitudine estică.
Altitudinea este cuprinsă între 504 şi 530 m de la nivelul mării, crescând progresiv de la
nord către sud.
Accesul se face din DJ nr 14 ce leagă Sighişoara de Mediaş, la 4 km de Sighişoara din

punctul Hula Daneş, de pe partea stângă a sensului de mers către Mediaş pleacă un
drum forestier care urcă 2 km până la intrarea in rezervaţie. La intrarea pe drumul de
acces custozii au amplasat un panou rutier ce indică direcţia spre rezervaţie.
2.2 Descrierea fizico-geografică a zonei şi a ariei protejate
Platoul Breite aparţine unităţii fizico-geografice Podişul Transilvaniei, subunitaţiile

Podişul Târnavelor, Podişul Hârtibaciului-Podişul Hârtibaciului de Nord, Podişul
Mediaşului (Dealurile Şoalei, Dealurile Nou Săsesc), fiind localizat pe cursul mijlociu al
6
râului Târnava Mare, versantul stâng. Altitudinea platoului este cuprinsă între 504 şi
530 m faţă de nivelul mării, crescând progresiv de la nord-est spre sud-vest.
2.2.1 Structura geologică
Încadrată în bazinul depresionar al Transilvaniei, zona şi-a început evoluţia odată cu

orogeneza alpină, când masivele cristaline s-au scufundat la adâncimi mari, fiind
reacoperite cu straturi groase de sedimente.
Ridicarea zonei nord-vestice a depresiunii, urmată de erupţiile vulcanice neogene
de pe latura estica a unităţii, au permis depunerea unei cuverturi de sare şi a unor
bogate formaţiuni lacustre (nisipuri si argile). Masa principală a sedimentelor care
umple Bazinul Transilvaniei o formează depozitele neogene, care au un rol important în
alcătuirea zăcămintelor de gaz metan.
Pe baza forajului executat la sonda de exploatare de la Hetiur, a fost stabilită

următoarea stratigrafie geologică: un prim orizont de nisipuri care aparţin ponţianului
cu grosimea de 120 m, urmat de un complex de marne ponţiene cu intercalaţii de marne
alburii calcaroase, care conţin Congeria banatica, Limnocardium sp si Ostracode. Acest
orizont are grosimea de 115-220 m şi este urmat în profunzime (la 425 m) de orizontul
de marne nisipoase.
Din punct de vedere micro-paleontologic, de la suprafaţă până la adâncimea de

115 m, depozitele aparţin Ponţianului, de la 115 la 425 m ele aparţin Pliocenului inferior,
iar între 425 şi 1300 m aparţin Sarmaţianului. La adâncimea de 1300-1780 m, s-au
întâlnit forme bugloviene, iar la 2200 m Badenianul nu a fost atins (foraj executat în
anul 1930).
2.2.2 Soluri
În zona Breite se află următoarele tipuri de soluri: brune de pădure, podzolice şi
argiloase, podzolice argilo-iluviale, soluri slab dezvoltate-regosoluri şi aluvionare
Solurile de pădure podzolice s-au format în unităţile de relief slab înclinate sau
7
orizontale, sub un covor vegetal lemnos, răspândite în nordul zonei şi fac trecerea de la
solurile brune de pădure. Solurile brune argiloase de pădure s-au format sub păduri de
gorun, stejar şi fag pe versanţii cu scurgere suprficială şi rapidă a apei, cu infiltrare slabă
şi deci cu levigare puţin intensă. Întreg platoul Breite este acoperit cu un dublu strat, cel
de bază constând din 2-3 m pietriş acoperit cu un altul de 3-4 m de argilă compactă, cu
multe concreţiuni fero-manganice şi calciu complet levigat. Conţinutul ridicat de argilă
şi gradul ridicat de debazificare sunt cauza pentru care lutul terasei pe care se găseşte
Platoul Breite este foarte compact şi aproape impermeabil.
2.2.3 Zone umede
Datele care ne stau la dispoziţie arată că platoul Breite fost o zonă mlăştinoasă în trecut
(Forsat 1948). În prezent acesta este valabil în special pentru partea centrală (prezenţa
unei zone mlăştinoase) şi partea de sud al platoului. În prezent aceste zone sunt “cele
mai umede”, aici fiind prezente şi actualmente unele petece mlăştinoase cu vegetaţie
caracteristică. De asemenea, şanţurile de drenaj au fost săpate în această zonă a
platoului cea ce indică indirect faptul că în trecut această zonă a fost mai umedă ca
celelalte părţi ale platoului Breite (Figura 1). Apa care a menţinut suprafeţele
mlăştinoase şi bălţile temporare de pe platou provine în mare parte din precipitaţii şi în
mai mică măsură din izvoare. Aria medie a 72 de bălţi temporare găsite este de 57,8 m²
(Deviaţia Standard: 112,3). Şanţurile studiate (de drenaj şi arheologice) au în medie
73,32 m² (Deviaţia Standard 63,2). Aciditatea (pH) medie a tuturor habitatelor umede
studiate este 6,3 (5,97-6,48), iar conductivitatea 248,41 µS (74-534). Bălţile şi şanţurile
diferă semnificativ atât în adâncimea medie cât şi în numărul desecărilor pe sezon:
bălţile au o adâncime medie mai mică şi seacă mai frecvent şi repede decât şanţurile. Un
an excepţional de secetos a fost 2007, când toate bălţile şi şanţurile au secat la sfârşitul
lunii Mai (excepţia balta „123” care foarte probabil are un izvor).
8
Figura 1. Distribuţia bălţilor temporare semnificative şi a şanţurilor de drenaj în Rezervaţia
Breite.
9
Pe lângă factorii climatici (perioadele de secetă), şanţurile săpate contribuie
semnificativ la pierderea apei de pe platoul Breite prin cauzarea scurgerii apei în
pădure şi prin modificarea (scăderii) pânzei freatice din sol (ambele tipuri de şanţuri).
Impactul pierderii apei de pe platou asupra biotei din această zonă (covorul vegetal,
vertebrate a căror existenţă depinde de habitate umede şi nu în ultimul rând stejarii
multiseculari) precum şi potenţiale implicaţii de management vor fi fi discutate în
capitolele următoare.
2.2.4 Climat local

Platoul Breite, prin poziţia sa se încadrează în sectorul de climă continental moderată,
prezentând câteva particularităţi în funcţie de aspectul deluros al regiunii şi de culoarul
mai coborât al Târnavei Mari, care are influenţă asupra regimului termic şi al
precipitaţiilor, conducând la inversiuni de temperatură, la frecvenţa de formare a
ceţurilor şi a curenţilor pe culoare. Clima temperat continentală se încadrează regimului
climatic al Depresiunii Transilvaniei. Media anuală de temperatură a aerului este de
8,2°C, valoare ce indică un potenţial termic relativ redus şi care scoate în evidenţă
climatul răcoros. Valorile temperaturii primăverii (9,1°C) şi toamnei (8.7°C) sunt
apropiate, amplitudinea termică între minima din luna ianuarie (-4,3°C) şi maxima din
luna iulie (18, 6°C) fiind de 22, 9°C.
Temperatura maximă absolută a aerului la staţia Sighişoara s-a înregistrat în
condiţii de arie anticiclonică. La 7 septembrie 1946 maxima a fost de 38,1°C iar minima
absolută de – 32,2°C în 18 decembrie 1942. Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de
120, iar al zilelor calde, de 70. Prima zi de îngheţ se produce în intervalul 1 – 28
octombrie, iar ultima zi de îngheţ în intervalul 11 aprilie-1 mai. Curenţii de aer au
frecvenţa cea mai mare dinspre nord – vest, fiind canalizaţi pe culoarele Târnavei Mari.
Se resimte totuşi influenţa aerului carpatic, care protejează această zonă de curenţii reci
din est şi nord–est, mai ales în timpul iernii. Invaziile frecvente ale maselor de aer din
10
vest, asigură o umiditate a aerului constant mai ridicată. Viteza medie a vântului este de
2, 3 m/s.
Nebulozitatea înregistrează valori ridicate, în special iarna şi primăvara când
cerul este mai înnorat, valori peste 6 zecimi, iar umezeala relativă este mare, fiind
explicabilă datorită frecvenţei mari a maselor de aer umed din nord-vest. Valori mai
scăzute ale nebulozităţii se înregistrează vara, când cerul este mai senin (sub 5 zecimi),
media anuală a nebulozităţii fiind de 5, 7 zecimi.
Precipitaţiile sunt neuniforme, mai bogate în intervalul aprilie-octombrie, când
cad 70% din totalul anual. Lunile cele mai ploioase sunt mai şi iunie (în medie 90-100
l/mp). În anul 1970 în luna mai, cantitatea de precipitaţii a fost de 222 l/mp când,
datorită cantităţii mari de precipitaţii s-au produs inundaţii în zona Sighişoarei,
cantitata de apă pe întreg anul fiind de 946, 3mm/m2.
Precipitaţiile medii anuale se înscriu între 650-700 mm/m2. Cantitatea anuală de
precipitaţii este influenţată de factorul orografic, astfel în culoarul Târnavei Mari se
înregistrează 600-700 mm, iar în zona dealurilor înalte, la nord de Sighişoara, Dealul
Bisericii şi în partea de sud Dealul din Mijloc, Dealul Ciuhii, o cantitate de 700-800
mm. Ploile de convecţie pot da cantităţi maxime de apă 80-90 mm/m2/24h. În cursul
anului, numărul de zile cu precipitaţii este de 100-120, iar în cele cu ninsoare, 17-35.
Iarna, grosimea stratului de zăpadă poate fi de 55-65 cm şi se poate menţine 50-60 zile.
Bibliografie
FOSTRAT K. S. (1948) Der Stadtwald von Schäßburg seine Lebensgeschichte.

Tiposcript. Archive from Gundesheim, Germany.
11
2.3 Descrierea mediului biotic
2.3.1 Vegetaţia ierboasă a platoului Breite
Csergő Anna-Mária
Covorul vegetal de pe platoul Breite a început să se formeze la începutul veacului trecut,

în momentul tăierii stejăreto-cărpinetelor existente aici şi transformării lor de către saşi
în pădure-parc destinată ghindăritului.
Compoziţia lui actuală însă este determinată în mare parte de caracteristicile
fizico-chimice ale solului.
Astfel, în urma răririi pădurilor de aici, s-a redus cantitatea de umiditate pierdută
prin procesul de evapotranspiraţie şi s-au accelerat procesele de gleizare a solurilor de
pădure, respectiv transformarea lor în podzoluri levigate pseudogleice, cu o cantitate
însemnată de argilă în orizontul B. Din cauza permeabilităţii reduse a acestuia, între
orizontul B şi stratul superior, subţire, s-au accentuat procesele de înmlăştinire a solului
şi s-a format o pătură subţire de nămol cu humus (Forstrat 1948). Aceşti factori,
împreună cu pH-ul uşor scăzut al acestor soluri au dus la înfiriparea unor pajişti
mezofile reprezentate prin fitocenozele asociaţiei cu caracter slab acid-neutrofil
Agrostio stoloniferae- Dechampsietum caespitosae Ujvarosi 1947, care se formează de
obicei în urma defrişării pădurilor de luncă (Foto 1).
12
Foto 1 - Pajiştile mezofile reprezentate prin asociaţia vegetală Agrostio stoloniferae-
Deschampsietum caespitosae Ujvarosi 1947 pe platoul Breite (Foto T. Hartel)
În aceste pajişti, speciile mezo-higrofile apar în număr destul de ridicat. Caracterul

dominant al speciei Deschampsia caespitosa se face simţit abia începând cu luna iunie,
aspectul de primăvară al fitocenozelor fiind caracterizat prin prezenţa masivă a speciilor
Ranunculus acris, Lychnis flos-cuculi sau Myosotis scorpioides (Foto 2).
Foto 2 - Aspect de primăvară în fitocenozele asociaţiei Agrostio stoloniferae- Deschampsietum

caespitosae Ujvarosi 1947 pe platoul Breite. (Foto T. Hartel)
13
În perioada verii, tufele speciei Deschampsia caespitosa pot deveni pe alocuri aproape
monodominante, realizând acoperiri de 75-90%. Aceste fragmente de pajişti sunt sărace
în specii şi sau format probabil din fitocenozele mai umede ale aceleiaşi asociaţii, ca
urmare a drenării terenului prin construirea în anii 1980 a unui sistem de canale de
drenaj pe platoul Breite.
Pe unele porţiuni unde umiditatea este mai ridicată, tufele speciei dominante
sunt mai rare, iar Juncus effusus realizează acoperiri mai mari, de 15-20%. În aceste
fragmente, diversitatea floristică este mai ridicată şi îşi fac apariţia specii dicotiledonate
ca Sanguisorba officinalis, Filipendula ulmaria, Potentilla erecta, Succisa pratensis,
Betonica officinalis sau specii de rogoz Carex ovalis, Carex nigra. De asemenea,
Polygonum bistorta poate realiza acoperiri de 20-30 % (Foto 3). Este de remarcat
prezenţa speciilor protejate Gentiana pneumonanthe (Foto 4) şi Dactylorhiza
incarnata.
Foto 3 - În pajiştile de Agrostio stoloniferae-Deschampsietum caespitosae, Polygonum

bistorta realizează acoperiri ridicate în locurile cu umiditate mai ridicată (Foto T.
Hartel)
14
Foto 4 - Gentiana pneumonanthe, specie protejată în pajiştile mezofile de pe platoul
Breite (Foto T. Hartel)
Foto 5 – Caricetum vesicariae Br.-Bl. & Denis 1926 într-o baltă temporară de pe platoul Breite
(Foto C. I. Moga)
15
Vegetaţia dominantă a bălţilor temporare este alcătuită din specii de rogoz (Carex sp.).
În cea mai mare ca întindere s-a dezvoltat asociaţia Caricetum vesicariae Br.-Bl. &
Denis 1926, în care pe lângă specia dominantă Carex vesicaria apar foarte rar specii ca
Polygonum hydropiper, Scutellaria galericulata, Lythrum salicaria, Epilobium
palustre, Carex elata, sau la margine Carex vulpina, Scirpus sylvaticus, Agrostis
stolonifera (Foto 5). Aceste bălţi seacă în diferite perioade ale verii, începând chiar cu
luna mai în anii mai secetoşi (Hartel T., com. pers.).
Foto 6 - În locurile păşunate, urzicile se dezvoltă masiv sub coroana stejarilor seculari (Foto T.
Hartel)
În locuri cu umiditate excesivă, în special pe lângă canalele de drenaj şi în interiorul

acestora se formează fragmente de fitocenoze cu întindere redusă aparţinând
asociaţiilor Scirpetum silvatici Schwick (1944) şi Epilobio palustri-Juncetum effusi
Oberdorfer (1953).
Acolo unde se păşunează şi animalele staţionează sub coroana stejarilor, se dezvoltă

masiv urzica (Urtica dioica) (Foto 6).
Un aspect îngrijorător este apariţia pe platou a speciei adventive extrem de

agresive Solidago canadensis, reprezentată deocamdată prin indivizi puţini. De
16
asemenea, în unele porţiuni specia autohtonă Cirsium vulgare devine invadantă,
probabil ca o consecinţă a păşunatului intensiv.
Tot ca aspect negativ, şi care necesită acţiuni de management activ al platoului este
regenerarea masivă a carpenului (Carpinus betulus), şi, într-o măsură mai mică,
răspândirea tufelor de salcie (Salix sp.), ca urmare a succesiunii naturale de împădurire
a acestui tip de habitat (Foto 7). Puietul de carpen împiedică regenerarea naturală a
stejarului şi ameninţă peisajul specific a pădurii-parc. Este posibil să aibă influenţe
negative şi asupra vigurozităţii stejarilor seculari.
Foto 7 - Puietul de carpen (Carpinus betulus) regenerează masiv în unele porţiuni pe platoul
Breite (Foto K. Öllerer)
17
2.3.2 Stejarii de pe Breite
Cei 639 ce arbori aparţin speciilor Quercus robur, Q. petrea şi a hibrizilor dintre aceştia.
Cercetările realizate în anul 2006 pe baza caracterelor morfologice arată că multe
exemplare sunt hibrizi. Peste 450 arbori pot fi consideraţi ca fiind multiseculari pe baza
caracterelor biometrice.
Vârsta înaintată face ca aceşti arbori să fie sensibili la schimbările provocate de
om în calitatea habitatului (modificarea regimului hidric al platoului prin săparea unor
şanţuri de drenaj) şi a vandalizărilor (arderea şi tăierea lor). Datorită acestui stres,
arborii multiseculari de pe Breite îşi pierd rezistenţa la boli, furtuni sau manifestări
climatice extreme (perioade lungi de secetă). Astfel, arbori cu coronament relativ întreg
(gradul de distrugere mai mic de 20%) sunt puţini; majoritatea au coronamentul distrus
în proporţie de peste 35-40 %, în unele cazuri chiar până la 95% (Figura 2). Anual, un
număr de 3-5 arbori se rup complet sau pierd ramuri groase.
45
40
35
Număr exemplare
30
25
20
15
10
0
0 20 40 60 80 100
Categorii de distrugere (%)
Figura 2. Numărul exemplarelor de arbori, repartizate pe diferite categorii de distrugere. Curba

reprezintă distribuţia normală.
18
Observaţiile arată că ruperea sau căderea acestor ramuri nu poate fi prezisă pe baza
caracteristicilor externe ale arborilor: arbori aparent “sănătoşi” pot să cadă pe când alţii,
cu un grad mare de distrugere, se menţin.
Bibliografie
1. FORSTRAT, K. S.. 1948. Talajszelvény vizsgálat a Breiten (traducere din limba

germană)
2. QUELCH, P., 2001, Ancient Wood Pasture in Scotland, An Illustrated Guide to
Ancient Wood Pastures in Scotland, Forestry Commission, National Office for
Scotland
3. CROFTS, A., JEFFERSON, R.G. (ed.). 1999. Lowland Grassland Management
Handbook, Management Handbooks, English Nature, Northminster House,
Peterborough, England
4. (http://www.english-nature.org.uk/pubs/Handbooks/upland.asp?id=5)
5. BURN, A. (ed.). 2003. The Herbicide Handbook: Guidance on the use of
herbicides on nature conservation sites. English Nature, Northminster House,
Peterborough, England (http://www.english-
nature.org.uk/pubs/Handbooks/upland.asp?id=7)
19
2.3.3 Lepidopterele platoului Breite
Vlad Dincă
S-a identificat o populaţie aparţinând speciei de interes comunitar Maculinea teleius,

listată pe anexele II şi IV ale Directivei Habitate.
Maculinea teleius (Bergsträsser, 1779) este un element transpalearctic care apare din
zonele de şes şi până în etajul montan, frecventând în special zonele înmlăştinite,
fâneţele (mezo)higrofile, pădurile foarte umede, dar şi zonele de tip stepic (KOSTROWICKI
1969).
M. teleius este prezent în Pirinei şi în unele regiuni din Europa Centrală, pentru ca apoi
arealul său să se extindă mult înspre est, unde atinge nordul Chinei, Korea şi Japonia
(TOLMAN & LEWINGTON 1997).
Principalele elemente de habitus care permit identificarea corectă a speciei sunt:
suprafaţa redusă (sau chiar absentă) a zonei albastre de la baza feţei inferioare a aripilor
posterioare, plus şirul de pete postdiscale negre rotunjite de pe faţa superioară a aripilor
anterioare şi posterioare.
Ouăle, de culoare verzuie, sunt depuse unul câte unul (şi de regulă
numai unul pe o floare) pe inflorescenţele tinere (verzi) de
Sanguisorba officinalis. Este astfel evitată competiţia
intraspecifică pentru hrană între tinerele larve eclozate. Totuşi,
întrucât specia înrudită M. nausithous depune ponta pe florile
aceleiaşi plante, acolo unde speciile coexistă, apare în mod
inevitabil competiţie interspecifică pentru sursa trofică. Larvele
sunt obligat mirmecofile şi ating stadiul al patrulea de
dezvoltare în 3-4 săptămâni (WYNHOFF 2001).
Asocierea cu specii de furnici nu constituie un caz de simbioză sau
comensalism, ci reprezintă un tip de parazitism primitiv (ALS & al.
Maculinea teleius ♂
2004). Ciclul de viaţă se desfăşoară astfel (WYNHOFF 2001):
Foto: Vlad Dincă
• ouăle sunt depozitate şi ascunse printre mugurii de Sanguisorba officinalis

• larvele eclozate rămân pe inflorescenţe unde se hrănesc cu seminţele acesteia
20
• cca 50% dintre larvele eclozate supravieţuiesc pe inflorescenţe până în stadiul al
patrulea larvar
• începând cu a doua jumătate a lunii iulie şi până în prima jumătate a lui
septembrie, larvele trăiesc pe Sanguisorba officinalis
• când au atins stadiul al patrulea de dezvoltare, larvele părăsesc plantele gazdă
lăsându-se să cadă pe sol
• trebuie apoi să fie găsite de furnici lucrătoare din genul Myrmica (în special M.
scabrinodis, mai rar alte specii) şi aduse în interiorul muşuroiului de furnici
• procedura de „adopţie” a larvei durează de regulă între 30-90 minute şi implică
un proces complex: larva este palpată iar aceasta răspunde prin eliminarea unei secreţii
dulci cu ajutorul glandei nectarifere dorsale.
• dacă larva nu este adoptată de specia de Myrmica adecvată, aceasta nu va
supravieţui peste iarnă
• ajunse în muşuroi, larvele sunt complet ignorate de către furnicile adulte; ele se
transformă din fitofage în carnivore şi se hrănesc cu larvele furnicilor
• numărul de larve/muşuroi este întotdeauna foarte scăzut (de regulă o
singură larvă/muşuroi) → necesitatea existenţei unui număr ridicat de muşuroaie
• larvele sunt capabile să reziste fără hrană pentru o perioadă de timp; acest lucru
se întâmplă deoarece acestea se hrănesc uneori atât de intens cu larvele furnicilor încât
colonia este afectată şi părăseşte muşuroiul; larvele parazite aşteaptă atunci
recolonizarea de către furnici şi apoi continuă procesul de hrănire
• larva rămâne în muşuroi cca. zece luni, timp în care se hrăneşte şi hibernează;
peste 90% din masa totală corporală este acumulată în timpul petrecut în muşuroi
• împuparea are loc în camerele superioare ale muşuroiului
• emergenţa adulţilor are loc în iulie
Specia este univoltină, adulţii zburând de la sfârşitul lui iunie până în prima jumătate a
lunii august. Este cea mai sedentară specie de Maculinea, adulţii fiind în marea
majoritate a cazurilor strict legaţi de teritoriul coloniei căreia îi aparţin. Spre deosebire
21
de M. nausithous, care se deplasează uneori pe distanţe mai mari prin intermediul
biocoridoarelor, M. teleius nu a fost decât rareori observat realizând acest lucru
(WYNHOFF 2001).
M. teleius preferă în linii mari aceleaşi tipuri de habitat în care este prezent M.
nausithous, însă manifestă exigenţe ecologice mai stricte, în sensul că necesită pajişti
deschise (as. de tipul Junco-Monilion în nord, sau Arrhenaterion ori zone cu
Phragmites sau Carex în sud) bogate în muşuroaie de Myrmica scabrinodis (WYNHOFF
2001).
Tabel 1 - Specii diurne de fluturi identificate pe platoul Breite, care prezintă importanţă
deosebită sub aspect protectiv.
L.
L. O.M. Rez. 6 92/43/EEC
TAXON 13/1993
R. 1.198/2005 Berna Habitate
Berna
2 3A 3B 1 2 3 II IV V
Papilionidae
Parnassius mnemosyne transsylvanica
NT X X X
Schmidt, 1930
Pieridae
*Leptidea morsei major Grund, 1907 EN X X X X
Lycaenidae
Lycaena dispar rutila (Werneburg, 1864) VU X X X X X X
Maculinea arion (Linnaeus, 1758) NT X X X
Maculinea teleius (Bergsträsser, 1779) EN X X X X X X
Abrevieri:
L. R. = lista roşie pentru lepidopterele din România (RÁKOSY 2003)
NT = taxon potenţial ameninţat (near threatened); VU = taxon vulnerabil (vulnerable); EN =
taxon periclitat (endangered).
Notă: * = specie prioritară
Conservare
Declinul accentuat al populaţiilor de M. teleius prezente în Europa se datorează

aceluiaşi set de factori care afectează specia M. nausithous, întrucât ambele specii sunt
specialişti ai aceluiaşi tip de habitat.
Cu toate acestea, s-a constatat că, în majoritatea cazurilor în care cele două specii
împart acelaşi teritoriu, M. teleius este mai rar decât „vecinul” său (WYNHOFF 2001).
22
Specia pare să fie mai sensibilă faţă de modificările survenite în mediu, probabil pe de o
parte datorită mobilităţii mai scăzute decât M. nausithous, iar pe de altă parte, datorită
preferinţelor pentru pajişti naturale deschise de calitate mai ridicată (naturale sau
seminaturale) decât cele în care poate supravieţui M. nausithous (WYNHOFF 2001, BENEŠ
& KONVIČKA 2002).
În prezent, specia este considerată cel mai periclitat reprezentant al genului în
Europa, fiind obiectul unor programe de monitoring, conservare şi reintroducere (ex.
Olanda) similare celor aplicate lui M. nausithous.
În România specia este foarte localizată, însă prezentă în mai multe colonii; se află
probabil într-un accentuat declin. Spunem „probabil” pentru că în prezent nu deţinem
informaţii detaliate privitor la distribuţia şi mai ales la evoluţia populaţiilor existente pe
teritoriul ţării. Este totuşi de aşteptat ca în următoarele decade, în lipsa unor acţiuni
concrete de conservare şi monitoring cel puţin a populaţiilor reprezentative, numărul şi
calitatea coloniilor existente (încă) să scadă drastic, urmând „modelul” nefericit al
Europei Centrale.
În lista roşie a lepidopterelor României, M. teleius are statutul de taxon periclitat (EN)
la nivel naţional, cu unele populaţii critic periclitate (CR) la nivel regional (RÁKOSY
2003).
Alături de această specie pe care am identificat-o personal, de pe platoul Breite au mai
fost semnalate o serie de lepidoptere diurne de interes comunitar (Tabel 1) şi anume1:
Parnassius mnemosyne, Leptidea morsei major, Lycaena dispar rutila şi Maculinea
arion. Persistenşţa acestei specii pe platoul Breite depinde deci de planta gazda
Sanguisorba officinalis. Prin urmare, implicaţiile de management care ajută la
conservarea acestei specii de plante şi a habitatlui acesteia (vezi mai jos) vor ajuta la
menţinerea acestor fluturi pe Breite.
1
Aceşti patru taxoni au fost semnalaŃi de către ILF J ACOBS şi PIETER BLONDÉ în “Fauna survey of the Saxon villages
of Transylvania, Romania”, 74 pp.
23
Parnassius Leptidea morsei ♀ Lycaena dispar ♂ Maculinea arion ♂
mnemosyne ♂ Foto: Vlad Dincă Foto: Vlad Dincă Foto: Vlad Dincă
Foto: Vlad Dincă
Parnassius mnemosyne – în România apare de regulă de-a lungul lizierelor unde este
prezentă baza trofică larvară şi anume specii din genul Corydalis (C. solida, C. cava). În
România este foarte localizat, dar formează adesea colonii viguroase.
Leptidea morsei major – apare de obicei în luminişurile sau de-a lungul lizierelor
pădurilor de foioase mature; plante gazdă: Lathyrus verna, L. niger. În România
distribuţia speciei este destul de puţin cunoscută, însă nu este comună.
Lycaena dispar rutila – preferă pajiştile (mezo)higrofile şi zone înmlăştinite precum
margini de lacuri, râuri, canale, poduri; plante gazdă: specii de Rumex. În România, cu
toate că este localizată, este larg răspândită, adesea în colonii importante.
Maculinea arion – este mai xerofilă decât M. teleius. Apare deopotrivă în habitate
xerice (ex. stâncării calcaroase), fâneţe mezofile, zone cu tufărişuri, luminişuri de
pădure. Specie mirmecofilă, cu un ciclu de viaţă similar lui M. teleius. Plante gazde:
specii de Thymus. În România este destul de larg răspândită, adesea în colonii
semnificative.
Cu toate că procesul de inventariere a lepidopterofaunei (diurne şi nocturne)
prezente în zona platoului Breite se află abia la început, rezultatele obţinute până în
prezent atestă valoarea habitatelor prezente în regiune. Este de aşteptat ca, în urma
unor cercetări ulterioare aprofundate referitoare la fauna de lepidoptere, numărul
taxonilor de interes european şi/sau naţional să crească, inclusiv în ceea ce priveşte
speciile nocturne.
24
Bibliografie
BENEŠ, J, KONVIČKA, M., (2002): Butterflies of the Czech Republic: Distribution and
conservation I & II. Společnost pro ochranu motýlů, Praha
KOSTROWICKI, A., S., (1969): Geography of the palearctic Papilionoidea (Lepidoptera),
Panstwowe Wydawnictwo Naukowe, Cracovia
RÁKOSY, L. (2003): Lista roşie pentru fluturii diurni din România. – Bul. inf. Soc. lepid.
rom. 13 (1-4): 9-26.
TOLMAN, T., LEWINGTON, R., (1997): Butterflies of Britain and Europe, Harper Collins
Publishers, London, 320 pp.
WYNHOFF, I., (2001): At home on Foreign Meadows: the Reintroduction of two
Maculinea Butterfly species. Doctoral Thesis. Wagenigen Agricultural University, The
Netherlands, 236 pp.
25
2.3.4 Amfibieni şi reptile de pe platoul Breite
Tibor Hartel şi Kinga Öllerer
Date referitoare la statutul legal al amfibienilor din Rezervaţia Breite
Tabel 1. Speciile de amfibieni şi reptile identificate în zona propusă pentru protecţie şi

statutul lor protectiv
Directiva
Conventia de Legea Categoria de
Specie habitate
la Berna 462/2001 vulnerabilitate (IUCN)
92/43/EEC
REPTILE
II IV IV
Lacerta agilis
Anguis fragilis III
Natrix natrix III LR/lc
AMFIBIENI
II II, IV III, IV LC
Triturus cristatus
Triturus vulgaris III III LC
ampelensis
Bufo bufo III III LC
Bombina variegata II II, IV III, IV LC
Pelobates fuscus II IV III,IV LC
Rana dalmatina II IV V LC
Rana temporaria III V V LC
Hyla arborea II IV III, IV LC
Legenda: Directiva habitatelor 92/43/EEC: II=conservare prin stabilirea unor arii
protejate; IV=strict protejată; V=exploatarea necesită măsuri manageriale. Conventia de la
Berna: II=strict protejată; III=protejată. Legea 462/2001: 3=Anexa 3: Speciile de animale a
căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie
specială avifaunistică; 4=Anexa 4: Specii strict protejate; 5=Anexa 5: Specii de animale de
interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de
management. IUCN: LR - lower risk (risc scăzut); LC -least concern (preocupare redusă).
26
Schimbări recente în statutul amfibienilor şi reptilelor din România, cu
menţionarea acelor specii care se găsesc pe platoul Breite
În data de 6. XII. 2005 a apărut Ordinul pentru actualizarea anexelor nr. 2, 3, 4 şi 5 la

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001.
Conform anexelor acestui Ordin, statutul reptilelor şi a amfibienilor din zona
propusă pentru protecţie este următoarea:
ANEXA Nr. 2. SPECII de plante şi de animale a căror conservare necesită

desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială
avifaunistică:
Reptile: nici o specie
Amfibieni: Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,
Pelobates fuscus.
ANEXA Nr. 3 A. SPECII de animale şi plante care necesită protecţie strictă

Reptile: Lacerta agilis
Amfibieni: Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, Hyla
arborea, Rana dalmatina, Pelobates fuscus.
ANEXA Nr. 3 B. Specii de Interes Naţional – Specii de animale şi plante care

necesită o protecţie strictă
Reptile: Anguis fragilis
Amfibieni: Bufo bufo, Rana temporaria.
27
ANEXA Nr. 4 A. Specii de Interes Comunitar – SPECII de plante şi animale
de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac
obiectivul măsurilor de management
Reptile: nici o specie
Amfibieni: Rana temporaria.
Despre ecologia amfibienilor de pe Platoul Breite
Amfibienii depun ponta în apă, larvele cresc şi se dezvoltă în apă, până când ating
dimensiunea şi stadiul de dezvoltare care să le permită metamorfozarea. Cea mai
puternică constrângere pentru amfibienii care trăiesc pe platoul Breite este reprezentată
de perioada acvatică a habitatelor de reproducere. Studiile preliminare (Hartel et al.
2005, Öllerer & Hartel 2007) cât şi studile efectuate în 2006 şi 2007 arată că cele mai
stabile habitate acvatice pentru amfibieni pe platoul Breite sunt reprezentate de
şanţurile de drenaj. Acestea sunt mai adânci şi conţin apă pe o perioadă mai îndelungată
de timp decât bălţile temporare. Figura 3 arată că numărul de habitate folosite pentru
reproducere este mai mare decât a celor în care larvele se metamorfozează. Diferenţele
specifice ale succesului reproductiv la nivel de comunitate (Figura 3) sunt date de
capacitatea larvelor de a exploata cu eficienţă mediul acvatic temporar, precum şi de
abilitatea fiziologică de a se metamorfoza când riscul mortalităţii survenite din
desecarea habitatelor (asociate cu creşterea densităţii, depleţia hranei, acumularea
produselor metabolice, etc.) este mare. Astfel speciile cu success reproductiv cel mai
ridicat pe platoul Breite sunt izvoraşul cu burta galbenă (Bombina variegata), broasca
roşie de pădure (Rana dalmatina) şi broasca roşie de munte (Rana temporaria).
Bombina variegata se reproduce de mai multe ori pe an (izvoraşul cu burtă galbenă) în
strânsă sincronizare cu precipitaţia. Toate cele trei specii au plasticitate fenotipică 2
mare. Alte specii, cum ar fi broască râioasă brună (Bufo bufo), broasca săpătoare brună
(Pelobates fuscus), tritonul cu creastă (Triturus cristatus) etc. nu sunt capabile de
2
prin acest termen se înţelege capacitatea larvelor de amfibieni de a-şi accelera dezvoltarea în cazul in
care scăderea calităţii habitatului sau dispariţia acesteia ameninţă cu moartea larvele
28
plasticitate fenotipică atât de mare, desecarea habitatelor cauzănd mortalitate în masă
la aceste specii (Figura 3).
Studiile efectuate în 2006 arată că pentru metamorfoza larvelor aparţinând
speciilor Bufo bufo, Hyla arborea, P. fuscus, Truturus cristatus este nevoie de o
perioadă acvatică care depăşeşte 100 de zile.
Bălţi temporare cu diferite perioade acvatice sunt prezentate în Foto 8,9 şi 10.
a 35
2003
30
Numărul de habitate
2004
folosite pentru
25
reproducere
2005
20
15
10
5
0
lm a
a
t
ga
ris
in
fo
at
ria
a
rie
bu
s
lg
ea
ra
tu
va
us
vu
fo
da
or
po
sc
ist
na
Bu
s
b
m
a
ru
ar
cr
fu
bi
an
te
i tu
m
s
s
R
te
ru
yl
Tr
Bo
an
ba
i tu
R
lo
Tr
Pe
b 30
2003
care s-au metamorfozat
Numărul de habitate în
25
cu succes larvele
2004
20 2005
15
10
5
0
i tu a lm a
a
t
ga
ris
in
po o
ria
t
f
a
rie
bu
us
lg
a
ra
va
us
re
vu
at
fo
bo
sc
d
ist
na
Bu
s
m
a
ru
ar
cr
fu
bi
an
te
s
m
s
R
te
ru
yl
Tr
Bo
an
ba
i tu
R
lo
Tr
Pe
Figura 3 – Folosirea habitatelor pentru reproducere de către speciile de amfibieni (a)

identificate pe platoul Breite şi succesul reproductiv al acestora (b) în anii 2003-2005 (din
Hartel et al., 2005)
29
Foto 8 - Dinamica şi succesiunea vegetaţiei într-una dintre bălţi (balta nr. “45”) în perioada
aprilie - septembrie 2006. (Foto: T. Hartel şi K. Öllerer)
30
Foto 9 – Două aspecte a unei zone mlăştinoase (balta nr. “128”) de pe platoul Breite: la începutul
perioadei de reproducere a amfibienilor (sus) şi în mijlocul lunii iunlie când balta a desecat (jos).
Menţionăm faptul că această zonă mlăştinoasă este drenată de un sanţ care se află în apropierea ei.
Această zonă a desecat până la mijlocul lunii iunie în fiecare an. În perioade secetoase poate seca chiar la
începutul lunii mai (ex. anul 2003). În apropierea acestui habitat s-au identificat specii de plante ca
Gentiana pneumonanthe, Dactylorhiza maculata. (Foto C. I. Moga şi T. Hartel)
31
Foto 10 – Baltă temporară cu o densitate mare de larve de broască râioasă brună (Bufo bufo) în
2003. (Foto T. Hartel)
Actualmente, factorul cel mai important care ameninţă amfibienii din Rezervaţia Breite
este legat de cel climatic (vezi mai sus): bălţile au perioadă acvatică scurtă, exiatenţa lor
fiind dependentă de cantitatea de precipitaţii. Restaurarea habitatelor acvatice este un
punct critic pentru conservarea acestui grup. Un pas important pentru a realiza acest
obiectiv îl reprezintă închiderea şanţurilor de drenaj. Această implicaţie se justifică
pentru că platoul a avut un caracter mlăştinos în trecut.
Restaurarea habitatelor umede din rezervaţia Breite va fi benefică şi reptilelor, o specie

fiind dependentă de amfibieni (Natrix natrix) iar celelalte (L. agilis, A. fragilis)
preferând habitate umede.
Bibliografie
HARTEL, T., MOGA, C.I. şi NEMES, Sz. 2005. Use of temporary ponds by amphibians
in a wooded pasture, Romania. Biota 5: 21-28.
32
ÖLLERER, K., HARTEL, T. 2007. Saxon cultural landscapes: what amphibians
would like most? Getting baseline data for the management of a wood pasture.
Proceedings of the International Association of Landscape Ecology – World
Congress (July 8 th – 12th), pp: 130
33
2.3.5 Avifauna platoului Breite
Cosmin Ioan Moga
Studiul avifaunei a fost realizat în anii 2004, 2005 şi 2006, acoperindu-se toate fazele
fenologice. Am folosit metoda transectului liniar (Bibby et al. 2000), densităţiile
prezentate fiind înregistrate pe suprafaţa de 133 ha.
Fiind înconjurat de păduri naturale, Platoul Breite crează heterogenitate
structurală la nivel de peisaj, prezentând importanţă deosebită atât ca suport pentru
nidificaţie şi trofic pentru speciile care cuibăresc pe platou, cât şi suport trofic pentru
speciile care cuibăresc în pădurile vecine (Moga, 2005). Din acest motiv sunt prezentate
atât speciile cuibăritoare pe platou cât şi cele care cuibăresc în pădurile vecine (Tabel 1).
Faţă de sursa bibliografică anterior menţionată, precizăm că studiile realizate în 2006
au adus unele modificări în ceea ce priveşte avifauna clocitoare de aici (Tabel 1).
Tabel 1. Speciile de păsări identificate pe platoul Breite şi în pădurile înconjurătoare şi statutul

lor protectiv.
Convenţia Convenţia Directiva Legea
Specii de păsări de la Berna de la Bonn păsări 462/2001
79/409 EU
Ardea cinerea** III V
Ciconia ciconia¹ II II I III
Ciconia nigra¹ II II AI III
Aquila pomarina¹ II II AI III,IV
Buteo buteo² II IV
Buteo lagopus** II IV
Pernis apivorus¹ II AI III
Accipiter gentilis² II II IV
Accipiter nisus² II IV
Falco peregrinus** II II AI III
Falco subbuteo¹ II II IV
Falco columbarius** II AI III
Falco tinnunculus¹ II IV
Columba oenas¹ III AII/2 V
Columba palumbus¹ AIII/1 V
Streptopelia turtur¹ III AII/2 V
34
Cuculus canorus¹ III IV
Athene noctua² II IV
Bubo bubo² II AI III
Strix uralensis² II IV
Asio otus² II IV
Strix aluco² II IV
Upupa epops¹ II IV
Picus viridis² II IV
Picus canus² II AI III
Dendrocopos major² II IV
Dendrocopos syriacus² II AI III, IV
Dendrocopos medius² II AI III, IV
Dendrocopos minor² II IV
Dendrocopos leucotos² AI III, IV
Dryocopus martius² II AI III
Jinx torquilla¹ II III
Lullula arborea¹ III AI III
Hirundo rustica¹ II IV
Anthus trivialis¹ II IV
Motacila alba¹ II IV
Lanius collurio¹ II AI III, IV
Lanius excubitor² II IV
Oriolus oriolus¹ II IV
Sturnus vulgaris¹ AII/2 V
Garrulus glandarius² AII/2 V
Pica pica² AII/2 V
Corvus monedula² AII/2 V
Corvus frugilegus² AII/2 V
Corvus corone cornix² AII/2 V
Corvus corax² III IV
Troglodytes II IV
troglodytes¹
Sylvia borin¹ II IV
Sylvia atricapilla¹ II IV
Sylvia comunis¹ II IV
Sylvia curruca¹ II IV
Phylloscopus trochilus¹ III IV
Phylloscopus collybita¹ III IV
Phylloscopus sibilatrix¹ III IV
Regulus regulus** II IV
Ficedula albicollis¹ II AI III, IV
Ficedula parva¹ II AI III, IV
Saxicola rubetra¹ II IV
Saxicola torquata¹ II IV
35
Phoenicurus phoenicurus¹ II IV
Erithacus rubecula¹ II IV
Turdus merula² III AII/2
Turdus philomelos¹ III AII/2 V
Turdus pilaris** III AII/2 V
Parus palustris² II IV
Parus montanus² II IV
Parus coeruleus² II IV
Parus ater² II IV
Parus major² II IV
Aegithalos c. caudatus² II IV
Aegithalos c. II IV
europaeus²
Sitta europea² II IV
Certhia familiaris² II IV
Passer montanus² III
Fringilla coelebs² III IV
Pyrrhula pyrrhula** III IV
Coccothraustes II IV
coccothraustes²
Serinus serinus¹ II IV
Carduelis chloris² II IV
Carduelis carduelis² II IV
Loxia curvirostra** II
Carduelis cannabina² II IV
Emberiza citrinella² II IV
Notă: - speciile de păsări marcate cu bold sunt cuibăritoare pe platoul Breite.
** = specii de păsări care nu cuibăresc pe platou sau în pădurile vecine (oaspeţi de iarna şi specii
de pasaj).
¹ - specii de păsări clocitoare, oaspeţi de vară.
² - specii de păsări clocitoare, sedentare.
Au fost identificate în total 83 specii de păsări dintre care 27 specii (32,53)

cuibăresc pe platoul Breite (unele dintre acestea cuibăresc şi în habitatele
înconjurătoare, fiind specii comune), 48 specii (57,83) cuibăresc în pădurile şi poienile
vecine, iar 8 specii (9,63%) sunt specii de pasaj sau oaspeţi de iarna (Tabel 1, Figura 4).
Dintre păsările care cuibăresc pe platoul Breite 14 specii sunt oaspeţi de vară, iar 13
specii sunt sedentare. În ceea ce priveşte speciile care cuibăresc în pădurile şi poienile
înconjurătoare, 21 specii sunt oaspeţi de vară iar 27 specii sunt sedentare (Tabel 1).
36
90 83
80
70
Număr de specii
60
48 (57,83%)
50
40
27 (32,53%)
30
20
8 (9,63%)
10
0
Total specii Specii Specii Specii de pasaj
cuibăritoare pe cuibăritoare în şi oaspeŃi de
platoul Breite habitatele vecine iarnă
Figura 4. Repartiţia pe habitate a speciilor de păsări identificate în zona

Breite şi aspecte fenologice ale acestora.
Este important de subliniat rolul platoului ca şi habitat de hrănire pentru

numeroase specii de păsări care cuibăresc în pădurile vecine, în special pentru cele cu
teritoriu dublu (răpitoare de zi şi de noapte) şi pentru păsările insectivore. Astfel, din
totalul de 48 specii care cuibăresc în habitatele vecine, 37 (63,7%) folosesc platoul ca şi
habitat de hrănire. Importanţa platoului ca sursă trofică pentru avifaună se evidenţiată
în special în cazul piciformelor, falconiformelor şi strigiformelor. Pentru piciforme
stejarii seculari, atât cei vii cât şi trunchiurile căzute la pământ, constituie un habitat
valoros pentru procurarea hranei, existând stejari în care au fost numărate aproximativ
80 de găuri de hrănire făcute de ciocănitori din diferite specii. Muşuroaiele de furnici
existente pe platou sunt sursă trofică importantă mai ales pentru speciile Picus viridis,
P. canus şi Jynx torquilla. În ceea ce priveşte răpitoarele (falconiforme şi strigiforme),
majoritatea sunt specii cu teritorii duble: de nidificaţie şi hrănire. Pentru indivizii
acestor specii platoul Breite reprezintă teritoriul de hrănire fiind indispensabil acestora.
În primăvara anului 2006 la un transect de 1 km, am semnalat pe platou 4 indivizi de
Strix uralensis (Foto 11), specie care înregistrează o populaţie bine reprezentată în
37
această arie, deşii se găseşte aici la limita sudică de existenţă a arealului (Moga, 2005).
Capacitatea de suport a unei arii pentru răpitoare este dată de existenţa a două tipuri de
resurse: hrană şi locuri pentru nidificatie. Reducerea uneia dintre cele două resurse are
ca urmare declinul populaţiilor de răpitoare (Newton 2002).
Foto 11. Huhurezul mare-Strix uralensis.
În ceea ce priveşte spectrul trofic al păsărilor care cuibăresc pe platou, dintre cele
20 specii cuibăritoare, numai 4 specii sunt omnivore (Sturnus vulgaris, Turdus
viscivorus, Paser montanus şi Fringilla coelebs), restul fiind insectivore şi carnivore,
acest fapt subliniind importanţa platoului Breite ca suport trofic pentru aceste păsări.
Datorită stejarilor multiseculari cu numeroase scorburi, dar şi a pădurilor
naturale bătrâne înconjuratoare, cele mai mari densităţi pe platou au fost semnalate la
speciile Sturnus vulgaris şi Sitta europaea (Moga, 2005), aceste specii cuibărind şi în
38
pădurile înconjurătoare, situaţie întâlnită şi în cazul altor specii (Ficedula albicollis,
Fringilla coelebs etc.).
În ceea ce priveşte avifauna de iarnă, prin arborii multiseculari şi muşuroaiele de
furnici existente, platoul Breite constituie habitat important de hrănire atât pentru
păsările sedentare de aici cât şi pentru speciile oaspeţi de iarnă (Tabel 1).
Exemplarele majorităţii speciilor au o răspândire uniformă pe platou, dar
anumite specii sunt dependente de diferite elemente “cheie” din cadrul habitatului de
pajişte cu stejari multiseculari. Astfel, specia Lanius collurio este prezentă în zonele de
pe platou în care există arbuşti în special de măcieş - Rosa canina şi păducel –
Crataegus monogyna. Specia Saxicola rubetra a fost semnalata de asemenea, în zonele
în care stejarii multiseculari sunt rari iar printre ei există arbuşti mici, îmburuienare cu
Dipsacus sp. şi o uşoară invazie laxă de carpen- Carpinus betulus, sau puiet mic de
arbori dispus rar. Specia Lanius excubitor, a fost semnalată în marginea platoului, în
imediata vecinătate a lizierei pădurii, în zonă cu invazie de carpen. Ca şi măsură de
management pentru aceste specii, se vor păstra pe platou arbuştii de măcieş şi păducel,
iar în anumite locuri, în care stejarii nu sunt ameninţaţi, se va admite păstrarea invaziei
de carpen. Zonele cu o uşoară invazie de carpen de dimensiuni mici, constituie
microhabitate utile pentru cuibăritul speciei Anthus trivialis (Foto 12).
39
Foto 12. Cuib de fâsă de pădure Anthus trivialis. Foto: T. Hartel.
În zona A (nordul platoului) (Fig. 4) se găseşte cea mai mare densitate de

stejari/suprafaţă, aceştia fiind aici şi cel mai bine grupaţi, existând arbori în special mai
tineri, a căror coroane se ating (Foto 13). Aici a fost semnalată cea mai mare diversitate
avifaunistică (10 specii de păsări clocitoare). În timpul iernii, în această lizieră a
platoului am înregistrat cea mai mare diversitate de specii de păsări sedentare şi oaspeţi
de iarnă (21 specii), precum şi cele mai mari densităţi ale unora dintre acestea/ha
(Parus major - 26 indivizi, Parus caeruleus-20 ind., Sitta europaea-11 ind., Aegithalos
caudatus - 15 indivizi).
40
Foto 13. Zona A - cu densitatea cea mai mare de stejari, mulţi dintre ei find tineri. Este
un microhabitat valoros atât pentru avifauna clocitoare cât şi pentru suportul trofic al
avifaunei de iarnă (Foto C. I. Moga).
Tot în această zonă, în liziera din apropierea drumului forestier cu arbuşti izolaţi şi puiet
de arbori, este singurul loc de pe platou în care a fost înregistrată la cuibărit specia
Lanius excubitor. În aceeaşi lizieră a fost semnalată ca şi cuibăritoare specia Saxicola
rubetra, aceasta mai fiind semnalată numai în partea de nord a platoului (Foto 14). Pe
parcursul verii, perechea de Saxicola rubetra şi juvenilii zburători, au fost frecvent
semnalaţi în vecinătatea lizierei mai sus amintite, într-o zonă în care nu există stejari
dar pajiştea este presărată cu Dipsacus sp. şi puiet de arbori de înălţime mică, dispus lax
(Foto 15).
41
Foto 14. Liziera de lângă drumul forestier, situată la capătul de sud al platoului,
locul unde au fost semnalate speciile Lanius excubitor şi Saxicola rubetra.
Pentru conservarea acestei specii este necesară păstrarea pe platou a unor zone
deschise, fără stejari, unde prin intervenţii silvice va fi păstrat puietul de arbori la o
anumită dimensiune precum şi câteva tufe izolate de arbuşti.
Foto 15. Porţiunea fără stejari, dar cu puiet de arbori şi arbuşti mici izolaţi, singurul loc
de pe platou unde în anul 2006 a fost semnalată constant perechea de Saxicola
rubetra împreună cu juvenilii. Zona este situată în imediata apropiere a lizierei în care
perechea a fost semnalată la începutul primăverii (vezi Foto 2).
42
Porţiuniile din sudul platoului (zonele D - F), cu suprafaţă şi volum interior mare,
conţin aproape în exclusivitate stejari multiseculari cu vârsta evaluată la peste 500 ani,
mulţi dintre ei având coroana şi trunchiul parţial deteriorate (Foto 16).
Foto 16. Zona D, cu stejari bătrâni, frecventată preferenţial de indivizii diferitelor specii de
ciocănitori.
În aceste zone au fost semnalaţi cel mai frecvent indivizii speciilor aparţinând
Ordinului: Piciformes. Dintre toate speciile de ciocănitori, aici a fost semnalată cel mai
frecvent ciocănitoarea neagră-Dryocopus martius. Stejarii bătrâni de aici, cu trunchiul
şi coronamentul parţial deteriorat, constituie habitate de nidificaţie şi hrănire
importante pentru ciocănitori.
În viitor, pentru conservarea diversităţii speciilor de păsări de pe Platoul Breite, este
necesară menţinerea heterogenităţii microhabitatelor de aici. Restaurarea vechiilor zone
umede (mlaştinile permanente) de pe platou ar putea determina apariţia unor noi specii
de păsări pe platou.
43
Bibliografie
BIBBY, C. J., BURGESS, N. D., HILL, D. A., MUSTOE, S., (2000). Birds census
techniques. Second Edition, Academic Pres.
MOGA, I. C., 2005. Study on the avifauna of the Mediaş Plateau. Scripta Ornitologica
Romaniae, Vol. II, 26-37.
MOGA I. C., 2005. The bird fauna from the centuries oak trees nature reserve from the
Breite Plateau and the neighbouring forests. Scripta Ornitologica Romaniae, Vol II, pag.
128-131.
NEWTON, I. 2002. Population limitation in birds of prey: a comparative approach. In:
Perrins C. M., Lebreton J.- D., Hirons G. J. M. Bird Population Studies. Oxford
University Press, pp. 3-21.
44
2.3.6. Mamiferele de pe platoul Breite
Alin David
Tabel 1. Speciile identificate precum şi statutul protectiv al acestora.
Conventia Directiva categoria de

Legea
Specie de la habitate vulnerabilitate
462/2001
Berna 92/43/EEC (IUCN)
Erinaceus concolor
Sorex araneus
Talpa europea
Barbastella II II, IV III, IV Vu/A2c
barbastellus
Nyctalus noctula II IV
Pipistrellus IV
pipistrellus
Plecotus auritus II IV
Vulpes vulpes V
Canis lupus II II, IV, V IV
Ursus arctos II II, IV III, IV
Mustela nivalis III V
Meles meles III V
Martes foina III V
Felis sylvestris II IV IV
Sus scrofa V
Cervus elaphus III V
Capreolus capreolus III V
Sciurus vulgaris III V LR/nt
Clethrynomis
glareolus
Crocidura sauveolens III V
Apodemus sylvaticus
Apodemus flavicolis
Myioxus glis III IV LR/nt
Eliomys quercinus III IV Vu/A1c
Muscardinius III LR/nt
avellanarius
Dryomys nitedula III IV LR/nt
Lepus europeus V
45
Lupul (Canis lupus) şi vulpea (Vulpes vulpes) folosesc platoul Breite numai ca si
loc de hrănire in mod deosebit iarna. Ursul brun (Ursus arctos) este prezentă mai ales
iarna şi toamna (Foto 17). Prezenţa acestor specii de mamifere a fost determinată pe
baza urmelor lăsate in zăpadă şi a lăsăturilor precum şi prin observaţia directă. M. foina
şi M. nivalis sunt specii rezidente pe platou ia pentru M. meles, identificat după urmele
lăsate în zăpadă platoul reprezintă cartier de hrănire, la fel ca şi în cazul ursului. Platoul
Breite reprezintă loc de hrănire şi pentru cele trei specii de artiodactile identificate atât
prin orservaţie directă cât şi pe baza urmelor sau ale lăsăturilor.
Dintre mamifere, rozătoarele sunt grupul cel mai bine reprezentat (10 specii). Ele
reprezintă în principal resursa trofică de bază pentru păsările carnivore.
De asemenea, prin statutul lor protectiv, cele trei specii de pârş identificate
prezintă o importanţă deosebită ei fiind in mare măsură dependenţi de arborii bătrâni şi
scorburoşi (în special M. glis şi D. nitedula). Insectivorele sunt dependente de lizierele
de pădure cu arbuşti sau de pajiştea naturala neinvadata de plante higrofile.
Prezenţa pe platou a celor patru specii de chiroptere este strâns legată de arborii
bătrăni, în ai căror scorburi naturale îşi găsesc adăpost.
46
Foto 17. Urme lăsate de urs pe carpen, partea de sud al platoului Breite (foto T. Hartel, 2006)
47
2.4 Istoria ariei protejate
Nicolae Teşculă, Alexandru Goţa
Legătura platoului Breite cu oraşul Sighişoara a fost dintotdeauna foarte strânsă, acesta
oferind sighişorenilor un spaţiu unde puteau să-şi pască turmele de porci şi bovine,
necesarul de lemn pentru construcţii, dar şi un loc de recreere şi petrecere a timpului
liber. Astfel de habitate antropizate putem să regăsim, chiar dacă la o altă dimensiune,
în apropierea altor localităţi înfiinţate şi locuite de saşi cum ar fi Saschiz, Floreşti,
Stejereni, Malancrav, iar lângă oraşul Dumbrăveni habitatul respectiv chiar poartă
toponimul “Brite”. Făcând o corelare cu habitate asemănătoare ce pot fi regăsite în
vestul Europei (Marea Britanie, Franţa, Spania, Germania) putem deduce că acestă
pădure modificată cultural reprezintă un mod de exploatare durabilă a unei păduri
comunale pe care saşii l-au adus cu ei acum 800 de ani. Numeroase gravuri medievale
prezintă în mod grăitor acest tip de exploatare a pădurii de către comunitate. Unul
dintre cei mai prestigioşi specialişti în habitate de stejar, profesorul olandez H.M. Vera,
evidenţiază tocmai modul intuitiv în care oamenii din Evul Mediu au exploatat în folosul
lor aceste păduri, dar le-au şi conservat excelent precedând cu sute de ani termenul de
“dezvoltare durabilă”. O miniatură a fraţilor Limbourg din ciclul “Cele trei ore bogate ale
Ducelui de Berry” din secolul 14 reprezintă activitatea principală a lunii noiembrie, şi
anume hrănirea turmelor de porci cu ghinda scuturată de către păstori din copaci.
În ultimii 50 de ani însă, platoul Breite a fost supus unor intervenţii destructive
din partea omului: au fost planuri pentru construirea unui aeroport, s-a extras lemn de
stejar pentru necesităţile Uniunii Sovietice, au fost aruncate în aer tulpini şi rădăcini de
stejar şi s-a încercat amenajarea acestui spaţiu ca şi teren agricol pentru cultivarea
cerealelor.
Acum valoarea patrimoniului natural al rezervaţiei este recunoscută la nivel

naţional şi internaţional, iar protecţia ei este asigurată prin încredinţarea custodiei unui
parteneriat format din Fundaţia Mihai Eminescu Trust şi Consiliul Local Sighişoara.
48
Despre Breite avem ştiri cu mult inainte de apariţia oraşului Sighişoara, datorită
descoperirii în imediata apropiere a platoului, pe culmea numită Kulterberg, a unor
monede de argint din perioada romană. Un sighişorean, J. Roth, meşteşugar de
profesie, relatează că aici la platoul Breite a găsit în anul 1860 o monedă romană de
argint. Acest lucru l-a îndemnat pe profesorul de la Şcoala din Deal, Karl Fabritius, să
întreprindă în zonă o cercetare arheologică. Săpăturile din anul 1862 au scos la iveală
114 denari de argint din perioada republicii, dar şi a imperiului roman, ceea ce a
determinat pe arheologi să afirme că avem de a face fie cu o necropolă a unei familii, fie
cu un tezaur ascuns acolo în anumite vremuri de restrişte. Lipsa urmelor de oase
calcinate pune la îndoială ipoteza existenţei unui cimitir.
Totuşi, în anii 1960-70, a fost descoperit un cimitir important la Pârâul
Hotarului, aflat la poalele platoului Breite, care delimitează oraşul Sighişoara de satul
Şaeş. Au fost inventariate 45 de morminte de incineraţie, iar materialul descoperit a fost
datat din secolele II-III d.Hr.
O întrebare pe care ne-o punem este dacă platoul exista deja în perioada venirii
saşilor şi a întemeierii oraşului Sighişoara în secolul al XIII-lea. În lipsa unor informaţii
certe, terminologia germană a cuvântului „Breite” poate constitui un argument, acesta
traducându-se prin lărgime, lăţime, întindere, amploare. Cuvântul indică prezenţa unei
zone întinse, deschise, încă din această perioadă.
Existenţa unei zone de păşunat este atestată indirect de un document aflat la
Arhivele Statului Braşov, în fondul Primăriei Sighişoara, emis în anul 1583 de către
cancelaria lui Ştefan Bathory, rege al Poloniei şi principe la Transilvaniei, care la cererea
saşilor din cele Şapte Scaune (Orăştie, Sebeş, Sibiu, Sighişoara, Rupea, Miercurea şi
Cincu n.n.), interzice supuşilor cetăţilor Odorhei şi Făgăraş să pască „magnus ovium et
porcum” în pământurile şi pădurile de stejar de pe teritoriul acestor scaune fără ştirea
şi încuviinţarea autorităţilor locale.
Utilizarea în construcţii a lemnului de stejar din zonele încă relativ bogat
împădurite ale platoului este atestată în plină epocă modernă, când în paginile ziarelor
49
sighişorene este anunţată o licitaţie organizată de magistratul oraşului Sighişoara
pentru lemn de sterjar şi de fag din Kahlen Breite în anul 1872.
Toponimul „Kahle” sau „Kalte” Breite apare într-o hartă topografică pe care se
poate desluşi anul 1751, aflată la Arhivele din Viena şi care pare a fi prima ridicare
topografică a zonei Sighişoara.
În schimb, pe harta militară austriacă realizată la începutul secolului XX de către

Mr. Viktor Gerzabeck este menţionat toponimul „Ackeresch Breite”, un nume cu origine
neclară. Se pare că a existat o familie Akersch în Sighişoara, dar în volumul de referinţă
„Ecologia păşunatului şi istoria pădurii”, profesorul olandez F. W. M. Vera, specialist în
habitate de stejar, propune o altă teorie interesantă: termenul „Acker” a fost folosit în
evul mediu pentru a denumi ghinda (în engleză „acorn”), apoi a fost extins la pădurile
de foioase care produceau diverse fructe (ghindă, jir, alune etc.) şi unde erau aduşi
porcii comunităţii pentru a se hrăni. Aceste păduri aveau un statut aparte, tăiatul
copacilor fiind interzis.
Într-adevăr Ackeresch Breite este partea de pădure masivă aflată la vest de Kahle
Breite, ceea ce dovedeşte că saşii au adus cu ei şi au păstrat nu numai tradiţiile proprii ci
şi terminologia acestora.
Lângă Grosser Garten (al cărui nume se poate trage de la prezenţa a numeroşi
peri sălbatici), tot pe această hartă se regăseşte toponimul „Ochsensalash” (Sălaşul
taurului).
Un obiectiv important al planului de management trebuie să fie conservarea
toponimelor originale, cunoscute de către localnici, care demonstrează administrarea
durabilă de secole a platoului Breite.
Istoria platoului se schimbă în epoca modernă, când aici încep să se organizeze
impresionante serbări câmpeneşti, la sfârşitul primăverii sau începutul verii.
Perioada caldă a anului începea cu o sărbătoare care reuşea să anime întreg oraşul:
Skopationfest. Aceasta era o sărbătoare a primăverii organizată anual de şcoală. Numele
de Skopation vine de la latinescul Scopa care înseamnă mătură sau nuia. La început se
pare că era un obicei medieval conform căruia în fiecare primăvară elevii aduceau la
50
şcoală nuiele din care făceau mături pentru curăţenie. Se sărbătorea în luna mai, dar nu
avea legătură cu 1 Mai.
Nu se ştie când această sărbătoare a început a fi ţinută pe Breite, însă presa de
limbă germană ne oferă primele ştiri în acest sens în anul 1866, când ziarul braşovean
Kronstädter Zeitung anunţă că Şcoala din Deal introduce ore de gimnastică, sub
influenţa jocurilor organizate pe Breite cu ocazia Skopationfest.
Groβ-Kokler Bote, nr 1063, Schässburg, din 14 mai 1899, anunţă: „Skopationfest. Cum
am aflat, marţi 16 eventual 17 a a(cestei) l(uni) sărbătoarea şcolară din luna mai a
corpului şcolar evanghelic va avea loc pe Breite”.
Sărbătoarea câmpenească din luna mai nu era un specific doar al şcolilor
evanghelice şi al populaţiei germane. Atât românii cât şi maghiarii din urbe organizau
separate, pe şcolile confesionale existente, manifestări similare (Majalfest sau Maifest).
În anul 1900 se organizează pe Breite sărbătoarea românească de Rusalii pe stil
vechi: „Majalis românesc. În 11 a acestei luni a doua zi de Rusalii stil vechi a fost ţinută
de şcoala românească şi de locuitorii români pe Breite, festivitatea lor anuală a
pădurii. Frumosul cortegiu ordonat a mers de la Şcoala greco-ortodoxă jos deasupra
Marktplatz-ului sub clinchetul muzicii şi a strigătelor de VIVAT în pădurea verde.”
(Groβ-Kokler Bote, nr.1122, Schässburg, 22 iunie 1900). După 1920 sărbătoarea va fi
legată de ziua de 10 mai, socotită ziua naţională a regatului României.
În raportul de activitate al primarului Aurel Mosora din anul 1937 se arată că un frumos
loc pentru promenadă este „Dumbrava”, după cum fusese botezat, în plin spirit de
românizare a toponimelor, platoul Breite.
În secolul XX, Skopationfest a fost păstrată pînă în 1939, cu o pauză de patru ani
în perioada primului război mondial (1914-1918). Cel de-al doilea război mondial şi
urmările sale au făcut ca acestă tradiţie să fie întreruptă, deşi au mai existat încercări de
organizare a acestei sărbători în anul 1947.
După 1950 istoria platoului Breite, ca şi a României în general, întoarce o filă mai
sumbră. Guvernul comunist a interzis organizarea acestei sărbători, iar platoul a
devenit, conform mărturiilor contemporane, fie locaţie pentru un viitor aeroport, fie
exploataţie agricolă. Cert este că un număr de stejari au fost tăiaţi şi transportaţi în
51
Uniunea Sovietică, iar alţii au fost aruncaţi în aer pentru crearea unor plantaţii de
cereale. La începutul anilor 1980 s-a organizat un depozit de armament al armatei
române.
Valoarea ştiinţifică a platoului a fost intuită de cîţiva naturalişti de renume din
Sighişoara, printre care profesorul Eckhart Hugel, cel care se pare că a făcut în anii 1970
primele demersuri pentru înscrierea platoului ca arie protejată. În 1993, Consiliul
Judeţean Mureş a înscris 14 hectare într-o zonă protejată de interes regional, iar în
Legea 5/2000 au fost incluse 70 hectare cu statut de rezervaţie.
În noiembrie 2001, platoul a fost propus ca amplasare pentru proiectul Dracula

Park, dar în urma protestului unei părţi a societăţii civile locale, a unor prestigioase
organizaţii de mediu şi culturale din ţară şi străinătate, precum şi datorită intervenţiei
UNESCO, locaţia parcului a fost schimbată.
La data de 25 octombrie 2005, Academia Română şi-a dat acordul pentru
extinderea rezervaţiei la nivelul întregului platou (133 hectare).
52
2.5 Informaţii socio-economice şi culturale actuale
2.5.1. Proprietari
Rezervatia Breite este proprietatea Consiliului Local din Sighişoara (vezi Anexa 1,
extrasul de carte funciară).
2.5.2. Activităţi economice
Terenul nu este utilizat în scop economic, nu sunt înregistrate activităţi economice.
2.5.3. Folosinţa actuală a terenurilor
Terenul actualmente nu este folosit cu nici un scop.
2.5.4. Factori interesaţi
Abordarea participativă necesită implicarea unui spectru cât mai larg de

persoane şi intituţii care sunt afectate, în mod direct sau indirect, de măsurile de
administrare a rezervaţiei - adesea denumite generic factori interesaţi (în engleză
‘stakeholders’).
Termenul ‘factori interesaţi’ se foloseşte pentru a-i denumi pe cei care au un
interes direct, semnificativ şi specific într-o anumită zonă sau asupra anumitor resurse
naturale.
Coform manualului „Procesul de elaborare a planurilor de management pentru
arii protejate din România” (Appleton, 2001), factorii interesaţi sunt de obicei:
− conştienţi de interesul lor în managementul unei anumite zone sau al unor
resurse naturale.
− dornici să investească resurse specifice pentru un astfel de management.
− au cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru un astfel de management şi
53
sunt în poziţia de a le folosi.
În procesul de planificare, este important să se identifice încă din fazele iniţiale
cine sunt principalii factori interesaţi şi cum pot fi ei implicaţi în planificarea
managerială.
Pentru rezervaţia „Stejarii Multiseculari de la Breite” au fost identificaţi

următorii factori interesaţi:
Factorul interesat Relaţia cu aria Nivelul de

protejată implicare în
management
Instituţii de management ale ariei protejate pe plan local
Fundaţia Mihai Eminescu Trust Custode Planificare şi decizie

Sighişoara Implementare
Consiliul Local al Municipiului Custode, proprietar al Planificare şi decizie
Sighişoara terenului Implementare
Responsabilul ştiinţific al Biolog, consultant Planificare şi decizie
rezervaţiei ştiinţific Implementare
Instituţii regionale sau naţionale implicate în managementul ariilor

protejate
Agenţia pentru Protecţia Mediului Analiză şi găsirea

Mureş direcţiilor
Aprobarea planului
de management
Control al activităţii
de management
Comisia pentru Ocrotirea Analiză şi găsirea
Monumentelor Naturii din cadrul direcţiilor
Academiei Române Aprobarea planului
de management
Control al activităţii
de management
54
Proprietarii de ternuri
Consiliul Local al Municipiului Proprietarul întregului Planificare şi decizie

Sighişoara teren al Rezervaţiei Implementare
Consiliul Local al Comunei Apold Proprietarul unor Furnizare de
terenuri din zona informaţii
tampon a rezervaţiei Cerere de informaţii
Consultare şi
solicitarea de opinii
Feedback
Analiză şi găsirea
direcţiilor
Proprietari privaţi de terenuri din Proprietari terenuri în Consultare şi
Sighişoara şi satul Şaeş zona tampon a solicitarea de opinii
rezervaţiei Feedback
direcţiilor
Instituţii, firme şi persoane implicate în activităţi economice
Ocolul Silvic Sighişoara Managementul Consultare şi

fondului forestier în solicitarea de opinii
zona tampon a Feedback
rezervaţiei şi folosirea Analiză şi găsirea
rezervaţiei ca şi cale de direcţiilor
acces către parchete
Ocolul Silvic Apold Managementul Consultare şi
fondului forestier în solicitarea de opinii
zona tampon a Feedback
rezervaţiei şi folosirea
rezervaţiei ca şi cale de
acces către parchete
Companii private care semnează Exploatarea lemnului Furnizare de
contracte de exploatare a lemnului în zona tampon şi informaţii
olosirea rezervaţiei ca Cerere de informaţii
şi cale de acces către Consultare şi
parchete solicitarea de opinii
Feedback
Companii implicate în activitatea de Pot promova Furnizare de
turism rezervaţia ca şi informaţii
Asociaţia de Turism Sighişoara destinaţie pentru Cerere de informaţii
ecoturism Consultare şi
55
Feedback
direcţiilor
Persoane şi companii implicate în Turmele traversează Furnizare de
activitatea de zootehnie şi oierit uneori rezervaţia. În informaţii
trecut ciobanii se Cerere de informaţii
opreau uneori în Consultare şi
rezervaţie şi au existat solicitarea de opinii
chiar cazuri de Feedback
incendiere a stejarilor.
Comunităţile locale din rezervaţie sau din vecinătatea acesteia
Comunitatea oraşului Sighişoara Relaţie istorică veche Furnizare de

cu platoul Breite (vezi informaţii
capitolul Istorie), Cerere de informaţii
destinaţie pentru Consultare şi
excursii şi relaxare solicitarea de opinii
Feedback
direcţiilor
Implementare
Comunitatea satului Şaeş Relaţie istorică cu Furnizare de
platoul Breite, informaţii
destinaţie pentru Cerere de informaţii
excursii şi relaxare Consultare şi
Feedback
direcţiilor
Implementare
Ministere şi alte instituţii publice naţionale
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Coordonator al Furnizare de

Apelor activităţilor legate de informaţii
protecţia mediului şi Cerere de informaţii
administrarea ariilor Consultare şi
protejate solicitarea de opinii
Feedback
direcţiilor
Decizie (prin
schimbarea
56
reglementărilor)
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Coordonator al Furnizare de
Dezvoltării Rurale activităţilor legate de informaţii
administrarea Cerere de informaţii
fondului forestier şi Consultare şi
vînătoare solicitarea de opinii
Feedback
direcţiilor
Ministerul Transporturilor, Direcţia zone protejate Furnizare de
Construcţiilor şi Turismului Autoritatea pentru informaţii
turism Cerere de informaţii
Consultare şi
Feedback
direcţiilor
Administraţia Fondului de Mediu Oferă finanţări pentru Furnizare de
administrarea ariilor informaţii
protejate Cerere de informaţii
Consultare şi
Feedback
Romsilva Coordonator al Furnizare de
activităţilor legate de informaţii
administrarea Cerere de informaţii
fondului forestier Consultare şi
Feedback
Comitete consultative
Consiliul Consultativ Ştiinţific Va primi în mod Furnizare de

(CCS), format din experţi regulat rezultatele informaţii
recunoscuţi în domeniul diverselor procese de Cerere de informaţii
biodiversităţii, ecologiei, monitorizare şi Consultare şi
managementului ariilor protejate, evaluare şi va formula solicitarea de opinii
silviculturii etc. recomandări cu privire Feedback
la
continuarea/adaptarea
măsurilor de
management, care vor
fi supuse aprobării
custozilor.
57
Consiliul Consultativ al Factorilor Va transmite Furnizare de
Interesaţi (CCFI), format din observaţii şi sugestii informaţii
reprezentanţi voluntari ai către custozi în mod Cerere de informaţii
comunităţii locale şi ai diverselor permanent şi va fi Consultare şi
instituţii, organizaţii şi grupuri consultat cu privire la solicitarea de opinii
interesate de rezervaţia Breite orice propuneri de Feedback
moficare a planului de
management la nivelul
Temelor şi al
Obiectivelor.
Comunitatea ştiinţifică, instituţii de cercetare şi conservare a mediului
Şcolile şi liceele din Municipiul Realizarea unor Furnizare de

Sighişoara şi din oraşele apropiate activităţi practice, informaţii
(ex. Târgu Mureş, Dumbrăveni etc.) şcolare şi extraşcolare, Cerere de informaţii
pe platoul Breite Feedback
Implementare
Asociaţia Eco-Breite Membru al Analiză şi gasirea
Parteneriatului pentru directiilor
Breite Implementare
Alte ONG-uri de mediu (ex. Vor putea realiza Furnizare de
Asociaţia Educaţional-Ecologică activităţi de cercetare informaţii
Ecotransilvania) în rezervaţie, cu Cerere de informaţii
acordul custozilor. Feedback
Rezultatele studiilor Implementare
vor fi puse la
dispoziţia custozilor.
Universităţi şi institute de cercetare Vor putea realiza Furnizare de
activităţi de cercetare informaţii
în rezervaţie, cu Cerere de informaţii
acordul custozilor. Feedback
Rezultatele studiilor Implementare
vor fi puse la
dispoziţia custozilor.
Organizaţii religioase şi etnice, alte ONG-uri
Protopopiatul Evanghelic Contribuţie la reluarea Consultare şi

Sighişoara obiceiului sărbătorilor solicitarea de opinii
cîmpeneşti pe platoul Feedback
Breite Implementare
Forumul Democratic German Contribuţie la reluarea Consultare şi
obiceiului sărbătorilor solicitarea de opinii
58
cîmpeneşti pe platoul Feedback
Breite Implementare
Asociaţia Sighişoara Durabilă Membru al Consultare şi
Parteneriatului pentru solicitarea de opinii,
Breite feedback
Vizitatori şi turişti
Localnici Picnicuri, excursii de o Cerere de informaţii

zi, cu maşina, cu Consultare şi
bicicleta şi pe jos solicitarea de opinii
Feedback
Turişti interni Ecoturism, picnicuri Cerere de informaţii
Consultare şi
Feedback
Turşti externi Ecoturism, plimbări Cerere de informaţii
pe jos Consultare şi
Feedback
Instituţii şi organizaţii internaţionale
Uniunea Europeană Legislator şi potenţial Furnizare de

finanţator informaţii
Cerere de informaţii
direcţiilor
Decizie (prin
schimbarea
reglementărilor)
Organizaţia NABU, Germania Membru al Consultare şi
Parteneriatului pentru solicitarea de opinii,
Breite feedback
IUCN Recomandări şi studii Furnizare de
cu privire la informaţii
managementul ariilor Cerere de informaţii
protejate Consultare şi
Europarc Reţea de arii protejate Furnizare de
europene informaţii
Cerere de informaţii
Consultare şi
59
WWF Organizaţie Furnizare de
internaţională de informaţii
conservare a naturii Cerere de informaţii
Consultare şi
Administraţia Forestieră, Marea Organizaţie Furnizare de
Britanie guvernamentală informaţii
responsabilă de Consultare şi
administrarea solicitarea de opinii
fondului forestier în
Marea Britanie
Bibliografie:
APPLETON M. R. (2001), Procesul de elaborare a planurilor de management

pentru arii protejate din România, manual elaborat în cadrul Proiectului
Managementul Conservării Biodiversităţii din România, facilitare şi asistenţă tehnică în
schimbările instituţionale, proiectul Băncii Mondiale RO-GE-44176.
2.6. Evaluări ameninţări
Suprafaţa mică a platoului, precum şi situarea acestuia în apropierea oraşului

Sighişoara implică o serie de ameninţări pentru flora şi fauna de aici, ameninţări de care
trebuie ţinut cont în luarea măsurilor de protecţie pentru conservarea în viitor a acestui
habitat.
Principalele ameninţări pentru flora şi fauna platoului Breite:
a) Şanţurile de drenaj în mare parte sunt încă funcţionale. Consecinţa acestui
fapt este scăderea nivelului pânzei de apă freatică. Acesta a dus la diminuarea şi
schimbarea diversităţii floristice. Specii protejate ce preferă zone umede, care în prezent
sunt reduse la o distribuţie locală în sudul platoului, cum ar fi Gentiana pneumonanthe,
Sanguisorba officinalis, Dactylorhiza maculata, Succisa pratensis, Carex leporina au
60
fost in trecut probabil mai răspândite pe platou. Alte specii, ca de exemplu Deschampsia
caespitosa, sunt favorizate de creşterea perioadelor de uscăciune, putând deveni chiar
monodominante în unele zone. Desecarea zonei a constituit foarte probabil un factor
important care a dus la scăderea viabilităţii puieţilor de stejari şi a arborilor
multiseculari. Dacă pierderea apei de pe platou continuă, este de aşteptat ca arborii
multiseculari şi puieţii acestora să fie afectaţi sever, dacă survin perioade secetoase
prelungite.
Reducerea diversităţii floristice, va avea ca şi consecinţă scăderea diversităţii
faunei de nevertebrate. Studiile efectuate pe platoul Breite au arătat că aici este prezentă
specia de lepidopter Maculinea teleius, a cărei existenţă este dependentă de prezenţa
speciei de plantă Sanguisorba officinalis. Odată cu dispariţia speciilor ierboase amintite
mai sus, dar mai ales a speciei Sanguisorba officinalis, va dispărea şi această specie de
fluture. Multe specii de insecte (de ex. grupurile lepidoptere şi curculionidae) depind
de anumite specii de plante. Acestea, ca şi alte grupe de nevertebrate este de aşteptat să
fie afectate de schimbarea covorului vegetal.
Prin reducerea perioadei acvatice a habitatelor umede, succesul reproductiv al
amfibienilor va fi compromis. Speciile ca Triturus cristatus, T. vulgaris, Bufo bufo,
Hyla arborea şi Pelobates fuscus în prezent se reproduc cu success doar în acele zone al
platoului unde perioada acvatică a habitatelor depăşeşte 100 de zile (santurile de drenaj
din partea de sud al platoului). Desigur, densitatea larvelor este un factor demografic
important în determinarea succesului reproductiv, iar sensibilitatea la conditiile de
aglomerare diferă de la o specie la alta. Considerând faptul că habitatele care conţin apă
pe o perioadă de timp care depăşeşte 100 de zile sunt foarte puţine şi localizate mai ales
in sudul platoului, considerăm că, extinderea rezervaţiei şi intervenţiile de management
(închiderea şanţurilor) care să prelungească perioada acvatică a habitatelor umede sunt
cruciale în menţinerea acestor specii de amfibieni pe platoul Breite.
b) Păşunatul excesiv în unele porţiuni ale platoului, prin schimbarea calităţii
solului favorizează apariţia şi răspândirea speciilor adventive (Solidago canadensis,
Cirsium vulgare), precum şi a speciilor nitrofile (Urtica dioica, etc.). Puieţii stejarilor
sunt de asemenea afectaţi de către păşunatul excesiv. Extinderea şi/sau intensificarea
61
păşunatului în zonele cu diversitate floristică mare (cum ar fi partea de sud al platoului)
va rezulta în dispariţia unor specii de plante rare/cu interes de conservare care se află
doar în această parte a rezervaţiei.
c) Succesiunea naturală spre împădurire, constituie de asemenea o ameninţare,
“invazia” de Carpinus betulus creată prin regenerarea masivă a puieţilor acestei specii,
afectează deja mulţi stejari. Efectele reîmpăduririi se pot observa la actuala lizieră a
pădurii care înconjoară platoul. La o distanţă de aproximativ 100 de m în interiorul
pădurii se pot observa mulţi arbori multiseculari care nu au supravieţuit extinderii
pădurii (în special regenerării carpenului) din deceniile trecute. Predictibil, actuala
invazie va avea aceleaşi consecinţe asupra arborilor multiseculari aflaţi pe platoul
deschis. Efectele invaziei de carpen asupra arborilor multiseculari sunt foarte probabil
sinergistice cu alti factori (mentionati mai sus, cum ar fi desecarea platoului, conditiile
climatice extreme) inclusiv vârsta înaintată a stejarilor (care reduce din competitivitatea
şi rezistenţa lor).
d) Turismul necontrolat precum şi activităţile destructive ale oamenilor
reprezintă o serie de ameninţări asupra unor specii de plante şi animale de pe platou sau
asupra aspectului estetic al platoului. Acestea se manifestă prin: poluare fonică, deşeuri,
vandalizarea (tăierea şi arderea) arborilor multiseculari, ruperea plantelor şi omorârea
animalelor (în special distrugerea cuiburilor de păsări (ex. Alauda arvensis), omorârea
liliecilor prezenţi în scorburile arborilor, omorârea şopârlelor de câmp, a călugăriţelor
etc.). O ameninţare la care atragem atenţia, este reprezentată de prezenţa din ce în ce
mai frecventă a ATV-urilor şi a motocicletelor, care degradează în special vegetaţia
ierboasă, aceasta pe lângă poluarea fonică şi chimică, care reprezintă o sursă de stres
pentru păsări şi mamifere. Arborii multiseculari sunt tăiaţi şi arşi (anual 4-5 arbori sunt
incendiaţi). Crengile rupte/uscate sunt tăiate şi folosite ca lemne de foc. Această
„extracţie” de lemne de pe platou, cât şi despicarea/tăierea arborilor rupţi, duce atăt la
pierderea unor elemente esenţiale ale ecosistemului, cât şi la degradarea estetică a
peisajului.
62
Un obiectiv important al planului de management îl constituie cuantificarea
acestor ameninţări şi monitorizarea acestora, pentru estimarea impactului acestora
asupra biotei.
2.7 Campania de informare/consultare publică pentru Planul de

management al Rezervaţiei Breite
În perioada 1 iulie – 31 august 2006 a avut loc o campanie de informare la nivel local,
naţional şi internaţional.
Listă acţiuni desfăşurate:

1. Campanie mediatică prin presa audio-vizuală locală şi regională
(vezi Anexa 2):
- interviu Radio Târgu Mureş - Definirea ariilor protejate conform clasamentului
IUCN si a legislatiei romane. Alexandru Goţa, Eco-Breite, – 7 iulie 2006 –
realizat
- intreviu Radio 21 - Definirea ariilor protejate conform clasamentului IUCN si a
legislatiei romane. Alexandru Goţa, Eco-Breite, – 7 iulie 2006 – realizat
- interviu Radio Mix FM Sighişoara - Definirea ariilor protejate conform
clasamentului IUCN si a legislatiei romane. Alexandru Goţa, Eco-Breite – 12
iulie 2006 – realizat
- articol Jurnalul Sighişoara Reporter nr 447 /12-18 iulie 2006 - “Rezervaţia
Breite, una dintre cele mai valoroase din estul Europei“ - Alexandru Goţa, Eco-
Breite – publicat
- articol “Punctul de Sighişoara” nr 74/17 iulie 2006 “Campanie de informare
asupra Planului de management al rezervaţiei Breite” - Alexandru Goţa, Eco-
Breite, - publicat
63
- interviu Radio Son Sighişoara - Definirea ariilor protejate conform
clasamentului IUCN si a legislatiei romane. Alexandru Goţa, Eco-Breite – 12
iulie 2006 – realizat
- 19 iulie, Radio Mix FM: Valoarea avifaunistica a rezervatiei si necesitatea
conservarii ei: Cosmin Moga şi Tibi Hartel, Eco-Breite
- 24 iulie, Radio Son Sighişoara: Valoarea avifaunistica a rezervatiei si necesitatea
- Jurnalul de Sighişoara nr. 448: Valoarea avifaunistica a rezervatiei si
necesitatea conservarii ei: Cosmin Moga şi Tibi Hartel, Eco-Breite
- Punctul de Sighişoara nr. 75: Valoarea avifaunistica a rezervatiei si necesitatea
- 26 iulie, Mix FM: echilibrul ecologic, conservarea, impactul uman : Annamaria
Gall, Alexandru Goţa, Eco-Breite
- Jurnalul de Sighişoara nr. 449: Echilibrul ecologic, conservarea, impactul uman
: Annamaria Gall, Eco-Breite
- 26 iulie Radio Son: Echilibrul ecologic, conservarea, impactul uman :
Annamaria Gall, Alexandru Goţa, Eco-Breite
- Punctul de Sighişoara nr. 76 : Echilibrul ecologic, conservarea, impactul uman :
Annamaria Gall, Eco-Breite
- Jurnalul de Sighişoara nr. 450: Turismul ecologic în ariile protejate, Andrea
Rost, Eco-Breite
- Punctul de Sighişoara nr. 77: Turismul ecologic în ariile protejate, Andrea Rost,
Eco-Breite
- 8 august – posturi locale de radio şi televiziune - Custodia, o imensa
responsabilitate : Luminita Holban, MET, Daniela Oprea, CL, Dănuţ Ştefănescu
APM şi reacţiile din presă
2. Dezbatere publică cu factorii locali şi regionali interesaţi (vezi

Anexa 3, proces verbal):
64
- 8 august 2006, sala mică a Primăriei Sighişoara – Dezbatere publică cu
reprezentanţii autorităţilor locale, factori implicaţi în turism. Invitaţi, Erika
Stanciu, preşedinte WWF România, Natura 2000, Mihai Gligan, preşedinte
Asociaţia Rangerilor din România. Vor fi înmânate chestionare de feed-back
participanţilor
3. Realizarea şi lansarea unui site Internet dedicat special Rezervaţiei

Breite: www.breite.ro
4. Realizarea, cu ajutorul d-lui Alexandru Toth, sociolog, director de

cercetare la The Gallup Organization Romaniade la firma
specializată Gallup, a unui chestionar pentru sondarea opiniei
publice din Sighişoara cu privire la rezervaţia Breite.
Au fost completate 179 de chestionare, reprezentînd un eşantion reprezentativ al
populaţiei oraşului Sighişoara.
Modelul chestionarului se află la Anexa 5.
65
Capitolul III: SCOP, TEME ŞI OBIECTIVE
3.1 Scopurile planului de management
1. Conservarea şi refacerea densităţii stejarilor din pajişte, astfel încât, în anumite zone ale platoului, să ajungă în timp la
densitatea iniţială estimată pe care a avut-o în Evul Mediu, când au fost plantaţi de către comunitatea de saşi.
2. Conservarea şi creşterea în timp a diversităţii floristice şi faunistice a acestui tip particular de habitat.
3.2 Principalele teme
Tema 1. Managementul habitatului de pajişte cu stejari multiseculari
Actualmente 70 ha din platoul Breite este protejat legal. Studiile efectuate în ultimii doi ani au arătat că foarte mulţi arbori
multiseculari, dar şi foarte multe alte specii de plante şi animale (inclusiv habitate) cu statut protectiv se află în zonele
neprotejate. Astfel se justifică extinderea rezervaţiei naturale pe întreg platoul. Este de asemenea foarte important ca
principalii factori antropogeni care dăunează stejarilor multiseculari, să fie eliminaţi. Astfel, trebuie asigurată paza permanentă
a rezervaţiei pentru a stopa incendierea stejarilor şi interzicerea păşunatului.
Întregul platou Breite va fi împărţit în diferite zone, în funcţie de impactul antropogen şi conformaţia platoului (Figura 4).
66
Figura 4. Zonarea rezervaţiei „Platoul Breite” în funcţie de conformaţia platoului, modul de grupare al stejarilor, vegetaţie şi mărimea
impactului antropogen. Zonele „D”, „E” şi „F” sunt strict protejate (partea de sud a platoului).
67
Managementul habitatului de pajişte cu stejari multiseculari
OBIECTIV STAREA DE REFERINŢĂ ACTUALĂ REZULTAT CUANTIFICABIL

PROPUS
Obiectiv 1. Extinderea rezervaţiei naturale pe Conform Legii 5/2000 70 ha din suprafata Avizul CMN şi al MMGA
întreaga suprafaţă a platoului (vezi harta ariei este deja protejată
protejate actuale, Anexa 6)
Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii
i. Finalizarea documentaţiei ştiinţifice pentru extinderea MET, Eco-
Rezervaţiei Breite. Breite, Eco-
Transilvania
ii. Depunerea documentaţiei ştiinţifice la Comisia MET, Eco-
Monumentelor Naturii şi Ministerul Mediului şi Breite, Eco-
Gospodăririi Apelor. Transilvania
Obiectiv 2. Asigurarea pazei rezervaţiei. Actualmente sunt doi paznici angajaţi. Doi paznici angajaţi în luna August,
2006
i Pregatirea şi angajarea a doi paznici (rangeri), care vor MET, Eco-
asigura paza rezervaţiei. Breite
ii Realizarea unui adăpost pentru paznici, care să MET
servească şi ca mic centru informativ, cu facilităţi
sanitare.
68
Obiectiv 3. Asigurarea protecţiei habitatului de Studii efectuate în anul 2006 Monitorizarea impactului
pajişte cu stejari multiseculari. Întreaga antropozoogen şi a biodiversităţii în
suprafaţă a platoului a fost împărţită în şase aceste zone şi adaptarea măsurilor
zone în funcţie de conformaţia fizică a de protecţie în funcţie de rezultatele
platoului, distribuţia stejarilor (modul de căpătate
grupare), vegetaţie şi presiunea
antropozoogenă.

i. Stabilirea zonelor D, E şi F ca fiind strict protejate. MET, Eco- Delimitarea clară a yonei de
Impactul antropogen cel mai mare este în zonele A, B şi Breite, Eco- conservare şi a celei de agrement.
C, de aceea, accesul va fi permis numai în aceste zone. Transilvania
Chiar şi în aceste zone, se va ţine cont de regulamentul
rezervaţiei Breite.
ii Realizarea vetrelor de foc. MET Limitarea zonelor in care utilizarea

focului este permisă la doar câtve
puncte strict controlabile
iii Instalarea unor puncte de colectare a gunoaielor MET Limitarea zonelor in care depunerea
(containere). gunoaielor este permisă la doar
câtve puncte strict controlabile
iv Controlul traficului de autovehicule pentru evitarea MET
poluării fonice şi a distrugerilor. Aplicarea integrală al
regulamentului referitor la traficul cu autovehicule.
v Controlul păşunatului pe platou, în conformitate cu MET Reducerea zonelor cu interes de

regulamentul. conservare afectate de păsunat.
69
Tema 2. Managementul stejarilor
Aşa cum s-a amintit mai sus, arborii multiseculari sunt arşi, puieţii sunt negativ afectaţi de păşunatul excesiv. Mai mult, invazia
de carpen va avea consecinţe negative asupra stejarilor multiseculari. O altă ameninţare serioasă este desecarea treptată al
întregului platou în urma drenării acestuia. Este deci necesar ca acţiunile de management să se îndrepte spre stoparea cauzelor
care au impact negativ asupra stejarilor multiseculari precum şi asupra viabilităţii puieţilor. Prin închiderea şanţurilor de
drenare se va menţine apa provenită din precipitaţii pe platou, ceea ce va determina creşterea umidităţii solului, în beneficiul
vegetaţiei lemnoase, atât al puieţilor de stejar, cât şi al arborilor multiseculari. Platoul Breite s-a format în urma unui
management special al pădurilor din secolele trecute. În cursul a câtorva zeci de ani însă, sute de stejari au fost tăiaţi şi aspectul
iniţial, menţinut de cultura săsească a dispărut din zone extinse. Este necesar replantarea stejarilor în zonele puternic afectate.
Managementul stejarilor
PROPUS
Obiectiv 1. Refacerea (reglementarea) Studii efectuate referitoare la dinamica Creşterea viabilităţii puieţilor de
umidităţii platoului, în beneficiul vegetaţiei habitatelor acvatice pe platoul Breite (2005- stejari în aceste zone.
ierboase şi lemnoase. 2006)
i. Închiderea şanţurilor de drenare, la capetele acestora. MET
Obiectiv 2. Refacerea densităţii arborilor de pe platou, În acest moment acoperirea medie a Existenţa unei baze de date
aşa cum a fost la momentul creerii acestui habitat. stejarilor este scăzută – pînă la 5%. referitoare la acele zone unde
viabilitatea puieţilor de stejari este
mare. Plantarea puieţilor de stejari
pentru refacerea unei acoperiri de
35-40% în unele zone.
i Identificarea puieţilor de qvercete viguroşi, curăţirea MET, NABU,
vegetaţiei înconjurătoare şi protejarea acestora. Ocolul Silvic
70
ii Plantarea puietului de qvercete, în anumite zone ale MET, NABU,
platoului, în locurile unde arborii maturi au fost distruşi Ocolul silvic,
(tăiaţi sau incendiaţi). şcolile
partenere,
Clubul
Copiilor din
Sighişoara
Obiectiv 3. Protejarea qvercetelor bătrâne, Existenţa unei baze de date

care se află într-o stare avansată de degradare. referitoare la toţi stejarii, inclusiv
starea lor de sănătate. Stoparea
incendierilor stejarilor.
i. Se vor aplica metode de consolidare utilizate şi în alte MET, NABU,
rezervaţii similare. Metodele se vor aplica doar în cazuri Ocolul silvic
extreme, pentru a nu deteriora valoarea estetică şi
oferta de microhabitate a arborilor multiseculari
71
Tema 3: Conservarea şi creşterea in timp a diversităţii floristice şi
faunistice
Covorul vegetal a fost puternic afectat de drenare, încercările de a transforma o

parte a terenului în teren agricol şi păşunatul excesiv au afectat şi covorul vegetal pe
parcursul deceniilor. Au apărut specii robuste, competitive (Deschampsia
caespitosa), şi specii invadante (Solidago canadensis, Cirsium vulgare). Este
necesară limitarea extinderii arealului acestor specii şi prevenirea instalării altor
specii de plante invazive. Există zone pe Breite unde se găsesc specii de plante cu
valoare conservativă. Protejarea habitatelor în care aceste specii se întâlnesc va
asigura menţinerea acestora. Acţiunile de restaurare a unor zone umede împreună
cu alte intervenţii de management, cum ar fi cositul, păşunatul controlat va permite
extinderea acestor specii pe platoul Breite.
Prelungirea perioadei unor habitate acvatice în 2006 cu 1-2 săptămâni ar fi
putut rezulta în metamorfozarea succes al amfibienilor. În Figura 5 sunt arătate şi
numerotate acele şanţuri în care (şi în jurul cărora) se reproduc multe (chiar 7-8)
specii de amfibieni. Ordinea crescătoare a numerelor reprezintă o propunere
referitoare la prioritatea închiderii şanţurilor de drenaj. La stabilirea acestei ordini
de priorităţi s-au luat în considerare numărul de specii de amfibieni care depun
ponte şi se reproduc cu succes, şi prezenţa unor specii de plante de interes de
conservare care preferă/depind de zonele umede din împrejurimile acestor şanţuri
(Gentiana pneumonanthe, Sanguisorba officinalis, Dactylorhiza maculata).
Fiind înconjurat de păduri, Platoul Breite crează heterogenitate structurală la
nivel de peisaj, prezentând importanţă deosebită atât ca suport pentru nidificaţie şi
trofic pentru speciile care cuibăresc pe platou, cât şi suport trofic pentru speciile
care cuibăresc în pădurile vecine. La managementul habitatelor pentru păsări
trebuie să se ţină cont de o serie de elemente din acest peisaj şi de necesităţile
ecologice a diferitelor specii de păsări.
72
Figura 5 – Distribuţia şanţurilor şi a bălţilor pe platoul Breite în anul 2006. Sunt reprezentate acele şanţuri de drenaj care au bogăţie
specifică mare de amfibieni (opt specii – acesta fiind numărul maxim de amfibieni pe platou) şi prin care se pierde o cantitate
semnificativă de apă de pe platou. Numerele reprezintă o propunere pentru prioritatea închiderii şanţurilor.
73
Conservarea şi creşterea in timp a diversităţii floristice şi faunistice
A. Propuneri privind managementul covorului vegetal de pe platoul Breite
PROPUS
Obiectiv 1. Menţinerea valorii conservative a Studii efectuate in anul 2006 Baza de date căpătată în urma
comunităţilor vegetale monitorizărilor efectuate în urma
închiderii şanţurilor, raportarea
eficienţei acestor implicaţii şi
propuneri de noi măsuri de
management.
i. Restabilirea regimului hidric al pajiştii prin închiderea MET
şanţurilor de drenaj şi refacerea vegetaţiei mezofile şi
higrofile
ii. Cosirea pajiştii, odată pe an, după diseminarea MET
speciilor cu înflorire târzie (luna octombrie). Această
metodă de management este indicată, deoarece duce la
înlăturarea biomasei prea mari acumulate.
iii. Limitarea şi controlarea turismului, respectiv MET
împiedicarea accesului autovehiculelor pe platou.
Obiectiv 2. Limitarea dominanţei ierburilor Absenţa speciilor invazive de plante

robuste, competitive (Deschampsia şi cosirea unor părţi al platoului
caespitosa), prevenirea instalării şi toamna.
răspândirii speciilor adventive şi invadante
(Solidago canadensis, Cirsium vulgare). Se va
realiza cosirea pajiştii numai toamna.
i. Eliminarea acestora prin cosire cel puţin odată pe an, MET
înainte de diseminare sau eliminare totală prin ierbicide
specifice folosite în arii naturale protejate (The
Herbicide Handbook 2003).
74
Obiectiv 3: Prevenirea instalării arborilor şi Baza de date cu situaţia actuală
arbuştilor (puieţilor de carpen şi a tufelor de referitoare la invazia de carpeni şi
salcie). zonele cu stejarii cei mai afectaţi.
Raportarea lucrărilor de prevenire a
invaziei de carpen, noi propuneri de
intervenţii de management în
funcţie de impactul măsurilor
actuale.
i. Cositul este metoda cea mai eficientă de MET
împiedicare a proceselor de reîmpădurire. Se mai poate
aplica şi tăierea vârfului puieţilor de carpen.
B. Management fluturi
Obiectiv. Menţinerea habitatelor esenţiale unor Bază de date referitoare la fluturi, şi
specii de fluturi cu valoare conservativă mare. în special a unor specii rare şi
indicatoare ca Maculinea teleius.
i. Controlarea cositului şi interzicerea perturbărilor de MET
origine antropogenă de orice fel în partea de sud al
rezervaţiei, în special în lunile iulie-august, deoarece are
efecte negative prin întreruperea ciclul de viaţă al
larvelor, datorită distrugerii inflorescenţelor plantei
gazdă.
C. Management coleoptere
Obiectiv. Menţinerea habitatelor esenţiale unor
specii de coleoptere cu valoare conservativă
mare.
Acţiune 1: Păstrarea pe platou a arborilor bătrâni, MET
degradadaţi precum şi a părţilor acestora căzute la
pământ.
75
D. Management amfibieni
Obiectiv. Conservarea şi restaurarea Articole ştiinţifice, rapoarte şi propuneri de noi intervenţii
habitatelor de reproducere existente pe platou de management în funcţie de rezultatele căpătate în urma
astupării şanţurilor (de ex. desemnarea altor şanţuri pentru
a fi astupate). Rezultate pozitive sunt aşteptate în trei ani
după implementarea măsurii de management. Este
importantă corelarea rezultatelor acestei intervenţii cu
cantitatea de precipitaţie.
i. Închiderea şanţurilor de drenaj pentru a restabili Eco-
regimul hidric al platoului. Transilvania
ii. Sanţurile care sunt rezultatul săpăturilor MET, Eco-
arheologice au tendinţa de a se colmata natural. Transilvania
Propunem menţinerea acelor şanţuri ca habitate prin
intervenţii de management, datorită faptului că
reprezintă singurele habitate de reproducere în anumite
zone ale platoului.
E. Management reptile
Obiectiv. Conservare şi restaurare de habitate
Acţiune 1: Reptilele vor beneficia din acţiunile descrise MET, Eco-
referitoare la amfibieni (vezi mai sus). Transilvania
Acţiune 2: Interzicerea capturării, omorârii MET, Eco -
exemplarelor (în concordanţă cu Regulamentul Transilvania
Rezervaţiei şi Legislaţia în vigoare).
F. Management păsări
76
Obiectiv 1. Conservarea şi diversificarea în Existenţa unor baze de date care să
timp a microhabitatelor de pe platou, pentru indice rezultatele implicaţiilor (de
conservarea şi mărirea diversităţii exemplu densitatea perechilor
avifaunistice. cuibăritoare a unor specii de păsări).
Adaptarea planului de management
în funcţie de aceste rezultate.
Acţiuni An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii
77
Acţiunea 1. Se va interzice modificarea unor elemente MET, Eco -
componente ale microhabitatelor actuale de pe platou Transilvania
de care depinde existenţa anumitor specii de păsări,
precum şi diversitatea de specii existentă în momentul
de faţă pe platou. Aceste elemente particulare ale
microhabitatelor sunt: buruienile aparţinând la
Dipsacus sp, arbuştii de Rosa canina, Crataegus
monogyna şi în număr mic Salix caprea). De asemenea
se va păstra în unele zone invazia de carpen, astfel încât
stejarii sa nu fie afectaţi.
În zonele cu cea mai mare densitate a stejarilor,
precum şi în cele în care printre stejari sunt prezenţi
arbuştii (în special Rosa canina, Crataegus monogyna
şi Salix caprea) şi puietul de arbori, s-a înregistrat cea
mai mare diversitate de specii de păsări şi cele mai mari
densităţi ale acestora. Specia Lanius colurio este
dependentă de existenţa arbuştilor, în timp ce Saxicola
rubetra este întâlnită în zonele în care stejarii sunt
dispuşi rar dar printre ei se găsesc arbuşti, puiet mic de
arbori şi o uşoară îmburuienare cu Dipsacus sp., de
aceea se vor păstra pe toată suprafaţa platoului arbuştii
din speciile mai sus amintite, precum un număr mic de
puiet de sălcii. Pe o porţiune de pe platou (zona A şi E,
partea din stânga drumului) replantările cu puiet de
stejar se vor face numai pentru a asigura înlocuirea în
timp a stejarilor care se usucă, dar se va menţine
densitatea actuală mică a stejarilor. De asemenea în
zona A şi E se va menţine compoziţia actuală a covorului
vegetal (inclusiv îmburuienarea cu Dipsacus sp.), de
existenţa acestuia depinzând mai ales existenţa speciei
Saxicola rubetra.
Puietul mic de carpen, dispus mai lax, se va păstra
pe platou fiind un microhabitat util pentru cuibăritul
speciei Anthus trivialis.
78
Acţiunea 2. Închiderea şanţurilor de drenaj actuale,
pentru refacerea microhabitatelor umede de pe platou.
În prezent nu există pe platou nici o specie de pasăre
dependentă de zonele umede temporare existente,
acestea neavând constanţă pe parcursul anului şi fiind
de dimensiuni mici. Restaurarea vechilor mlaştini
permanente, în care să existe apă pe tot parcursul
anului şi apariţia vegetaţiei caracteristice acestor
mlaştini, ar putea atrage pentru hrănire şi în timp
pentru cuibărit anumite specii de păsări aparţinând
ordinelor: ciconiforme, anseriforme, gruiforme,
charadriiforme şi paseriforme.
Obiectiv 2. Conservarea diferitelor elemente Existenţa unor baze de date care să

„cheie” ale habitatului necesare unor specii de indice rezultatele implicaţiilor.
păsări. Adaptarea planului de management
în funcţie de aceste rezultate.
Acţiuni An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii
Acţiunea 1. Se interzice tăierea şi scoaterea din MET, Eco -
rezervaţie a stejarilor uscaţi în picioare precum şi a celor Transilvania
căzuţi la pământ, aceştia constituind elemente cheie
necesare pentru nidificaţia şi hrănirea unor specii de
păsări. Se va interzice scoaterea de pe platou a
ramurilor, crengilor sau a oricăror părţi ale stejarilor,
căzute la pământ. Toate acestea sunt utile în special
pentru hrănirea păsărilor corticole. Cositul se va face
astfel încât sa nu se distrugă muşuroaiele de furnici
acestea fiind importante în special pentru hrănirea unor
specii de ciocănitori pe toată perioada anului.
ii. Interzicerea poluării fonice (a intrării în rezervaţie cu MET, Eco-

autovehicule cauzatoare de zgomot de orice fel) Breite
G. Management mamifere
Obiectiv 1. Conservarea microhabitatelor de pe platou care condiţionează diversitatea mamiferelor
79
Acţiune 1: Interzicerea modificării componentelor MET
microhabitatelor în care a fost inregistrată cea mai
mare diversitate de micromamifere. Prin lucrări de
management specific (tăieri controlate ale arbuştilor
care invadează pajiştea şi cosiri controlate ale pajiştii)
acestea vor fi menţinute la un nivel optim.
Acţiune 2: Păstrarea pe cât posibil a unor habitate xero- MET
mezofile de care depind o serie de specii cheie precum
Crocidura suaveolens, C. leucodon sau Microtus
arvalis.
Acţiune 3: Interzicerea tăierii şi scoaterii din rezervaţie MET
a stejarilor bătrâni şi uscaţi precum şi a celor căzuţi la
pământ. Aceste elemente au importanţă crucială pentru
reproducerea, hrănirea şi hibernarea celor mai
importante specii de micromamifere de pe platou, în
special pârşii.
Acţiune 4: Cositul se va face astfel încât sa nu se MET
distrugă muşuroaiele de furnici acestea fiind importante
pentru hrănirea speciilor de insectivore şi pentru Meles
meles
Acţiune 5: Interzicerea intrării în zona strict protejată MET
cu autovehicule cauzatoare de zgomot, cum ar fi ATV
(Quad) - urile, motocicletele etc. Precum şi controlarea
acestora în celelalte părţi ale platoului. Trecerea
utilajelor grele prin zona cu protecţie strictă a
rezervaţiei (in vederea extragerii masei lemnoase) se va
face pe baza permisiei speciale provenite de la custozi.
80
Tema 4. Cercetare ştiinţifică
Reducerea dramatică biodiversităţii la nivel global precum şi multitudinea factorilor responsabili de acest fapt, sugerează
necesitatea selectării, cercetării şi monitorizării unor habitate (trăsăturilor acestora) / grupe de organisme prioritare. Factorii
care provoacă declinul populaţiilor de plante şi animale sunt foarte variaţi şi pot fi atât naturali cât şi antropo(zoo)geni. Se
recunoaşte că managementul habitatelor este vital pentru menţinerea speciilor de interes, sau împiedicarea „invaziilor”
speciilor nedorite. Programele de cercetare şi monitoring sunt esenţiale pentru a urmări schimbările în calitatea habitatelor, a
populaţilor şi a comunităţilor şi a identifica cauzele care provoacă schimbări ale acestora în timp, şi totodată pentru a evidenţia
eficienţa măsurilor de management.
Propuneri privind cercetarea covorului vegetal şi al faunei de pe platoul Breite

STAREA DE REFERINŢĂ ACTUALĂ REZULTAT CUANTIFICABIL
PROPUS
Obiectiv 1. Studiul relaţiilor dintre diferitele Studii efectuate in anii 2004-2006 referiroare Existenţa unor baze de date şi
condiţii de biotop şi o anumită structură a la herpetofaună şi avifaună, observaţii rapoarte care să indice rezultatele
vegetaţiei, precum şi înţelegerea impactului efectuate în 2006 referitoare la covorul implicaţiilor. Adaptarea planului
antropozoogen care a determinat o anumită vegetal şi lepidoptere. de management în funcţie de
structură a vegetaţiei. aceste rezultate.
i. Studiul vegetaţiei platoului Breite şi al relaţiei acesteia MET,
cu diferite condiţii de biotop. Ecotransilvania
ii. Studiul stării de sănătate a arborilor multiseculari de MET,
pe platou, identificarea factorilor naturali şi antropici Ecotransilvania
care le afectează starea de sănătate.
iii. Identificarea condiţiilor de biotop care favorizează MET,
creşterea puieţilor de Q. robur, Q petrea şi a hibrizilor Ecotransilvania
acestora.
iv. Identificarea condiţiilor de biotop care favorizează MET,
invazia carpenului. Ecotransilvania
81
Obiectiv 2. Studiul relaţiilor dintre Existenţa unor rapoarte
microhabitae şi diferite grupe faunistice semestriale şi a unei baze de date
dependente de ele.
i. Studiul habitatelor acvatice şi caracterizarea fizică şi MET,
chimică a acestora. Ecotransilvania
ii. Monitorizarea abundenţei populaţionale ale MET,
diferitelor specii de fluturi, amfibieni, reptile, păsări şi Ecotransilvania
micromamifere.
iii. Studiul factorilor care influenţează folosirea MET,
habitatelor acvatice şi terestre de către amfibieni, reptile Ecotransilvania
şi păsări.
iv. Evaluarea importanţei platoului pentru speciile din MET,
Ordinul: Piciformes, atât în ceea ce priveşte oferta Ecotransilvania
trofică cât şi în ceea ce priveşte oferta pentru nidificaţie.
v. Evaluarea în timp a impactului pe care îl are asupra MET,
densitaţii herpetofaunei şi a avifaunei restaurarea Ecotransilvania
zonelor umede permanente de pe platou, prin studii de
monitorizare.
vi. Evaluarea importanţei platoului ca şi habitat de MET,
hrănire pentru avifauna de iarnă. Ecotransilvania
82
Tema 5. Implicarea comunităţii în administrarea ariei protejate
Nu poate exista o administrare eficientă a unei arii naturale protejate fără sprijinul şi implicare activă a comunităţii locale.
Sensibilizarea permanentă a populaţiei prin sublinierea valorii naturale şi culturale a rezervaţiei precum şi a importanţei
conservării acestui habitat este esenţială. Ea va induce dorinţa de implicare activă astfel că administraţia va avea la dispoziţie
un permanent feed-back fără de care nu pot fi realizate nici corecţiile eventual necesare şi nici adoptarea unor iniţiative pe
termen mediu sau lung.
Implicarea comunităţii în administrarea ariei protejate

OBIECTIV STAREA DE REFERINŢĂ ACTUALĂ REZULTAT
CUANTIFICABIL PROPUS
Obiectiv 1: Cooptarea instituţiilor şi În prezent contributia comunităţii la Suma obţinută prin virarea
firmelor locale şi implicarea lor activă în cunoaşterea şi protejarea platoului este celor 2% să asigure paza
administrarea rezervaţiei deficitară. Platoul Breite este folosit doar permanentă în rezervaţie.
ca loc de recreere în mod neorganizat, Adoptarea a minimum 6 zone
iar valoarea sa ştiinţifică nu este foarte informale de către firme
bine cunoscută. locale. Realizarea a minimum
5 spaţii de recreere cu ajutorul
unor firme locale.
Acţiune An An An An Responsabil Observaţii
1 2 3 4
i. Formarea Comitetului Consultativ al Factorilor MET
Interesaţi (Vezi cap. 2.5.4 Factori interesaţi)
ii. Campanie de sensibilizare pentru obţinerea celor MET
2% din impozit în folosul bunei administrări
iii. Obţinerea de spaţiu publicitar în rândul mass- MET
mediei locale
83
iv. Oferirea spre adopţie a stejarilor bătrâni dar şi a
unor zone cu stejărăret tânăr înspre administrare
prin zonare formală
v. Realizarea de către firme locale a diverselor
elemente (bănci, mese, puncte de belvedere)
Obiectiv 2: Realizarea unui comitet de Există deja câteva şcoli de unde provin Generalizarea până în anul
sprijin din rândul tinerilor din şcolile grupuri de voluntari care activează pe 2008 la nivelul fiecărui grup
sighişorene şi localităţilor limitrofe pentru Breite, activitate datorată exclusiv şcolar din Sighişoara a unor
acţiuni de voluntariat. activităţii unor cadre didactice. nuclee active de sprijin
compuse de 5-10 elevi şi un
profesor, şi a unui network.
Acţiune An An An An Responsabil Observaţii
1 2 3 4
i. Prezentări multimedia în şcoli Ecotransilvania
ii. Realizarea unui concurs anual cu cea mai bună Ecotransilvania
idee de administrare
iii. Înfiinţarea bursei “Stejarul” pentru tineri care Ecotransilvania
doresc sa se specializeze în protecţia mediului
iv. Promovare mediatica Ecotransilvania
84
Tema 6. Susţinerea patrimoniului cultural local
Prin originea sa, platoul Breite este o pădure „modificată cultural”, purtând atât amprenta culturii locale săseşti de peste
opt secole, cât şi a unei naturi bogate şi variate. Această origine dublă conferă rezervaţiei Breite valori excepţionale
multiple - de la cele istorice, culturale şi ecologice, până la cele estetice şi emoţionale. Atât din punctul de vedere al
patrimoniului natural, cât şi ca mărturie vie a istoriei oraşului Sighişoara, Breite reprezintă o valoare unică în Europa.
În trecut conservarea valorilor istorice, spirituale şi culturale şi relaţia dintre acestea şi comunitatea locală au fost
asigurate de continuitatea istorică, socială şi culturală a populaţiei săseşti.
După anul 1990, odată cu plecarea masivă a saşilor în Germania, structura etnică, socială şi culturală a populaţiei oraşului
Sighişoara s-a schimbat, aducând cu sine modificări inevitabile ale tradiţiilor şi patrimoniului cultural autohton.
Scopul principal al acestei teme a Planului de Management va fi de a restabili legătura dintre platoul Breite şi viaţa
culturală a oraşului Sighişoara, în aşa fel încît cele două aspecte – conservarea mediului şi îmbogăţirea manifestărilor
culturale – să se potenţeze reciproc.
85
Susţinerea patrimoniului cultural local
PROPUS
Obiectiv 1: Reluarea organizării sărbătorii Sărbătoarea nu s-a mai organizat din anii Începînd cu anul 2008, va fi
tradiţionale câmpeneşti de 1 mai pe platoul 1950, cînd a fost interzisă de guvernul organizată anual o sărbătoare
Breite comunist. Există încă tradiţia informală ca de 1 mai pe platoul Breite, sub
grupuri de tineri şi familii să iasă la picnic pe supravegherea Administraţiei
Breite de 1 mai. Rezervaţiei, pentru a preveni
potenţiale efecte negative asupra
ariei protejate.
Acţiune An 1 An An An Responsabil Observaţii
2 3 4
i. Lansarea dialogului cu potenţialii parteneri pentru a MET
stabili formatul şi modul de organizare al sărbătorii.
ii. Promovarea relansării sărbătorii MET
iii. Organizarea anuală a sărbătorii MET
iv. Publicitate şi acoperire mediatică MET
Obiectiv 2: Publicarea unei istorii a platoului Nu există nici o lucrare publicată referitoare Administraţia rezervaţiei va
Breite special la istoria Platoului Breite şi la publica o lucrare special
valoarea sa culturală dedicată rezervaţiei Breite
2 3 4
i. Identificarea şi angajarea potenţialului autor MET
ii. Cercetare Ecotransilvania
iii. Producţie şi tipărire MET
iv. Promovare şi distribuţie MET
86
Tema 7. Managementul turismului şi al recreerii
Ariile naturale cu valoare peisagistică deosebită aşa cum este şi Rezervaţia Breite, se pretează şi la activităţi de recreere,
mai ales cu scop educativ şi de ecoturism controlat. Ele pot contribui atât la promovarea rezervaţiei dar şi ca sursă de
venituri necesare administrării. Toate activităţile ce decurg din aceste obiective trebuie însă atent monitorizate. Toate
trebuie să susţină iniţiativele dedicate conservării, iar cele ce pot fi considerate ca fiind factori perturbativi, trebuie
excluse.
Managementul turismului şi al recreerii
PROPUS
Obiectiv 1: Stabilirea unor relaţii de colaborare Rezervaţia Breite a intrat ca obiectiv în Recunoaşterea rezervaţiei ca
cu reprezentanţii industriei turismului local, traseele turistice ale unor organizaţii obiectiv de ecoturism, la nivel local,
naţional, internaţional ecologiste sau care promovează turismul naţional şi internaţional.
cultural. Nu a existat o colaborare cu firme
Limitarea şi chiar eliminarea
locale. În acest moment este destul de practicilor distructive.
comună circulaţia cu ATV-uri şi motociclete
de teren, care are un impact negativ
asupra rezervaţiei.
2 3 4
i. Realizarea unor protocoale de colaborare cu asociaţii MET
şi firme specializate
ii. Includerea rezervaţiei în materialele de promovare MET
turistică locală
iii. Introducerea rezervaţiei în aşa numitele “circuite MET
verzi”
87
Obiectiv 2: Realizarea infrastructurii şi Prin finanţări obţinute de unele ONG- Adoptarea unui concept unitar
logisticii necesare uri locale au fost relizate în ultimii ani de promovare care să respecte
pliante publicitare precum şi un panou criteriile ecoturimului dar şi să
informativ din nefericire vandalizat, contribuie la promovarea
precum şi marcarea a trei trasee acestuia
ecoturitice
Acţiune An 1 An An An Responsabi Observaţii
3 4 l
2
i. Realizarea unie hărţi tipărite şi a uneia virtuale MET
pentru internet
ii. Marcarea unui traseu educativ MET
iii. Publicarea unei monografii tipărite MET
iv. Conceperea unui set de produse ecologice de MET

promovare (tricouri cu logo-uri, broşuri din hârtie
reciclată, badge-uri din scoarţă de stejar, tablouri,
etc.)
v. realizarea unui nou panou informativ actualizat MET
conform planului de management şi
regulamentului actual
vi. amenajarea unui mic spaţiu de parcare la MET

intrarea în rezervaţie (pt. 15 maşini)
vii. amenajarea a 5 vetre de foc în condiţii de MET
siguranţă pentru stejari şi pădurea înconjurătoare
88
Tema 8. Informare şi educaţie ecologică
Continuitatea măsurilor de conservare a rezervaţiei Breite şi, în general, a biodiversităţii din zonă nu poate fi asigurată
fără un sprijin larg la nivelul comunităţii locale şi fără transmiterea cunoştinţelor de bază şi a pasiunii pentru mediu, în
special în rîndul copiilor şi tinerilor.
De aceea creşterea nivelului de informare a publicului cu privire la importanţa protejării valorilor naturale, precum şi
educaţia ecologică a generaţiilor viitoare, reprezintă obiective prioritare ale acestui plan de management.
Informare şi educaţie ecologică

PROPUS
Obiectiv 1: Creşterea nivelului de educaţie şi Până în prezent s-au realizat diverse acţiuni Extinderea modelului iniţiat de
implicare din partea tinerilor şi a elevilor din educative cu elevi în rezervaţie, în cea mai prof. Hartel la nivelul a cel puţin 4
Sighişoara în acţiuni de conservare pe Breite. mare parte organizate de prof. Tibor Hartel alte instituţii şcolare din
de la Gimnaziul Miron Neagu din Sighişoara şi alte localităţi din
Sighişoara. zonă.
2 3 4
i. Stabilirea unor relaţii de parteneriat cu profesorii de MET,
biologie/geografie din cel puţin 4 noi insituţii şcolare şi Ecotransilvania
Clubul Copiilor din Sighişoara şi alte localităţi din zonă
(ex. parteneriatul cu Gimnaziul Miron Neagu din
Sighişoara pentru proiectul Eco-Şcoala) .
ii. Organizarea a cel puţin 5 acţiuni educative pe an în MET,
Rezervaţia Breite. Ecotransilvania
iii. Organizarea a cel puţin 5 acţiuni de voluntariat cu elevi MET,
în Rezervaţia Breite (curăţenie, împărţire broşuri Ecotransilvania
informative, completare chestionare etc.)
89
iv. Organizarea campaniei de plantare de puieţi de stejar MET
cu ajutorul elevilor (Titlu provizoriu: „Un stejar pentru
fiecare elev din Sighişoara”).
Conform sondajului de opinie realizat de La sfîrşitul perioadei de

Obiectiv 2: Creşterea nivelului de informare al
custozi, în prezent nivelul de informare al management, va fi sondată din
comunităţilor locale în ansamblu cu privire la
populaţiei locale cu privire la Rezervaţia nou opinia publică, pentru
Rezervaţia Breite.
Breite este relativ scăzut (vezi rezultate evaluarea evoluţiei nivelului de
chestionar). informare.
2 3 4
i. Instalarea unui panou informativ la intrarea în MET
rezervaţie.
ii. Realizarea şi transmiterea pe cel puţin un post local de MET
televiziune a unui documentar de minim 30 minute
despre rezervaţia Breite.
iii. Publicarea a cel puţin 5 articole pe an în presa locală şi MET
regională despre Platoul Breite.
iv. Publicarea unei broşuri informative de interes general MET,
cu privire la Rezervaţia Breite – 1000 exemplare. Ecotransilvania
Obiectiv 3: Promovarea valorilor rezervaţiei şi

creşterea nivelului de informare la nivel
naţional şi internaţional.
2 3 4
i. Realizarea şi actualizarea permanentă a unui site MET, Se va urmări frecvenţa cu are acest
Internet în limbile română, engleză şi germană, dedicat Ecotransilvania site va fi vizitat
Rezervaţiei Breite (www.breite.ro)
ii. Promovarea rezervaţiei prin intermediul organizaţiilor MET
internaţionale dedicate ariilor protejate şi
managementului arborilor seculari.
90
Tema 9. Dezvoltare economică durabilă
Dezvoltarea durabilă reprezintă dezvoltarea care corespunde necesităţilor comunităţilor

umane prezente, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe
ale lor. Utilizarea durabilă reprezintă folosirea resurselor regenerabile într-un mod şi o
rată care să nu conducă la declinul sau epuizarea acestora, menţinând potenţialul lor în
acord cu necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare.
Rolul zonelor protejate în promovarea dezvoltării durabile se concentrează în abilitatea
acestor zone de a genera beneficii sociale şi economice la nivel local, naţional şi
internaţional fără a-şi compromite principalul obiectiv legat de conservarea naturii şi a
resurselor naturale pentru generaţiile prezente şi viitoare.
În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management
trebuie să integreze interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-
economică ale comunităţilor locale din raza de acţiune a rezervaţiei, ţinând cont
totodată de trăsăturile tradiţionale, culturale şi spirituale ale zonei.
Principii şi elemente strategice care stau la baza asigurării unei dezvoltãri durabile:
− principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului
biogeografic natural;
− principiul precauţiei în luarea deciziilor;
− principiul prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii daunelor;
− principiul “poluatorul plăteşte”;
− înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav
sănătatea oamenilor;
− crearea unui sistem de monitorizare a zonei protejate;
− utilizarea durabilă a resurselor naturale;
− menţinerea, ameliorarea calităţii şi reconstrucţia zonelor deteriorate;
− crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a
populaţiei locale la elaborarea şi aplicarea deciziilor;
− dezvoltarea colaborării internaţionale pentru atingerea obiectivelor de
management.
91
Pentru rezervaţia Breite ecoturismul reprezintă principala activitate economică ce poate sta la baza unei strategii de
dezvoltare durabilă. În această privinţă, trebuie luat în calcul atât impactul activităţilor umane asupra rezervaţiei,
impactul negativ pe care un turism inadecvat îl poate avea asupra biodiversităţii, cât şi benefiicle pe care turismul
organizat le poate aduce comunităţilor locale. Existenţa unei strategii referitoare la managementul turismului va permite
obţinerea avantajelor generate de această activitate, limitând în acelaşi timp impactul negativ asupra conservării valorilor
naturale şi culturale specifice zonei.
Dezvoltare economică durabilă

PROPUS
Obiectiv 1: Punerea în valoare a peisajului
rezervaţiei în scopul dezvoltării activităţilor de
ecoturism.
Acţiuni An 1 An 2 An An Responsabil Observaţii

3 4
Promovare prin broşuri, campanii ......... ....... ........ MET
Obiectiv 2: Încurajarea practicilor, produselor

şi meşteşugurilor tradiţionale.

2 3 4
i. Stabilirea zonelor de păşunat şi încheierea de MET
contracte cu proprietari de animale din zonă pentru
păşunat controlat cu vite.
ii. Stabilirea zonelor de cosit şi cosirea acestora în mod MET
controlat.
92
Obiectiv 3: Producerea şi comercializarea
materialelor informative, obiectelor şi
suvenirurilor legate de Rezervaţia Breite.
Toate veniturile vor fi folosite exclusiv pentru
finanţarea activităţilor de administrare a
rezervaţiei.

2 3 4
i. Planificarea gamei de produse. MET
ii. Realizarea unui plan de afaceri. MET
iii. Producerea şi comercializarea materialelor. MET
93
Tema 10. Monitorizare
1. Diferitele teme propuse anterior vor fi monitorizate pe baza rezultatelor

căpătate în perioadele menţionate în tabele.
2. Existenta paznicilor, procese verbale / contracte referitoare la cursul de
rangeri.
3. Existenta documentatiilor depuse pentru extinderea rezervatiei Breite.
4. Existenţa vetrelor de foc amenajate, existenţa unor indicatoare care să
restricţioneze autovehiculele, păşunatul.
5. Existenţa puietului plantat.
6. Cel putin 2 santuri de drenaj inchise.
7. Procese verbale sau alte documente care să ateste activitătile sezoniere pe
Breite (cosit, taiat carpen, igienizare, activitati ecologice etc.), formarea
diferitelor comisii, comitete, campanii se sensibilizare, discutiilor
referitoare la organizarea unor sarbatori traditionale campenesti.
8. Sistarea extractiilor de abori / lemne de pe platoul Breite.
9. Referate, atricole ştiinţifice, rapoarte despre biodiversitatea platoului
Breite:
- Despre calitatea zonelor umede in care s-au efectuat implicatii de
management/conservare si zonele martor si a grupelor tinta
- Situatia stejarilor, numarul de arbori rupti etc.
- Despe specii de plante si animale de interes de conservare (S. officinalis,
M. teleius, amfibieni, reptile, păsări)
- Adaptarea planului existent de management in functie de rezultatele
capatate, tinand cont de cele scrise in regulament si baza legala in urma
careia s-a intocmit acest document.
- Articole stiintifice publicate in jurnale locale si internationale.
10. Prezentarea in mass media si web a propunerilor pentru bursa “Stejarul”,
formularului care trebuie sa fie completat si comisia de evaluare.
11. Sărbători câmpenesti organizate pe Breite.
94
12. Parteneriate/protocoale semnate cu organizatii locale, şcoli, clubul copiilor,
centre de turism, de introducere a rezervaţiei Breite in circuitele verzi din
România si străinatate.
13. Existenta în centrele de turism, şcolile din Sighişoara si alte locuri publice a
unor pliante pentru sensibilizarea populaţiei si diseminarea informaţiilor
referitoare la aceasta arie protejată.
14. Baza de date cu numărul elevilor/şcolilor care iau parte la diferitele
activităti (statistici) si tipurile de activităti efectuate de acestia, rezultatele
lor.
15. Existenţa unui jurnal de ecologie editat de Gimnaziul de Stat Miron Neagu
pentru elevii din Sighişoara.
16. Existenta unui panou de informare la intrarea in rezervaţie.
17. Existenta unor statistici referitoare la numărul de vizitari al paginii web
dedicate rezervaţiei.
95
ANEXA 1
Extras de carte funciară
96
ANEXA 2
Exemple de articole apărute în presa locală ca parte a campaniei de
informare desfăşurate de custozi în cursul anului 2006.
Pagina principală a site-ului www.breite.ro
97
ANEXA 3
Procesul verbal al dezbaterii publice din data de 8 august 2006
98
Anexa 4
Regulamentul rezervaţiei, avizat de Comisia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii din cadrul prin hotărârea nr. 146/2006 din 26
septembrie 2006.
99
Anexa 5
Chestionarul de sondare a opiniei publice
100
Anexa 6
Harta limitelor actuale ale rezervaţiei
101

Planul de Management Rezervatia Breite

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul de Management Rezervatia Breite

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I: INTRODUCERE

1.1 Scopul şi obiectivele planului de management

1.2 Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management

Ordonanta Urgenta nr. 91 din 06/20/2002 modificarea si completarea Legii protectiei

1.3 Cum a fost elaborat şi cum se poate modifica planul

Structura planului corespunde, în mare, cu cea recomandată în manualul „Procesul de

1. Consiliul Administrativ (CA), format din: reprezentantul Fundaţiei MET,

CA şi AG poartă responsabilitatea legală şi financiară a administrării rezervaţiei, prin

APPLETON M. R. (2001), Procesul de elaborare a planurilor de management pentru

2.1 Informaţii despre localizare şi acces

Localizarea rezervaţiei: În centrul României, podişul Transilvaniei.

Platoul este cuprins între următoarele coordonate:

Accesul se face din DJ nr 14 ce leagă Sighişoara de Mediaş, la 4 km de Sighişoara din

2.2 Descrierea fizico-geografică a zonei şi a ariei protejate

Platoul Breite aparţine unităţii fizico-geografice Podişul Transilvaniei, subunitaţiile

2.2.1 Structura geologică

Încadrată în bazinul depresionar al Transilvaniei, zona şi-a început evoluţia odată cu

Pe baza forajului executat la sonda de exploatare de la Hetiur, a fost stabilită

Din punct de vedere micro-paleontologic, de la suprafaţă până la adâncimea de

2.2.3 Zone umede

2.2.4 Climat local

FOSTRAT K. S. (1948) Der Stadtwald von Schäßburg seine Lebensgeschichte.

2.3.1 Vegetaţia ierboasă a platoului Breite

Covorul vegetal de pe platoul Breite a început să se formeze la începutul veacului trecut,

În aceste pajişti, speciile mezo-higrofile apar în număr destul de ridicat. Caracterul

Foto 2 - Aspect de primăvară în fitocenozele asociaţiei Agrostio stoloniferae- Deschampsietum

Foto 3 - În pajiştile de Agrostio stoloniferae-Deschampsietum caespitosae, Polygonum

În locuri cu umiditate excesivă, în special pe lângă canalele de drenaj şi în interiorul

Acolo unde se păşunează şi animalele staţionează sub coroana stejarilor, se dezvoltă

Un aspect îngrijorător este apariţia pe platou a speciei adventive extrem de

Categorii de distrugere (%)

Figura 2. Numărul exemplarelor de arbori, repartizate pe diferite categorii de distrugere. Curba

1. FORSTRAT, K. S.. 1948. Talajszelvény vizsgálat a Breiten (traducere din limba

S-a identificat o populaţie aparţinând speciei de interes comunitar Maculinea teleius,

• ouăle sunt depozitate şi ascunse printre mugurii de Sanguisorba officinalis

Declinul accentuat al populaţiilor de M. teleius prezente în Europa se datorează

Tibor Hartel şi Kinga Öllerer

Date referitoare la statutul legal al amfibienilor din Rezervaţia Breite

Tabel 1. Speciile de amfibieni şi reptile identificate în zona propusă pentru protecţie şi

În data de 6. XII. 2005 a apărut Ordinul pentru actualizarea anexelor nr. 2, 3, 4 şi 5 la

ANEXA Nr. 2. SPECII de plante şi de animale a căror conservare necesită

ANEXA Nr. 3 A. SPECII de animale şi plante care necesită protecţie strictă

ANEXA Nr. 3 B. Specii de Interes Naţional – Specii de animale şi plante care

Despre ecologia amfibienilor de pe Platoul Breite

Figura 3 – Folosirea habitatelor pentru reproducere de către speciile de amfibieni (a)

Restaurarea habitatelor umede din rezervaţia Breite va fi benefică şi reptilelor, o specie

Cosmin Ioan Moga

Tabel 1. Speciile de păsări identificate pe platoul Breite şi în pădurile înconjurătoare şi statutul

Au fost identificate în total 83 specii de păsări dintre care 27 specii (32,53)

Figura 4. Repartiţia pe habitate a speciilor de păsări identificate în zona

Este important de subliniat rolul platoului ca şi habitat de hrănire pentru

Foto 11. Huhurezul mare-Strix uralensis.

În zona A (nordul platoului) (Fig. 4) se găseşte cea mai mare densitate de

Tabel 1. Speciile identificate precum şi statutul protectiv al acestora.

Conventia Directiva categoria de

Nicolae Teşculă, Alexandru Goţa

Acum valoarea patrimoniului natural al rezervaţiei este recunoscută la nivel

În schimb, pe harta militară austriacă realizată la începutul secolului XX de către

În noiembrie 2001, platoul a fost propus ca amplasare pentru proiectul Dracula

2.5.2. Activităţi economice

Terenul nu este utilizat în scop economic, nu sunt înregistrate activităţi economice.

2.5.3. Folosinţa actuală a terenurilor

Terenul actualmente nu este folosit cu nici un scop.

2.5.4. Factori interesaţi