Academia de Studii Economice

Economia Agroalimentara si a Mediului

Conservarea biodiversitii Parcului National Ceahlau

Profesor:

Student:

Carmen Radulescu

Bucuresti
2010

Identificarea si descrierea sursei de finantare

Proiectul Dezvoltarea corespunzatoare a activitii de paz si ecologizare pentru conservarea

biodiversitii Parcului National Ceahlau are drept obiectiv principal imbunatatirea starii de
conservare a habitatelor si speciilor din Parcul National Ceahlau, prin intermediul unui ansamblu de
interventii strategice, inclusiv colectarea de date, constientizarea publica, actualizarea planului de
management si desemnarea intregii suprafete a parcului ca sit Natura 2000. Proiectul contine prevederi
specifice aplicarii masurilor de conservare in siturile propuse. Proiectul a avut de asemenea scopul de a
intari capacitatea echipei de management a parcului in ceea ce priveste cunostintele despre reteaua
Natura 2000, si de a transmite cunostintele despre Natura 2000 la specialistii interesati si la public.
Proiectul contine un set de actiuni pregatitoare in vederea colectarii si organizarii informatiilor
in mod corespunzator.
Programul LIFE - este un instrument financiar comunitar ce are ca scop protecia mediului, prin
promovarea activitilor de conservare a naturii, prin promovarea practicilor i tehnologiilor industriale
nepoluante, amenajarea teritoriului i planificarea dezvoltrii zonelor.
n 2009 alocarea prevzut pentru Romnia este de 10,90 milioane .
Programul LIFE are trei componente diferite : LIFE - Mediu, LIFE - Natura i LIFE - State
Tere. LIFE este singurul instrument financiar comunitar n domeniul proteciei mediului care este
deschis participrii i Statelor Candidate la Uniunea European, n baza unei contribuii financiare a
acestora. Dei toate cele trei domenii de aciune urmresc s mbunteasc situaia mediului
nconjurtor, fiecare dintre acestea are prioriti specifice.
Pentru a conserva mostenirea naturala, Uniunea Europeana a pus la punct o retea de arii
protejate extinsa la nivelul fiecarui stat membru, numita "Reteaua Natura 2000". Dezvoltarea acestei
retele se bazeaza pe doua directive UE principale: "Directiva Habitate 92/43 din 1992 referitoare la
plante si animale salbatice si habitate naturale" si "Directiva Pasari 79/409 din 1979 referitoare la
conservarea speciilor de pasari".
Directiva Habitate a fost creata pentru a conserva atat speciile de plante si animale salbatice,
cat si habitatele naturale din Uniunea Europeana, prin infiintarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate
actiunile bazate pe aceasta directiva sunt axate pe mentinerea unui statut de conservare favorabil sau pe
reabilitarea speciilor si habitatelor propuse. Toate masurile de conservare ar trebui sa aiba in vedere si
aspectele economice si sociale la nivel regional si local.
Directiva pasari se refera la conservarea speciilor de pasari care se gasesc in mod natural in
salbaticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele obiective ale acestei directive sunt
protectia, managementul si controlul acestor specii si stabilirea regulilor pentru conservarea lor.
Aceasta directiva se va aplica in cazul pasarilor, oualor lor, cuiburilor si habitatelor lor. Statele membre
ar trebui sa declare Zone Speciale de Protectie pentru conservarea speciilor si habitatelor propuse.
Astfel, reteaua Natura 2000 este compusa din Zone Speciale de Conservare si Zone Speciale de
Protectie.
Principalul scop al proiectului Life "Situri Natura 2000 in Parcul National Ceahlau" este acela
de a stabili aceste Zone Speciale de Conservare si Zone Speciale de Protectie si de a include Parcul
National Ceahlau in "Reteaua Natura 2000".
Parcul National Ceahlau adaposteste: 17 specii de peti, 10 specii amfibieni , 8 specii reptile,
121 specii pasri si 30 specii de mamifere
Pe langa cele doua directive mentionate anterior, mai exista si alte conventii internationale,
axate pe conservarea pasarilor si habitatelor acestora, la care si Romania a aderat. Dintre aceste
mentionam: Conventia de la Berna, Conventia de la Ramsar si Conventia de la Bonn.
Conventia de la Berna (1979; Legea 77/1998) are drept scop principal conservarea speciilor
europene de flora si fauna si a habitatelor. Este una dintre cele mai vechi si cea mai importanta
conventie referitoare la conservarea biodiversitatii din Europa.
Conventia de la Ramsar (conventie referitoare la importanta zonelor umede in special pentru
protectia speciilor de pasari de apa - 1971; Legea Romana 5/1991). Principalul scop al conventiei este
mentinerea, conservarea si folosirea rationala a resurselor de apa si a zonelor umede (ca zone de coasta
2

si zone din interiorul uscatului, naturale sau artificiale, etc.). Aceasta conventie prezita o importanta
deosebita intrucat, in prezent, zonele umede sunt printre cele mai periclitate ecosisteme. Suprafetele lor
se afla in continua descrestere si degradare fizica, chimica si biologica.
Conventia de la Bonn (1979; Legea romana nr. 13/1998) se refera la conservarea si
managementul speciilor de animale salbatice migratoare, pe cuprinsul zonelor de reproducere, migratie
si iernat, datorita vulnerabilitatii acestor specii.
Scopul programului Natura 2000 este de a proteja biodiversitatea Europei si de a promova
activitati economice benefice pentru biodiversitate.
Reteaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea
naturii. Este o retea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene, unde specii vulnerabile de
plante si animale si habitate importante trebuie protejate.
Se preconizeaza ca reteaua Natura 2000 va acoperi aproximativ 18% din teritoriul Uniunii
Europene. In Romania va reprezenta o parte integrala din peisajul rural. Selectia unei zone Natura
2000 inseamna recunoasterea importantei zonei la nivel European este o sursa de mindrie pentru
localnici , dar le poate oferi si oportunitati economice semnificative.
Solicitani eligibili:
Programul LIFE este deschis tuturor persoanelor juridice din Uniunea Europeana i din statele
candidate asociate la programul LIFE. Proiectele trebuie s ndeplineasc criteriile din Articolul 3(5) al
Reglementrii, pentru LIFE - Natura, sau din Articolul 4(6) pentru LIFE- Mediu. Proiectele vor fi
selectate n conformitate cu procedura prezentat n Articolul 3(7) pentru LIFE - Natura, sau Articolul
11 pentru LIFE - Mediu.
Activiti eligibile:
Proiectul include urmtoarele aciuni: aciuni de natur intelectual, studii, investigaii,
colectarea datelor. Poate include de asemenea i aciuni pilot.
Condiii de finanare:
Sprijinul financiar standard al Comunitii este de maximum 50% din totalul costurilor eligibile.
Cu titlu de excepie, acesta poate fi crescut la 75%.Bugetul Programului Pregtitor Life Mediu cuvenit
pentru 2006 este de 6.6 milioane Euro.

Analiza factorilor interesati

1. Comunitile locale
Din punct de vedere al relaiei cu Parcul Naional Ceahlu comunitile locale se grupeaz n
trei categorii:
- comuniti care dein terenuri sau dreptul de folosin a terenurilor din Parcul Naional Ceahlu i care
se afl n imediata vecintate a Parcului (proprietari i vecini);
- comuniti care dein terenuri sau drept de folosin a terenurilor din Parc dar care se afl la distan
apreciabil de Parc (proprietari);
- comuniti care nu dein terenuri sau drept de folosin a terenurilor din Parc, dar care se afl n
imediata vecintate a Parcului (vecini).
2. Localitile situate n vecintatea Parcului Naional Ceahlu:
- oraul Bicaz cu localitile componente: Capa, Dodeni i Izvorul Muntelui i satele Izvorul Alb, Secu
i Potoci;
- comuna Ceahlu cu satele componente: Ceahlu - reedin de comun, Bistricioara , Prul Mare.
Din punct de vedere administrativ comuna Ceahlu are n componen i staiunea Duru;
3

- comuna Bicazul Ardelean cu satele componente: Bicazul Ardelean - reedin de comun, Telec i
Tico;
- comuna Taca cu satele componente: Taca reedin de comun, Hamzoaia, Neagra, Tico
Floarea, Neagra.
3. Ali factori de interes
Instituii, uniti, organizaii, grupuri, Relaia dintre factorii de interes i Parcul Naional
comuniti etc.
Ceahlu
1.Administraia public local:
judeean prin Consiliul Judeean
Neam Administraia P.N.C. i cele
oreneti i comunale

Autoritate public cu drept de decizie privind Planul de

Management al Parcului Naional Ceahlu (PNC)
Aprob bugetul de venituri i cheltuieli al PNC
Aloc i contribuie cu materiale, fonduri i resurs uman
prin Asociaia Parcul Naional Ceahlu la atingerea
obiectivelor Parcului

2. Direcia silvic Neam i

Furnizor de informaii pentru PNC

Ocoalele silvice Ceahlu i Bicaz

Beneficiar de informaii din partea PNC

Consultare i solicitare de opinii
Implicare n analiz
Implicare n procesul de planificare a deciziilor
Relaii de control i de eliminare a neconformitilor

3.Populaia judeului Neam, a

regiunii Nord Est i populaia la
nivel naional

Furnizori de informaii privind perspectivele dezvoltrii

turistice
Consultarea i solicitarea de opinii
Participarea populaiei la conservarea biodiversitii

4.Comunitatea internaional (turiti

externi)

Furnizori de informaii privind solicitrile din partea

turitilor externi
Furnizarea de informaii din partea PNC ctre turitii
strini

5.Direcia pentru Agricultur i

Dezvoltare Rural

Elaborarea Strategiei de dezvoltare local AXA

LEADER
Implicarea n procesul de implementare a strategiei de
dezvoltare local AXA 4 LEADER
Accesarea unor fonduri nerambursabile pentru
implementarea strategiei LEADER
Dezvoltarea agriculturii ecologice
4

Instituii, uniti, organizaii, grupuri, Relaia dintre factorii de interes i Parcul Naional
comuniti etc.
Ceahlu

6.Direcia Regional de Statistic

Neam

Furnizor de informaii privind indicatorii economico

sociali i dinamica acestora pe ani, localiti, jude,
regiune;
Cerere de informaii de la PNC
Consultare i solicitare de opinii

7. Autoritatea central i teritorial

pentru Protecia mediului

Coordoneaz activitatea P.N.C.

Furnizor de informaii legislative i strategii
Cerere de informaii privind protecia PNC
Implicare n analize i gsirea soluiilor de mediu
Relaii de control i de eliminare a neconformitilor

8. Academia Romn prin Comisia

pentru Ocrotirea Monumentelor
Naturii

Expertiz, avizare, supraveghere i control tiinific al

activitilor n P.N.C.

9. ONG-uri locale i judeene i

persoane fizice

Participarea societii civile la conservarea habitatelor

naturale i a speciilor de animale slbatice i flor prin:
Aciuni de contientizare i educaie privind con-servarea
i utilizarea durabil a resurselor naturale;
Participarea societii civile la elaborarea Planului de
Management al PNC i la implementarea unor activiti;
Sesizarea nerespectrii regimului de arie protejat a PNC.

10. colile din localitile nvecinate

i din jude

Organizarea de aciuni educative i de contientizare a

populaiei i turitilor privind ocrotirea i conservarea
biodiversitii i proteciei mediului.

11. Universitatea Al. I. Cuza Iai

Promovarea unor studii/ cercetri n PNC n parteneriat/

colaborare cu ali factori de interes privind conservarea
biodiversitii.

12. Muzeul de tiine Naturale Piatra Promovarea unor studii/ cercetri n PNC n parteneriat/
Neam
colaborare cu ali factori de interes privind conservarea
biodiversitii.
13. Staiunea de Cercetri Stejarul
Piatra Neam

Promovarea unor studii/ cercetri n PNC n parteneriat/

colaborare cu ali factori de interes privind conservarea
biodiversitii.

14. Academia Oamenilor de tiin

Promovarea de studii/ cercetri n PNC n parteneriat/

5

Instituii, uniti, organizaii, grupuri, Relaia dintre factorii de interes i Parcul Naional
comuniti etc.
Ceahlu
din Romnia Filiala Neam

colaborare cu ali factori de interes privind conservarea

biodiversitii i proteciei mediului;
Accesarea de fonduri n acest scop.

15. Comunitatea de afaceri local i

judeean

Furnizarea de informaii reciproce;

Consultare i solicitarea de opinii;
Implicare n analize i n gsirea soluiilor;
Posibiliti de colaborare.

16. Finanatori europeni i internaionali: Uniunea European; Banca

Mondial etc.

Lansarea de programe de finanare de ctre finanatori;

17. Culte Mitropolia Iai,

Mnstirile, Bisericile i Schiturile

Furnizarea de informaii reciproce;

Accesarea de fonduri de ctre Administraia PNC pe baz

de proiecte n parteneriat cu ali factori de interes;

Avizri, consultare i solicitare de opinii;

Implicare n educaia moral a populaiei.

18. Mass-media (reporteri, radio-TV

etc.)

Furnizarea de informaii de ctre mass-media privind

problematica ariilor naturale protejate;
Promovarea aciunilor realizate n PNC i a frumuseilor
zonei, n scop turistic.

Analiza problemelor
Problema actuala din Parcul National Ceahlau se refera la dezvoltarea necorespunzatoare a
activitii de paz si ecologizare pentru conservarea biodiversitii.
Folosina actual a terenurilor este determinat de modul de administrare i gospodrire a
pdurilor, punilor i fneelor. Pdurile de pe raza Parcului Naional Ceahlu sunt administrate, n
baza amenajamentelor silvice, de ctre Ocolul Silvic Ceahlu, Ocolul Silvic Bicaz i Ocolul Silvic
Mnstirea Neamului.
Amenajamentele silvice ale unitilor de producie ce intr n componena P.N.C. vor fi
revizuite n mod obligatoriu n conformitate cu prevederile planului de management. Suprafaa
terenurilor cu vegetaie forestier proprietate privat este de 215,83 ha.
Ocolul Silvic Ceahlu deine o suprafa de 3460,4 ha din fondul forestier naional de stat n
U.P.I Izvorul Alb i U.P.II Ceahlu, iar Ocolul Silvic Bicaz deine 3672,62 ha n U.P.VIII Bistra, U.P.IX
Neagra i U.P.X Izvorul Muntelui. Ocolul Silvic Mnstirea Neamului deine o suprafa de 27,5 ha
din fondul forestier privat situat n U.P.II Ceahlu. Pentru aceste ocoale silvice managementul pdurilor
se realizeaz pe baza amenajamentelor silvice redate n tabelul 2.17 de mai jos:
Nr.

Ocolul silvic

Anul realizrii
6

Proiectant

crt.

amenajamentului

O.S.Ceahlu

2001

I.C.A.S.Roman

O.S.Bicaz

2004

I.C.A.S.Roman

O.S. Mnstirea Nemului

2001

I.C.A.S.Roman

Punile cuprinse n perimetrul Parcului Naional Ceahlu sunt n proprietatea primriilor

Ceahlu i Bicaz ; structura lor este ilustrat n tabelul de mai jos :
Nr.

Denumirea punii

Proprietar

Parcela

Suprafaa

Islazul Poiana Stnile

Primria Bicaz

20 U.P.VIII

50,1 ha

Islazul Poiana Vratec

Primria Bicaz

47 U.P.X

90,2 ha

Islazul Poiana Maicilor

Primria Bicaz

48 U.P.X

12,3 ha

Islazul Ocolaul Mare

Primria Bicaz

51 U.P.X

61,4 ha

Izvoare-Lespezi

Primria Bicaz

52 U.P.X

17,1

Stnile

Primria Ceahlu

crt.

21;22 U.P.X

160,6 ha

Starea actual de conservare

Pdurile sunt administrate conform amenajamentelor silvice ale Ocoalelor Silvice Ceahlu i
Bicaz. Exploatrile de mas lemnoas de pe suprafeele mpdurite din fondul de stat se fac doar n
afara zonei de conservare special, conform aprobrilor partizilor de exploatare, ntocmite anual.
Amenajamentele silvice al unitilor de producie vor fi revizuite n mod obligatoriu n termen
de un an de la aprobarea Planului de Management. Interveniile n pdurile din zona de conservare
special se fac numai n condiiile stabilite prin lege si cu aprobrile forurilor competente.
n urma retrocedrilor pdurilor, n perimetrul P.N.C. au existat cazuri de tieri rase i defriri,
de ctre proprietari, n special n U.P.VIII Bistra i U.P. IX Neagra (O.S.Bicaz). n prezent, tierile de
mas lemnoas de pe suprafeele mpdurite ale proprietarilor particulari se fac n limitele i n
condiiile prevzute de legislaia n vigoare.
Punile de pe teritoriul P.N.C. sunt proprietate a primriilor Bicaz i Ceahlu, existnd
ntocmite studii silvopastorale ( Bicaz n anul 2006 i Ceahlu n anul 2003 ). Punatul, ndeletnicire
tradiional a populaiei locale, se face cu un efectiv de animale (ovine i bovine) ce nu suprancarc
trupurile de pune, numrul acestora fiind ntro continu scdere.
Asadar, vom prezenta arborele problemelor pe baza situatiei actuale prezentate anterior:

Nivel scazut al
veniturilor din
turism
Distrugerea
biodiversitatii pe
termen lung

Numar scazut de
turisti

Disparitia unor
specii de plante
si animale

Dezvoltarea necorespunzatoare a activitii

de paz si ecologizare pentru conservarea
biodiversitii
Deficit de
evacuare a
deseurilor

Exploatarea
resurselor

Degradarea calitatii
mediului

Amplasarea
constructiilor
in zone
protejate

Camparea
aleatorie in
zone sensibile

Turismul
necontrola
t

Suprapasunatu
l

Cresterea
numarului de
animale
domestice

Presiunea
antropica asupra
biodiversitatii

Defrisarea
padurilor

Lipsa
informatiei

Implicarea locala
insuficienta

Analiza obiectivelor
Parcul National Ceahlau a fost delarat pe toata suprafata sa ca sit de importanta comunitara
(SCI), cod ROSCI0024, prin ordinul Ministrului M.M.D.D. nr. 776/05.05.2007, instituindu-se cu
caracter provizoriu regimul de arie speciala de conservare, pana la declararea sa prin hotarare a
Guvernului, in baza recunoasterii acestuia de catre Comisia Europeana. Suprafetele unitatilor
administrativ-teritoriale cuprinse in sit sunt: 14% Bicaz, 16% Bicazu Ardelean, 35% Ceahlau si 7%
Tasca. Harta sitului, conform ordinului mai sus mentionat se gaseste in Anexa XII
Conform legislaiei n vigoare i a normelor internaionale, categoria de parc naional impune
realizarea unor obiective majore de management. Tabelul 1.1. prezint, comparativ, obiectivele de
management care se impun n cazul rezervaiilor tiinifice, al parcurilor naionale, monumentelor
naturii. Codurile care desemneaz gradul de prioritate sunt prezentate n tabelul 1.2.
Tabel 1.1. Obiective de management n Parcul Naional Ceahlu

tiinific Rezervaie

Parc naional

al naturii Monument

Arie de protecie
special avifaunistic

Meninerea cadrului fizico- geografic n stare

natural

Excluderea oricrei forme de exploatare a resurselor

naturale care contravin obiectivelor de conservare

Sprijinirea activitilor tradiionale de utilizare a

resurselor naturale desfurate de ctre i n
beneficiul comunitilor din zon

Obiective de management

Protecia i conservarea ecosistemelor, conservarea

resurselor genetice i a diversitii biologice

Tabel 1.2. Grad de prioritate pentru obiectivele de management

Semnificaie coduri

Obiectiv principal

Obiectiv secundar

Obiectiv opional

Nu se aplic

Managementul Parcului Naional Ceahlu asigur meninerea cadrului fizico-geografic n stare

natural, protecia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice i a diversitii biologice n condiii
de stabilitate ecologic, prevenirea i excluderea oricrei forme de exploatare a resurselor naturale i a
folosinelor terenurilor, incompatibil scopului atribuit.
Constientizare publica si educatie ecologica
In cadrul acestei componente a proiectului au fost realizate numeroase activitati prin care s-a
dorit sensibilizarea publicului larg cu privire la importanta declararii zonei ca parc national, si a
protectiei naturii in general precum si atragerea copiilor din localitatile inconjuratoare parcului si nu
numai in activitati axate pe conservare mediului inconjurator si a parcului in special.
Principalele parghii cu ajutorul carora a fost si este implementat acest program, intrucat el
continua si dupa finalizarea proiectului sunt:
9

Aparitii in mass-media (interviuri presa scrisa, radio, televiziune, materiale documentare etc.)
Elaborarea de materiale promotionale (brosuri, pliante, postere, harti, insigne, mape, fanioane
etc.)

Infrastructura (panouri informative, placute, traseu ecologic etc.)

Site web

Organizarea de evenimente (tabere, concursuri etc.)

Prezentari si participari la diferite evenimente locale, nationale si internationale (targuri,

expozitii, intalniri de lucru, seminarii etc.)

Implicarea autoritatilor locale si buna comunicare a acestora

In activitatea sa Administratia Parcului nu isi poate duce la indeplinire obiectivele sale fara o
stransa legatura cu comunitatile din jurul acestuia. Pentru aceasta, inca de la inceputul proiectului au
fost organizate numeroase intalniri de lucru cu comunitatile locale in vederea promovarii ideii de parc
national si pentru a furniza membrilor comunitatilor informatiile necesare legate de conservarea
biodiversitatii, avantajele pe care le presupune infiintarea unui parc national, precum si restrictiile care
pot apare odata cu instituirea regimului de arie naturala protejata.
De asemenea reprezentanti ai comunitatilor locale sunt prezenti in cadrul Consiliului Consultativ
de Administrare, tocmai pentru a-si putea reprezenta interesele comunitatilor din care provin si de a
participa
activ
in
cadrul
procesului
de
management
al
parcului.
Principalele obiective ale administratiei parcului legate de comunitatile locale sunt urmatoarele:
Utilizarea rationala a resurselor naturale de catre localnici
Incurajarea si promovarea valorilor locale (arhitectura, mestesuguri, obiceiuri traditionale)

Dezvoltarea de activitati alternative care sa aduca beneficii atat comunitatilor cat si Parcului

Promovarea scutirii de taxe si impozite pentru proprietarii ce detin terenuri in interiorul ariei
protejate

In continuare este prezentat arborele obiectivelor :

10

Nivel ridicat al
veniturilor din
turism
Conservarea
biodiversitatii pe termen
lung

Protejarea unor
specii de plante si
animale

Numar ridicat de
turisti

Dezvoltarea corespunzatoare a activitii de

paz si ecologizare pentru conservarea
biodiversitii
Planificarea
corespunzatoare a
gestionarii deseurilor

Exploatarea rationala a
resurselor

Nivel ridicat de
protejare a
biodiversitatii

Evitarea amplasarii
constructiilor in
zone protejate

Conservarea in
primul rand a
zonelor protejate

Turismul
controlat

Pasunatul
controlat

Rationalizarea
numarului de
animale domestice

Presiunea antropica
scazuta

Educarea
populatiei spre
evitatrea
despaduririlor
Circuitul
informational
eficient
Implicarea sporita
a autoritatilor
locale

asupra biodiversitatii
Analiza strategiei
Principalele strategii care vor fi adoptate in cadrul proiectului se refera la educarea populatiei
din zona si a vizitatorilor in spiritual responsabilitatii fata de natura,precum si planificarea
corespunzatoare a gestiunii deseurilor.Am ales alceasta strategie in functie de resursele materiale si
umane pe perioada de implementare a acestuia.Fondurile disponibile sunt insuficiente pentru a
desfasura o campanile eficienta prin care sa se implice autoritatile locale si de aceea s-a tinut cont de
prioritatile factorilor interesati,buget,timpul necesar implementarii.

Matricea logica
Interventia logica

Indicatori de verificare a
Obiectivelor

Surse de
verificare

11

Supozitii

Obiective generale
-Protejarea unor specii de
plante si animale
-Conservarea biodiversitatii
pe termen lung
-Numar ridicat de turisti

-Numarul speciilor de plante

si animale protejate creste cu
6% inca din primul an

Statistici
nationale/locale/j
udetene

-Numarul turistilor creste cu

11% in primul an

Directia
judeteana de
Statistica

-Nivelul de salarizare in
turism creste cu 6% dupa
primul an

Anuar statistic

-Nivel ridicat al veniturilor din

turism
Scopul proiectului
Conservarea biodiversitatii
habitatelor si speciilor

-Scaderea cantitatii de deseuri

cu 9% dupa 2 ani
-Numarul turistilor creste cu
5% dupa primul an
-Creste nivelul de protejare a
biodiversitatii cu 5,5% dupa 1
an

Rezultate
-reconstructia unor habitate
degradate
- planificarea corespunzatoare
a gestiunii deseurilor
-educarea populatiei

Activitati
1.1-Achizitionarea de
materiale necesare pentru
constructia unor mici
adaposturi pentru animale
1.2-Aducerea unor noi specii
de animale

- Rapoarte
Camera de
Comert
-Rapoarte
Statistice

-Circuit informational
eficient
-Implicarea autoritatilor
locale

-Reducerea cantitatii de
deseuri cu 9% dupa 2 ani

Rapoarte,evident
e ale centrului

-Comunicare eficienta a
actorilor locali

-Numarul de indivizi din

anumite specii de plante si
animale creste cu 5% dupa 1
an

AJOFM

-Sprijin al autoritatilor
locale

-Creste numarul de materiale

informative pentru populatie
cu 15% dupa primul an

Rapoarte progres
proiect

Rapoarte
statistice

Mijloace
-Surse financiare pentru
cofinantare alocate prin
Hotarare a Consiliului Local

-Sprijin de la autoritatile
locale si din partea
mediului de afaceri

-Ajutor din partea

localnicilor,in special pe
partea de colectare deseuri

1.3-replantarea unor specii de

plante
2.1 Organizarea de tabere
ecologice si activitati de
colectare a deseurilor

Implicarea autoritatilor
locale,dar in special a
localnicilor

2.2 Organizarea de concursuri

pe teme ecologice
2.3 Amplasarea de
12

eurocontainere in Bicaz

3.1 Realizarea unei baze de

date de biodiversitate completa

Sprijin din partea mass

media

3.2 Distribuirea unor

brosuri,materiale
informative,pliante pentru
localnici

Implicare din partea

localnicilor si vizitatorilor

3.3 Aparitii in mass media

Pre-conditii
Sustinerea factorilor de
decizie
Existenta parcului in
patrimoniul Consiliului
Local, posibil de
reamenajat
Existenta resurselor
financiare locale pentru
co-finantarea proiectului

Identificarea si explicarea impactului pozitiv si negativ al proiectului

Conservarea biodiversitii Parcului National Ceahlau asupra societatii din
punct de vedere economic, social si ecologic
Impact pozitiv

Impact negativ

Asupra populaiei locale prin creterea

veniturilor, dezvoltarea iniiativei private i
participarea la activitile de dezvoltare
durabil, creterea gradului de civilizaie i a
respectului i grijii fa de natur

Asupra peisajului care se poate degrada prin

distrugerea unor elemente componente sau
suporta consecinele depozitrii necontrolate de
deeuri

Asupra vizitatorilor prin creterea interesului

pentru protejarea naturii, participarea la
activiti n aer liber i natur nepoluat, prin
cunoaterea obiceiurilor i tradiiilor locale

Asupra biodiversitii prin distrugerea i chiar

dispariia unor specii de plante; asupra
animalelor care pot fi speriate de poluarea
sonor

Contientizarea asupra importanei conservrii

naturii n context general i la nivel de Parc
Naional

Asupra populaiei din zon care poate pierde

din tradiiile i obiceiurile locale (atunci cnd
relaia vizitatori populaie local nu se face in
13

contextul unei dezvoltri durabile).

Implicarea n activiti de cercetare tiinific i
realizarea de lucrri tiinifice, de licen, de
masterat .a. presupune o mai larg implicare a
tinerilor n problemele curente de protecie a
habitatelor i biodiversitii, dar i avantaje
pentru administraie ntruct, prin aceasta, se
va completa i mbogi baza de date tiinifice
a Parcului Naional Ceahlu
Antrenarea n activiti de igienizare i
amenajare derulate n Parcul Naional
Relaia dintre administraie i membrii
comunitilor trebuie sa fie permanent i
reciproc, bazat pe ncredere i
responsabilitate. Foarte important este
cooptarea unor reprezentani din cadrul
comunitilor ca voluntari care s transmit
informaia de la administraie la nivel de
comunitate i s retransmit administraiei
punctele de vedere i problemele ridicate de
comunitile locale

Antrenarea membrilor comunitii n

rezolvarea unor probleme privind buna
administrare a parcului. Aceste participri pot
fi directe ( activiti de amenajare, igienizare a
traseelor) sau indirecte ( cooptarea unor
sponsori de la societile comerciale locale,
parteneriat cu reprezentanii administraiilor
locale, ai organismelor silvice i nu n ultimul
rnd cu reprezentanii cultelor din teritoriu care
pot contribui ntr-o mare msura la dezvoltarea
responsabilitilor fa de natur etc.)
Dezvoltarea durabil a comunitilor locale,
gsirea de soluii viabile care s asigure
creterea nivelului de trai al populaiei locale
prin reorientarea ctre ocupaii noi
(agroturism) i orientarea activitilor
tradiionale ( exploatarea pdurii, punatul ),
cu precdere, ctre terenurile situate n afara
ariei protejate
Msuri de informare a membrilor
comunitilor locale privind interesele i
sarcinile ce-i revin Serviciului de Administrare
14

Potenialul turistic este bine reprezentat pe teritoriul Parcului Naional Ceahlu att prin
valoarea peisagistic cat i prin marea bogie a biodiversitii. Atracia pe care o reprezint face ca
Ceahlul s fie printre cele mai vizitate masive montane din Carpaii Romneti datorit nu numai
ofertei peisagistice i de biodiversitate ct i ca posibilitate de recreere i petrecere a timpului liber ntrun cadru natural de excepie i nepoluat.

15