REZERVA IA BIOSFEREI DELTA DUNRII

Student Dumitru AlexandruMihail Anul IV Drept

INTRODUCERE Rezervatia naturala1 este un teritoriu crotit prin lege, in care se gasesc plante, animale, minerale, etc., importante din punct de vedere stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost denumita zona de importanta ecologica nationala si internationala2 si cuprinde urmatoarele unitati fizico-geografice: 1. Delta Dunarii; 2. Complexul lagunar Razim-Sinoe; 3. Litoralul Marii Negre de la Bratul Chilia pana la Capul Midia, apele maritime interioare si marea teritoriala, pana la izobata de 20 m inclusiv; 4. Zona inundabila Isaccea Tulcea; 5. Sectorul Dunarii maritime pana la Cotul Pisicii; 6. Saraturile Murighiol Plopu. Aria totala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este de aproape 580.000 ha din care mai mult de jumatate (338.100 ha) apartine a ceea ce este denumita in mod obisnuit Delta Dunarii in timp ce aria ramasa este impartita intre zona inundabila din susul Dunarii (sectorul Isaccea-Tulcea 9.100 ha), complexul lagunar Razim-Sinoe (101.500 ha), fasia invecinata dela Marea Neagra (130.000 ha) pana la izobata de 20m, si Dunarea maritima intre Cotul Pisicii si Isaccea (1.300 ha). Astfel, coordonatele geografice3 ale limitelor extreme ale rezervatiei sunt urmatoarele: 28 10 50 Est, (Cotul Pisicii) 29 42 45 Vest, (Sulina) 45 27 Nord (Bratul Chilia, km 43) 44 20 40 Sud (Capul Midia). Delta Dunarii este o campie de altitudine foarte joasa, intinzanduse la 0,52m deasupra Nivelului Mediu al Marii Negre cu un gradient general da 0,006m/km. Fiind aproape de nivelul Marii Negre, in cazul Deltei Dunarii, hipsometria este limitata la un numar foarte restrans de valori. In comparatie cu nivelul Marii Negre, numai 20,5% din zona deltei se afla sub 0m. Restul (79,5%) este deasupra 0m, din care cea mai mare parte (54,6%) se afla in diviziunea 0-1m deasupra Nivelului Mediu al Marii Negre. Predominanta zonelor umede in Delta Dunarii se datoreaza
1 2

Conform Dictionarului General al Limbii Romane. Conform articolului 1 din legea 454/2001 3 Conform articolului 2 din legea 454/2001

deversarii in cantitati mari a apei fluviului la confluenta cu delta (prima bifurcatie). Rezervatia Biosferei Delta Dunarii detine triplu statut de protectie4 si anume: 1. Rezervatie a Biosferei desemnata international de Comitetul MAB UNESCO; 2. Zona Umeda de Importanta Internationala desemnata de Secretariatul Conventiei Ramsar; 3. Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal recunoscut de catre UNESCO. Deasemenea, Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii i s-a atribuit si Diploma Europeana de catre Consiliul Europei.

PRINCIPALELE ECOSISTEME ALE REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezevatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un sistem de ecosisteme terestresi/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase. Marimea rezervatiilor biosferei este determinata de cerintele de protectie si conservare eficienta a mediului natural si a diversitatii biologice specifice.5 Luand in considerare configuratia morfologico-hidrografica a zonei, comunitatile sale de flora si fauna si impactul uman pe termen lung, cele doua categorii principale de ecosisteme din Delta Dunarii asociate cu complexul lagunar Razim-Sinoe si zona inundabila a Dunarii dintre Isaccea si Tulcea, ca parte a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, au fost delimitate dupa cum urmeaza:

4 5

Conform articolului 3 din legea 454/2001 Conform articolului 4 din legea 454/2001

1. 2.

Ecosisteme naturale sau ecosisteme partial modificate

de om, care cuprinde 23 de tipuri de ecosisteme, insirande-se de pe bratele Dunarii pana pe plaja. Ecosisteme antropice, ce include numai 7 tipuri de

ecosisteme, terenuri agricole, zone impadurite, plantatii de plopi pe malurile fluviului, ferme piscicole si asezari-sate si orase. Astfel principalele ecosisteme din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii sunt: Dunarea si principalele sale brate Acest tip de ecosistem include Dunarea (de la Cotul Pisicii pana la Ceatalul Chiliei) si cele trei brate (Chilia, Tulcea-Sulina si SfantuGheorghe), impreuna cu ramurile secundare ale bratului Chilia (Tataru, Cernavoda, Babina si Musura), si Garla Turceasca (la Sfantu-Gheorghe). Canalele cu o circulatie activa a apei Acest tip de ecosistem este reprezentat de bratele abandonate ale Dunarii (ex. Dunarea Veche), canalele importante (Mila 35, SireasaSontea, Arhipenco-Papadia, Cranjeala, Cazanel, Bogdaproste, Litcov, Crisan-Caraorman) si altele. Canalele constituie importante artere de circulatie care leaga bratele principale de complexele lacustre, au o directie de curgere apei cu viteza fluctuanta si reversibila in comparatie cu regimul fazei apei (apele cu nivel ridicat in primavara, apele cu nivel scazut in perioada vara-toamna). Apele dulci statatoare Lacurile cu acvator mare sau schimbari active de apa . Cele mai importante ape si complexe lacustre din Delta Dunarii care apartin acestui tip sunt : Furtuna, Matita, Babina, Trei Iezere, Isac, Cazanel, Rosulet, Gorgova, Puiu. Lacuri cu schimbare redusa a apei, partial acoperite de vegetatie plutitoare. Aceste lacuri sunt Merheiul Mare, Merheiul Mic, Rosca, Poliacova, Nebunu, Raducu, Tataru si altele. Principala lor caracteristica este schimbarea redusa care are ca rezultat cresterea cantitatii de depozite, in principal de origine organica. Lacurile din interiorul polderelor, cu schimbare controlata a apei. Aceasta categorie cuprinde lacurile Obretinul Mare, Dranov, Babadag, Cosna, Leahova Mare si Leahova Mica. Apele statatoare salcii si sarate

 Lacurile izolate. Aceste lacuri, Istria si Nuntasi (Tuzla), sunt situate in partea sudica a sistemului lagunar Razim-Sinoe, intre Podisul Dobrogean si bancul de nisip Saele.

Lagunele cu legatura la mare.

Acestea sunt lacurile Sinoe si Zatonul Mare. Datorita pozitiei geografice distincte si impactului uman variat intre acestea exista diferente mari. Paturile stuficole inundate Acest tip de ecosistem acopera suprafete mari alaturi de cordonul de vegetatie de pe malurile lacurilor. De obicei este situat in depresiunile marginite de bancuri de nisip fluviale sau mixte. Paturile de stuf plutitoare Patura de stuf plutitoare este construita din radacini de Phragmites australis si ale altor plante. Baza paturii plutitoare (groasa de 0.5-1.5m), contine mai mult materii organice nedescompuse si humus. Formatiunile de salcii de pe malurile apei Acest tip de ecosistem cuprinde bancuri de nisip de origine fluviala (situate de-a lungul bratelor principale). Cateodata ele formeaza campii relativ mari, atingand pana la 3m inaltime. Digurile fluviale inundate frecvent, cu pasuni in asociatie cu salcii izolate sau palcuri de salcii Ecosistemul este intalnit in special in partile vestice ale deltei unde exista campuri aluviale bine-stabilite si grinduri marine intinse. Dunele de nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, acoperite in parte cu vegetatie Acest ecosistem se intalneste numai pe digurile Letea si Caraorman. Dunele inalte constau din nisipuri bolovanoase, influentate de instabilitate, asadar de distribuirea palcurilor de vegetatie. Panza de apa freatica se retrage la 3 10 m adancime de la suprafata, in functie de altitudinea dunei si de grosimea stratului de nisip. Cordoanele litorale nisipoase slab consolidate Acest ecosistem este inundat frecvent de apele marine, in special pe vreme furtunoasa. Plajele Ca parte a cordoanelor litorale nisipoase, plajele sunt in general neroditoare. Daca apar plante, ele sunt distribuite neregulat, cateva specimene fiind grupate laolalta. In cele mai multe zone, in general, plajele se extind, cu exceptia urmatoarelor zone: Zatonul Mic, Grindul

Mocirla, intre Garla de Mijloc si Garla Turceasca, intre Grindul Cazacului si Garla Imputita, si Golful Musura. Polderele agricole Prima zona de acest fel, Ostrovul Tataru se cunoaste inca din 1939. In interiorul acestor poldere (neafectate de inundatii) intinderi mari nu sunt utilizate pentru agricultura, si nici nu sunt reabilitate din punct de vedere ecologic. Amenajarile silvice Spre deosebire de polderele agricole, amenajarile silvice au luat fiinta la inceputul anilor 60. Procedura uzuala a fost indiguirea unei zone umede, desecarea si curatarea locului de flora naturala si apoi plantarea speciilor de salcie si plop Euro-American (97% din plantatie este acoperita de aceste doua specii, plopul aparand pe 62% din amenajarile silvice). Amenajarile piscicole Proiectate si intretinute adecvat, amenajarile piscicole s-ar fi dovedit a fi foarte potrivite pentru utilizarea durabila a resurselor naturale di Delta Dunarii. Totusi, proiectarea gresit (in special a punctului de localizare), a avut ca rezultat efecte negative severe asupra mediului natural. ADMINISTRATIA REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII Pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes national al rezervatiei, precum si pentru refacerea si protectia unitatilor fizico-geografice, se infiinteaza Adminstratia Rezervatiei, institutie publica cu personalitate juridica, cu sediul in municipiul Tulcea, in subordinea autoritatii centrale pentru protectia mediului.6 Conducerea Administratiei Rezervatiei este realizata de catre Guvernatorul Administratiei Rezervatiei in subordinea caruia se afla Colegiul executiv. Membrii Colegiului executiv sunt numiti prin ordin de catre conducatorul autoritatii centrale pentru protectia mediului.7 Guvernatorul este numit de catre Guvern, la propunerea autoritatii centrale pentru protectia mediului. Aceasta functie de Guvernator este asimilata cu functia de subsecretar de stat.8 Pe langa Administratia Rezervatiei se infiinteaza Consiliul Consultativ de Administrare, alcatuit din reprezentanti ai institutiilor,
6 7

Conform articolului 7 din legea 454/2001 Conform articolului 7 din legea 454/2001 8 Conform articolului 7 din legea 454/2001

organizatiilor economice, autoritatilor si comunitatilor locale care detin cu orice titlu suprafete in perimetrul rezervatiei si care sunt implicate si interesate in aplicarea masurilor de protectie, conservare si dezvoltarea durabila a zonei. Acesta se organizeaza la propunerea Administratiei Rezervatiei cu aprobarea autoritatii centrale pentru protectia mediului care ii aproba componenta si atributiile. Presedintele acestui Consiliu Consultativ este Guvernatorul Administratiei Rezervatiei.9 Administratia Rezervatiei are urmatoarele atributii10: Evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizeaza cercetarea stiintifica, asigura masurile necesare conservarii si protectiei genofondului si biodiversitatii; Stabileste si aplica masurile de reconstructie ecologica a ecosistemelor deltaice; Identifica, delimiteaza si propune autoritatii centrale pentru protectia mediului declararea zonelor functionale ale rezervatiei; Evalueaza starea resurselor naturale si a nivelului de valorificare a acestora, in acord cu potentialul lor de regenerare si cu capacitatea de suport a ecosistemelor; Indeplineste functia de autoritate de mediu, in conditiile legii, pe teritoriul rezervatiei, delimitat conform articolului 2; Exercita controlul asupra modului de aplicare a prevederilor autorizatiilor; Sprijina si protejeaza activitatile economice traditionale ale populatiei locale; Avizeaza, sub raportul protectiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism de pe teritoriul rezervatiei, elaborate potrivit legii; Stabileste, impreuna cu titularii drepturilor de administrare, locurile si conditiile de desfasurare a activitatilor de valorificare a resurselor naturale regenerabile; Promoveaza activitati de cercetare si cooperare stiintifica internationala; Organizeaza actiunile de informare si educatie ecologica; Conlucreaza cu Administratia Nationala Apele Romane in vederea gospodaririi apelor si efectuarii lucrarilor hidrotehnice necesare; Coopereaza cu comisiile interdepartamentale si comisiile judetene de aparare impotriva calamitatilor sau catastrofelor; Colaboreaza cu autoritatile administratiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a standardului de civilizatie;
9 10

Conform articolului 8 din legea 454/2001 Conform articolului 12 din legea 454/2001

 Stabileste, impreuna cu autoritatea centrala pentru transporturi, regulile de acces pe bratele Dunarii, pe lacuri si pe canale pentru barci, salupe, nave fluviale si maritime; Organizeaza actiuni de voluntariat de mediu pe teritoriul Rezervatiei; Elaboreaza si participa la implementarea programelor si proiectelor de cooperare in context transfrontalier, regional si international. In activitatea sa, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, urmareste aplicarea celorlalte acte legale care au tangenta cu specificul rezervatiei (Legea nr.192/2001 privind pescuitul si piscicultura, Legea nr. 103/1998 privind vanatoarea, Legea nr. 213/1998 privind domeniul public, etc.). Totodata Administratia Rezervatiei aplica prevederile conventiilor internationale la care Romania a aderat si care se refera la problematica acestei institutii: Conventia Ramsar privind zonele umede de importanta internationala, Conventia privind patrimoniul natural si cultural UNESCO, Conventia de la Berna, etc. Cheltuielile Administratiei Rezervatiei vor fi acoperite din subventii de la bugetul de stat, din donatii si din surse proprii.11 Actiuni intreprinse pentru diminuarea efectelor poluarii accidentale a fluviului Dunarea. In data de 2 octombrie 2006, autoritatile romane au observat o poluare a fluviului Dunarea cu produse petroliere, intre km 846855, in aval de Portile de Fier. In data de 3 octombrie 2006, autoritatile romane au observat ca fenomenul de poluare a reinceput si s-a extins, astfel ca la amiaza se putea vedea pe fluviul Dunarea, intre km 802 832, o pata uriasa de petrol cu o lungime de 30km si o latime de variind intre 60 200m. dupa inspectii amanuntita pe malul romanesc, specialistii romani nu au identificat nici o sursa de poluare. In acest context, in conformitate cu prevederile Acordului hidrotehnic bilateral in vigoare, partea romana a solicitat partii sarbe sa intreprinda actiuni similare pe teritoriul sau si sa stopeze o posibila poluare si totodata a adresat rugamintea de a efectua o vizita de teren in zona sursei de poluare. Cu acest prilej, s-a constatat ca sursa de poluare este instalatia petroliera de la Prahovo. Avand in vedere aceasta situatie, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a elaborat un Plan de masuri pentru neutralizarea
11

Conform articolului 13 di legea 454/2001

undei de poluare cu produs petrolier de pe Dunare, implicand toate autoritatile locale si centrale cu responsabilitati in acest domeniu. Confor Planului de Actiune, interventia pentru neutralizarea produselor petroliere utilizandu-se materiale absorbante se realizeaza in urmatoarele sectoare:

1. 2. 3.

Calafat Bechet Corabia- se actioneaza cu:

3 salupe pe Dunare un efectiv de 25 de muncitori spilsorb 3000kg, Corabia izlaz se actioneaza cu:

3 salupe pe Dunare un efectiv de 10 muncitori spilsorb 2300kg Izlaz Zimnicea Giurgiu Oltenita se actioneaza cu:

3 salupe pe Dunare 30 de muncitori spilsorb 1600kg. De asemenea, pot fi mentionate urmatoarele masuri care au fost luate: evaluarea calitatii apei Dunarii prin analize de laborator efectuete de Sistemele de Gospodarire a Apelor Dolj, Slatina, Giurgiu, Alexandria, calarasi di 6 in 6 ore. Interventii operative pentru preluarea produsului petrolier cu navele tip DEPOL, apartinand Administratiei Porturilor Maritime si Fluviale. Montarea de baraje gonflabile langa prizele Turnu Magurele, Oltenita, Chiciu, Calarasi. Monitorizarea calitatii apei potabile la statiile de potabilizare mai sus mentionate. Pana la acest moment, nu s-a semnalat mortalitatea resurselor piscicole sau degradarea vegetatiei pe malul romanesc si nu exista depasiri semnificative ale parametrilor de calitate a apei. Romania actioneaza continuu prin toate mijloacele si caile existente, pentru prevenirea si controlul poluarii pe fluviul Dunarea.

Poluarea naturala Poluarea naturala are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de poluanti devine tot mai grav: a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distante de vant si curenti de aer. b) eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intense cu cat solul este lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidrografica bogata c) reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care sa influenteze negative sanatatea populatiei umane. Poluarea artificiala Dupa mediul in care actioneaza sunt cunoscute urmatoarele tipuri de poluare: a) poluarea aerului a cunoscut o mare amploare odata cu cresterea productiei industriale, intensificarea circulatiei rutiere, incinerarea deseurilor menajereUn fenomen foarte grav il reprezinta ploile acide cauzate de combinarea apei cu oxizi de S si N ce se transforma in acizi puternic corozivi. b) poluarea solului-Caracteristicile solului sunt legate direct de productivitatea agricola.Chimizarea in exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca si la acumularea in sol si in apa freatica a unor substante minerale (ex: nitrite care au effect methemoglobinizant pentru om si animale si distrug bacteriile fixatoare

de azot atmospheric)Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza de-a lungul lanturilor trofice, fiind toxice pentru plante si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind necesara crearea de noi substante de sinteza, eficienta dar mai toxice pentru mediu. In natura energia exista sub diferite forme: mecanica, termica, chimica, electrica, nucleara. Acoperirea consumului de energie in continua crestere determina preocuparea permanenta pentru descoperirea de noi surse de energie, de identificare a modalitatilor pentru protejarea surselor neregenerabile, a surselor naturale, de control al emisiilor de CO2.Carbunele, titeiul si gazelle naturale reprezinta surse de energie neregenerabile sau conventionale.Efectele energiei s-au facut simtite datorita cresterii sporite a productiei si consumului de energie, urmate intotdeauna de efecte adverse asupra mediului si sanatatii umane. Poluarea creste continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid in centralele termice sau in industrie cat si datorita autovehiculelor si consumului casnic de energie al populatiei.In mediul urban, transportul este una din principalele cause de contaminare a aerului cu gaze poluante si particule ultrafine produse de motoarele pe benzina sau motorina. De asemenea foarte periculos pentru sanatate este plumbul degajat in urma procesului de combustie de la autovehiculele ce utilizeaza combustibil cu plumb. Acidificarea este procesul prin care suprafata pamantului este saracita in baze si sufera continuu o crestere a aciditatii, ducand la degradarea solului si a apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor aferente.

Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot si ammoniac provenite din depozitele de minereuri, de la spalarea combustibililor solizi, reactiile chimice si transport sunt principalele surse de acidificare. Prognozele arata ca acidificarea soluluiproduce importante daune in special asupra agiculturii. Metode de combatere a efectelor acesteia exista, dar costurile sunt foarte ridicate. Impactul cel mai puternic se face simtit asupra agriculturii, ceea ce afecteaza in special populatia saraca. Statisticile indica o degradare globala de 2000 de milioane de hectare de pamant, o suprafata echivalenta cu o treime din suprafata agricola globala si suprafata ocupata de padure.Peste 300 de milioane de hectare se gasesc la un nivel de degradare astfel incat se considera ca fenomenul este ireversibil. Productia de energie (incluzand biomasa si biogazul) nu sunt cause majore ale degradarii solului, dimpotriva aceasta poate juca un rol pozitiv in stoparea fenomenului. De exemplu introducerea unui system modern de producere a energiei pe baza de biomasa ar putea actiona asupra pretului de piata al biomasei si a-l face profitabil pentru restaurarea unor zone cu potential productive afectate de degradarea si transformarea acestora in asa numite ferme energetice.Schimbarile climatice sunt datorate cresterii in atmosfera a concentratiilor de gaze cu efecte de sera, datorate dezvoltarii industriale globale, acestea reflectandu-se asupra balantei energetice a pamantului in general.{2} Contributia cea mai insemnata la producerea schimbarilor climatice o are sectorul energetic. In mod current sistemul energetic este bazat pe arderea combustibililorsolizi, ceea ce insumeaza aproximativ 76% din energia primara a lumii. Combustia acestor combustibili solizi conduce la trei sferturi din productia anuala de dioxid den carbon.

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati inseminate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc.Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom) in cazul intreprinderilor prelucratoare de metale neferoase, sau alte noxe. Metale grele au invadat Delta Dunarii; in primele zile ale acestui an, cercetatorii Institutului National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii au dat publicitatii concluziile unei investigatii effectuate pe parcursul intregului an 2000 in vederea cuantificarii impactului poluarii in Delta Dunarii. Studiul intreprins de cercetatorii de la institutul tulcean a avut ca obiectiv si determinarea prezentei metalelor grele in tesuturile pestilor si ale molustelor din zona deltaica. Trebuie spus ca specialistii de la Institutul din Tulcea efectueaza astfel cercetari la solicitarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului inca din anul 1997. O prima concluzie si cea mai alarmanta a respectivului studio este aceea ca in apa din Delta Dunarii aproape toate metalele grele inregistreaza depasiri semnificative ale valorilor maxime admise de legislatia din tara noastra. Doar manganul este singurul metal greu care se afla, in zonele acvatice din Delta, sub nivelul maxim admis. Trebuie spus insa ca metalele rare nu inregistreaza concentratii foarte mari in toate zonele din Delta. Conform studiului citat cele mai mari concentratii de fier se afla in apele lacurilor Iacub, Raduculet si Sinoe. Zincul depaseste concentratia maxima admisa in lacurile Nebunu, Miazazi, Furtuna si Raduculetu, iar nichelul a inregistratn cresteri alarmante in apele lacurilor Rosu, Rosulet, Rotundu, Raduculet, Erexciuc si Iacub. De asemenea, cadmiul a fost depistat in cantitati

alarmant de mari in apa lacurilor Samova, Rotunda, Rosu, Merhei, Sinoe si Razelm. Semnificativ este si faptul ca respectivele concentratii de metale grele nu s-au diminuat nici pe parcursul ultimului an, dupa concentratiile foarte mari inregistrate pe parcursul anului 1999. Concluzia specialistilor tulceni este ca aceasta poluare masiva cu metale grele, cu toate ca aceasta a fost semnalata cu cativa ani in urma, s-a accentuat brusc in urma razboiului din Iugoslavia si, mai ales ca urmare a bombardamentelor uzinelor chimice situate pe malul Dunarii in fosta Iugoslavia. Grav este ca respectivele metale se regasesc deja si in sedimentele de pe fundul lacurilor din Delta. Cantitati mari de nichel, de exemplu, se afla pe fundul lacurilor Nebunu, Furtuna si Erexciuc, iar cadmiul depaseste valorile maxime admise in sedimentele Rosu, Rosulet, Furtuna, Raduculet, Merhei. Ingrijorator este sim faptul ca unele metale grele, cum este cadmiul, au patruns peste limitele maxime admise si in tesuturile unor specii, fiind depistati de catre cercetatorii tulceni in zonele Caraorman si Matita. Aceeasi specialisti sustin ca respectivele metale aflate in cantitati mari in organismul pestilor, ca si in altor vietuitoare, pot conduce la malformatii semnificative. Respectivele metale afecteaza mai ales sistemul osos al pestilor si pe cel muscular. La unele specii de pesti cum este carasul, de exemplu, au fost depistate in organism cantitati de cadmiu de peste 3 ori mai mari decat nivelul admis de legislatia din tara noastra. Asa stand lucrurile, cercetatorii institutului tulcean trag un serios semnal de alarma asupra efectelor pe care le poate avea poluarea cu metale grele asupra Deltei Dunarii. Astfel putem zice ca degradarea mediului inconjurator afecteaza vietile a sute de milioane de oameni si intarzie dezvoltarea multor tari.

Pentru protectia complexelor naturale a Deltei Dunarii, unul din cel mai mare riu European, a fost creata rezervatia Biosferica a Dunarii. Flora acestei rezervatii contine circa 1500 specii, iar fauna 3600. Din ele 16 specii au fost introduse in Lista Rosie Europeana, iar mai mult de 70 in Cartea Rosie a Ukrainei. Printre ele - morunul si somonul care in Ukraina in afara hotarelor rezervatiei practic lipsesc. In rezervatia Deltei Dunarii se gasesc cele mai mari colonii a pelicanului roz si cretos din Ukraina precum si multe alte pasari importante faunei deltei Dunarii Deci, nu intimplator ca aceste teritorii aqua-mlastinoase ale Deltei Dunarii sint incluse in componenta celor mai de pret si a celor mai bogate biodiversitati din lume. Prin hotarirea UNESCO de la 02.02.1999, rezervatia Deltei Dunarii a primit certificatul international de Rezervatie Biosferica. Dar toate aceste realizari in timpul apropiat vor putea avea doar o valoare istorica. Problema este ca, de la sfirsitul anului 2001, in pofida parerii Academiei de Stiinte a Ukrainei, Ministerul Transportului "croeste" proectul construirii unui canal naval e teritoriul zonei Rezervatiei Biosferice a Dunarii. Constructia canalului prevede adancirea uneia din minicile Dunarii, pentru ca pe ea sa poata trece navele maritime. Daca se vor efectua lucrari de adincire a fundului riului in zona rezervatiei si apoi de a pune in miscare corabiile - mentinerea in acest areal a complexelor naturale e putin probabila.Dar insusi faptul "sectionarii" va fi un precedent periculos.

BIBLIOGRAFIE

1.LEGEA NR.454/2001 privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.