UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

ALUNECARILE
DE TEREN

STUDENT – ION (STANCIU) GABRIELA

SPECIALIZAREA – INGINERIA SI
MANAGEMENTUL AFACERILOR AGRICOLE I.D. ANUL II

Seria1, grupa 3

Aprile 2023
1
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN

Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc

procesul de deplasare naturală a maselor de roci pe o suprafață înclinată,cu participarea apei,
sub acțiunea variaților bruște ale forței de gravitație.

Unde apar alunecările de teren ?

Spaţiile geografice predispuse alunecărilor de teren sunt zonele cu relief de altitudine

medie alcătuit din dealuri şi din podişuri.

Cauzele alunecărilor de teren:

1) cauze naturale

2) cauze datorate unor activităţi umane (antropice).

Cauzele naturale
Cauzele naturale ale alunecărilor de teren pot fi determinate de următorii factori:

1) factorii climato-meteorologici,

2) factorii biotici

3) factorii mecanici naturali.

Factorii climato-meteorologici
Factorii climato-meteorologici cei mai importanti sunt:

- precipitațiile sub orice formă;

- temperatura;

- fenomenul de inghet-dezghet;

- acțiunea vântului;

- seceta etc.

Dintre toți acești factori climatico-meteorologici, precipitațiile, fie sub formă de apă,
fie sub formă de zăpadă, sunt responsabile pentru provocarea celui mai mare număr de
alunecări de teren. Apa rezultată în urma acestui fenomen ajunge să se infiltreze în teren,

2
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

influențând debitul și sensul de curgere a pânzei freatice, cu urmări nefaste asupra stabilității
terenurilor aflate în pantă.

In cele mai multe cazuri, alunecările sunt cauzate de existența unor mase de argile
sau roci argiloase, care au rolul de suprafețe de alunecare, fie pentru ele însele fie pentru alte
roci aflate pe suprafața lor. Spre exemplu, în argilele tari și omogene, forțele care apar ca
urmare a infiltrației apei provoacă formarea unor planuri de alunecare la adâncimi foarte mari.
Acest lucru este datorat reducerii efortului efectiv normal provocat de infiltrarea apei sau de
forțele ascensoriale, facilitând creșterea de volum în lungul planului de alunecare, chiar dacă
greutatea stratului superior este mai mare.

Presiunea apei din pori nu trebuie privită doar ca un factor care micșorează efortul
total unitar. Multe alunecări lamelare, datorate prezentei apei in masiv, prezinta o serie de
asemănări. Prima ruptura nu apare la baza taluzului ci într-un punct in care apa iese la
suprafața masivului. Apoi, se produc deplasări ale blocurilor de pământ, fiind acoperite
izvoarele de apa, si astfel fiind obstrucționată scurgerea libera a apei, înmuindu-se terenul.

Alunecările provocate din cauza dezvoltării unei puternice subpresiuni a apei

subterane la zona de contact a straturilor mai permeabile cu straturi inferioare cu o
permeabilitate scăzută se manifestă printr-o propagare rapidă a suprafeței de rupere. Apariția
noilor crăpături este o chestiune de ore, suprafața terenului fragmentându-se în blocuri de
mare întindere, chiar dacă înclinarea masivului de pământ este relativ mică.

Pe lângă panta versantului, acesta este unul din factorii care pot declanșa alunecările
de teren.

Factori biotici
Din categoria factorilor biotici fac parte prezența sau absența vegetației, dezvoltarea
microorganismelor care pot conduce la transformări chimice, cu posibilitatea apariției de
potențial electric între straturi și creșterea presiunii gazelor din pori și natura vegetației.

Factori mecanici
Factorii mecanici naturali sunt deosebit de variați și sunt în concordanță cu zona
geografică a amplasamentului care prezintă potențial de alunecare.

Din categoria acestor factori fac parte:

- eroziunea

- abraziunea

- sufozia
3
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

- exploziile din cauze naturale

- cutremurele de pământ

- erupțiile vulcanice etc.

Cauzele antropice ale alunecărilor de teren

Aceste cauze depind strict de interacțiunea omului cu mediul înconjurător. În cadrul
acestor factori sunt cuprinse:

- activitățile de excavare necontrolată;

- scurgerile de apă din rețelele hidroedilitare ce contribuie la modificarea regimului

hidrostatic natural;

- modificările care țin de scopul inițial de utilizare a diferitelor amplasamente;

- încărcările suplimentare ale masivelor de pământ;

- vibrațiile etc.

De asemenea, în această categorie de factori pot fi incluse și defrișările necontrolate

din Romania ultimilor ani, fenomen care a condus la transformarea unor suprafețe însemnate
din zone sigure în zone cu potențial de alunecare.

Efectele alunecarilor de teren

Efectele manifestate ale alunecărilor de teren sunt:

- Distrugerea parţială sau totală a construcţiilor de orice fel (tip),

- Blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi formarea unor acumulări de apă cu
pericol de inundaţii,

- Distrugerea parţială sau totală a reţelelor de edilitare (apă, gaze, canalizare, etc.).

- Blocarea unor căi de comunicaţii (feroviare, rutiere, fluviale, etc.).

Masuri de prevenire, protectie si interventie in cazul alunecarilor de

teren
Măsurile planificate pentru prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de
teren sunt similare celor aplicate în caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul că
evenimentul nu se desfăşoară chiar prin surprindere.

4
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze foarte variate între 3 m/s şi 0,6 m/an.

Poate fi presupusă deplasarea unor straturi de roci, în zonele de risc, creându-se în

acest fel posibilitatea realizării măsurilor de protecţie. Deci, un rol însemnat revine acţiunilor
de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren şi alarmarea (avertizarea)
populaţiei în timp util realizării protecţiei.

Pentru prevenirea şi protecţia urmărilor dezastruoase ale alunecărilor de teren sunt

necesare următoarele măsuri:

1. realizarea din timp a intervenţiilor necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi dezvoltare a

lor
2. aplicarea procedeelor adecvate de ţinere sub control,
3. preconizarea şi planificarea din timp a măsurilor corespunzătoare de protecţie:
3.1. asigurarea unui sistem de drenare a apei din masivul versantului printr-un sistemde
drenuri,
3.2. împădurirea şi înierbarea versanţilor (se pot folosi şi plase geotextile sau
geosintetice).
4. evitarea amplasării unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele în care
asigurarea stabilităţii stratului nu se mai poate realiza sau este foarte costisitoare.
5. Informarea curentă a populaţiei din zona de risc.
În acţiunile de intervenţie în afara cazurilor particulare se va urmări recuperarea
bunurilor materiale şi refacerea avariilor. Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se
realizează în condiţii similare acţiunilor preconizate intervenţiei în cazul cutremurelor de
pământ.