A

Rezervații naturale forestiere din județul

Suceava
Cuprins
Introducere.................................................................................................................3

Rezervațiile naturale forestiere din județul Suceava.................................................4

1. Tinovul Șaru Dornei..........................................................................................5

2. Codrul secular Slătioara..................................................................................10

3. Codrul secular Giumalău.................................................................................13

4. Codrul secular Loben......................................................................................18

5. Făgetul Dragomirna.........................................................................................20

6. Jnepenișul cu Pinus cembra – Călimani..........................................................22

7. Pădurea Crujana...............................................................................................24

8. Pădurea Roșoșa................................................................................................26

9. Pădurea Voivodeasa........................................................................................27

10. Pădurea Zamostea – Lunca............................................................................28

Bibliografie..............................................................................................................34

2|Pagina
 Introducere

Parcurile naționale și rezervațiile sunt locuri unice dintr-o tară, stabilite de catre
guvern pentru a proteja ecosistemul, specii de plante și animale, cascade în lanț,
formațiuni geologice sau locuri istorice și arheologice. Parcurile nationale și
rezervațiile se bazează pe biodiversitate tocmai pentru a proteja toate resursele
naturale.

Parcurile naționale reprezintă spații naturale reprezentative, cu diverse

peisajegeografice, obiecte și complexe naturale, specii floristice și faunistice
autohtone, destinate utilizării în scop științific, recreativ, economic, cultural,
instructiv-educativ, etc. În general, aceste locuri protejate sunt în afara zonei de
vânătoare, extragerii de gaze naturale, mineritului și a altor activități de exploatare
a resurselor.

Rezervațiile naturale, sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția
și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic,
faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. În
România primele arii protejate au fost constituite încă de la începutul secolului al
XX-lea (1925 – 1935), din dorinţa omului de a ocroti multe specii de floră şi faună
rare sau pe cale de dispariţie. Există o puternică concentrare a ariilor protejate în
spaţiul montan şi colinar.

3|Pagina
 Rezervațiile naturale forestiere din județul Suceava

1. Tinovul Șaru Dornei

2. Codrul secular Slătioara
3. Codrul secular Giumalău
4. Codrul secular Loben
5. Făgetul Dragomirna
6. Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani
7. Pădurea Crujana
8. Pădurea Roșoșa
9. Pădurea Voivodeasa
10. Pădurea Zamostea - Lunca

4|Pagina
 1. Tinovul Șaru Dornei

Figura 1. Tinovul Șaru Dornei, poza realizată de mine

Tinovul
Șaru Dornei este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-
a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), fiind declarată prin Legea Nr. 5 din 6
matie 2000, iar prin O.M.1964/13.12.2007, este protejată ca propunere de sit
pentru rețeaua ecologică europenă Natura 2000, în vederea conservării habitatelor
naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar.

Rezervația naturală este situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ

al comunei Șaru Dornei, în nord-estul localitatății Neagra Șarului, în apropiere
drumului ce duce la Gura Haitii.

5|Pagina
 Figura 2. Tinovul Șaru Dornei, localizare
I. Informații generale
orientative

Tinoavele sau mlaștinile oligotrofe (sărace în substanțe nutritive) se întâlnesc în

regiunile depresionare cu climat rece și umed și pe platourile înalte muntoase. În
fapt sunt aglomerări de mușchi de tip Sphagnum, dar elementul interesant îl
constituie prezența coniferelor, unele dintre ele relicte glaciare rămase captive după
ultima glaciațiune terminată acum mai bine de 10.000 de ani).

De cele mai multe ori se întilnesc specii de pin, de molid sau brad, mai rar specii
de flori. Drenajul apei este slab, datorită turbei care este la origine un sol plin cu
fragmente descompuse de plante, astfel că apa băltește aici permanent, (polenul
prezent în turbă, ajută la stabilirea perioadelor de vegetație din era glaciară).

6|Pagina
II. Elemente caracteristice

Are o suprafață de 38 hectare, habitatul caracteristic fiind reprezentat de o

turbărie acidă ombrotrofică, săracă în nutrienți minerali și hidrologic menținută în
principal prin aportul precipitațiilor. Nivelul apei est mai înalt decât pânza freatică
înconjurătoare, iar vegetația perenă este dominată de perne (movilițe) viu colorate
de Sphagnum spp. (ce permit suprânălțarea mlaștinii în partea ei centrală), Erico-
Sphagnetalia magellanici, Scheuchzerietalia palustris p.p., Utricularietalia
intermedio-minoris p.p., Caricetalia fuscae p.p.).

Peste fondul vegetației alcătuit din mușchi arctic de tip Sphagnum, în

condiții austere de troficitate, s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru (Pinus
silvestris forma turfosa), dedesubt fiind un strat de turbă.

Tot aici pot fi enumerate specii precum:

Plante: roua cerului (Drosera rotundifolia), bumbăcărița (Eriophorum vaginatum),

răchițeaua (Vaccinium oxycoccos), ruginarea (Andromeda polifolia), curechiul de
munte (Ligularia sibirica), specia de rogoz (Carex echinata)

Păsări: codobatura vânătă (Anthus pratensis), fâsa de luncă (Motacilla cinerea),

sfrânciocul (Lanius collurio)

Mamifere: Mistrețul (Sus scrofa)

Figura 3. Roua cerului (Drosera rotundifolia) Sursa>

https://www.revista-tratamente-naturiste.ro/drosera-rotundifolia-
roua-cerului/

7|Pagina
Figura 4. Bumbăcărița (Eriophorum vaginatum) Sursa>
https://en.wikipedia.org/wiki/Eriophorum_vaginatum

8|Pagina
 Figura 5. Ruginarea (Andromeda polifolia) Sursa>
Figura 6. Curechiul de https://appeltern.nl/nl/tuinadvies/plantenencyclopedie
munte (Ligularia sibirica)
/andromeda_polifolia_blue_ice_-_lavendelheide
Sursa>http://www.fundatiacarpati.ro/formarsh/30-iulie-
2015-a-inflorit-curechiul-de-munte-ligularia-sibirica/

Figura 7. Codobatura vânătă (Anthus pratensis)

Sursa:https://www.pasaridinromania.com/2014/01/codobatura-
9|Pagina
de-munte-motacilla-cinerea.html
 Figura 8. Sfrânciocul (Lanius collurio)
Sursa:http://pasaridinromania.sor.ro/Sfrancioc-rosiatic

Figura 9. : Mistrețul (Sus scrofa)

Sursa:https://vanatoarecluj.wordpress.com/atlas-
vanatoresc/mistretul-sus-scrofa-l/

Importanță

Sit important pentru conservarea speciei de

pin silvestru (Pinus silvestris, forma turfosa).

2. Codrul secular Slătioara

10 | P a g i n a
 Codrul secular Slătioara este o arie protejată de interes național ce
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier) situată pe
versantul sud-estic al masivului Rarău, în județul Suceava, comuna Stulpicani, pe
teritoriul satului Slătioara.

Codrul secular Slătioara a fost declarat rezervație naturală în baza Deciziei 248 a
Hotărârii Consiliului de miniștri din 1941. De atunci, copacii mor în picioare, se
descompun și oferă hrană pentru generațiile viitoare. În România, nu mai există
astfel de păduri de rășinoase, aceasta fiind a doua din Europa, după Germania.

I. Informații generale orientative

Codrul secular Slătioara a fost declarat rezervaţie naturală în 1941 şi acest

lucru prezintă o deosebită importanţă datorită vechimii mari a arborilor şi mai ales
a coniferelor. De atunci, copacii mor în picioare, se descompun şi oferă hrană
pentru generaţiile viitoare. În România, nu mai există astfel de păduri de răşinoase,
aceasta fiind a doua din Europa, după Germania.

Speciile de vegetație sunt numerose: brad, molid, pin silvestru, tisa, fag,
paltin de munte, salcii, tisa, carpen etc. la care se adaugă specii de flori (floarea
pastelui, omagul, clopoței, piciorul cocoșului, papucul doamnei, și multe altele, în
total peste 900 de specii de plante. Fauna este reprezentată de specii caracteristice
zonei de munte între care remarcăm râsul precum și cinci specii noi de fluturi.

În susurul râurilor sale şi al bocănitului făcut de ciocănitori, Codrii Seculari

Slătioara îşi dezvăluie farmecul pe măsură ce înaintezi pe traseul destinat turiştilor.
Pădurea rămâne o „insulă” a copacilor care cresc doar ca să atingă cerul, unde
molizi vechi de 300-400 de ani ating o înălţime de 60 de metri.

Rezervația Naturală Codrul Secular Slătioara este unul dintre cele mai importante
obiective turistice din Bucovina, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă
aflați în apropiere.

11 | P a g i n a
Figura 11. Sursa: https://www.campulungmoldovenesc.ro/descopera/codrul-secular-slatioara

12 | P a g i n a
 3. Codrul secular Giumalău

Codrul Secular Giumalau constituie o rezervatie paduroasa a Academiei

Romane, situata in zona padurilor de molid ale Carpatilor Orientali, in bazinul
hidrografic superior al Moldovei, asezat pe versantul nord-vestic al Masivului
Giumalau, pe valea paraului Putna Mare, la 46°26’ Lat N si 25°30’ Long E.

Codrul Secular Giumalau este situat in Ocolul Silvic Pojorata UP III Valea Putnei,
care se intinde pe teritoriul comunei Pojorata, judetul Suceava.

13 | P a g i n a
Figura 12. Codrul secular Giumalău. Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Codrul_secular_Giumal%C4%83u
I. Informații generale orientative
I.1. Geologie

Pădurea este situată pe versantul vestic al masivului Giumalău, care domină

falnic zona cristalino-mezozoica a munților Bistriței din Carpatii orientali.
Structura geologica este alcătuită în întregime din șisturi cristaline, iar cele mai
mari înălțimi se suprapun unei benzi de roca dură – așa-numitul dyck porfiroid
atribuit proterozoicului superior – paleozoicului.

I.2. Geomorfologie

Relieful înconjurător este în general greoi, cu spinări larg vălurite, specifice

munților cristalini, foarte bogat în ape superficiale. Văile sunt destul de largi și cu
multa apă, iar pe fundul depresiunilor de la partea inferioară a rezervației și mai
ales în aval de aceasta, apar porțiuni de terenuri cu exces de umiditate. Expoziția
generală a rezervației este vestică. În interior însă, cele mai frecvente fiind sud-
vestice și nord-vestice. Culmile dintre păraie, denumite local picioare, constituie
cele mai scurte și lesnicioase câi de picior, prin care se poate traversa rezervația,
fie în amonte pentru a ajunge în poienile „Ciungi" și „Anitan" sau golul alpin de la
limita superioară, fie în aval pentru a coborî la drumul auto de acces care ajunge pe
piriul Putna Mare pină la limita de jos a rezervației. Două dintre aceste picioare
sint mai accesibile : „Piciorul Stirparilor",care pornește din părăul Putna Mare și
ajunge la culmea „Alunul" limitând rezervația în partea de nord-vest și „Piciorul
Anitan" care pornește din „Anitan". Altitudinea dominantă la care se situează
rezervația este de aproximativ 1400 m; minima 1230 m, se afla în u.a. 119 A, la
punctul unde părăul Putna Mare iese din rezervație, iar maxima 1680 m, în u.a. 122
B, reprezentind coltul păduros cel mai înaintat în spre golul alpin. Diferență
altitudinală generală de aprox. 450 m pe distanțe relativ scurte, variind intre 0,8—
1,2 km, precum și configurația locală a determinat înclinări mari ale terenului,
pantele variind între 15-35°. Așezăturile sau terenurile cu pante mici, sunt relativ
puține în cuprinsul masivului păduros. ; Față de înălțimile piscurilor, masivului
Giumalău : Sapele 1427 m, Ciungi 1521 m, Stegele 1630 m, Alunul 1667 m și în
sfârșit, Giumalău 1857 m, se constată că partea superioară a rezervației urcă mult
în inima golului alpin. Hidrologia Zona este situată în bazinul hidrografic al
părăului Putna Mare. Rețeaua hidrografică este bogată, favorizată de condițiile
climatice și litologice. Regimul hidrologic este preponderent din precipitații,
configurația terenului sub forma unei semi-pâlnii reprezentând bazinul de recepție

14 | P a g i n a
a piriului Putna Mare alcătuit din 6 piraie și mai multe pârăiașe, despărțite de culmi
ce converg către confluența acestora.

I.3 Flora și comunități de plante

15 | P a g i n a
 Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid (Picea abies (L.)
Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea
alpina. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere a golului alpin,
arboretele încheiate, cu coronamentele dese, caracteristice speciei, nu permit decit
o iluminare slabă a solului, ceea ce are că urmare o reprezentare foarte redusă atât
a elementelor arbustive, cât și a celor erbacee. În scurt timp după deschiderea
arboretelor însă (deschideri cauzate prin doborâturi de vint) în ochiurile create se
instalează o abundentă floră erbacee, specifică
tipului de pădure și mărimii deschiderii, elementele
arbustive intirziind să apară și în aceasta situație. În
câteva asemenea ochiuri s-a analizat pătura erbacee
și arbustivă, constatând următoarea compoziție:
Achillea millefolium L., Agrostis tenuis Sibth.,
Alchemilla silvestris Schm., Athyrium filix - femina
(L.) Roth., Caltha laeta Schott N. Ky., Campanula
patula L., Campanula trachelium L.,
Chrysanthemum rotundifolium W. et K., Circaea
lutetiana L., Crysosplenium alternifolium L.,
Cystopteris fragilis (L.) Bernh., Deschampsia
caespitosa (L.) Beauv., Dryopteris austriaca
(Jacq.) Woynar., Epilobium montanum L.,
Euphorbia polychroma Kerner, Filipendula
ulmaria (L.) Maxim, Geranium phaeum L.,
Gnaphalium sylvatica Baumg., Hypericum Figura 13. Lilium martagon, Sursa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Lilium_martagon
maculatum Fuss., Juncus effusus L., Lilium
martagon L., Lotus corniculatus L.,
Mycelis muralis (L.) Rchb., Myosotis
palustris (L.) Nathh., Oxalis acetosella L.,
Phegopteris dryopteris Fee., Pirola
uniflora, L.., Prunella vulgaris L.,
Ranunculus repens L., R. sardous Cr.,
Rubus idaeus L., Salix silesiaca Willd.,
Symphyturn cordatum W. et. K., Trifolium
pratense L., Tussilago farfara L., Urtica
Figura 14. Myosotis palustris. Sursa:
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Myosotis_palust
dioica L., Vaccinium myrtillus L., Veronica
ris.jpg chamaedrys L. Dintre asociațiile vegetale
întâlnite amintim: Festucetum secotilis, Festucetum verzicolores, Festucetum
16 | P a g i n a
suspinae, Juncetum trifoii, Trifidi- Supinetrum, Nardetum strictae montanum,
Myrtillo- Collunetum, Festucetum rubrae montanum, Trisetetum florescentis,
Hieracio (transilvanica) - Piceetum, Hieracio - Piceetum Juniperetosum, Hieracio
Piceetum ocolidetosum, Luzulă (Sylvaticae) - Piceetum, Myrtillo - Piceetum
abietis.

I.4. Fauna

Fauna este asemănătoare celei întâlnite frecvent în Carpatii Romanești.

Astfel, în acest perimetru, întâlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus
elaphus), mistrețul (Sus scrofa), rasul (Lynx lynx), vulpea (Vulpes vulpes), jderul
(Martes martes), veveriță (Sciurus vulgaris), lupul (Canis lupus), pisica sălbatic
(Felis sylvestris). Destul de des întâlnim șoarecii de zăpadă (Microtus nivalis
nepum). Dintre pasări amintim : pițigoiul (Paruș major), ciocănitoarea (Picuș
canus), coțofană (Pica pica), bufnita (Bubo bubo), forfecuță (Loxia curvirostra),
brumăriță de stanca (Prunella collaris) gaiță de munte (Nucifraga cariocatactes),
fașa de munte (Anthus spinoletta), sitarul (Scolopax rusticola), uliu păsărar
(Accipiter nisus). Importanta este prezenta cocosului de munte (Tetrao urogallus),
a corbului (Corvus corax) specii ocrotite din cauza numărului tot mai restrâns.
2.3.3. Habitate Habitatul caracteristic este cel al pădurilor acidofile cu Picea din
etajele montane, dominat de Picea abies, alte plante caracteristice fiind speciile
genului Vaccinium. Acest tip de habitat este menționat în Directiva Habitate
nr.92/43/1992 a Consiliului European.

Figura 15. Cerbul (Cervus elaphus) Sursa:

https://en.wikipedia.org/wiki/Red_deer

17 | P a g i n a
I.5. Peisaj caracteristic și ecosisteme

În lanțul carpatic, Giumalaul alături de Rarău ocupă un loc aparte, datorită

peisajelor sale inedite, originale și pline de forme. Peisajul din Rezervația Codrul
Secular Giumalău este un peisaj natural, care în mare măsură și-a păstrat sălbăticia,
fiind foarte puțin alterat de intervenția omului. Frumusețea acestora, marea lor
atractivitate provin din îmbinarea armonioasă dintre culoare și forma, din felul în
care se structurează suprafețele, volumele și golurile în raport cu dominanții majori
de relief și vegetație. Exista un verde al pădurilor, un alt verde al jnepenișurilor, un
mozaic coloristic al pășunilor întrerupt din loc în loc de stănci și imense blocuri de
piatră cenușie care contribuie la întreruperea monotoniei și dau forme deosebite
peisajului.

I.6. Relații și procese ecologice

În cuprinsul arboretului se pot întâlni molizi lungi doborați de vânt sau

bătrânețe, pe pământ, acoperiți cu mușchi sau rămași pe picioare, îmbracați în
licheni înconjurați de exemplare sănătoase în toate fazele de dezvoltare. Ochiurile
mai mici sau mai mari găsite că urmare a doborâturilor de vânt, se regenerează
natural în cel mai scurt timp. De-a lungul timpului, pădurea seculara Giumalău a
fost afectată de doborâturi de vânt, atât în masă, pe suprafețe variind intre 0,1 ha și
1,0 ha, cât și asupra arborilor dispersați pe întreagă suprafață. Astfel, trebuiesc
menționate doborâturile de vânt în masa produse în anul 1964 în u.a. 119 A3 și 123
C, care au însumat circa 12 ha, cu un volum aproximativ de 4500 m.c. În toamna
anului 1970, s-au mai ivit noi doborâturi de vânt în masă, pe o suprafață de circa 4
ha, cu un volum de 1.200 m.c. în u.a. 122. Arborii doborați în masă în anul 1964,
fiind în marginea rezervației, au fost cojiți și scoși, lucrare ce s-a executat cu avizul
Academiei Române.

18 | P a g i n a
 Figura 16. Codrul Secular Giumalău, văzut de pe Rarău. Sursa: https://blog.hotelguru.ro/ce-poti-face-un-weekend-muntii-
rarau/

4. Codrul secular Loben

Rezervația forestieră ”Codrul Secular Loben” este una dintre cele mai noi
arii protejate din județul Suceava, fiind situată pe raza satului Rașca, comuna
Moldovița. Aceasta a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr.
1143 din 18 septembrie 2007. Aici se regăsesc ecosisteme forestiere și praticole
reprezentative pentru zona de nord a Carpaților Orientali. Amestecurile montane de
fag, brad și molid alături de molidișuri sunt tipurile de pădure ce predomină.
Datorită prezenței pâraielor Loben și Timotei, a poienilor cu vegetație ierboasă, a
stâncilor calcaroase dar și datorită caracterului mozaicat al arboretelor, bogăția
vegetală este una ridicată raportată la suprafața rezervației (483 ha), fiind prezente
aici specii cu cerințe ecologice dintre cele mai diferite. Astfel, în urma cercetărilor
de teren efectuate în perioada 2016-2018 au fost identificate 372 specii de plante
vasculare încadrate în 226 genuri aparțînând la 69 de familii.

19 | P a g i n a
Figura 17. Codrul secular Loben. Sursa: https://judetulsuceava.ro/locuri/arii-naturale-protejate/rezervatii-naturale/codrul-
secular-loben/

Figura 18. Clementis alpina. Sursa:

https://en.wikipedia.org/wiki/Clematis_alpina

Figura 18. Chaerophyllum hirsutum. Sursa:

https://ro.pinterest.com/pin/575475658619115192/

20 | P a g i n a
 5. Făgetul Dragomirna

Figura 19. Făgetul Dragomirna. Sursa: https://www.ecomagazin.ro/rezervatiile-naturale-fagetul-

dragomirna-si-padurea-quercetumul-crujana/

Făgetul Dragomirna este o arie protejată de interes național ce corespunde

categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în județul
Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Mitocu Dragomirnei.

I.Caracterizare și importanță

Făget secular natural în proporție de 97%, ocupând o regiune de dealuri

joase la altitudinea de 380-450 metri.

II. Istoric

Făgetul secular pur a suferit o intervenție silvică în anii 1875-1880 în urmă

căruia au fost făcute completări cu alte specii foioase care au alterat parțial
puritatea pădurii. Pentru a se evita astfel de intervenții Consiliul Județean a declarat
în 1941 pădurea rezervație naturală.

21 | P a g i n a
III. Condiții geologice și pedologice

Substratul îl formează marne cenușii cu intercalații de nisipuri aparținând

Miocenului (etajul Sarmațian), pe care s-au format soluri silvestre cenușii, brune-
cenușii podzolice și podzoluri.

IV. Elemente biologice

Pădurea este dominant de fag (Fagus silvestris), iar prin plantări au fost
aduse alte specii, de rășinoase precum molid (Abies alba), pin silvestru (Pinus
sylvestris), larice (Larix decidua) și de foioase, stejar (Quercus robur), paltin (Acer
platanoides) și farsin (Fraxinus excelsior). Au fost distinse patru tipuri de pădure
cu consistență diferită: făget de deal cu floră de pădure, făget cu rogoz (Carex
pilosa), șleau de deal cu stejar pedunculat (Quercus robur), gorun (Quercus
petraea) și floră de pădure – amestec de arin negru
(Alnus
glutinosa), frasin
(Fraxinus
excelsior) și alte
foioase. Flora
este cea
obișnuită de deal
jos.

Figura 20. Făget cu rogoz (Carex

pilosa). Sursa:
https://commons.wikimedia.org/wiki/File
:Carex_pilosa_sl19.jpg

Figura 21. Arin negru (Alnus glutinosa). Sursa:

http://www.euforgen.org/species/alnus-glutinosa/
22 | P a g i n a
 6. Jnepenișul cu Pinus cembra – Călimani

Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani este o arie protejată de interes

național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip
forestier), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Vatra
Dornei.

Figura 22.Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani. Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jnepeni%C8%99ul_cu_Pinus_cembra_-

_C%C4%83limani

23 | P a g i n a
I. Caracterizare și importanță

Aici se află un arboret natural de amestec între molid (Picea abies), zâmbrul
(Pinus cembra) și jneapăn (Pinus mugo), descris pentru prima dată în literatură în
Munții Călimani.

II. Istoric

Pădurea de molid și jnepenișul de deasupra ei a fost evidențiată ca un biotop

special prin declararea în cadrul legii 9/1973 ca rezervație forestieră. Ea a fost
inclusă în anul 1991 în Parcul Național Călimani. O prezentăm totuși separat
deoarece apare în diveres lucrări ca atare.

III. Elemente biologice

Caracteristica acestei rezervații este pădurea naturală de molid (Picea abies),

în amestec cu relictul glaciar zâmbrul (Pinus cembra), amestec mai surprinzător în
vegetația cu jneapănul (Pinus mugo) care se întinde pe o mare suprafață deasupra
pădurii compacte de molid. Au fost inventariate peste 7.000 exemplare de zâmbri,
ceea ce este excepțional. Asociat mai apare aninul de munte (Alnus viridis) care
fixează grohotișurile, exemplare răzlețe de larice (Larix decidua subspecia
carpatica) și scorușul de munte (Sorbus aucuparia) care depășește altitudinea zona
molidului. Luminișurile din jnepeniș sunt înviorate primăvara de roșul florilor de
smirdar (Rhododrendron myrtifolium).

Ca specii floristice apar ghințura (Gentana punctata), degetăruțul (Soldanella

montana var. calimanica și romanica), ochiul găinii (Primula minima).

Fauna cuprinde, printre altele, cerb carpatin, urs, lup, vulpe, râs, pisică sălbatică,
jder iar în jnepeniș, cocoșul de munte.

Avifauna este reprezentată de acvila de munte (Aquila crisaetos), acvila mică

țipătoare (Aquila pomarina), corb (Corvus corax) și gaița de munte (Nucifraga
caryocatactes) cunoscută ca și alunarul.

24 | P a g i n a
 Figura 23. Smârdar (Rhododendron kotschyi)

7. Pădurea Crujana

Pădurea (Quercetumul) Crujana este o arie protejată de interes național ce

corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier), situată în
județul Suceava, pe teritoriul comunei Pătrăuți.

Rezervația naturală este constituită dintr-un arboret de specii de foioase, cu

participarea majoritară a stejarului. Constituția arboretului este plină, înălțimea
medie fiind de 30 m, iar diametrul cuprins între 45-50 cm. Altitudinea rezervației
este de 370 m, iar suprafața sa este de 39,40 ha.

25 | P a g i n a
I. Caracterizare și importață

Pădure de amestec cu predominarea stejarului, situată pe un teren plan. Este

protejată pentru calitatea strejarilor și frumuseţea ei.

II. Condiții geologice și pedologice

Pe depozitele de marne cenușii și nisipuri de vârstă sarmaniță este format un

cernoziom negru de pădure.

III. Date biologice

Elementul dominant este stejarul (Quercus robur).

Figura 24. Pădurea Crujana. Sursa> https://www.monitorulsv.ro/foto/sQH5uzyR/5

26 | P a g i n a
 8. Pădurea Roșoșa

Pădurea Roșoșa este o arie naturală de interes național ce corespunde

categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în județul

Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Moldovița.

Figura 25.Pădurea Roșoșa. Sursa> https://www.monitorulsv.ro/foto/jHoF5zyR/1

Aria naturală se află în partea nordică a județului Suceava, în Obcinele Bucovinei

(subunitate montoasă a Carpaților Orientali) și se întinde pe o suprafață de 205
hectare.

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr.
1.143 din 18 septembrie 2007 (privind regimul ariilor naturale protejate,

27 | P a g i n a
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice din România) și
reprezintă o zonă de protecție pentru specii arboricole de molid (Picea abies), cu
vârste de peste 100 de ani.

9. Pădurea Voivodeasa

Pădurea Voivodeasa este o arie protejată de interes național ce corespunde

categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul
Suceava, pe tereitoriul administrativ al comunei Sucevița.
Figura 26. Pădurea Voivodeasa. Sursa>https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_Voivodeasa

Rezervația naturală cu o suprafață de 102 hectare, a fost declarată arie

protejată prin Hotărârea de Guvern nr.1143 din 18 septembrie 2007 (privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a

28 | P a g i n a
faunei sălbatice) și reprezintă o zonă muntoasă aflată la la poalele Obcinelor Mari,
acoperită cu păduri de conifere în asociere cu foioase, stepe și pajiști naturale.

10. Pădurea Zamostea – Lunca

Pădurea Zamostea - Lunca este o arie protejată de interes național ce

corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în

județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Zamostea.

29 | P a g i n a
I. Caracterizare și importanță

Pădure de luncă aflată la 290 metri altitudine. Situată pe terasa inundabilă a

Siretului se întinde spre est până la contactul cu zona colinară a Podișului Sucevei.
Foarte bogată în taxoni este reprezentativă pentru cracterul ei de sistem relictar.

II. Date biologice

Dintre speciile lemnoase, se remarcă dominația stejarului (Quercus robur).

Farsinul (Fraxinus excelsior) a fost în parte redus prin extracție, carpenul (Carpinus
betulus) este destul de bine reprezentat, iar teiul (Tilia cordata), cireșul sălbatic
(Prunus avium), paltinul de câmp (Acer platanoides) și plopul tremurător (Populus
tremula) sunt arbori destul de frecvenți. Dintre elementele arbustive, apar jugastrul
(Acer campestere), ulmul (Corylus avellana), sângerul (Cornus sanguinea), ulmul
de câmp (Ulmus laevis), păducelul (Crataegus monogyna), salba moale (Evonymus
europaea), iedera (Hedera helix) și sporadic salba pitică (Euonymus nana),
monument botanic al naturii.

Flora este bogat reprezentată prin ghiocei (Galanthus nivalis și Leucojum

cernum) care îmbracă suprafețe întinse ale rezervației lăsând vizitatorului, în cursul
lunilor aprilie-mai, o imagine de neuitat. La ele se adaugă viorelele (Scilla bifolia),
sor cu frate (Melampyrum bihariense), mierea ursului (Pulmonaria offcinalis),
dalacul (Paris quadrifolia), trei răi (Hepatica nobilis), tătăneasa (Symphytum
cordatum), crețușca (Filipendula ulmaria), rolul pământului (Arum maculatum),
cerențel (Geum urbanum), lăcrămioara (Convallaria majalis). Ca monumente
botanice ale naturii semnalăm laleaua pestriță (Fritillaria meleagris) și papucul
doamnei (Cyripedium calceolus).

Fauna este reprezentată prin numeroase specii, din care amintim căpriorul,
mistrețul, pisica sălbatică, vulpea, iepurele, jderul. Caracterul de pădure de luncă,
domină de stejari în asociație cu frasini, a determinat prezența unui număr mare de
păsări ce alcătuiesc o ornitocenoză bine stabilizată. Prezența stejarilor bătrâni
permite o intensă populare cu specii care trăiesc în scorburi – graurul (Sturnus
vulgaris), stâncuța (Coloeus monedula)… Ca element autohton este fazanul

30 | P a g i n a
 (Phasianus colchicum torquatus),
naturalizat prin colonizări repetate, găsind aici un mediu foarte prielnic.

Figura28. Galanthus nivalis Sursa> Figura29.Scilla bifolia.

https://en.wikipedia.org/wiki/Galanthus_nivalis Sursa>http://mynaturephotogra
phy.com/scilla-bifolia/

31 | P a g i n a
Figura30.Pulmonaria offcinalis.
Sursa>https://naturalhealingroom.com/shop/herbs- Figura31.Filipendula ulmaria. Sursa>
spices/herbs-a-to-z/herbs-j-l-herbs-a-to-z/lungwort- https://www.devonpondplants.co.uk/product/filipendula-
pulmonaria-officinalis/ ulmaria/

Figura32..Coloeus monedula.
Sursa>https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Western_jackdaw_-_Coloeus_monedula.jpg

32 | P a g i n a
Figura 1. Tinovul Șaru Dornei, poza realizată de mine.............................................5

Figura 2. Tinovul Șaru Dornei, localizare.................................................................6

Figura 3. Roua cerului (Drosera rotundifolia) Sursa> https://www.revista-tratamente-

naturiste.ro/drosera-rotundifolia-roua-cerului/..........................................................7

Figura 4. Bumbăcărița (Eriophorum vaginatum) Sursa>

https://en.wikipedia.org/wiki/Eriophorum_vaginatum..............................................8

Figura 5. Curechiul de munte (Ligularia sibirica)

Sursa>http://www.fundatiacarpati.ro/formarsh/30-iulie-2015-a-inflorit-curechiul-
de-munte-ligularia-sibirica/.......................................................................................8

Figura 33. Fazanul (Phasianus colchicum torquatus). Sursa>https://en.wikipedia.org/wiki/Common_pheasant

33 | P a g i n a
Figura 6. Ruginarea (Andromeda polifolia) Sursa>
https://appeltern.nl/nl/tuinadvies/plantenencyclopedie/andromeda_polifolia_blue_i
ce_-_lavendelheide....................................................................................................8

Figura 7. Codobatura vânătă (Anthus pratensis)

Sursa:https://www.pasaridinromania.com/2014/01/codobatura-de-munte-motacilla-
cinerea.html...............................................................................................................9

Figura 8. Sfrânciocul (Lanius collurio)

Sursa:http://pasaridinromania.sor.ro/Sfrancioc-rosiatic............................................9

Figura 9. : Mistrețul (Sus scrofa) Sursa:https://vanatoarecluj.wordpress.com/atlas-

vanatoresc/mistretul-sus-scrofa-l/..............................................................................9

Figura 10. Codrul secular Slătioara Sursa;

https://www.discoverbucovina.info/bucovina/rezervatia-codrul-secular-slatioara/10

Figura 11. Sursa: https://www.campulungmoldovenesc.ro/descopera/codrul-

secular-slatioara.......................................................................................................12

Figura 12. Codrul secular Giumalău. Sursa:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Codrul_secular_Giumal%C4%83u..........................13

Figura 13. Myosotis palustris. Sursa:

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Myosotis_palustris.jpg.........................15

Figura 14. Lilium martagon, Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Lilium_martagon

.................................................................................................................................15

Figura 15. Cerbul (Cervus elaphus) Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Red_deer

.................................................................................................................................16

Figura 16. Codrul Secular Giumalău, văzut de pe Rarău. Sursa:

https://blog.hotelguru.ro/ce-poti-face-un-weekend-muntii-rarau/...........................18

Figura 17. Codrul secular Loben. Sursa: https://judetulsuceava.ro/locuri/arii-

naturale-protejate/rezervatii-naturale/codrul-secular-loben/...................................19

Figura 18. Chaerophyllum hirsutum. Sursa:

https://ro.pinterest.com/pin/575475658619115192/................................................19

34 | P a g i n a
Figura 19. Făgetul Dragomirna. Sursa: https://www.ecomagazin.ro/rezervatiile-
naturale-fagetul-dragomirna-si-padurea-quercetumul-crujana/..............................20

Figura 20. Făget cu rogoz (Carex pilosa). Sursa:

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Carex_pilosa_sl19.jpg..........................21

Figura 21. Arin negru (Alnus glutinosa). Sursa:

http://www.euforgen.org/species/alnus-glutinosa/..................................................21

Figura 22.Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani. Sursa:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jnepeni%C8%99ul_cu_Pinus_cembra_-_C
%C4%83limani........................................................................................................22

Figura 23. Smârdar (Rhododendron kotschyi)........................................................24

Figura 24. Pădurea Crujana. Sursa> https://www.monitorulsv.ro/foto/sQH5uzyR/5

.................................................................................................................................25

Figura 25.Pădurea Roșoșa. Sursa> https://www.monitorulsv.ro/foto/jHoF5zyR/1 26

Figura 26. Pădurea Voivodeasa. Sursa>https://ro.wikipedia.org/wiki/P

%C4%83durea_Voivodeasa....................................................................................27

Figura 27. Pădurea Zamostea - Lunca. Sursa>https://judetulsuceava.ro/locuri/arii-

naturale-protejate/rezervatii-naturale/padurea-zamostea-lunca/.............................28

Bibliografie

1. SC VEVEVEuri SRL. (fără an). Județul Suceava, în imagini și cuvinte. Preluat

de pe Județul Suceava: https://judetulsuceava.ro/despre-noi/

2. Silvasv. (fără an). Rezervații naturale. Preluat de pe Directia Silvica Suceava :

http://www.silvasv.ro/Rezervatii_naturale.htm

3. Suceavalive. (2017). Ariile naturale protejate din custodia Direcţiei Silvice

Suceava. Preluat de pe SuceavaLIVE: https://suceavalive.ro/ariile-protejate-
din-custodia-directiei-silvice-suceava/
35 | P a g i n a
4. Wikipedia. (fără an). Wikipedia. Preluat de pe Rezervații naturale forestiere:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_Rom
%C3%A2nia

36 | P a g i n a