MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA FACULTATEA DE AGRICULTURA SPECIALIZAREA INGINERIA SI PROTECTIA

MEDIULUI

PROIECT
AMELIORAREA SI PROTECTIA SOLURILOR

An II I.F.R. Student:
Spunei(Seiman) Marcela-Simona

2014

DENUMIRE PROIECT

UTILIZAREA INFORMATIEI PEDOLOGICE CU SCOPUL EVALUARII CONDITIILOR PEDOLOGICE DE PE TERITORIUL COMUNEI COMLOSU MARE

NTOCMIT, SPUNEI ( SEIMAN) MARCELA SIMONA

Comlosu Mare
Comlou Mare este situat n nordul Banatului, ntre oraele Jimbolia i Snnicolau Mare. Coordonatele sale geografice sunt 20.631389 longitudine estic i 45.895 latitudine nordic. Comlou Mare - Localitate din judeul Timi. Comuna Comlou Mare este situat la grania de N-V a Banatului romnesc i se nvecineaz cu localitile Jimbolia, Graba, Gottlob, Teremia Mare, Neru. Teritoriul comunei formeaz frontiera de stat cu Serbia-Muntenegru. Distantele rutiere fa de principalele localiti din jur sunt: Timioara - 60 km; Snnicolau Mare - 34 km; Kikinda - 14 km; Lovrin - 15 km; Jimbolia - 14 km; Teremia Mare - 8 km; Gottlob - 8 km. Din punct de vedere geografic, comuna are urmtoarele coordonate: 45 54' latitudine nordic; 20 36' longitudine estic. Fata de nivelul mrii, comuna se afl la: ComlouMare - 85 m altitudine; Comlou-Mic - 83 m altitudine; Lunga 84 m altitudine. Suprafaa total a comunei este de 9895 ha. Teritoriul intravilan nsumeaz per total comun 663,22 ha, din care localitii Comlou Mare i revin 489,27 ha, Comloului Mic -173,95 ha. Condiiile geografice deosebit de favorabile, n special particularitile solului i subsolului, densa reea hidrografic i clima au favorizat pe aceste meleaguri o intens i stabil via organizat. Comlou Mare este aezat n zon de cmpie a Mureului, avnd i unele depresiuni lsate de traseele vilor Galatea i Soltur care au secat, amenajndu-se pe traseul lor canale de colectare a apelor n perioade excesive de umiditate. Acestea sunt evacuate apoi prin staii de pompare spre Aranca i Bega.

Factorii naturali au un rol hotrtor n formarea i evoluia solurilor. Caracteristic zonei este cernoziomul brun de pdure care corespunde stepei temperat-continentale cu influena climatului mediteranean (soluri ncadrate n grupa 1 de fertilitate). Aadar, clima primete influene mediteraneene din sud. avnd un caracter temperat (media anual fiind de 10,5 grade Celsius), cu veri clduroase, ierni nu prea friguroase, primveri destul de timpurii i toamne uneori foarte lungi. Media precipitaiilor anuale este de 520 1/mp, cu variaii de la 366 la 732 1/mp. Cele mai multe precipitaii cad n perioada mai - august, ntlnindu-se i ploi cu caracter torenial nsoite de cderi de grindin. Vntul dominant este Austrul, care bate aproape tot timpul anului, simindu-se acut att de locuitori, ct i de culturile agricole, ndeosebi din cauza lipsei unei zone mpdurite de protecie. Zona se caracterizeaz prin prezena apelor subterane, n Comlou Mare existnd un foraj de apa termal, neechipat i neutilizat. Zona de cmpie este folosit pentru diferite culturi: gru, porumb, orz, ovz, secar, leguminoase, plante textile, plante oleaginoase i alte plante industriale, zarzavaturi i plante de nutre, livezi cu pomi fructiferi i vi-de-vie. Vegetaia dominant este cea ierboas. Vegetaia arborescent este caracterizat prin prezena salcmului, dudului i plopului, iar cea a arbutilor prin porumbar i pducel. Buruienile cele mai frecvente i duntoare culturilor agricole sunt: plmida, murul, albstria, macii, loboda, iar n ultimul timp s-a extins sorgul. Combaterea acestora necesit nsemnate cheltuieli pentru folosirea erbicidelor i a altor substane de acest gen. n ceea ce privete fauna, aceast zon este propice popndului, hrciogului, dihorului de stepa, iepurelui, iar dintre speciile de psri amintim: ciocrlia de cmp, prepelia, potrnichea, fazanul, graurii i dumbrvencele. Se ntlnesc n numr foarte mare lcuste, greieri i alte insecte. Trecutul Istoric. Repere istorice din evoluia localitii Comlou Mare, este situat n vestul judeului Timi, fiind una din comunele reprezentative din aceast regiune i ofer posibiliti numeroase de valorificare a resurselor existente. Numit anterior Comlou Bnean, comuna are n component trei localiti: Comlou Mare - reedin de comun, Comlou Mic i Lunga. Din punct de vedere administrativ, unitatea teritorial este cotat la rangul II. Un scurt istoric al celor trei localiti puncteaz urmtoarele momente: 1.COMLOU.MARE 1446 - Localitatea este atestat documentar, dar locuit din neolitic;

1734 ncepe aezarea oltenilor n localitate ; 1781 - Au loc colonizrile de familii germane din Luxemburg ; 1770 Este ntemeiat localitatea Ostern (Comlou Mic); 1838 - Se nate poetul Iulian Grozescu (decedat n 1872); 1890 - Face parte din comitatul Torontal, districtul Jimbolia, este reedin de comun i are 5235 locuitori; 1921 - Face parte din judeul Timi-Torontal plasa Snnicolaul Mare, este reedin de comun i are 4744 locuitori. 1956 - Aparine regiunii Timioara, raionul Jimbolia, este reedin de comun, are 4030 locuitori, aparinndu-i i localitatea Lunga cu 560 locuitori, total 4596 locuitori. 1972 - Face parte din judeul Timi, este reedin de comun, are 4230 locuitori, aparinndu-i i localitile Comlou Mic cu 1472 locuitori i Lunga cu 598 locuitori, total 6300 locuitori. 1992 - Este reedin de comun , are n componen satele Comlou Mare, Comlou Mic i Lunga ; populaia comunei numra 5160 locuitori. 2002 - Este reedin de comun , are n componen satele Comlou Mare, Comlou Mic si Lunga; populaia comunei numra 4808 locuitori." Situata in partea de nord-vest a judetului Timis, la frontiera cu RF

Jugoslavia, pe DN59, localitatea Comlosu Mare, rededinta comunei cu acelasi nume, se afla la o distant de 57,2km de municipiul Timisoara si 14,0km de Jimbolia, orasul cel mai apropiat.Comuna Comlosu Mare se intinde pe o suprafata de -479 ha, din care 8425 ha reprezinta teren agricol. In componenta acestui teritoriu administrative se regasesc localitatile Comlosu Mare, Lunga si Comlosu Mic. Amplasat in Campia joasa de subsidenta si divagare din cadrul Campiei Vestice care, la randul ei, reprezinta extremitatea estica a Campiei Tisei, arealul comunei reprezinta din punct de vedere geomorfologic doua subdiviziuni. Campia Mures-Aranca situate in partea de nord, in care se afla localitatile Comlosu Mare si Lunca, formata pe un vechi con de dejectie

al Muresului, cu altitudini cuprinse intre 80-86 m si panta de 0-2%, este divizata de catre raurile Giucosin si Galatea, in ordinea situarii lor de la nord la sud, in trei interfluvii Aranca-Gucosin, Gucosin-Galatea si Galatea-Beregsau; Campia Beregsau ( Timis-Bega) situata in partea de sud, in care se afla localitatea Comlosu Mic, este formata la contactul conurilor de dejectie ale Arancai si Beregsaului si reprezinta altitudini cuprinse intre 79-83 m si pante de 0-2% . Teritoriul comunei se incadreaza in marile bazine hidrografice ale raurilor Mures si Timis, respective subbazinele Aranca si Beregsau. Reteaua hidrografica se compune din cursuri naturale de apaca Giucosinul care au fost realizate si canalizate si canalele de desecare ce strabat teritoriul in toate directiile. Climatul este temperat continental moderat, cu o temperature medie anuala de 10.8 0C si o valoare medie multianuala a precipitatiilor de 536,3 mm. Arealul comunei este amplasat in zona de silvostepa cu o vegetatie specifica ternurilor luate in cultura, fiind lipsit de paduri semnificative.Vegetatia lemnoasa prezenta prin exemplare isolate sau palcuri, cu precadere in apropierea cursurilor de apa, este alcatuita din specii precum Quercus pubescens (stejar pufos), Q pedunculiflora( stejar brumariu), Q robur( gorun) si, mai rar, Q frainetto(garnita) si Q cerris ( cer). Dintre arborii si arbustii cultivate se intalnesc diferite specii de salcam, plop, dus precum si o serie de pomi fructiferi precum prunul, caisul, piersicul, mai rar marul, ciresul, parul, prunul si nucul. Vegetatia ierboase specifica zonei este xeromezofila . Pajistile natural sunt practice inexistente, ele supravietuind numai sub forma unor petice nesemnificative pe langa intravilan sau a unor portiuni inmlastinate, inproprii pentru arabil, astfel ca vegetatia are carecter local, caracterizand doar o mica parte a zonei ca referinta.

Pe formele positive si plane ale microreliefului se dezvolta specii precum Cynododactylon( pin gros), Lolium perenne( raigras), Festuca pseudovina si F sulcata , Lotus Corniculatus etc. Trecand catre formele negative ale microreliefului sunt observate specii ca Dactylis glomerata, taraxecum officinale etc. In pelicule inmlastinate predomina Phragmites communis ( stuf) Plantele cultivate usual sunt grau, orzul, prumbul, fasolea, sfecla de zahar si furajera , floarea soarelui, lucerna productiile obtinute fiind bune si foarte bune. Prin gruparea unitatilor de teren ( UT) din cartograma rezulta urmatoarele tipuri predominante de soluri: 1.Cernoziomuri, 1-27 ( tipice, gleizate, saturate); 57% 2. Cernoziomuri cambice, 28-34 ( tipice, gleizate) 14.9% 3.Lacovisti si soluri gleice 35-43 ( mlastinoase, saraturate) 5.0% 4.Soloneturi 44( salinizare) 0.2% 5.Vertisoluri 45-52( gleizate, gleice, saraturate) 14.8% 6.Psamosoluri 53-61 ( tipice, molice, gleizate, alcalinizate) 7.4% 7.Soluri aluviale 62-63 ( molice, gleizate, alcalizate) 0.7% Terenul agricol al comunei se constituie din urmatoarele folosinte: arabil 8111ha ( 96.3%), pasuni 186 ha( 2.2%), fanete 1 ha ( 0.01%), vii 21 ha(0.2%) si livezi 106 ha(1.3%). Referitor la incadrarea in clase de calitate ( fertilitate), pentru categoria de folosina arabil a terenurilor agricole se prezinta astfel cl.I 3381 ha, cl a-II-a 2402 ha, cl. a-III-a 1686 ha, cl. a-IV-a 870 ha, cl. a-V-a 86 ha. Factorii limitative care grveaza asupra calitatii invelisului de sol sunt reprezentati in principal, de saraturare( foarte puternica pe 0.2 % din suprafata , puternica 0.6% , moderata 8.1%), rezerva scazuta de humus (moderata 2.0%), compactitate ( puternica 5,4 %, moderata28.8%), excesul de apa freatica (moderat 4.3 %) si excesul de apa stagnata la suprafata puternic 28.2%, moderat 11.5%) Ameliorarea si valorificarea potentialului productive al terenurilor agricole din aceasta zona se poate realize in conditiile abordarii integrate a masurilor hidroameliorative precum cele agropedoameliorative curente, care vor viza asigurarea unui regim aerohidric in sol, in parametri optima de functionalitate. Asigurarea unui bilant pozitiv al elementelor nutritive din sol se va realize printr-o fertilizare echilibrata cu ingrasaminte chimice si natural, iar pentru ameliorarea starii solurilor afectate de procese de degradare superficial ( crustificare, prafuire, colmatarea spatiului prafos etc.) vor fi reduse, pe cat posibil,

la minimum lucrarile solului prin introducerea asolamentelor de lunga durata, cu plante protectoare si amelioratoare. Legenda catogramei Clasa I II III IV V Numar U.T. 1 2 3 4 5 6 7 22 28 29 30 31 32 33 8 9 1 11 12 13 14 15 16 19 20 21 23 24 34 57 6 8 59 62 25 26 36 37 38 45 46 47 48 49 51 54 55 56 60 63 17 18 27 42 43 50 52 53 61 39 40 41 44