UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE

PROTECTIA MEDIULUI IN AGRICULTURA, ANUL II

EXPLOATAREA NEPOLUANTA A RESURSELOR AGROTURISTICE

TEMA PROIECT:
DETERMINAREA RESURSELOR AGROTURISTICE SI TURISTICE ALE
ZONEI TROIANUL, JUDETUL TELEORMAN

Student:
 CUPRINS
I. STUDIU PRIVIND POZIŢIA ŞI ACCESIBILITATEA
1.1. Aşezare şi poziţie în teritoriu
1.2. Accesibilitate şi infrastructura generală
II. STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL
2.1. Relieful zonei Troianul,Teleorman
2.2. Clima
2.3. Vegetaţia
2.4. Fauna
2.5. Oglinzi de ape, ape minerale si termale, nămoluri terapeutice
2.6. Ocrotirea naturii
III. STUDIU PRIVIND CADRUL SOCIAL-ECONOMIC
3.1. Populaţia şi aşezările umane
3.2. Structura populaţiei
3.3. Industria
3.4. Agricultura şi silvicultura
3.5. Dotări tehnico-edilitare
3.6. Dotări comerciale, sanitare şi sportive
3.7. Servicii pentru populaţie
IV. STUDIU PRIVIND CADRUL CULTURAL-ISTORIC
4.1. Dotări culturale
4.2. Valori etnografice şi folclorice
4.3. Monumente şi situri
4.4. Case memoriale
4.5. Muzee
4.6. Mănăstiri, catedrale şi biserici
V. SERVICIILE AGROTURISTICE DIN ZONĂ
5.1. Servicii de cazare
5.2. Servicii de alimentaţie
5.3. Servicii de agrement
VI. STUDIU PRIVIND CALITATEA MEDIULUI
6.1. Poluare datorită activităţilor economice
6.2. Poluare datorită activităţilor turistice şi de agrement
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 DETERMINAREA POTENŢIALULUI AGROTURISTIC AL ZONEI
TROIANUL,TELEORMAN

I. STUDIU PRIVIND POZIŢIA ŞI ACCESIBILITATEA

1.1. Aşezare şi poziţie în teritoriu

Troianul ( fost Belitori) este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată
din satele Dulceni, Troianul (reședința) și Vatra. Troianul este satul de reședință al comunei cu
același nume.
Aceasta zonă se află în Câmpia Găvanu-Burdea. Câmpia Găvanu-Burdea este o câmpie
din Câmpia Română. Se găsește în Sectorul Olt-Argeș, delimitat de râul Olt în vest și de Argeș în est,
alături de Câmpia Piteștilor, Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului.

Câmpia Găvanu-Burdea este delimitată:

 la nord de aliniamentul comunelor Răscăeṭi (jud. Dâmbovița), Vișina și Stolnici (jud.

Argeș), Ungheni, Recea, Negrași.
 la est de râul Argeș
 la sud de aliniamentul comunelor Ghimpaṭi (jud. Olt) și Vitănești (jud.
Teleorman), Măgura, Drăgănești-Vlașca, Bujoru, dar și de văile râului Neajlov și ale afluentului
său Câlniștea.
 la vest de râul Vedea și de comuna Cotmeana din județul Argeș.

Comuna Troianul este situata in partea de vest a judetului Teleorman, la intretaierea paralelei
44 grade latitudine nordica si meridianul 25 grade longitudine estica , avand ca vecini : la Nord - Est
comuna Peretu (7 km), la Nord Municipiul Rosiori de Vede (12 km), la Nord - Est comuna Plosca (9
km), la Sud - Vest sat Baduleasa si sat Baneasa (8-9 km).

Fig.1 Localizare geografica

1.2. Accesibilitate şi infrastructura generală
Principalele caii rutiere sunt DN 65A care face legătura între Municipiile Roșiori de Vede și
Turnu Magurele,si se afla în sud-vestul județului, aproape de confluența râului Olt cu Dunărea la
marginea Câmpiei Române si DN 65E care traverseaza localitatea Troianul-Furculesti si leaga
Municipiul Rosiori de Vede de Municipiul Alexandria, Turnu Magurele sau Zimnicea.
La această reţea de comunicaţie, se adaugă o reţea de drumuri comunale şi locale, de acces
către locuinţele cetăţenilor comunei Troianul, către păşunile comunale sau păduri.
UAT este traversata de infrastructura feroviară care leaga Rosiori de Vede de Turnu
Magurele si respectiv de Portul Turnu Magurele si Combinatul chimic.
În comuna Troianul nu există infrastructură aeriană, dar sunt amenajate trei puncte pe
islazurile comunale unde aterizeaza si decoleaza avioanele utilitare necesare in agricultura si este
amenajat terenul de fotbal al localitatii pentru aterizarea si decolarea de urgenta a elicpterului Smurd,
pe timp de zi sau noapte.

Fig.2 DN 65
II. STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL

2.1. Relieful zonei Troianul,Teleorman

Relieful zonei este predominant de campie, divizat in campii tabulare si de subsidenta.
Campia Urluiului are o inclinare lenta de la nord - est, catre sud - est, avand o altitudine medie
de circa 64 metri. Pe teritoriul acestei comune si in apropierea ei nu se gasesc zacaminte de
importanta economica deosebita(hidrocarburi).
Din punct de vedere seismic comuna se afla intr-o macroseismica mica, de gradul 7.

Fig.3 Relieful zonei Troianul,Teleorman

2.2. Clima
Regimul climatic ce caracterizeaza localitatea se incadreaza in sectorul de clima temperat -
continental.
Temperaturile aerului inregistraza o valoare media anuala de 10,6°C, variatiile termice ale mediilor
lunare sunt cuprinse intre - 3,5°C in luna ianuarie si 22,7°C in luna iulie ceea ce indica ierni blande si
veri racoroase. Stratul de zapada mai stabil acopera terenul 30 m - 40 zile /an, iar temperaturi de
peste 30°C se inregistreaza intre 35-50 zile/an. Vanturile dominante bat dinspre Est - Crivatul si
dinspre Vest - Austrul, urmate de cele de la Nord-Est si Sud.

Precipitatiile atmosferice au o medie anuala de 530,6 mm,aceasta indicand o regiune cu

precipitatii relativ suficiente, insa repartitia lor este neregulata, pe timpul verii existand ploi
torentiale. Perioada secetoasa se inregistreaza in august si octombrie cu prelungirea ei chiar in luna
noiembrie avand un efect negativ asupra plantelor de cultura care sunt semanate toamna.

2.3. Vegetaţia
Vegetatia arborescenta este formata din maces, porumbar, gherghinari, corn, soc, lemn
cainesc etc., iar vegetatia ierboasa este reprezentata de cimbrisor, firuta, pastita, mierea
ursului,margelusa, laptele cucului,specii de paiusuri.

2.4. Fauna
Cele mai frecvent intalnite animale sunt: iepurii, vulpile, viezurii, popandaii, harciogii,soarecii
de camp, mistretul,etc.
Dintre pasari amintim: privighetoarea, botgrosul, sticletele, cinteze, graurul, fazanul,mierla,
pitigoiul,cioara, stancuta, cotofana, pupaza, docanitoarea si altele.
Dintre reptile sunt prezente: soparle, gusteri, serpi, iar ca batradeni: broasca de padure si broasca
raioasa.
De-a lungul unitatii administrativ-teritoriale se gasesc 7 bazine piscicole in care se cresc
spre valorificare anumite specii de pesti : caras,stiuca,somn,etc.

2.5. Oglinzi de ape, ape minerale şi termale, nămoluri terapeutice

Reteaua hidrologică a judetului Teleorman prezintă anumite particularităti specifice zonei în
care este aşezat fiind formată din fluviul Dunărea şi afluentii săi principali din acest sector: Oltul,
râurile Călmătuiul şi Vedea.
Partea de nord-est a judetului este traversată de pârâurile Dîmbovnic, Glavacioc şi Câlniştea,
care sunt afluenti ai Neajlovului. Teritoriul judetului mai este străbătut de râul Teleormanul, pârâurile
Burdea, Câinelui, Clanita, Tinoasa, Nanov şi Târnava. Resursele de apa (exceptând Dunărea şi Oltul)
sunt moderate sub raport cantitativ şi se găsesc sub forma apelor subterane (ape freatice şi ape de
adâncime) şi a apelor de suprafată ( râuri, lacuri naturale şi artificiale).
Vedea şi Călmătuiul sunt principalele râuri ale judetului care, împreuna cu afluentii lor,
drenează peste 80 % din suprafată, străbate teritoriul în diagonală, cu o directie nord-vest-sud-est, pe
o distantă de 120 km, de la Socetu la confluenta cu Dunărea.

2.6. Ocrotirea naturii

Condiţiile fizico-geografice reflectă marea varietate a lumii vegetale, aspect edificat de către
numeroase studii ştiinţifice care au dus la declararea în comuna Troianul,Teleorman a unei
importante arii naturale protejata. Corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală
tip floristic și forestier).

La ieșirea din satul reședință spre municipiul Roșiorii de Vede se află pădurea Cornetu, arie
protejată ce cuprinde printre altele specii de bujor românesc, plantă pe cale de dispariție. Pe
lângă bujorul românesc (Paeonia Peregrina var. romanica) se întâlnesc si degețelul lânos (Digitalis
lanata), ruscuța de primăvară (Adonis vernalis), Salvia aethiopis.

Rezervația are o suprafață de 71 hectare, fiind atribuită în custodie Direcției

Silvice Alexandria.

Fig.4 Padurea Cornetu

III. STUDIU PRIVIND CADRUL SOCIAL-ECONOMIC

3.1. Populaţia şi aşezările umane

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Troianul se ridică la 3.048
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
3.595 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt români (95,77%), cu o minoritate de romi (1,15%). Pentru 3,08% din
populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,62%), cu o
minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,13%). Pentru 3,08% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională.

Fig.5 Componenta etnica Fig.6 Componenta confesionala

3.2. Structura populaţiei

POPULAŢI G R U P A D E VÂRSTĂ
JUDEŢU A Sub 10 -
L STABILĂ 5-9 15 - 19 20 - 24 25 - 29 30 - 34 35 - 39
5 14
SEXE
TOTAL ani ani ani ani ani ani ani ani
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Ambele
sexe 3048 99 111 139 129 130 91 147 188

Masculin 1491 54 50 73 72 65 50 74 98
Feminin 1557 45 61 66 57 65 41 73 90
Fig.7 Structura populatiei

G R U P A D E VÂRSTĂ
40 – 45 - 50 - 55 - 60 - 65 - 70 -
75-79 80-84 85 ani
44 49 54 59 64 69 74 JUDEŢUL
si SEXE
Ani ani ani ani ani ani ani ani ani
peste
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 A
Ambele
222 107 159 206 275 156 324 254 123 88 sexe
137 50 97 101 124 114 148 104 47 33 Masculin
85 57 62 105 151 142 176 150 76 55 Feminin
Fig.8 Structura populatiei

Sursa:INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ- Populaţia stabilă pe sexe şi grupe de vârstă –

judeţe, municipii, oraşe, comune

3.3. Industria
În prezent în localitate există:

 Doua ferme private de pasari, o ferma de bovine

 Doua brutarii
 Fabrica de prelucrare a laptelui

3.4. Agricultura şi silvicultura

Solurile de pe teritoriul judeţului Teleorman cunosc o gamă variată de tipuri, datorită
complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici.

Solul din zona este de tip cernoziom, cu o textura luto-argiloasa, favorabila dezvoltarii
principalelor culturi: cereale, plante tehnice, legume, vita de vie. caracteristidle fizico-chimice si
hidro-fizice ale sale ii inscriu in grupa solurilor cu fertilitate buna. Panza de apa freatica se afla la
adandmi diferite, stratul acvifer variind intre 1-2 m si 20-30 m.

Fondul funciar agricol constituie principala sursa naturala a teritoriului comunei, functia
dominanta in profilul economico-social fiind dezvoltarea agriculturii cu cele doua ramuri principale:
cultura vegetala si cresterea animalelor. Cultura vegetala se bazeaza pe : culturi de viță de vie,
porumb, grâu, rapiță și floarea soarelui.
 Agricultura se bazează pe metode tradiţionale, păşunile şi fâneţele naturale oferă condiţii
favorabile de creştere a animalelor.

Agricultura beneficiaza de o retea bogata de irigatii .

Marii agenti economici în domeniul cultivarii cerealelor si plantelor tehnice, sunt: SC
Interagro SRL, SC Boboc SNC, SA Dobrotesti , SA Telegaru Bragadiru, SA Agroind Maldaieni, SA
1907 Slobozia Mândra, iar agentii economici consacrati în domeniul cercetrii din agricultura si
producerii de seminte pentru agricultura , SCDA Teleorman, CTS Troianul, Tutunul Tamasesti.

Din analiza datelor statistice rezulta ca în zona noastra, competitivitatea agriculturii este
dependenta de modernizarea tehnicii si de reducerea numarului populatiei ocupate în agricultura.
Politica de reforma structurala urmareste crearea unor exploatatii agricole viabile, care dispun de
mijloace tehnice moderne, sunt gestionate eficient si asigura agricultorului un nivel de viata
convenabil.

Fig.9 Cultura de grau

Fig.10 Cultura de rapita

 Fig.11 Produse finite obtinute din prelucrarea graului

3.5. Dotări tehnico-edilitare

Comuna Troianul beneficiaza de linii transport calatori, pe ruta Dulceni-Troianul-Vatra-Rosiori de
Vede.
Arterele principale rutiere din localitate sunt modernizate in proportie de 90%, restul urmand a fi
reabilitate si ele.
Localitatea are in curs de desfasurare modernizarea retelei de apa potabila , canalizare si gaz metan.

3.6. Dotări comerciale, sanitare şi sportive

Din punct de vedere comercial, exista puncte comerciale, minimarket-uri.
Din punct de vedere sportiv, comuna Troianul dispune de un teren de fotbal modernizat.

Din punct de vedere sanitar, comuna dispune de:

Dispensare umane 1
Medici 1
Personal mediu sanitar 2
Dispensare veterinare 1
Farmacii 1
Medici veterinari 1
Tehnicieni veterinari 1
3.7. Servicii pentru populaţie
Comuna Troianul este dotata cu o singura unitate poştală, televiziune prin cablu , internet şi
telefonie mobilă.
Abonaţii la serviciul telefonic fix sunt în număr de 35, telefon mobil sunt în număr de 243, abonaţii la
radio sunt în număr de 360, iar abonaţii la TV – 340.

IV. STUDIU PRIVIND CADRUL CULTURAL-ISTORIC

4.1. Dotări culturale

Comuna Troianul dispune de o scoala, o gradinita si o biblioteca comunală.

Fig.12 Scoala cu clasele I-VIII ”Ion Preotu”,Troianul,Teleorman

4.2. Valori etnografice şi folclorice

Comuna Troianul este o comuna cu adanci rezonante si implicatii in trecut, deoarece reprezinta un
simbol al trecerii peste veacuri, de la stramosii nostri daci, la dacoromani si apoi la romanii de astazi.
Comuna s-a numit initial Belitori, nume provenit de la o veche indeletnicire a locuitorilor comunei,
aceea de a jupui animale, existand si versiunea ca aici au fost "beliti" navalitorii turci.

Denumirile de Belitori si Dulceni, dateaza inca din anul 620. Dupa anul 1960 comuna a fost
denumita Troianul dupa numele drumului lui Traian care trecea nu departe de localitate, Limes
Transalutanus.
 Cadrului natural al comunei Troianul i se alătură şi cel folcloric – etnografic caracterizat prin
autenticitate şi originalitate, reprezentat fiind prin folclor şi obiceiuri, sărbători populare, meşteşuguri
şi valori arhitecturale populare.

Teleormănenii au fost şi sunt oameni comunicativi şi veseli, iubitori de cântec şi de dans, după
cum o dovedeste numărul mare de formatii muzicale şi de dansuri care au fost înființate şi au activat
în diferite localităti teleormănene de-a lungul anilor.

Fig.13 Dansuri populare

Fiind, în primul rând, o zonă etnografică deosebit de complexă, remarcabilă prin dimensiunile
şi autenticitatea formelor de manifestare, Teleormanul evidentiază, o data mai mult, spiritul solar al
omului de la câmpie.

În viata culturală şi artistică a Teleormanului, un loc important l-au ocupat dintodeauna

activitatea formatiilor artistice, care au fost active în diverse localităti, cu deosebire în oraşe,dar si la
sate.
Realizări de spectacole şi concerte de muzică populară în judet şi în alte localităti din tara de
catre ,,Ansamblul de Cântece şi Dansuri Liviu Vasilic ”, grupul vocal ,,Teleormanul”.

Comuna Troianul are si un ansamblu ”Ansamblul Bujoreii de la Troianul”, format din elevii
claselor V-VIII ai Scolii Gimnaziale ”Ion Preotul”,Troianul.

Fig.14 Ansamblul Bujoreii de la Troianul

 Locuitorii acestor meleaguri au pastrat cu sfintenie ocupatiile traditionale: cresterea animalelor,
agricultura, proband capacitatea de adaptare a populatiei si factorii specifici de mediu.
În comuna Troianul, au loc anual manifestari cu o însemnatate deosebita la dezvoltarea
patrimoniului cultural. Cel mai important eveniment se desfasoara in luna mai, ”Festivalul
Bujorului”, unde lumea se imbraca in costume populare. In cadrul acestui festival sunt desfasurate si
alte evenimente care atrag din ce in ce mai multi turisti datorita muzicii populare traditionale
interpretata de artistii locali sau invitati speciali.

Fig.15 Viorica Mira-Interpreta de muzica populara,

nascuta in Comuna Troianul,Teleorman

 Alte obiceiuri semnificative pentru ”belitoreni”
In preajma Craciunului, are loc dansul Ursului, Caprei precum si la alte obiceiuri locale
surprinzatoare, pline de insemnatate culturala.

Fig.16 Dansuri specifice Sarbatorilor de Iarna

4.3. Monumente si situri

Singurele monumente aflate in comuna Troianul, Teleorman sunt cele doua biserici din sat si
anume : Biserica Sfânta Parascheva, aflată în centrul localitatii si Biserica Sfântul Gheorghe,
localizata spre marginea satului.

4.4. Case memoriale

In comuna Troianul nu exista case memoriale.

4.5.Muzee
In comuna Troianul nu sunt muzee.

4.6.Manastiri, catedrale si biserici

In comuna Troianul se intalnesc :
 Biserica ”Sfânta Parascheva”
 Biserica ”Sfântul Gheorghe”
 V. SERVICIILE AGROTURISTICE DIN ZONA
5.1. Servicii de cazare
Serviciile de cazare lipsesc in localitate.

5.2. Servicii de alimentatie

Dintr-o zona de poveste, plina de istorie si cu peisaje unice, nu puteau lipsi preparatele culinare cu
traditie, care formeaza astazi mostenirea culturala a teleormanenilor.

Fig.17 Urzici frecate cu malai ca-n Muntenia

Fig.18 Iahnie de cartofi

 Fig.19 Sarmale cu mamaliguta

5.3. Servicii de agrement

In unele locuri special amenajate ale comunei Troianul se poate practica turismul pentru
vânatoare si pescuit.

VI. STUDIU PRIVIND CALITATEA MEDIULUI

6.1. Poluare datorita activitatilor economice
6.2. Poluare datorita activitatilor turistice si de agrement
Poluarea exista, intr-un fel sau altul, din cauza autoturismelor care traverseaza
localitatea, precum si a masinilor agricole necesare pentru diferite lucrari ale solului.
Poluarea apelor se poate produce si prin turismul neorganizat in locuri situate pe malurile
apelor, lacurilor unde turistii , prin gunoaiele lasate, pot contribui la scaderea calitatii apelor de
suprafata sau subterane.
BIBLIOGRAFIE:
 www.comunatroianul.ro
 www.cjteleorman.ro / album monografic judetul Teleorman
 www.wikipedia.ro