UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT

DIN MOLDOVA

Catedra Cadastru și drept

Lutenco Mihail

Dinamica atructurii fodului funciar în localitatatea Ermoclia

Referat

Autor: _____________
(semnă-tura)

Conducător: Nunu Silvia.,

_____________(semnătura)

Chişinău 2020
 CUPRINS:

Introducere....................................................................................................................................3

1. Scurt istoric despre localitate ...............................................................................................4-7

1.1 Situația demografică.................................................................................................................8
1.2 Date geografice ale localității................................................................................................8-9
1.3 Specificul localității: relief, ape, climă, soluri, resurse naturale.........................................9011
1.3.1 Relief.............................................................................................................................9
1.3.2 Ape..............................................................................................................................10
1.3.3 Clima...........................................................................................................................10
1.3.4 Soluri...........................................................................................................................11
1.3.5 Resurse naturale..........................................................................................................11
2. Dinamica fondului funciar în diferite perioade de timp și analiza structurii fondului
funiciar..........................................................................................................................................12-16
2.1 Terenuri cu destinație agricolă................................................................................................12
2.2 Terenuri destinate agriculturii..........................................................................................12-13
2.3 Terenuri destinate construcțiilor, transportului și altor destinații speciale............................14
2.4 Terenurile fondului silvic......................................................................................................14
2.5 Terenurile fondului apelor și mlăștinilor..........................................................................14-15
2.6 Terenurilor destinate plantațiilor multianuale..................................................................15-16
2.7 Alte terenuri...........................................................................................................................17
3. Măsuri de îmbunătățire a fondului funciar........................................................................18-21
3.1 Starea actuală a apelor.................................................................................................18-19
3.2 Situația ecologică a suprafețelor terestre..........................................................................20
3.3 Situația ecologică a aerului...............................................................................................21
CONCLUZIE...............................................................................................................................22
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................23

2
 INTRODUCER

Fondul funciar reprezintă totalitatea terenurilor din cadrul unei unităţi teritorial administrative.
Peisajul geografic al Republicii Moldova poartă amprenta unei îndelungate tradiţii agricole.
Aproape trei sferturi din teritoriul ţării sunt acoperite de cernoziomuri. Solurile fertile sunt resursa
naturală principală a ţării, asigurând condiţii bune pentru creşterea culturilor agricole. Circa 75%
din resursele funciare sunt utilizate în agricultură iar 73% din pământurile agricole sunt terenuri
arabile.
Pământurile fertile sunt una din principalele resurse naturale ale ţării, fapt care este reflectat în
politicile şi programele naţionale. Fertilitatea solului este un fenomen complex care depinde de un
şir de factori, cum sunt conţinutul de humus şi nivelul de fertilizare a culturilor. Terenurile sunt o
resursă naturală condiţionat regenerabilă, fiind utilizate în diferite domenii ale economiei, totodată
constituind principalul mijloc de producţie în agricultură. Este recunoscut faptul că, în tendința sa
de a obține performanțe majore, activitățile agricole nealiniate bunelor practici de mediu au devenit
o sursă de poluare a mediului ambiant.
Delimitarea funcțiilor terenurilor și a domeniilor de utilizare a acestora permite analiza
impactului asupra mediului. Astfel, dacă resursele terenurilor sprijină activitățile umane într-un mod
durabil, atunci și alte funcții ale acestora trebuie să fie păstrate în echilibru.
Conform datelor Cadastrului funciar, fondul funciar al Republicii Moldova, la situația din anului
2018, a constituit 4574,46 ha, în care ponderea cea mai semnificativă o dețin terenurile cu destinație
silvică 52,13% , urmată de 36,2% terenurile cu destinație agricolă .
Solul este stratul de la suprafaţa planetei cu o structură afanată şi friabilă, format prin acţiunea
agenţilor externi asupra scoarţei, impreună cu plantele şi animalele. Caracteristica sa de bază este
fertilitatea. Nu toate solurile au aceeaşi fertilitate şi, din acest motiv, nu toate terenurile de pe Glob
sunt cultivate. Din cele 1,5 mld. hectare cultivate, doar 920 000 hectare dau producţie. Solul trebuie
protejat deoarece pentru refacerea unui strat de 3 cm este nevoie de 300 pană la 1 000 de ani.
Mărirea productivităţii se face prin administrarea de ingrăşăminte naturale, rotirea culturilor pe
aceeaşi suprafaţă, irigarea terenurilor, selecţionarea speciilor de plante ş.a.

3
 1. DESCRIEREA LOCALITĂȚII ERMOCLIA RAIONUL STEFAN VODĂ

1.1 Scurt istoric

Fiind situat la intersecția drumurilor comerciale, satul a fost menţionat pe harta generalului
Bauer (1774). Totuși, prima atestare documentară este din 1759. Probabil că aici a fost o aşezare a
tătarilor nohai, care după retragerea acestora a fost repopulată de moldoveni pe la 1798. Denumirea
localităţii provine din limba tătărească, ermocli sau irmaclă, ceea ce înseamnă o lăsătură, râpă mare.
O legendă locală ne prezintă întemeietorii satului: Iarmalai și Chilia, de unde și numele localității
actuale.
Pe lângă Valea Ermocliei trece şi vechiul drum comercial spre Bebei (actualul sat Volontiri).
Cea mai veche biserică din sat a fost construită încă în anul 1799, iar între anii 1814-1817 a fost
construită o altă biserică din lemn pe temelie de piatră. În 1859 a fost zidită biserica actuală „Sf.
Arhanghel Mihail”.
Satul Ermoclia dispune de 8 magazine, azil de bătrîni, centru medical, o instituție preșcolară,
școală de cultură generală, centru cultural, farmacie, oficiu poștal, havuz, monument.
Drumul național R30 Chişinău – Ştefan Vodă, la 11 km sud de Căuşeni, 18 km nord de Ştefan
Vodă. La intrarea în sat este o staţie de alimentare cu petrol şi un centru autoservice.
De asemenea, pe valea Ermocliei, la vatra satului, unde este și biserica veche „Sf. Arhanghel
Mihail”, se regăsește Valea Izvoarelor – un loc pitoresc din partea de sud a satului, la pădure, la
Cornea sau Seliște. Un loc îndrăgit de localnici este și izvorul vechi „Şumelea”. Se zice că este „din
timpul turcilor”.
Toate pozele puteți să le găsiți la anexe.

4
Figura 1.1 - Primăria comunei Ermoclia

Figura 1.2 - Gimnaziul “Ion Creangă,,

5
 Figura 1.3 - Farmacie

Figura 1.4 – Monumentul “3 Eroi“

6
 Figura 1.5 – Havuzul din centrul comunei.

1.2 Date geografice

Ermoclia este un sat şi comună din raionul Ştefan Vodă. Satul are o suprafaţă de circa 4.02
kilometri pătraţi, cu un perimetru de 12.67 km. Ermoclia este unicul sat din comuna cu acelaşi
nume. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Ștefan Vodă și la 87 km de Chișinău. Satul
Ermoclia a fost menționat documentar în anul 1770.
De asemenea, comun Ermoclia este situată la latitudinea 46.5808 longitudinea 29.5097 si
altitudinea de 128 metri fata de nivelul marii. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este
de 4 240 locuitori. Distanța directă pîna în or. Ştefan Vodă este de 18 km.

7
 Figura 1.6 – Harta comunei Ermoclia

1.3 Situația demografică

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 4240 de oameni,
dintre care 49.13% - bărbaţi și 50.87% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului:
99.03% - moldoveni, 0.38% - ucraineni, 0.45% - ruşi, 0.02% - găgăuzi, 0.07% - bulgari, 0.05% -
alte etnii.
În satul Ermoclia au fost înregistrate 1239 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar
mărimea medie a unei gospodării era de 3.4 persoane.

Tabelul 1 - Componența pe naționalități

Nr
Nationalitate Nr. Locuitori % de Locuitori
. Ord.

1 Moldoveni/Romani 4 199 99.03

2 Ucraineni 16 0.38

8
 3 Rusi 19 0.45

4 Gagauzi 1 0.02

5 Bulgari 3 0.07

6 Evrei 0 0

7 Polonezi 0 0

8 Romi/Tigani 0 0

9 Altele 2 0.05

Figura 1.7 - Componența demografică

1.4 Specificul localității: relief, ape, climă, soluri, resurse naturale.

1.4.1 Relieful

Relieful raionului este variat, preponderente fiind câmpiile şi povârnişurile, iar teritoriul
raionului poate fi împărţit în trei zone:
Zonă nistreană
Este alături nemijlocit de râul Nistru şi este prezentată de lunca largă a râului. Trecerea din luncă
râului în terasă a Nistrului este semnificativă, prezentată de pante abrupte cu rigole frecvente.

9
 Zona câmpiei de sud nistreană
Este caracterizată cu un relief mai complicat şi prezentată prin câmpie brăzdată. Platoul
bazinelor hidrografice este tabular, cu pante domoale şi lungi.
Zona – altitudinea nistreană.
Relieful zonei poate fi caracterizat ca creste, văi şi ravene de relief. Este compus din sisteme de
creste lungi, cu contururi foarte moi cu ravene plate. Forme de relief predominante sunt diverse
pante.

1.4.2 Ape

Reţeaua hidrografică este formată de ape curgătoare (râuri, râuleţe, pâraie) şi stătătoare de
diferite dimensiuni (lacuri, heleşteie, iazuri).
Râul Copceac are o lungime de 27 km și o suprafață a bazinului de 109 km². El izvorăște din
zona dealurilor Basarabiei de sud, din apropierea orașului Căușeni (Raionul Căușeni, Republica
Moldova), trece printr-o vale presărată cu ravene și rigole cu lățimea de 1,5–2 km, curge pe direcția
sud, străbate teritoriul raioanelor Căușeni și Ștefan Vodă, dintre care si satul Ermoclia din
Republica Moldova, traversează frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina, trecând apoi
în Raionul Sărata din Regiunea Odesa (Ucraina). Pe măsură ce coboară spre vărsare străbate o zonă
joasă din Bazinul Mării Negre și se varsă în râul Sărata, în apropierea satului Manja. El are un debit
foarte mic, iar în verile mai secetoase poate chiar seca pe unele segmente. Apele sale sunt folosite în
irigații. Proiectul dat, este predestinat pentru curăţirea și amenajarea bazinului Rîului Copceac care
se află într-o stare nefavorabila din punct de vedere ecologic. Din acest motiv și înaintăm proiectul
înființat de un grup de elevi din Liceul Teoretic „Ion Creangă”, s. Ermoclia.

1.4.2 Clima

Climatul este moderat–continental este caracterizat de o iarnă caldă şi scurtă şi o vară călduroasă,
îndelungată.
Factorii pozitive sunt prisosinţa luminii şi căldurii, îndelungarea perioadei calde şi iarnă moale,
negative – secetă, vânturi şi bruscă schimbare a timpului, mai ales primăvara.

10
 Raionul este aflat într-o zonă neîndestulător de umedă, cantitatea medie anuală a umezelii
constituie circa 440 mm. Majoritatea ploilor decad pe perioada primăvară–vară, în majoritate în
modul de ploi abundente.
În teritoriu raionului predomină vânturi din sectorul nord-vest şi nord, temperatura maximă a cei
mai călduroase luni (iulie) este de +36°C–+38°C şi cei mai rece luni (ianuarie) – -15°C.

1.4.3 Solurile

Solurile raionului sunt prezentate în majoritatea sa de cernoziomuri obişnuite – 23360 ha,

carbonatice – 40300 ha, soluri aluviale – 8000 ha şi alte tipuri de soluri. Calitatea solurilor
(bonitate) medie pe raion constituie 62 de grade.
Gradul de eroziune a solurilor
Terenurile agricole ale raionului după gradul de eroziune sunt prezentate în felul următor:
Erodate slab – 14573 ha
Erodate moderat – 7969 ha
Erodate puternic – 2417 ha
Gradul de eroziune a terenurilor agricole constituie 31,6 procente în comparaţie cu 34,9 procente
pe republica, totodată terenuri erodate puternic constituie 3,1 procente în comparaţie cu 4,5 procente
pe republică.

1.4.4 Resurse naturale

Vegetaţia este reprezentată de plante specifi ce zonelor de câmpie, cu unele particularităţi de

stepă şi silvostepă. Pădurile sunt rare, acestea ocupând suprafeţe neînsemnate pe culmile colinare şi
pe văile din apropierea satului. Speciile de arbori şi arbuşti mai răspândite sunt stejarul, fagul,
frasinul, arţarul, salcâmul.
Flora este bogată şi în plante de cultură: cerealiere, legumicole, tehnice, floricole; pomi
fructiferi, viţă-de-vie.
Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, ţistarul, iar dintre păsări – vrabia,
ciocârlia, graurul, piţigoiul, cucul, cioara, potârnichea, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile
de peşti cele mai răspândite, din lacuri şi iazuri, sunt crapul, carasul, ştiuca, plătica.

11
 2 DINAMICA FONDULUI FUNCIAR ÎN DIFERITE PERIOADE DE TIMP ȘI
ANALIZA STRUCTURII FONDULUI FUNCIAR

2.1 Terenuri cu destinație agricolă

Suprafaţa totală de terenuri – 99838 ha

Terenuri proprietate publica a statului – 9514 ha
Terenurile proprietate publica a unităților administrativ-teritoriale – 19429 ha
Terenurile aflate in proprietate privată – 70895 ha
Terenuri agricole – 78411 ha, inclusiv: teren arabil – 58088 ha, pârloagă – 2401 ha
Plantaţii multianuale – 10501 ha, inclusiv:
livezi – 3691 ha,vii – 6283 ha, alte plantaţii multianuale – 527 ha
Păşuni – 7421 ha, plantaţii forestiere – 9571 ha, mlaştini – 901 ha, apă – 3892 ha, inclusiv iazuri
– 1643 ha
Drumuri şi străzi – 3556 ha
Construcţii – 1816 ha
Alte terenuri – 1691 ha, inclusiv: râpi – 120 ha, alunecări de terenuri – 96 ha.
De asemenea, pe teritoriul satului Ermoclia sunt 13 iazuri, din care 10 sunt date în arenda. Doar
un agent economic utilizează iazul pentru irigare, restul iazurilor sunt folosite pentru creșterea
peștelor. Satul a intrat într-un proiect prin care vor fi procurate tomberoane de gunoi și tractor
pentru transportarea deșeurilor la gunoiște. 50 de proprietari de terenuri au plantat păduri pe
terenurile proprii cu ajutorul Primăriei și MoldSiva. Suprafața pădurilor pe terenurile private
constituie circa 100 hectare.
Circa 2000 de persoane sunt proprietari a terenurilor agricole conform articolul 12, iar 1400 -
conform articolul 11. Circa 20% de terenuri sunt cu diferite erori. Proprietarii de terenuri se
confruntă cu următoarele probleme:
1. Sunt cazuri când terenurile se suprapun unul pe altul;
2. Sunt cazuri când proprietarii terenurilor dețin titlu de proprietate a terenului într-un loc, dar
terenurile agricole alocate în natură se află în alt loc;
3. Sunt terenuri care nu sunt înregistrate în baza de date Cadastru,
12
4. Delimitarea terenurilor publice nu a fost efectuată;
5. Există litigiu între Primăria satului și Moldsilva și anume Primăria a transferat 54 hectare de
pășuni la Moldsilva pentru împădurire, dar contractul respectiv a fost reziliat deoarece Moldsilva
practic nu a făcut lucrările prevăzute în contract;
6. Există probleme când pădurea se extinde pe terenurile agricole, și din aceasta cauză apar litigii cu
Agenția Moldsilva.

2.2 Terenuri destinate agriculturii

5211 5214 5220 5220.06 5197.31 5230.91

3332.02

1538 1617 1679 1672.64 1669.31 1730.06

1996 1999 2001 2003 2005 2008 81.07

2019

Pășuni Total terenuri agricole

Figura 2.2 – Suprafața totală a terenurilor agricole și terenurilor de pășuni

În urma analizei efectuate pot afirma că din perioada anului 1996 pînă perioada anului 2008
terenurile agricole și pășunile s-au menținut la un nivel de la 5211 ha -5230 ha. Însa în anul 2019 a
fost o scădere bruscă a terenurilor agricole cu aproape 1900 ha ceea ce ne demonstrează că din
cauza împarții hectarelor la satele învecinate,dar scăderea pășunilor a dost căuzată de construcțiile
care sau făcut în apropriere.

2.3 Terenuri destinate construcțiilor, transportului și altor destinații speciale

13
 Drumuri Strazi Construcții

288.62
290

289

289

259.4

225.76

112.11
100.57

100.6
99.46

91.16
88.14

88.14

88.14
104

100

99
84

84

84

24.31
1996 1999 2001 2003 2005 2008 2019

Figura 2.3 - Suprafața totală a terenurilor

Fondul de terenuri destinate construcțiilor, transportului ne arată că în perioada 1996-2003
suprafața acestor terenuri anume categoria de construcții a fost aproximativ egale între 290 ha și
288 ha, diferența de aproimativ 2-3 ha. Perioada din 2005 arată o scădere spontană a terenurilor de
la 259,4 ha 2005 la 24,31 ha 2019. Ce ține de străzi și drumuri suprafața variaza cu aproximativ cu
10-12 ha in fiecare an pe toată perioada.

2.4 Terenurile fondului silvic

Total Inclusiv perdele forestiere de protecție

1200

1000 961.2 937.8

907 906 899 899.16
800

600

400

200
46 46 39 50.16 50.16 50.16
0 0
0
1996 1999 2001 2003 2005 2008 2019

Figura 2.4 - Suprafața totală a terenurilor forestiere

Analiza fondului silvic ne arată că în perioada dată, schimbări masive nu au avut loc. Putem
observa o creștere în perioada 2005 cu 62 ha față de anul 2003. În anul 2019 nu au fost depistate
suprafețe de păduri din cauza defrișărilor mari care au avut loc din anii 2009-pînă în prezent.

14
 2.5 Terenurile apelor și mlăștinilor

Total Iazuri
64

64

64

64

56.5

56.5
15.08

15.8
15

15

15

15

0
0
1996 1999 2001 2003 2005 2008 2019

Figura 2.5.- Suprafața totală a apelor

Examinînd datele am observat că suprafața totală a apelor din 1996 pănă 03 sa menținut la
aceelaș nivel de 64 ha, începînd cu anul 2005 pînă în 2019 suprafața totală a apelor început să scadă
considerabil de la 56,5 ha la 0 ha din cauza secetei și secarea izvoarelor.

120

100 97.04 97.04

80 81 81 81
80

60

40

20

0
0
1996 1999 2001 2003 2005 2008 2019

Figura 2.6 – Suprafața totală a mlăștinilor

Examinînd graficul putem observa că suprafața totală a mlăștinilor din anul 1996 pînă 2003
au fost la un nivel. Anul 2005 și 2006 au avut o creștere bruscă a suprafețeor mlăștinoase căuzate de
ploiele torențiale din ani

15
 2.6 Terenurilor destinate plantațiilor multianuale

321 325.88
298 304.88
284.89
273 270.38 272.24272.1
257
245 241 238.34 240.2

36 28 30 30 30.04 30.04 30.74 27.66

13.33
1996 1999
0 2001
0 20030 20050 20080 2019

livezi vii alte plantații total

Figura 2.7 – Suprafața totală a plantațiilor multianuale

În graficul dat putem observa cum suprafața plantațiilor multianule variază de la un an la altul cu
10-15 ha. Putem observa deasemenea că în localitatea Ermoclia se pot găsi cel mai mult plantații de
livezi și vii cu o suprafața de 245 – 285 ha livezi și 36 – 28 ha vii .Din cauza îngețurilor și climei
nefavorabile plantațiile de vii din anul 2019 au scăzut cu 15 ha față de anul 1996. Suprafața totala a
plantaților multianuale au crescut considerabil cu 75 ha în timp 23 ani ceea ce este un fact bun
pentru localitate.

2.7 Alte terenuri

16
 100

87 87 87 86.87 88.67
90

80

70
62 62 62 62.24 63.47 62.24
60

50 48.1

40

30

20 16 16 16 16
10
10 6.74
0 0 0
0
1996 1999 2001 2003 2005 2008 2019

Total Rîpi Alunecări de teren

Figura 2.8 – Suprafața totală a altor terenuri

În baza graficului putem afirma că suprafata totală a altor terenuri din 1996 pînă 2008 s-au
menținut la același nivel de 87 ha însă anul 2005 a avut o scădere a de 17 ha din cauza alunicărilor
de teren. Rîpile în 2005 au avut o scedere de 6 ha din cauza secetei. În perioada de 23 de ani
alunicările de teren au fost ridicate însă anul 2019 nu a fost nimic depistat.

17
 3 PROBLEME ECOLOGIA. STAREA ACTUALĂ DIN PUNCT DE VEDERE
ECOLOGIC ȘI MĂSURILE PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A FONDULUI FUNCIAR

Înca din fazele primare ale dezvoltarii sale, societatea umana a remodelat cadrul natural
creând un mediu „artificial" compus din multiple echipamente ce deservesc cerintele curente ale
populatiei. Forma cea mai sintetica de concretizare a mediului artificial o reprezinta localitatile,
optimizate ca marime, structura, înzestrare şi înfatişare, astfei încât sa poata raspunde exigentelor
sociale. în prezent, devine din ce în ce mai complicat de stabilit o delimitare stricta între mediul
natural şi cel artificial, având în vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ
nou, denumit în terminologia internationala „mediu uman".

3.1 Starea actuală a apelor

Conform Raportului privind starea mediului în Republica Moldova din 2004, poluarea
apelor subterane este un fenomen larg răspândit, iar gospodărirea proastă a lor duce la deteriorarea
continuă a calităţii acestora. În zonele rurale unde majoritatea populaţiei se aprovizionează cu apă
potabilă din fântâni şi doar 17% din familii folosesc surse centralizate de alimentare, apa de calitate
proastă are un impact direct asupra stării sănătăţii populaţiei, cauzând sporirea morbidităţii şi
generând cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat şi economia în ansamblu. În anii 1990
consumul apei s-a redus drastic.
Captarea apelor subterane s-a micşorat de două ori, de la 277 milioane m3 în 1991 până la
132 milioane m3 în 2001. Schimbarea a fost şi mai dramatică în domeniul irigaţiei. Consumul apei
pentru irigarea culturilor agricole s-a prăbuşit de la 898 000 m3 în 1990 până la 92 000 m3 în 1998
şi 46 000 m3 în 2002.
Apele reziduale domestice şi industriale sunt o sursă majoră de poluare a apelor de suprafaţă
întrucât majoritatea staţiilor de epurare biologică a apelor reziduale (SEB) nu mai funcţionează. Din
580 SEB-uri construite înainte de anii 1990, în 2003 mai lucrau doar 104. Capacitatea totală a
acestor instalaţii este de 614 000 m3 /zi, dar numai 32% din capacitate sau 198 000 m3 /zi este
folosită efectiv, majoritatea instalaţiilor fiind defecte. Ca rezultat, cantitatea de ape reziduale
neepurate sau epurate insuficient a crescut puternic după anul 2000 (Figura I.3). O altă sursă majoră
de poluare sunt scurgerile de ape reziduale din sectorul casnic, 70% din spaţiul locativ nefiind
conectat la sistemul de canalizare.
18
 Râul Copceac și iazurile de la mijlocul satului în care se scurge acest râu în continuu
prezintă pericol ecologic pentru locuitorii comunei Ermoclia prin, iar pe zi ce trece în apropierea
acesor iazuri suprafața se transformă într-un mare depozit de deșeuri menajere. În prezent, deşi se
întreprind actiuni pentru solutionarea problemelor ecologice legate rîuri, iazuri și izvorului care este
deținut de către o persoana fizică.
Pentru a îmbunătăți calitatea apelor propunem următoarele etape:
- Economisirea apei
- Refacerea stațiilor de epurare
- Curațarea rîurilor și izvoarelor

Figura 3.1 – Iazurile private și izvorul

19
3.2 Situația ecologică a suprafețelor terestre

Degradarea solurilor depinde foarte mult de producţia agricolă şi 57.7% din terenuri sunt
folosite în agricultură. Exploatarea intensivă a terenurilor agricole şi folosirea tehnologiilor
dăunătoare din punct de vedere ecologic au provocat reducerea considerabilă a productivităţii şi au
avut un impact distructiv asupra solului. Starea solului este esenţială pentru dezvoltarea unei
agriculturi şi industrii alimentare productive, orientate spre export. În prezent, însă, productivitatea
solurilor agricole este în declin, ceea ce ameninţă creşterea sectorului agroindustrial şi afectează
economia naţională în ansamblu.
Pământurile erodate ocupă o suprafaţă de 858 564 hectare sau 33.9% din terenul agricol. În
fiecare an această suprafaţă creşte în medie cu 0.9% iar pierderile anuale de sol fertil sunt estimate
la 26 milioane tone. Prejudiciul cauzat economiei naţionale de pierderea producţiei prin degradarea
solului însumează circa 3.1 miliarde lei (251 milioane dolari SUA) anual.
Eroziunea are de asemenea implicaţii sociale odată ce afectează puternic familiile care
practică agricultura de subzistenţă. Aceste familii aparţin celui mai sărac grup al populaţiei şi prin
urmare nu dispun de resurse financiare pentru a contracara problema dată.
Degradarea solului are la bază multe cauze care sunt legate între ele. Lipsa informaţiei şi
tehnologiilor moderne, în special accesul limitat al populaţiei rurale la informaţia privind utilizarea
eficientă a pământului, duce la folosirea tehnologiilor inadecvate de cultivare şi la neglijarea
asolamentelor. Aplicarea redusă a îngrăşămintelor minerale sau organice a cauzat un bilanţ negativ
al humusului şi elementelor nutritive în sol. Folosirea îngrăşămintelor minerale a scăzut de la 191
000 tone în 1991 până la 72 700 tone în 2003. Alţi factori cum ar fi utilizarea redusă a pesticidelor,
salinizarea terenurilor, aratul adânc şi tăierea ilegală a fâşiilor forestiere de protecţie a terenurilor
agricole, au contribuit şi ele la fenomenul eroziunii
Pentru a ameliora starea de poluare a suprafețelor terestre pot fi utile următoarele acțiuni ca
extinderea procesului de sancționare a cetățenilor care conștient aplică forțela poluarea sistemelor
date, asigurarea educatiei şi conştientizarii ecologice a populației, determinarea zonelor eco-
antopogene în baza gradului de poluare, extinderea participării cetățenilor la colectarea deșeurilor
de pe teritoriul său și transportarea publică în zone special amenajate.

20
 3.3 Situația ecologică a aerului

Sectorul energetic şi de termoficare este cu siguranţă cea mai importantă sursă staţionară de
poluare a aerului din Moldova. Actualmente Moldova are 2 289 de surse staţionare înregistrate, mai
ales în sectorul de generare a energiei electrice şi termice, dar şi în industrie şi în servicii.
Moldova are aproximativ 1700 de gunoişti, dintre care doar 670 sunt legale. În 2003
gunoiştile ocupau circa 1300 hectare şi o jumătate din această suprafaţă aparţinea gunoiştilor
ilegale. Majoritatea localităţilor rurale şi a oraşelor mici nu dispun de terenuri speciale alocate
pentru depozitarea gunoiului şi în consecinţă o parte importantă a deşeurilor menajere şi industriale
sunt aruncate în mod ilegal pe suprafeţe neamenajate cum ar fi marginile drumurilor, malurile
râurilor şi râpele. Descreşterea cantităţii de deşeuri industriale poate fi atribuită activităţii
economice reduse. Volumul deşeurilor toxice s-a redus de la 350 tone în 2002 la 112 tone în 2003.
Stocurile pesticidelor inutilizabile şi interzise prezintă un pericol aparte. În prezent, 1712 tone de
pesticide inutilizabile şi 865 tone de pesticide toxice interzise sunt stocate în 340 depozite, dintre
care 80% nu întrunesc condiţiile de siguranţă necesare
Problema deşeurilor este agravată de lipsa instalaţiilor pentru sortarea şi prelucrarea
deşeurilor, insuficienţa resurselor financiare la nivel naţional şi local şi depozitarea
necorespunzătoare a acestor substanţe.

21
 CONCLUZIE

Cadastrul funciar ca parte componentă a cadastrului general al naturii este un sistem unitar, de
sine stătător și obligator de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează stabilirea,
înregistrarea, descrierea și marcarea pe hărți și planuri topografice a tuturor terenurilor de pe
teritoriul republicii, indiferent de destinație și de tipul de proprietate.
Analizînd situația fodului funciar din comuna Ermoclia pot spune că în periaoda de 23 de ani
suprafețele terenurilor agricole sau micșorat , iazurile au secat și pățunile din cauza secetei sau
uscat.

22
 BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ermoclia,_%C8%98tefan_Vod%C4%83
2. https://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=8519
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Republicii_Moldova
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Republicii_Moldova
5. https://ermocliaecologica.wordpress.com/2012/01/11/buna/

23