ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

ANALI ZA ECONOMI CO-SOCI ALA A J UDETULUI
DAMBOVI TA






COORDONATOR: STUDENT:
LECT.UNIV.DR. PETRESCU IRINA ELENA COJOCARU CORINA



BUCURESTI
2014





2



CUPRINS




1.1. Caracteristicile generale ale judetului Dambovita ............................................................................ 3
1.2. Incadrarea judetului Dambovita in cadrul regiunii Sud-Muntenia .................................................... 5
2. Structura economica in profil sectorial a judetului Dambovita ............................................................ 8
2.1. Resurse umane si piata fortei de munca ............................................................................................ 9
2.2. Produsul intern brut in judetul Dambovita ...................................................................................... 10
2.3. Industria in judetul Dambovita ........................................................................................................ 10
2.4. Agricultura si silvicultura .................................................................................................................. 11
2.5. Sectorul serviciilor ............................................................................................................................ 14
2.6. Infrastructura ................................................................................................................................... 15
3.Spatiul rural al judetului Dambovita ........................................................................................................ 16
4. Analiza SWOT a judetului Dambovita ..................................................................................................... 17
5. Concluzii si propuneri .............................................................................................................................. 19
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 21





3


CAPI TOLUL I
1.1. Caracteristicile generale ale judetului Dambovita
Scurt istoric al judetului :
Judetul Dambovita are o remarcabila traditie culturala, la Dealu, s-a tiparit prima carte in
1508, la doar 50-60 ani de la descoperirea tiparului. Aici, Petru Cercel, voievod umanist, a
infiintat, dupa model occidental prima curte literara.
La Targoviste dainuie celebrele ruinuri ale curtii domnesti, cantate de mari poeti pasoptisti.
Aici, poetii Vacaresti au pus bazele limbii literare moderne si s-a nascut gratie lui Heliade
Radulescu, primul act de normare al limbii romane.
La Potlogi, se afla in plin proces de restaurare Palatul Brancovenesc, monument de
arhitectura medievala romaneasca de mare valoare.
In apropiere de Ghergani, se afla conacul si parcul dendrologic Ion Ghica, in curs de
amenajare si restaurare in circuitul cultural.
Personalitati ale locului:
La Targoviste au trait si au creat o parte din operele lor cronicarii: Stolnicul Constantin
Cantacuzino, Radu Popescu si Stoica Ludescu, Calugarul Macarie si diaconul Coresi.
In comunele omonime s-au nascut poetii Vacaresti si scriitorul I.L.Caragiale care a vazut lumina
zilei in mahalaua Haimanale care ii poarta acum numele.
Damboviteni prin origine sunt si pictorul Nicolae Grigorescu (sat Pitaru comuna Potlogi),
savantul doctor Gheorghe Marinescu si Alexandru Bratescu Voinesti, artistii plastici Gheorghe
Petrascu si Gabriel Popescu, compozitorul Ionel Fernic si actorii Tony Bulandra si Mihai
Popescu.







4

Pozitia geografica, relieful, vecinii, suprafata si structura acesteia, clima si resursele
naturale ale judetului Dambovita:


Clima temperat continentala este mai umeda si racoroasa in zonele inalte, iar in zonele
joase cu precipitatii mai reduse si temperaturi mai ridicate.
Resursele naturale cuprind o gama importanta de bogatii constituite in principal din :
zacaminte de titei, gaze naturale, carbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie.
Cu o suprafata de 4054 km
2
, judetul Dambovita este unul din cele mai mici judete din tara,
reprezentand 1,7% din teritoriul tarii, situandu-se ca intindere pe locul 37 intre judete.
Structura administrativa a judetului cuprinde:
2 municipii : - Targoviste - resedinta judetului, Moreni;
5 orase : Fieni, Pucioasa, Gaesti, Titu, Racari;
82 comune si 353 sate.
Apele curgatoare apartin la doua sisteme hidrografice distincte si anume: cel al Ialomitei,
in jumatatea de N-E si cel al Argesului, in jumatatea de S-V, cu afluentul sau cel mai important,
Dambovita, care confera de fapt , din timpuri stravechi si numele judetului Dambovita.
Situat in partea de sud a Carpatilor Meridionali, in zona
de contact a Campiei Romane cu Subcarpatii Munteniei.
Judetul Dambovita are un relief variat ce se desfasoara in
trepte: la nord se inalta Muntii Bucegi si Leaota, carora le
urmeaza spre sud zona dealurilor Subcarpatilor
Munteniei, platforma Candesti, in continuare, campia
inalta a Targovistei si campia Titu.
Se invecineaza la vest cu judetul Arges, la est cu judetul
Prahova, la sud-est cu judetul Ilfov, la sud cu judetele
Giurgiu si Teleorman si la nord cu judetul Brasov.



5

Vegetatia este conditionata de relief si de elementele pedoclimatice, intalnindu-se o
dispunere etajata a acesteia .Fauna judetului se caracterizeaza prin predominarea celei de padure,
bogate in specii de valoare economica deosebita.
1.2. Incadrarea judetului Dambovita in cadrul regiunii Sud-Muntenia

Judetul Dambovita face parte din Regiunea Sud Muntenia alaturi de judetele Arges,
Calarasi, Prahova, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situata in partea de sud a
Romaniei, avand o suprafata de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata Romaniei), corespunzatoare
judetelor Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. Din care judetul
Dambovita are 4054 km
2
. In partea de sud, regiunea se invecineaza cu Bulgaria.
Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine: campii
si lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% si doar 9,5 % munti.
Populatia totala a celor sapte judete componente era, in 2010 de 3.267.270 locuitori,
reprezentand 15,23% din populatia Romaniei. Densitatea populatiei este de 94,9 loc/km
2
, valoare
superioara mediei pe tara (90,7 loc/km
2
). Gradul de urbanizare este de 41,4%, sub media pe tara,
explicabil prin faptul ca, exceptand judetul Prahova, majoritatea populatiei traieste in mediul
rural.
Regiunea Sud Muntenia are o retea de localitati alcatuita din 48 de orase (din care 16
municipii), 519 comune si 2019 sate. Cele mai multe orase (32) au sub 20.000 de locuitori, multe
dintre acestea cu o infrastructura deficitara, apropiata de cea a zonelor rurale. Numai 2 orase au
peste 100.000 de locuitori (Ploiesti si Pitesti). Distributia teritoriala arata o concentrare mai mare
a oraselor in judetul Prahova (14) si mai redusa in Giurgiu (3).

Populatia si structura acesteia in cadrul judetului Dambovita in 2010
Populatia totala in judetul Dambovita este de 529781 locuitori din care 366796 locuiesc
in mediul rural, iar 162985 in mediul urban, adica numai 30.76% urban fata de 69.24% rural. Din
totalul populatiei urbane, barbatii reprezinta 47.73% (77794 locuitori), iar femeile 52.27%



6

(85191 locuitori), iar din totalul populatiei rurale 49.22% (180563 locuitori) sunt barbati, in timp
ce femei sunt 50.78%(186233 locuitori). Densitatea populatiei fiind de 130,7 locuitori/km
2
.

Probleme grave de restructurare industriala
In urma inchiderii unor centre industriale, in special in municipiul Targoviste, multi
oameni au ramas fara locuri de munca si in mare parte s-au indreptat catre mediul rural unde pot
practica o agricultura de subzistenta.

Judetul Dambovita Someri inregistrati la
Agentia pentru ocuparea
fortei de munca
(numar de persoane)
Rata somajului
(%)
2008 11715 5.6
2009 11979 8.5
2010
17927 8.5

Se poate observa ca rata somajului este crescatoare, tot mai multi oameni ramanand fara
loc de munca, o posibila cauza fiind si criza economica ce afecteaza intreaga lume, in anul 2009
ajungand la un nivel foarte ridicat, de 8.5%, nivel care se pastreaza si in 2010.
Programe de care a beneficiat judetul Dambovita
Programele de dezvoltare si modernizare a infrastructurii rutiere si tehnice, mai ales in
mediul rural, de imbunatatire a sistemului de invatamant, a serviciilor sociale si de sanatate, de
dezvoltare si extindere a centrelor de afaceri si, nu in ultimul rand, de relansare culturala a
judetului pe plan intern si international sunt doar cateva programe de care a beneficiat judetul
Dambovita.
Toate acestea au vizat cresterea calitatii standardului de viata in mediul urban si mai ales
in mediul rural, relansarea economica si reducerea somajului in special in zonele afectate de
procesul de restructurare industriala.



7

Dintre aceste programe mentionez numai cateva, cele mai recente, realizate din fonduri
europene, in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013.
Proiectul Reabilitarea si modernizarea spitalului judetean Dambovita .
In data de 08 septembrie 2010, in Sala de Consiliu a Spitalului Judetean Dambovita, a avut
loc semnarea contractului de finantare pentru proiectul Reabilitarea si modernizarea Spitalului
Judetean Dambovita. Proiectul este finantat prin Programul Operational Regional 2007-2013,
axa prioritara 3, Imbunatatirea infrastructurii sociale", domeniul de interventie 3.1 Reabilitarea
/modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate". Beneficiarul proiectului este
Unitatea administrativ-teritoriala Judetul Dambovita, reprezentata de presedintele Consiliului
Judetean Dambovita. Valoarea totala a proiectului este de 83.106.684,78 RON. Implementarea
proiectului a inceput la data de 09.09.2010, iar durata sa a fost de 36 luni. Proiectul a fost realizat
la Spitalul Judetean Dambovita din municipiul Targoviste, judetul Dambovita, regiunea Sud
Muntenia.
Consiliul Judetean Dambovita a implementat, in perioada mai 2007 - noiembrie 2009,
proiectul Reabilitarea podului de la Potlogi.
Acesta a fost finantat de Uniunea Europeana prin programul Phare 2005 Coeziune Economica si
Sociala, Masuri impotriva dezastrelor provocate de inundatii.Proiectul a fost finantat de Uniunea
Europeana cu suma de 919.685 Euro, insa a fost necesara si o contributie a Consiliului Judetean
Dambovita de 1.190.802 Euro. Proiectul Reabilitarea podului de la Potlogi va avea impact la
nivel regional, contribuind la cresterea mobilitatii persoanelor si bunurilor intre judetele din
apropierea obiectivului supus reabilitarii, cu efecte puternice asupra dezvoltarii economice a
zonei si deci a calitatii vietii populatiei dambovitene. Podul se afla pe un traseu care traverseaza
partea de sud a judetului de la est la vest, in curs de reabilitare printr-un proiect finantat din
fondurile structurale ale Uniunii Europene, Ranforsarea si modernizarea drumurilor judetene DJ
701, DJ 401A SI DJ 711A pe traseul Dobra Cornatelu - Branistea Titu Salcuta Odobesti
Potlogi - Corbii Mari, a carui implementare a inceput la sfarsitul lunii martie si care are o valoare
totala estimata de 66.894.836,12 lei (circa 16 milioane Euro).



8

Proiectul Turism balnear dambovitean, traditie si continuitate, contractual de finantare
a fost semnat in data de 9 mai 2011.
Acesra este finantat prin Programul Operational Regional, Axa prioritara 5 Dezvoltare durabila
si promovarea turismului, domeniul major de interventie 5.3.- Promovarea potentialului
touristic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii aractivitatii Romaniei ca destinatie
turistica, operatiunea Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii
produselor specific si a activitatilor de marketing specifice. Perioada de implementare este de
15 luni de la data semnarii contractului, iar valoara totala a proiectului este de 1.041.600 lei.

CAPI TOLUL I I
2. Structura economica in profil sectorial a judetului Dambovita

Economia judetului este complexa, predominanta fiind industria care prezinta un grad
ridicat de diversificare. Industria prelucratoare detine ponderea predominanta (80%) in productia
industriala a judetului cu activitati preponderente in industria metalurgica (40%), industria de
masini si echipamente, fabricarea materialelor de constructie si a altor produse din minerale
nemetalice, industria de masini si aparate electrice, industria chimica, industria textila si de
confectii, industria alimentara. Industria extractiva se concretizeaza in exploatarea de titei, gaze
naturale, carbune si agregate minerale pentru constructii.
Judetul Dambovita produce energie electrica pe carbune (Electrocentrala Doicesti) si hidro
(Complexul de micro hidrocentrale de la Dobresti si Scropoasa).
In judetul Dambovita sunt operationali aproximativ 14.500 agenti economici,
reprezentand circa 27% din numarul unitatilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 2,7% din
totalul unitatilor din Romania.
In ceea ce priveste distributia intreprinderilor pe clase de marime, in judetul Dambovita,
sunt predominante microintreprinderile (0-9 salariati), detinand o pondere de 89,2% (5177
microintreprinderi) din numarul total al unitatilor active. Intreprinderile mici si mijlocii



9

reprezinta 8,36%, (485),iar cele mari (peste 250 de salariati) doar 0,43% (250). Cele mai multe
unitati economice din judetul Dambovita activeaza in sectorul comertului cu ridicata si cu
amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (45,6%), in
sectorul tranzactiilor imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal
intreprinderilor (13,7%) si in industria prelucratoare (13,1%).
2.1. Resurse umane si piata fortei de munca

Populatia ocupata a judetului Dambvita in anul 2010 au fost in total de 529.781 de
oameni, scazand fata de anii trecuti.

An Populatie ocupata
(mii pers.)
Salariul net mediu
(lei/salariat)
Populatie scolara -
studii superioare (mii
pers.)
Populatie scolara
scoli postliceale
(mii pers.)
2008 198,5 1184 8037 900
2009 193,1 1232 8214 873
2010 193,6 1262 7758 936


Din punctul de vedere al calificarii fortei de munca, promovarea invatamantului
gimnazial are un trend descrescator, invatamantul liceal se mentine la valori aproximativ egale,
invatamantul profesional si de ucenici are un trend descrescator in schimb cel postliceal si de
maistri are un trend crescator, ceea ce se datoreaza inchiderii unor centre industriale si nevoii de
reconversie profesionala a oamenilor, iar invatamantul superior a scazut semnificativ in anul
scolar 2010 -2011. Unitatile de invatamant superior ale judetului sunt reprezentate de
Universitatea Valahia din Municipiul Targoviste si de facultatile private, dar numerosi studenti
aleg sa isi continue studiile la facultatile din Bucuresti.




10


2.2. Produsul intern brut in judetul Dambovita

Regiunea Sud- Muntenia Dambovita
PIB PIB/locuitor PIB PIB/locuitor
2007 52013.5 15757.8 8257.4 15482.7
2008 64535.4 19648.3 9312.2 17542.1
2009 65141.8 19913.6 9154.5 17261.1

* PIB - milioane lei preturi curente
** PIB/locuitor - lei/locuitor


Desi a urmat acelasi trend crescator, ca in toata regiunea de sud, PIB-ul pe locuitor este
mai mic in judetul Dambovita decat PIB-ul pe locuitor la nivel de regiune.

2.3. Industria in judetul Dambovita

Industria in judetul Dambovita prezinta un grad ridicat de diversificare, industria
prelucratoare avand cea mai importanta influenta in productia industriala a judetului, iar
activitatile predominante sunt in industria metalurgica.
Principalele probleme cu care se confrunta acest areal sunt legate de declinul unitatilor
industriale, care a generat o rata ridicata a somajului. Inchiderea unor unitati industriale in zonele
monoindustriale a determinat aparitia unor grave probleme economice si sociale, in special in
zonele urbane monoindustriale. Din Dambovita se remarca orasele Moreni si Costesti.
Din datele statistice regionale si judetene putem observa ca din totalul de 56.805 intreprinderi
din regiunea Sud-Muntenia, judetul Dambovita detine 13.31%, adica 7563 unitati si se situeaza
in cadrul regiunii pe locul al treilea, dupa judetele Prahova si Arges.



11

In cadrul judetului Dambovita, pe sectoare de activitati, cele mai multe unitati se ocupa
cu comertul cu ridicata si amanuntul, reparatii de autovehicule si motociclete, 3073 de unitati sau
40.63%, fiind urmate de industria constructiilor cu 12.17 % (921 unitati) si de industria
prelucratoare cu 11.38% (867 unitati).
Industria din judetul Dambovita a intrat intr-un amplu proces de retehnologizare si
modernizare, pe fondul unui management privat care isi pune amprenta asupra calitatii
produselor competitivitatii si indeplinirii cerintelor de ecologizare a mediului.
De asemenea si industria alimetara s-a dezvoltat in ultimii ani in toate zonele judetului,pe
fondul existentei unei cantitati mari de materii prime. Pe teritoriul judetului isi desfasoara
activitatea un numar important de unitati de prelucrare a carnii, laptelui si de vinificatie prin
implementarea unor proiecte cu finantare prin programul SAPARD, cu tehnologii la standarde
europene. Productia de bauturi si tutun este realizata in principal de catre societatile cu
participare importanta de capital strain: COCA COLA, CRAMELE RECAS SI SERVE, LA
FESTA INTERNATIONAL ROMANIA.
Foarte dinamice sunt industria textila si a produselor textile, industria materialelor de
constructii, industria sticlei, detergenti: UNILEVER; mobila si cartoane.

2.4. Agricultura si silvicultura

Datorita pozitionarii judetului Dambovita, in zona central-sudica, cu un relief care imbina
Campia Romana cu sudul Subcarpatilor, cu o clima temperata fac din acesta o zona propice
agriculturii. Astfel activitatile legate de agricultura si silvicultura sunt o parte foarte importanta
in judet.








12

* valori in hectare
Suprafata
totala
Suprafata
arabila
Paduri si terenuri cu
vegetatie forestiera
Ape si
balti
Alte
suprafete
Sud-
Muntenia 3445299 2443483 677759 101383

222674
Arges 682631 344435 289947 9354 38895
Calarasi 508785 426085 22369 29965 30366
Dambovita 405427 248468 121060 10968 24931
Giurgiu 352602 276441 38018 14031 24112
Ialomita 445289 374356 26162 13100 31671
Prahova 471587 274525 150468 8427 38167
Teleorman 578978 499173 29735 15538 34532

Din suprafata totala a judetului suprafata arabila reprezinta 61.28%, iar din suprafata
arabila totala a regiunii 10.16%, ocupand ultimul loc in cadrul regiunii. Suprafata forestiera
reprezinta 29.86% din suprafata totala a judetului.
Din suprafata agricola pe categorii de folosinta avem urmatoarea clasificare:

S. agricola Arabil Pasuni Fanete Vii+pepiniere Livezi+pepiniere
Arges 344435 171999 102686 45676 1253 22821
Calarasi 426085 414665 6130 - 5112 178
Dambovita 248468 175256 43094 20112 329 9677
Giurgiu 276441 259082 12589 82 4124 564
Ialomita 374356 351846 18131 - 4070 309
Prahova 274525 145550 68852 40754 8422 10947
Teleorman 499173 454965 35960 674 7453 121
Valori in hectare

Suprafata arabila reprezinta 70.53% din totalul suprafetei agricole, pasunile reprezinta
17.34%, fanetele 8.1%, viile si pepinierele viticole 0.13%, iar livezile si pepinierele pomicole
3.9%.



13

Principalele culturi din judet sunt: porumbul pentru boabe cu cea mai mare pondere de 34.64%
din totalul arabil, graul cu 17.93% si furajele verzi din terenuri arabile 12.53% .
*valori in hectare
Cultura Total judet Pondere in total arabil
Grau 31431 17.93
Orz si orzoaica 7170 4.1
Ovaz 7670 4.38
Porumb 60713 34.64
Furaje verzi din teren arabil 21975 12.53
Cartofi 10059 5.73
Varza alba 5876 3.35
Floarea soarelui 4910 2.80
Soia 23 0.013
Legume 14366 8.20

Cea mai mare productie vegetala la principalele culturi s-a inregistrat pentru furajele
verzi de 336114 tone. De asemenea o cantitate foarte mare a productiei s-a inregistrat si pentru
legume de 299764 tone si pentru porumb de 269.453 tone.
Productia de struguri a fost in total de 1.800 de tone de struguri din care numai 324 de
tone provenind de la vii altoite restul fiind vii hibride.
Productia de fructe in total a fost de 102.658 tone, din care productia de mere reprezinta
61148 tone, adica aproximativ 60%.
Din prisma numarului de animale, judetul Dambovita detine 12.26% din totalul regiunii
la bovine fiind pe locul patru in regiune, 10.64% din porcine si locul cinci, 5.03% din ovine si
ultimul loc, 9.53% din caprine si locul sase, 13.08% din cabaline si locul patru, 15.07% din
pasari si locul trei si 12.58% din familiile de albine fiind pe locul patru in cadul regiunii.
Productia agricola animala consta in carne, lapte, lana oua si miere astfel existand o productie de
46858 tone in viu de carne, din care 67% carne de pasare, 14.89% carne de bovine, 17% carne de
porc si numai 1.1% carne de ovine si caprine. Productia de lapte este de 1.079 milioane



14

hectolitri, productia de lana este de 100 de tone, cea de oua este de 198 milioane bucati si cea de
miere de 320 tone.
Se observa preponderenta cresterii pasarilor si porcinelor, acestea fiind mai usor de
crescut si cu putine investitii.
Din numarul total de tractoare din regiunea Sud-Muntenia, Dambovita detine 15.85% (5084).

2.5. Sectorul serviciilor

Fiind o zona preponderent rurala serviciile postale nu sunt foarte dezvoltate,
corespondenta costand in 2.147 mii de bucati, adica aproximativ 20% din totalul regiunii,
11.36% din totalul regiunii pentru colete postale, 14.14% din trimiterile recomandate si 11.11%
din trimiterile cu valoare declarata. In schimb telefonia este mult mai raspandita avand o utilitate
mult mai mare si o viteza net superioara.
Companiile de telefonie mobila au simtit posibilitatea patrunderii pe piata asa ca au creat
servicii variate. Intreaga arie damboviteana este acoperita de operatori precum: VODAFONE,
ORANGE, COSMOTE, ZAPP si de asemenea RCS&RDS, ofera servicii de telefonie fixa
nationala si internationala, internet si date si televiziune, toate bazate pe infrastructuri de fibra
optica si sisteme digitale performante. Numarul total de conexiuni la sfarsitul anului 2009 este de
60224 adica 10.86% din totalul regiunii.
Datorita pozitiei geografice de care beneficiaza judetul Dambovita si in special
municipiul Targoviste, comertul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Astfel, in Targoviste, pe
langa o retea dezvoltata de magazine en-detail, si-au consolidat pozitia marile magazine
comerciale:
de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, CARREFOUR,
KAUFLAND,
de tip supermarket: BILLA, INTERREX,LIDL si



15

de tip mall: MERLONI CENTER
Pozitia geografica, relieful permisiv, clima blanda, dar si istoria indelungata fac din judetul
Dambovita un loc capabil sa atraga numeroase tipuri de turisti, de la cei dornici de aventura la
cei doritori de liniste si relaxare, de la cei pasionati de isorie la cei pe care ii incanta
agroturismul. In Dambovita se disting urmatoarele zone turistice:
zona turistica Targoviste si imprejurimile,cu monumente din secolele XV-XVII;
zona turistica Valea Dambovitei,bogata in vestigii istorice din comuna primitiva si
perioada fauririi poporului roman;
zona Potlogi-Racari, cu Palatul Branovenesc de la Potlogi,cel mai autentic si mai
pretios monument de arhitectura civila brancoveneasca;
zona turistica Valea Ialomitei, la nord de Targoviste,care gazduieste statiunea
balneoclimaterica Pucioasa,ale carei izvoare sunt cunoscute din vechime;
zona de munte care,desi ocupa o suprafata destul de mica (reprezentata de muntii
Bucegi si Leaota) prin varietatea si diversitatea peisajului,ofera turistului privelisti de
o neasemuita frumusete;
Din pacate acest potential touristic nu este sustinut si prin infrastructura si unitati de cazare care
sa ofere tot confortul necesar atragerii turistilor. Existand un total de 55 unitati de cazare, din
care 12 hoteluri si hosteluri, 5 cabane si 22 pensiuni agroturistice. Capacitatea totala de cazare
fiind de 2.391 locuri.

2.6. Infrastructura

Judetul Dambovita are un total de 1.865 kilometri de drumuri publice, adica 14.82% din
totalul drumurilor publice din regiune, situandu-se pe locul trei, dupa Arges si Prahova. Din
aceste drumuri 491 kilometri sunt modernizati, iar 703 kilometri au numai imbracaminti usoare
de asfalt. Drumurile nationale au 361 kilometri, iar cele judetene si comunale 1504 kilometri.
Densitatea drumurilor publice la 100 km2 este de 46,0 , mai mare decat cea regionala.



16

Totalul liniilor ferate din judet este de 103 kilometri, cu o densitate de 25.4 la 1000km2, mai
mica decat densitatea regionala.

CAPI TOLUL I I I
3.Spatiul rural al judetului Dambovita

Judetul Dambovita este preponderent unul rural, numarul de comune fiind de 82, iar de sate
de 353. Avand astfel o suprafata rurala mare productia agricola a judetului este ridicata si
datorita peisajului unic al judetului se poate dezvolta foarte mult agroturismul si turismul rural.
Satele se afla intr-un proces de modernizare prin Programul National de Dezvoltare Rurala,
incepand cu anul 2008. Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) anunta
lansarea, in perioada 03 - 28 martie 2008, a primei sesiuni de cereri de proiecte pentru acordarea
fondurilor nerambursabile pentru dezvoltare rurala prin Programul National de Dezvoltare
Rurala 2007 - 2013, conform urmatoarelor masuri:

Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole
Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere
Masura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru
economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale.






17

CAPI TOLUL I V
4. Analiza SWOT a judetului Dambovita

Puncte tari Puncte slabe
- Relieful, clima, calitatea solului influenteaza
pozitiv agricultura si favorizand dezvoltarea ei;
- Resursele naturale sunt variate;
- Cadrul natural deosebit favorizeaza un turism
puternic;
- Existent unor baze de cercetare in domeniul
pomiculturii si viticulturii;
- Monumente istorice si religioase;
- Traditia mestesugorilor populare;
- Existenta proiectelor pentru dezvoltarea
infrastructurii;
- Potential de dezvoltare a industriei
prelucratoare a fructelor;
- Potential de dezvoltare a industriei
prelucratoare a lemnului;
- Resurse de educare si formare profesionala.

-Infrastructura insufficient dezvoltata;
-Retele de utilitati slab dezvoltate;
- Capacitate redusa de prelucrare a productiei
agricole, in special a fructelor;
- Potentialul turistic neexploatat;
- Imbatranirea populatiei;
- Instruirea insuficienta a populatiei;
-Lipsa locurilor de munca si migrarea
populatiei catre zone mai active din punct de
vedere economic;
- Lipsa investitorilor;
- Capacitate de management administrative
redusa a administratiei publice locale(inclusive
capacitate redusa de absorbtie si gestionare a
fondurilor interne si externe)
- Lipsa de informare a populatiei privind
oportunitatile de dezvoltare locala;
- Lipsa de informare a autoritatilor locale
privind oportunitatile externe de dezvoltare
locala si a surselor de finantare pentru
dezvoltare
Oportunitati Amenintari



18

-Apropierea de municipiul Bucuresti;
-Accesul rapid la serviciile educationale,
cultural si comerciale oferite de capitala;
- Existenta Parcului Natural Bucegi, care a fost
construit pentru a proteja valoroase ecosisteme
montane in care se inregistreaza cel mai mare
aflux turistic din tara;
- Existent unui patrimoniu industrial;
- Valorificarea oportunitatilor oferite de mediul
educational;
- Modernizarea si retehnologizarea unor
intreprinderi pentru atragerea investitiilor;
- Existenta unor programe de asfaltare si
modernizare a drumurilor publice;
- Existenta unor programe pentru incurajarea si
dezvoltarea turismului in judet.
-Gradul ridicat de poluare;
-Existent unor zone predispuse la calamitati
natural si care necesita masuri special;
-Riscul de a nu face fata presiunii competitiei
din Uniunea Europeana;
-Lipsa marketingului si promovarii puternice a
judetului;
-Nivel scazut privind procesarea si marketingul
produselor agricole, fragmentarea
exploatatiilor agricole;
-Procesul lent de modernizare si restructurare
al agriculturii;
- Numar redus al I.M.M.-urilor cu activitati in
domeniul prelucrarii si valorificarii superioare
a produselor agro-alimentare;
-Nivel scazut al investitiilor angajatorilor in
perfectionarea si pregatirea resurselor umane;
- In lipsa investitorilor, exista pericolul
degradarii bazei turistice existente determinand
scaderea numarului turistilor;
Migrarea fortei de munca cu inalta calificare,
lipsa oportunitatilor de angajare





19

CAPI TOLUL V
5. Concluzii si propuneri

Dezvoltarea economica a judetului, dar si dezvoltarea sociala sunt prioritati ale
Consiliului Judetean Dambovita. Directiile majore avute in vedere pentru atingerea acestor
obiective se regasesc in programele de dezvoltare si modernizare a infrastructurii rutiere si
tehnice, in special in zona rurala, de imbunatatire a sistemului de invatamant, a serviciilor
sociale, de relansare a turismului si de atragere a investitorilor. Au fost efectuate lucrari de
asfaltare, pietruire, refacere in urma calamitatilor, dar si modernizarea spitalului judetean, dar si
elaborarea de documentatii tehnice necesare viitoarelor investitii.
De asemenea, pozitionarea judetului Dambovita in partea central sudica a Romaniei, in
zona subcarpatilor munteni si la nordul Campiei Romane,imbinarea armonioasa a formelor de
relief, dar si clima temperat-continentala au favorizat dezvoltarea complexa a agriculturii. Astfel,
legumicultura, pomicultura, viticultura si zootehnia reprezinta activitati economice importante.
Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii in agricultura il reprezinta
redresarea si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, in concordanta cu potentialul
natural, economic si uman de care dispune judetul Dambovita, in scopul asigurarii securitatii
alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export.
Colaborarile judetului Dambovita nu scapa din vedere promovarea valorilor, traditiilor, istoriei si
culturii sale.
Mentinerea in spatul rural a unei populatii viabile si stabile necesita promovarea de
politici menite sa asigure optimizarea gradului de ocupare a resurselor de munca din agricultura
si servicii conexe. De asemenea este necesara dezvoltarea unor activitati neagricole alternative,
care sa absoarba surplusul de forta de munca din agricultura.
Perspectivele de dezvoltare a spatiului rural sunt afectate negativ de infrastructura slab
dezvoltata si ineficienta, care nu poate asigura oportunitati suficiente de atragere a populatiei



20

agricole disponibilizate in activitati neagricole. In consecinta dezvoltarea infrastructurii este o
cerinta de baza pentru dezvoltarea oricarei alte ramuri si pentru atragerea investitiilor.
Este strict necesara dezvoltarea industriei din amonte de agricultura, a promovarii, marketingului
si comertului produselor agricole in diverse forme pentru asigurarea eficientei si valorificarii
maxime a productiei.














21


BIBLIOGRAFIE



1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba
2. http://www.arges.insse.ro
3. http://www.calarasi.insse.ro
4. http://www.dambovita.insse.ro
5. http://www.giurgiu.insse.ro
6. http://www.ialomita.insse.ro
7. http://www.prahova.insse.ro
8. http://www.prefecturadambovita.ro/
9. http://www.teleorman.insse.ro
10. https://www.cjd.ro/