Pozitia

judetului
Dambov
ita in
cadrul
regiunii
Sud
Munteni
Bucuresti

2016

a Cuprins
1. Caracteristicile generale ale judetul

1.1 Pozitia geografica

1.2 Vecini
1.3 Suprafata
1.4 Relief

www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro

 1.5 Clima
1.6 Resurse
1.7 Reteaua hidrografica
1.8 Gradul de urbanizare
1.9 Populatia
1.10 Programe de care a beneficiat judetul Dambovita

2. Structura economica in profil sectorial

2.1Agricultura
2.2 Sivilcultura
2.3 Piscicultura
2.4 Servicii si resurse umane
2.5 Piata fortei de munca
2.6 Calitatea factorilor de munca
2.7 Infrastructura
2.8 Industria

3. Spatiul rural
4. Analiza SWOT a judetului
5. Concluzii si propuneri

Bibliografie

Capitolul I: Caracteristici generale ale judetului Dambovita

1.1.Pozitia geografica:
Situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu
Subcarpaţii Getici, judeţul Dâmboviţa are un relief variat ce se desfăşoară în trepte: la nord se
înalţă Munţii Bucegi şi Leaota, cărora le urmează spre sud zona dealurilor Subcarpaţilor Getici,
platforma Cândeşti, în continuare, câmpia înaltă a Târgoviştei şi câmpia Titu.

1.2. Vecini:
www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro
 Se învecinează la vest cu judeţul Argeş, la est cu judeţul Prahova, la sud-est cu judeţul
Ilfov, la sud cu judeţele Giurgiu şi Teleorman şi la nord cu judeţul Braşov.

1.3. Suprafata:
Cu o suprafaţă de 4054 km2, judeţul Dâmboviţa este unul din cele mai mici judeţe din
ţară, reprezentând 1,7% din teritoriul ţării, situându-se ca întindere pe locul 37 între judeţe.
Judeţul Dâmboviţa este compus din două municipii Târgovişte – reşedinţa judeţului şi
totodată veche cetate de scaun - şi Moreni, 4 oraşe dintre care două în zona de nord, Fieni,
Pucioasa, şi trei în partea de sud, respectiv Găeşti , Titu şi Răcari si 82 de comune si 353 sate.

1.4. Relief:
Relieful este destul de variat alcătuit din munți (9 %), dealuri (41 %) și câmpii (50 %)
,peste 60% din suprafaţă fiind agricolă iar cca 30% o reprezintă pădurile.

1.5. Clima:
Teritoriul județului Dâmbovița aparține în proporție de cca. 80 % sectorului cu climă
continentală (50% ținutului climatic al Câmpiei Române și 30 % ținutului climatic
al Subcarpaților) și în proporție de cca. 20 % sectorului cu climă continental-moderetă
(ținuturilor climatice ale munților mijlocii și înalți).
Ținutul cu clima de câmpie se caracterizează prin veri foarte calde,
cu precipitații moderate și ierni nu prea reci, cu viscole rare și intervale de încălzire frecvente,
care duc la topirea stratului de zăpadă. Pentru sectorul cu clima continental-moderată sunt
caracteristice verile răcoroase, cu precipitații abundente și ierni foarte reci, cu viscole frecvente
și strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată. Ținutul Subcarpaților reprezintă caracteristici
climatice intermediare.
Temperatura medie anuală variind între 0-3 grade Celsius în sectorul montan şi 10,15
grade Celsius în sectorul de câmpie.

1.6. Resursele naturale:

Resursele naturale ale judeţului Dâmboviţa sunt variate, precum zăcăminte de ţiţei şi gaze
naturale, cărbune, roci şi materiale de construcţie (calcare, gresie, nisipuri şi pietrişuri), izvoare
minerale sulfuroase-cloruro-sodice, sulfatate şi bicarbonate folosite în diverse tratamente
medicale, în staţiunea cu profil balneoclimateric, Pucioasa. De asemenea, terenurile ocupate cu
păduri şi vegetaţie forestieră reprezintă o sursă importantă de masă lemnoasă şi un mediu propice
pentru fauna de interes cinegetic (cocoşul de munte, capra neagră, râsul, etc). Totodată, judeţul
dispune de un parc natural în suprafaţă de peste 16 ha, în Munţii Bucegi, ce numără nu mai puţin
de 10 rezervaţii naturale deosebit de importante prin frumuseţea peisajului şi prin interesul
ştiinţific, grupate în exclusivitate pe teritoriul comunei Moroieni. Tot aici se regăsesc şi o serie
de monumente ale naturii, între care şi formele eoliene Sfinxul şi Babele, adevărate embleme ale
României.

1.7. Reteaua hidrologica:

Are doua sisteme hidrografice distincte şi anume: cel al Ialomiţei, în jumatatea de N-E şi
cel al Argeşului, în jumatatea de S-V, cu afluentul său cel mai important, Dâmboviţa, care
conferă de fapt , din timpuri străvechi şi numele judeţului Dâmboviţa.Vegetaţia este condiţionată
de relief şi de elementele pedoclimatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia.
www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro
1.8. Gradul de urbanizare: Dâmboviţa (cu 39,3%)

1.9. Populatia:
Judeţul Dâmboviţa ocupă locul 16 între judeţele ţării, ca număr de locuitori, respectiv
peste 528 mii de persoane din care peste 30,6% locuiesc în mediul urban. Populaţia activă
depăşeşte 206 mii de persoane din care peste 193 mii reprezintă populaţie ocupată. Repartizarea
populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale relevă următorul tablou : în sectorul
agricol - 36,5%, în sectorul serviciilor - 35,2%, în industria prelucrătoare - 21,4% iar restul de
6,9% în construcţii. Distribuţia salariaţilor pe sectoare economice se prezintă astfel : peste 58,3%
în servicii, 35,5% în industrie şi 4,3% în construcţii.

1.10. Programe de care a beneficiat judetul Dambovita

Programele de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii rutiere şi tehnice, mai ales în mediul

rural, de îmbunătăţire a sistemului de învăţământ, a serviciilor sociale şi de sănătate, de
dezvoltare şi extindere a centrelor de afaceri şi, nu în ultimul rând, de relansare culturală a
judeţului pe plan intern şi internaţional sunt doar cateva programe de care a beneficiat judetul
Dambovita.
Toate acestea au vizat creşterea calităţii standardului de viaţă în mediul urban şi mai ales în
mediul rural, relansarea economică şi reducerea şomajului în special în zonele afectate de
procesul de restructurare industriala.

În raport cu resursele de care Consiliul Judeţean Dâmboviţa a dispus în perioada 2004-

2008,din diferite surse de la bugetul statului, dar mai ales din fonduri ale Uniunii Europene,
a fost derulat un amplu program de investiţii care a acoperit toate domeniile vitale menţionate
mai sus.

În materie de poduri se remarca importanţa finalizării podului ce traversează Cricovul Dulce,

investiţie realizată în colaborare cu Consiliul judeţean Prahova, dat fiind că acest obiectiv, a
cărei valoare totală a depăşit 30 miliarde lei vechi, constituie prima legătură viabilă între DN 1
A şi DN 1 şi viitoarea autostradă ce va lega Bucureştiul de nordul ţării.
În ansamblu, realizările Consiliului judeţean Dâmboviţa în infrastructurii rutiere sunt
următoarele:
-asfaltarea a 200 km drumuri judeţene şi comunale;

- repararea şi întreţinerea a 320 km drumuri modernizate şi pietruirea a 270 km drumuri

comunale;
- repararea a 41 poduri pe drumurile judeţene şi comunale;

- construirea a 2 poduri noi, la Corneşti peste Cricovul Dulce şi la Ghineşti peste râul
Dâmboviţa;
- lucrări de reconstrucţie şi reabilitare, în 44 de comune, a 80 obiective de infrastructură rutieră
afectate de inundaţii şi alunecări de teren (apărări de mal şi refaceri sisteme rutiere pe drumuri
judeţene şi comunale, apărări de mal şi praguri de fund la poduri, podeţe şi punţi pietonale,
amenajări ale cursurilor principalelor râuri);

www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro

- demararea construcţiei a 60 poduri, podeţe şi punţi în 24 de localităţi prin Programul
naţional de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural (OG 7.)

Referitor la dezvoltarea infrastructurii tehnice, respectiv introducerea, extinderea şi reabilitarea

sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, staţii de epurare, programele noastre susţinute
prin fonduri guvernamentale sau europene au au înregistrat reale succese:
- introducerea alimentării cu apă în 37 comune şi a reţelei de canalizare în 2 comune, cu
fonduri europene prin Programul SAPARD;

- demararea lucrărilor de introducere şi extindere a reţelelor de alimentare cu apă în 20 comune

prin programele naţionale HG 577 şi OG 7: mare parte din aceste lucrări sunt în curs de
finalizare;
- lucrări de refacere a sistemelor de alimentare cu apă potabilă distruse de inundaţii în 15
comune.
În paralel, în anul 2007 a fost finalizat procedeul de înfiinţare a Asociaţiei de Dezvoltare
Intercomunitară ,,APĂ DÂMBOVIŢA” din care fac parte Consiliul Judeţean Dâmboviţa, cele
2 municipii şi 5 oraşe din judeţ şi încă 4 comune. Scopul asociaţiei îl reprezintă constituirea
unei forme instituţionale capabilă să absoarbă fonduri comunitare în domeniu. Deja există în
lucru întocmirea unor studii şi proiecte pentru investiţii pe apă şi canalizare în valoare de cca.
100 milioane euro.

O mare realizare a reprezentat-o constituirea societăţii comerciale Compania de Apă

Târgovişte – Dâmboviţa – S.A., societate cu capital integral public, la care Consiliul Judeţean
Dâmboviţa a devenit coacţionar. În felul acesta există cele două instrumente instituţionale
(asociaţie pe domeniu ,,apă” şi societatea comercială cu domeniu ,,apă”)necesare accesării
fondurilor europene postaderare.

În vederea îmbunătăţirii sistemului de învăţământ şi promovării sportului, au continuat

programele de reabilitare şi modernizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, printr-o serie
de proiecte care au urmărit:

- construcţia de clădiri noi, lucrări de reabilitare sau de reparaţii capitale,

- dotarea cu mobilier, calculatoare şi material didactic a liceelor, şcolilor din mediul rural,
- introducerea utilităţilor, precum asigurarea alimentării cu apă potabilă, construirea de grupuri
sanitare.

De aceste programe au beneficiat licee, şcoli şi grădiniţe din toate localităţile dâmboviţene, cu
preponderenţă din mediul rural.

În plus, în cadrul unui proiect PHARE 2003, Consiliul judeţean Dâmboviţa a obţinut fonduri
pentru realizarea unui proiect privind Reabilitarea a trei unităţi de învăţământ din judeţul
Dâmboviţa, afectate de inundaţiile din anul 2005. Proiectul s-a încheiat în anul 2008 şi a avut
drept scop asumarea responsabilităţii de către administraţia publică a judeţului Dâmboviţa, a
localităţilor Răzvad şi Şotânga şi Universitatea Valahia din Târgovişte în vederea îmbunătăţirii
condiţiilor de învăţământ şi pentru dezvoltarea unui parteneriat durabil între acestea.
www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro
În perioada de referinţă s-a derulat şi încheiat şi programul naţional privind construirea de
săli de sport, prin care în judeţul Dambovita a beneficiat de fonduri pentru realizarea a 9 săli
de sport în municipiile Târgovişte şi Moreni, în oraşele Găeşti, Pucioasa şi Titu, precum şi în
comunele Vulcana-Băi şi Nucet.

Un alt proiect derulat în cadrul programului PHARE 2004-2006, are o valoare semnificativă
de 14,35 milioane euro, contribuţia nerambursabilă fiind de 5 milioane euro, iar cea a
consiliului judeţean de 7,5 milioane euro. Lucrările sunt în derulare, prin acest proiect,
urmărindu-se crearea unei zone industriale, pentru dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri
atractive în vederea îmbunătăţirii climatului economico-social şi de mediu, în vederea
eliminării disparităţilor economice şi sociale ale zonei.

Un alt proiect, în valoare de cca 1 milion de euro, fonduri nerambursabile în proporţie de

100%, obţinute prin programului PHARE 2004-2006, vizează reabilitarea podului peste râul
Argeş, din comuna Potlogi, distrus parţial în urma inundaţiilor din 2005. Acest pod se află
situat pe DJ 711A şi este elementul principal de legătură a comunelor din sudul judeţului
Dâmboviţa cu A1- autostrada Bucureşti-Piteşti, aflate la 3 km de acest pod.

O altă direcţie de acţiune a vizat susţinerea şi promovarea intereselor judeţului Dâmboviţa, în

ţară şi străinătate prin crearea unei imagini pozitive a judeţului, prin asocierea cu instituţii ale
administraţiei publice din regiunile europene, dar şi din alte ţări, precum şi cu agenţi
economici, prin întărirea cooperării şi colaborării cu organismele Uniunii Europene, ca factori
necesari şi favorizanţi ai integrării în Uniunea Europeană.

Astfel, în ce priveşte parteneriatele internaţionale, în perioada de referinţă, au avut loc o

serie de întâlniri şi convorbiri cu mai mulţi parteneri străini, care s-au concretizat în semnarea
următoarelor acorduri de colaborare:

- în data de 7 noiembrie 2005, la Bari Italia, s-a semnat protocolul de cooperare, parteneriat şi
înţelegere dintre Consiliul judeţean Dâmboviţa şi provincia italiană Bari;
- în data de 29 iunie 2006, la Târgovişte, s-a semnat Memorandumul de dezvoltare a
schimbului amiabil şi a cooperării între judeţul Dâmboviţa din România şi provincia Hebei,
Republica Populară Chineză;

Capitolul II: Structura economica in profil sectorial

Resursele naturale cuprind o gamă importantă de bogăţii constituite în principal din :

zăcă - minte de ţitei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie.

www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro

 Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad
ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în producţia
industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%), industria de
maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse din minerale
nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria textilă şi de
confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze
naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.
Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro
(Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).

2.1. Agricultura:
Pozitionarea judetului Dambovita in partea central sudica a Romaniei,in zona
subcarpatilor munteni si la nordul Campiei Romane,imbinarea armonioasa a formelor de
relief,dar si clima temperat-continentala au favorizat dezvoltarea complexa a
agriculturii.Astfel,legumicultura, pomicultura, viticultura si zootehnia reprezinta activitati
economice importante. Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii în
agricultura îl reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, în
concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Dambovita, în
scopul asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export.

Principalele culturi din Judetul Dambovita

Cultura Total judet Pondere din total arabil

Grau 28 465 16,3
Orz 1 792 1,0
Orzoaica total 2 272 1,3
Ovaz 7 447 4,2
Porumb 64 975 37,4
Floarea soarelui 4332 2,5
Rapita 1496 0,9
Sorg 412 0,2
Cartofi total 9696 5,3
Legume total 9348 5,3
Plante de nutret total 23918 13,7
Alte culture 2648 2,2
Ramas neinsamantat 17768 10
Total arabil 175055 -

In ceea ce priveste ponderea fiecarei categorii in suprafata totala a judetului,situatia este urmatoarea:

Specificare Suprafata % din suprafata totala

Total suprafata judet 405 427 100
Suprafata agricola 249001 61,4
Suprafata arabila 175055 43,1

www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro

 Plantatii viticole 333 0,1
Plantatii pomicole 9426 2,3
Pasuni 43892 11,0
Fanete 20362 5,0
Suprafata neagricola 156426 38,6
Paduri 121036 29,8
Ape 10969 2,7
Alte suprafete 24421 6,0

Structura teritoriului administrativ pe categorii de folosinta

SPECIFICARE SUPRAFATA % DIN SUPRAFATA TOTALA

Total suprafata judet 405427 100
Suprafata agricola 249001 61,4
Suprafata neagricola 156426 38,6

Analizand datele prezentate in tabelele de mai sus se poate constata faptul ca productia agricola
este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura vegetală şi creşterea animalelor.
In domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor, cartofilor şi
legumelor.Ponderi mai mici sunt detinute de culturi precum sorg sau rapita,care au valori
apropite.
Principalele culturi se observa a fi;porumbul,graul si plantele de nutret.Porumbul are o pondere
de 37,4%,graul de 16,3%,plantele de nutret 13,4%.
Din suprafata totala a judetului,terenul agricol reprezinta 61,4%,iar 29,8% păduri şi terenuri cu
vegetaţie forestieră.
Din totalul suprafeţei agricole 70,3% sunt terenuri arabile,17,6% păşuni, 8,2% fâneţe, 4,0%
livezi şi vii.
De asemenea este de mentionat faptul ca in judeţul Dâmboviţa îşi desfăşoară activitatea 3 staţiuni
de cercetare  ştiinţifică în domeniile pomicultură, piscicultură şi creşterea ovinelor.

2.2.Silvicultura

Suprafata: 55075 ha
Compozitie: Rasinoase- total: 10,33 %
-molid: 8,05 %
-brad: 0,42 %
-alte rasinoase: 1,86 %
Foioase- total: 89,67 %
www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro
 -fag: 19,93 %
-stejar: 39,82 %

2.3.Piscicultura:

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet este instituție public, în subordinea
Academiei de Științe Agricole și Silvice, înființată la inițiativa lui Grigore Antipa, în anul 1941.
În cei peste 70 de ani de existență, instituția a avut o contribuție esențială la dezvoltarea
sectorului pescăresc național, promovând cercetarea fundamentală și aplicativă în domeniul
pisciculturii și acvaculturii. Stațiunea Nucet beneficiază de o dotare de excepţie, care îi oferă
caracter de unicat pentru piscicultura din România, reprezentată de:
 baza experimentală, cu o suprafaţă de 167 ha, cu circa 90 de bazine piscicole, alimentată
gravitațional cu apă suficientă și ferită de surse de poluare, unică în ţară şi printre puţinele de
acest fel din Europa;
 stație pilot de reproducere și creştere intensivă a sturionilor;
 instalații pilot de creştere în sistem intensiv şi superintensiv a crapului de cultură;
 stație pilot de reproducere artificială și de pre-dezvoltare a principalelor specii de pești de
cultură. Domeniile de competență în care unitatea are experientă și rezultate deosebite sunt:
 ameliorare genetică a crapului de cultură - crearea raselor de crap Frăsinet, Ineu și Ropșa;
 conservarea şi utilizarea genofondului de peşti de peşti de apă dulce, în vederea dezvoltării
pisciculturii - acvaculturii şi al refacerii potențialului piscicol al ecosistemelor acvatice naturale,
prin reproducerea și creșterea speciilor de pesti rare, periclitate sau ameninţate cu dispariţia,
concretizată prin genoteca de pești de apă dulce a României;
 introducerea în cultură a unor specii de pești autohtone și alohtone; (aclimatizate), valoroase în
vederea valorificării complexe a potențialului productiv piscicol și a diversificării producţiei;
 inițierea și promovarea tehnologiilor ecologice de creștere a peștilor de cultură, în România;
 promovarea sistemelor de acvacultură care integrează tehnologii moderne și specii valoroase;
 creşterea productivității și calității producției în amenajările piscicole sistematice, prin trecerea
la acvacultură intensivă și superintensivă pentru speciile de pești valoroase;
 asigurarea de material biologic, piscicol de populare (specii, rase, hibrizi și metiși) cu calităţi
bioproductive testate, în vederea restructurării sortimentale a producției.

2.4. Servicii si resurse umane

In judetul Dambovita sectorul telecomunicatiilor este foarte dezvoltat.Fiind o parte parte importanta
a infrastructurii nationale acesta a evoluat continuu, abordând în functie de necesitati atât solutii
calitative cât si cantitative. În judetul Dambovita, numarul abonatilor telefonici depaseste 144.300.
În toate localitatile urbane si în resedintele de comuna din judetul Dambovita, sunt instalate, de catre
principalul operator de telefonie fixa, centrale telefonice digitale. Retelele locale si interurbane sunt
noi si functioneaza la parametrii proiectati. Judetul este racordat prin magistrale de fibra optica la
reteaua interurbana si internationala. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonatii sa comunice la
nivel national si international. Începând din anul 2006 operatorul Romtelecom S.A asigura
televiziune digitala totala si serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line)
care ofera acces de banda larga la Internet. Una dintre marile companii care asigura,incepana cu anul
2006, servicii de televiziune digitala si analogica, telefonie si internet prin cablu precum si
televiziune digitala prin satelit este UPC.
www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro
Companiile de telefonie mobila au simtit posibilitatea patrunderii pe piata asa ca au creat servicii
variate.
Un alt serviciu important care le este oferit dambovitenilor este cel de radio si televiziune.In judet
sunt 15 statii de radioemisie si 12 statii de televiziune. Numarul abonamentelor la radio depaseste
133659,iar la televiziune 136337. Numarul abonamentelor ce revin la 1.000 locuitori: la radio, 240
abonamente/1000 locuitori si la televiziune, 247 abonamente/1000 locuitori.
Activitatea postala se desfasoara într-o structura care permite functionarea la standarde optime de
eficienta pe întreg teritoriul judetului, prin cele 138 oficii postale informatizate din care: 54 oficii
postale, 4 oficii postale rurale mecanizate, 32 ghisee, 84 agentii si 1 Punct Judetean Prelucrare
Curierat Rapid, oferind servicii traditionale (corespondenta si mesagerie interna si externa), servicii
financiare, servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie, încasari si plati, servicii
bancare si asigurari si alte servicii suplimentare pentru clienti.
Este reprezentat printr-un numar de 35 institutii bancare cu peste 130 sucursale/agentii.
Resursele umane:
Resursele de munca ale judetului Dambovita în anul 2008 au fost de 214.200, persoane,
reprezentând 43,35% din populatia judetului. Populatia ocupata , la aceeasi data, era de 202.800
persoane (apr 93% din populatia activa civila) si 11.400 persoane someri si alte persoane aflate în
evidenta pentru un loc de munca (3,9% din populatia activa civila).
Populatia ocupata reprezinta 46,97% din totalul resurselor de munca si 38,05% din populatia
judetului.
Se observa de asemenea prepoderenta barbatilor ca forta de munca activa si ocupata. In anul 2008
din populatia activa totala 214.200 persoane,doar 96.200 erau reprezentate de femei.

2.5 Piata fortei de munca: Ca urmare a implementării Programului Naţional de Ocupare a Forţei
de Muncă, de la începutul anului şi până la 31 octombrie 2016 au fost încadrate 248.297 de
persoane, ceea ce reprezintă 68,97% din ceea ce s-a programat pentru anul în curs.

Din totalul persoanelor ocupate în perioada ianuarie – octombrie, 48.476 sunt tineri cu vârsta sub
25 de ani, 59.215 se încadrează în grupa 25-35 de ani, 63.599 au între 35 şi 45 de ani, iar 77.007
au peste 45 de ani.

2.6 Calitatea factorilor de munca

Calitatea muncii reprezintă factorul determinant al integrării în muncă şi care, în accepţiunea

social-economică generală, este un proces social deosebit de complex, conţinutul său vizând
sfere multiple ale vieţii umane.
Calitatea forţei de muncă poate fi definită ca un cumul de capacităţi şi funcţionalităţi generate de
un loc de muncă. Folosirea intensivă şi eficientă a forţei de muncă se concretizează în factorul
numit productivitatea muncii.
Calitatea muncii depinde de productivitatea muncii, iar factorii ce influenţează productivitatea
muncii sunt:
FACTORI TEHNICI:
 -nivelul tehnic, tehnologic şi ştiinţific
FACTORI ECONOMICI: 
- organizarea muncii;
 -organizarea producţiei; 
www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro
- calificarea salariaţilor
FACTORI PSIHOLOGICI:
- adaptarea la con-diţiile de muncă;
 - comportamentul lucrătorilor
FACTORI SOCIALI:
- condiţii de muncă;
- condiţii de viaţă;
- responsabiliate;
- nivel de cunoştinţe
FACTORI STRUCTURALI:
- integrarea sectorului de activitate pe plan mondial.

Factorii ce influenteaza cresterea calitatii fortei de munca:

- calităţi intelectuale
- calităţi de motricitate
- calităţi senzoriale
-calităţi generale
- pregătire şcolară
- pregătire de specialitate
- calificare
- experienţă profesională
Cresterea caracteristicilor cantitative:
- vârstă
- vechime în meserie
- vechime în întreprindere
Remunerarea fortei de munca
Participarea adultilor la instruire si formare profesionala.

2.7. Infrastructura:

DN 71 Targoviste-Sinaia
DN 1A: Limita Jud. Prahova – Lucianca – Limita Jud. Ilfov 
DN 7: Limita Jud. Argeș – Titu – DN 71
DN 61: Găești – Petrești – Grozăvești – Limita Jud. Giurgiu
DJ 101B: Lucianca (DN 1A) – Ungureni – Limita Jud. Ilfov
DJ 401A: Limita Jud. Giurgiu – Potlogi – Zidurile – Crovu – Miuleşti – Mărunţişu – Tomşani –
Coteştii din Vale – Puţu cu Salcia – Poroinica – Mogoşani – Chirca – DN 7 (Merii)
DJ 503: Limita Jud. Teleorman – Şelaru – Fierbinţi – Limita Jud. Argeş

2.8. Industria:
Economia judeţului Dambovita este complexă, predominantă fiind industria care
prezintă un grad ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă
(80%) în producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică
(40%), industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor
produse din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică,

www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro

industria textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în
exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.
Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro
(Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).
Cateva unitati economice importante la nivel national asigura dezvoltarea in continuare a
industriei orasului. Astfel: ’Romlux SA’ este cel mai mare producator de surse de iluminat si
accesorii in Romania.’Victoria SA’ ocupa un loc primordial in industria romaneasca de lacuri si
vopsele.’Combinatul de Oteluri Speciale’ care este cel mai mare producator de oteluri din
Romania, pentru rulmenti si scule si pentru industria electrotehnica.’W.T.S.’ fostul ‚Saro SA’
fabrica strunguri de diferite tipuri, fiind singurul producator din tara de strunguri automate,
precum si alte masini unelte speciale pentru industria surselor de lumina.’Upet SA’ fondat in
1872 a dobandit experienta in ultimii 40 de aniin studiul, proiectarea si fabricarea de utilaj
petrolier si de robinete de uz industrial.
Sectorul micii industri este reprezentat de numeroase societati avand ca profil confectii, mobilier,
produse chimice, constructi, industria lemnului, industria alimentara.

Capitolul III:Spatiul rural

Dezvoltarea locală reprezintă în acelaşi timp un deziderat şi o consecinţă a unei bune

administraţii locale, care trebuie să aibă în vedere în acelaşi timp generarea bunăstării colective
şi menţinerea mecanismelor de transfer ale acesteia la nivelul persoanei sub forma bunăstării
individuale. O condiţie de bază pentru acest lucru îl constituie implicarea comunitară în
identificarea nevoilor şi problemelor, în construirea şi implementarea proiectelor precum şi în
evaluarea lor. Numărul proiectelor dezvoltate de o comunitate depinde nu doar de capacitatea ei
de a recunoaşte probleme şi modalităţi optime de rezolvare, ci şi de gradul coeziune socială

www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro

existent şi mai ales de nivelul de acces la informare şi know-how în privinţa metodologiei de
proiectare.
Din numărul de studii de fezabilitate pregătite pentru proiectele care sunt necesare
dezvoltării comunităţii (mai mult de jumătate din proiectele necesare au studiu de fezabilitate) se
pot observa eforturile realizate de autorităţile publice locale pentru a implementa aceste proiecte
și a nu rămâne la stadiu de idee de proiect.
În ceea ce privește experienţa până în prezent în realizarea de proiecte de dezvoltare, se poate
observa că cele mai multe proiecte au fost realizate pentru construcţie/ reabilitare/ modernizare/
dotare spaţii publice, parcuri, urmate de proiecte de infrastructură, proiectele fiind finanţate atât
din buget de stat sau local dar și din fonduri externe nerambursabile.
În ceea ce privește gradul de îndatorare al administraţiilor publice din zonele rurale, mai mult de
jumătate dintre acestea au declarat că nu sunt îndatorate.
Un alt aspect important al capacităţii administratiev este reprezentat de calitatea
instrumentelor și metodelor utilizate de către autorităţile administraţiei publice la nivel rural, în
special cele care conduc la o utilizare eficace și eficientă a resurselor raportat la obiectivele
stabilite. În acest sens, activităţile care se desfășoară printr-un system informatic sunt în cele mai
frecvente cazuri departamentul Contabil şi Registrul Agricol. Totodată, Planul urbanistic general
este actualizat într-un procent mic (aproximativ un sfert din localităile rurale) fapt care creează
dificultăţi mai ales din perspectiva posibilelor investiţii.

CAPITOLUL IV: ANALIZA SWOT A JUDETULUI DAMBOVITA

PUNCTE TARI :
-Relieful,clima si calitatea solului favorizeaza dezvoltrea agricola(pomicultura,cresterea
animalelor);
-Bogatia si varietatea resurselor naturale;
www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro
-Cadru natural deosebit,retea de cazare si dotari corespunzatoare pentru primirea turistilor;
-Existenta unor firme private cu capital strain sau mixt;
-Existenta unor baze de cercetare in domeniul pomiculturii,viticulturii.
-Resurse de educare,formare si instruire bune,programe special pentru modernizarea unitatilor de
invatamant;
-Proiecte pentru modernizarea infrastructurii judetului;
-Potential de dezvoltare a industriei prelucratoare a fructelor;
-Potential de dezvoltare a industriei prelucratoare a lemnului;
-Potential de dezvoltare a aindustriei extractive a materialelor de constructii;
-Potential touristic-relief specific si peisaje pitoresti;
-Monumente istorice si religioase;
-Traditia in pomicultura,cresterea animalelor ,prelucrarea lemnului;
-Traditia mestesugurilor populare(prelucrare lemn,tesut manual)

PUNCTE SLABE:
-Infrastructura rutiera insufficient dezvoltata;
-Retele de utilitati slab dezvoltate-canalizare,gaze,apa;
-Capacitate redusa de prelucrare a produselor agricole-mere,pere,prune,fructe de
padure,ciuperci,carne;
-Potential de turism montan si sporturi de iarna nedezvoltate;
-Potential de turism rural si ecumenic nevalorificat;
-Lipsa fondurilor administratiei publice locale;
-Lipsa investitiilor si a investitorilor;
-Populatie imbatranita;
-Lipsa locurilor de munca-migrarea fortei de munca active spre alte zone mai atractive ca
posibilitate de angajare;
-Nivel de instuire redus al populatiei;
-Lipsa de informare a populatiei privind oportunitatile de dezvoltare locala;
-Nerecunosterea valorilor europene si gradul redus de adaptare la acestea ale populatiei;
-Lipsa de informare a autoritatilor locale privind oportunitatile externe de dezvoltare locala si
surselor de finantare pentru dezvoltare;
-Capacitate de management administrative redusa a administratiei publice locale(inclusive
capacitate redusa de absorbtie si gestionare a fondurilor interne si externe).

OPORTUNITATI:
-Apropierea de municipiul Bucuresti aduce multe oportunitati;
-Accesul facil la serviciile educational,culturale si comerciale oferite de capitala;
-Existenta Parcului Natural Bucegi,care a fost construit pentru a proteja valoroase ecosisteme
montane in care se inregistreaza cel mai mare aflux turistic din tara;
- Existenta de terenuri, cladiri disponibile, forta de munca calificata;
- Folosirea patrimoniului industrial existent in judet;

www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro

-Accesul la piata interna a Uniunii Europene,cooperarea intre mediul de afaceri si administratia
publica;
-Valorificarea posibilitatilor oferite de domeniul cercetarii si mediul universitar;
-Existenta unor programe de asfaltare a drumurilor publice pana la unitatile scolare;
-Microbuze pentru transportul elevilor din satele izolare;
-Cresterea si imbunatatirea potentialului turistic si calitatii serviciilor oferite in turism;
-Modernizarea si retehnologizarea unor intreprinderi creaza cadrul favorizant pentru atragerea
investitorilor;
- Program de informatizare, tehnici moderne de educatie.
-Programe de includere sociala in mod egal pe piata fortei de munca a femeilor si barbatilor;
- Îmbunatatirea calitatii mediului de afaceri, dezvoltarea infrastructurii de sustinere a
activitatilor economice, imbunatatirea nivelului de atractivitate al judetului.
- Capital de forta de munca feminina pentru industria usoara si servicii;

AMENINTARI:

-Gradul mare de poluare care afecteaza sanatatea oamenilor;

- Existenta unor zone expuse la risc natural datorita pozitiei geografice (alunecari de teren,
inundatii, eroziuni) care necesita masuri specifice.
- Managementului industrial si agricol are o calitate scazuta;
- Se remarca lipsa marketingului si promovarii judetului in mod corespunzator;
- Riscul de a nu face fata presiunii competitive existente în Uniunea Europeana;
- Lipsa capitalului de sustinere investitiilor în economie;
- Slaba putere financiara a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea cultivarii
suprafetelor;
- Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole, fragmentarea exploatatiilor
agricole;
- Încetinirea procesului de dezvoltare si diversificare al economiei rurale;
- Procesul lent de modernizare si restructurare al agriculturii;
- Numar redus al I.M.M.-urilor cu activitati în domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a
produselor agro-alimentare.
- În lipsa investitorilor, exista pericolul degradarii bazei turistice existente determinând scaderea
numarului turistilor;
- Rata somajului care este in crestere, subestimarea problemelor sistemului educational;
- Nivel scazut al investitiilor angajatorilor în perfectionarea si pregatirea resurselor umane;
- Migrarea fortei de munca cu înalta calificare, lipsa oportunitatilor de angajare;
- Multiple surse de poluare existente in judet;

Capitolul V: Concluzii si propuneri

Dezvoltarea economica si sociala a judetului in scopul cresterii nivelului de trai al populatiei a

reprezentat obiectivul principal al Consiliului Judetean Dambovita.

www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro

 Directiile majore pe care s-a mers in indeplinirea acestui obiectiv se regasesc in
programele de dezvoltare si modernizare a infrastructurii rutiere si tehnice,mai ales in mediul
rural,de imbunatatire a sistemului de invatamant,a serviciilor sociale si de sanatate si de relansare
a judetului pe plan intern si international.
Au fost derulate programe de asfaltări, reparaţii şi întreţinere de drumuri judeţene şi comunale,
pietruiri, etc. În acelaşi timp s-a acţionat cu prioritate pentru refacerea obiectivelor calamitate,
reparaţii, întreţinere, pietruiri şi asfaltări de drumuri comunale, elaborarea şi întocmirea de
documentaţii tehnice necesare viitoarelor investiţii şi alte lucrări specifice perioadei de iarnă.
De asemenea, pozitionarea judetului Dambovita in partea central sudica a Romaniei,in
zona subcarpatilor munteni si la nordul Campiei Romane,imbinarea armonioasa a formelor de
relief,dar si clima temperat-continentala au favorizat dezvoltarea complexa a
agriculturii.Astfel,legumicultura, pomicultura, viticultura si zootehnia reprezinta activitati
economice importante. Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii în
agricultura îl reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, în
concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Dambovita, în
scopul asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export.
Referitor la dezvoltarea infrastructurii tehnice, respectiv introducerea, extinderea şi
reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, staţii de epurare, programele noastre
susţinute prin fonduri guvernamentale sau europene au au înregistrat reale succese.
Având în vedere cererea mare de locuinţe înregistrată la nivelul întregului judeţ, s-a
continuat programul de dezvoltare a fondului de locuinţe pentru tineri, construite prin ANL pe
terenurile puse la dispoziţie de administraţia locală.
Spuneam în debutul expunerii că printre direcţiile de acţiune urmărite în scopul atingerii
obiectivelor de dezvoltare reală economică şi socială, se numără şi relansarea economică şi
combaterea şomajului. În acest sens s-a reusit atragerea de investitori strategici şi continuăm să o
facem în zonele vulnerabile ale judeţului din punct de vedere al restructurării industriale.
Nu în ultimul rând, colaborările judetului Dambovita în plan extern au scopul şi de a
promova istoria şi cultura sa, tradiţiile şi valorile sale.
Mentinerea în spatul rural a unei populatii viabile si stabile necesita promovarea de
politici menite sa asigure optimizarea gradului de ocupare a resurselor de munca din agricultura
si servicii conexe.De asemenea este necesara dezvoltarea unor activitati neagricole alternative,
care sa absoarba surplusul de forta de munca din agricultura.
Perspectivele de dezvoltare a spatiului rural sunt afectate negativ de infrastructura slab
dezvoltata si ineficienta, care nu poate asigura oportunitati suficienta de atragere a populatiei
agricole disponibilizate în activitati neagricole.
Drept urmare, dezvoltarea unei infrastructuri materiale si sociale rurale , care s-o apropie
cel putin de nivelul celei din mediul rural, va facilita înfiintarea de activitati neagricole în spatiul
rural, care sa genereze crearea de noi locuri de munca permanente sau temporare. O gama larga
de activitati nonagricole se pot dezvolta în spatiul rural din Dambovita cu conditia sporirii
capacitatii de absorbtie a fondurilor financiare angrenate prin diferite programe derulate de
Uniunea Europeana sau institutii financiare internationale. Cresterea atractivitatii acestui
spatiului rural, printr-o dezvoltare corespunzatoare a infrastructurii si largirea accesului la surse
financiare din sistemul bancar si cooperatist rural, vor contribui, de asemenea, la înfiintarea de
IMM-uri si alte activitati neagricole, contribuind astfel la îmbunatatirea calitatii vietii în spatial
rural.

www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro

 Daca problemele cresterii pensiilor persoanelor din mediul rural, a constituirii unor pensii
suplimentare, a pensionarii anticipate constituie, prin excelenta, o problema de natura publica,
problemele privind dezvoltarea infrastructurii rurale pot fi rezolvate printr-un parteneriat public-
privat, deoarece populatia rurala trebuie atrasa în finantarea unor lucrari ce se executa în folosul
întregii comunitati.Totodata, politicile migratiei rurale, care în prezent au un caracter
predominant privat, ar trebui sa treaca în sfera parteneriatului publicprivat.
Dezvoltarea agriculturii din judetul Dambovita se bazeaza în mod direct pe orientarile
investitiilor în acest sector argumentându-se mai ales prin necesitatea acestora pentru anumite
destinatii: echipamente tehnice agricole, irigatii, animale cu înalt potential genetic - prima
populare, achizitionarea de material seminal de calitate, protectia mediului, capitalul uman.
Evaluarea corecta si cunoasterea punctelor tari,slabe,oportunitatilor si amenintarilor unui
judet este primul pas important in perspectiva dezvoltarii durabile.In functie de acestea fiecare
comunitate rurala va intreprinde actiuni prioritare de scurta si lunga durata. În acest sens, spiritul
de initiativa si responsabilitatea locuitorilor din spatiul rural se înscriu ca elemente definitorii
pentru comunitatile rurale.

Bibliografie:

1.Consiliul Judetean Dambovita;

2.Institutul National de Statistica
3.Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Durabila
4.Directia Judeteana de Statistica Dambovita
www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro
5.Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Dambovita.

www.insse.ro www.cjd.ro www.anofm.ro