ELEMENTE DE PLANIFICARE STRATEGICA

ANALIZA STRATEGICA A ORASULUI BUZAU

ELEVI: BURLACU ANDREEA FELICIA

CAZANOIU ALEXANDRA

BREBU MATEI

GRUPA 203 SERIA

1
Capitolul I
Oraşul Buzau este prima localitate ca marime a judetului cu acelasi nume, avand rol de oraş -
municipiu, reşedinţă de judeţ. Municipiul Buzău cu funcţie administrativă şi politică se caracterizează
printr-o economie complexă, industrie diversificată pe ramuri, agricultură. Prin poziţia sa în teritoriul
ţãrii, oraș amplasat la întretãierea drumurilor principale judeţene şi europene, nod de cale ferată spre
Moldova, oraşul Buzãu, a avut şi are un rol important în dezvoltarea comerţului, pãstrând pânã în ziua
de azi tradiţia de organizare a târgurilor de varã (Drãgaica) şi a celor din toamnã, facilitând
schimburile de mãrfuri din zonele limitrofe judeţului. Aceste funcţiuni dezvoltate în timp au atras
populaţia din teritoriul şi dotările importante pentru judeţ.
Municipiul Buzău este aşezat în sud-estul României, în zona centrală a judeţului Buzău, pe malul
drept al râului Buzău, la o altitudine de 101 m faţă de nivelul mării, având coordonatele 45°09"
latitudine nordică şi 25°5" longitudine estică. Are o suprafaţă de 81,78 km2 şi o populaţie de 115.494
locuitori (recensământ 2011). Este reşedinţa judeţului Buzău, parte a Regiunii Sud-Est.

2
 Obiective de dezvoltare durabilă
Evaluarea strategiei de dezvoltare locală aplicată de județul Buzău în perioada 2014 – 2020 este necesară
pentru identificarea și analiza rezultatelor, efectelor, mecanismelor implementării și formularea de recomandări
și lecții învățate.

Evaluarea rezultatelor strategiei este utilă pentru furnizarea dovezilor şi informațiilor cu caracter
strategic referitor la obiectivele atinse prin implementarea strategiei urmărite în perioada 2014 –2020, în
vederea îmbunătățirii strategiei pentru perioada 2021 – 2027.
În ceea ce privește relevanța strategiei anterioare, se poate aprecia că logica de intervenție a strategiei la
nivelul județului Buzău a fost relevantă față de nevoile identificate la nivelul județului, fiind bazată pe o
analiză aprofundată a nevoilor identificate la nivelul fiecărui UAT. Planul de acțiuni a fost elaborat pe fiecare
unitate administrativ - teritorială în parte, în urma analizării Strategiilor de
Dezvoltare Locală puse la dispoziție de către UAT-urile buzoiene. Totuși, strategia anterioară a fost
deficitară în ceea ce privește definirea indicatorilor de rezultat adecvați pentru a putea oferi o imagine clară
asupra gradului de atingere a obiectivelor de dezvoltare durabilă propuse.
În lipsa unor astfel de indicatori, progresul înregistrat în realizarea obiectivelor propuse a fost apreciat în
funcție de gradul de implementare a măsurilor stabilite pentru fiecare UAT în parte.

3
 La elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a județului Buzău pentru perioada 2021 – 2027 a fost
avută în vedere corelarea cu strategiile și politicile existente la nivel european și național, astfel:
Politica de Coeziune a Uniunii Europene 2021 – 2027
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Politica de Coeziune a Uniunii
Europene, principala politică de investiții a UE propune 5 obiective / priorități investiționale:
• O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente
• O Europă mai verde, cu emisii scăzute de carbon, în tranziție spre o economie fără emisii și rezilientă, prin
promovarea tranziției către o energie nepoluantă și justă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei
circulare, a reducerii impactului asupra schimbărilor climatice și a adaptării la schimbările climatice și a
prevenirii și gestionării riscurilor
• O Europă mai conectată, prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale
• O Europă mai socială și mai incluzivă, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale
• O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor
de teritorii și a inițiativelor locale.
În cadrul procesului de programare, fiecare țară își va stabili obiective proprii și priorități naționale sub
forma programelor de finanțare gestionate de autoritățile de management aferente, care vor finanța proiecte
de investiții a căror implementare va conduce la atingerea obiectivelor specifice stabilite.
Alte strategii europene care acoperă orizontul 2021 – 2027 sunt Strategia de inovare pentru perioada 2021-
2027, Strategia europeană pentru tineret 2019 – 2027 și Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități
(2021-2030).
Strategia de inovare pentru perioada 2021-2027
În iulie 2019, Institutul European de Inovare și Tehnologie, organism independent al UE, creat în 2008,
care consolidează capacitatea de inovare a Europei, a propus obiectivele pentru Strategia de inovare pentru
perioada 2021-2027, a căror implementare va fi urmărită prin următorul program al UE de cercetare și
inovare Orizont Europa (2021-2027)

➢ Obiectiv 1: Creșterea impactului regional al comunităților de cunoaștere și inovare

➢ Obiectiv 2: Stimularea capacității de inovare a învățământului superior

➢ Obiectiv 3: Lansarea noilor CCI-uri (Comunități de cunoaștere și inovare)

4
ANALIZA PESTEL

FACTORI ECONOMICI
Indicatorul tradiţional pentru compararea regiunilor din punct de vedere al nivelului de dezvoltare la nivelul
Uniunii Europene este PIB regional pe locuitor. Cu un PIB care reprezintă doar 38,15% (2015) din economia
ţării, Regiunea Sud-Est se situează pe locul 6, în timp ce, pe locuitor acest indicator se situează sub media
naţională. Valoarea acestui indicator în Regiunea Sud - Est o clasează în categoria regiunilor mai
puţindezvoltate, deoarece PIB-ul regional pe locuitor trebuie sa fie mai mic decât 75% din PIB-ul mediu al UE-
27, conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului pentru perioada de implementare 2014-
2020.
Specificul Regiunii Sud - Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a activităţilor industriale
şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale complexe, areale cu specific turistic
(litoralul şi Delta) şi întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole (Buzău, Focşani).
Prin tradiţie Regiunea Sud-Est este o zonă agricolă. Condiţiile pedoclimatice favorizează culturile de porumb
(în principal în nord), grâu (în special în centrul regiunii), orz, plante industriale, floarea soarelui (mai ales în
Constanţa - regiunea ocupând locul I la nivel naţional). În Regiunea Sud-Est se află cea mai mare exploataţie
agricolă din România, suprafaţa cultivată reprezentând peste 45% din total. Lucrările de îmbunătăţiri funciare
din Balta Brăilei (în special asanări) au permis reintroducerea în circuitul producţiei agricole a unei suprafeţe
importante de soluri aluvionare.
În pofida potenţialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole nu este foarte ridicată.
Fragmentarea suprafeţelor arabile, potenţialul economic scăzut al micilor ferme şi managementul ineficient al
exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole şi constituie
obstacole în calea dezvoltării agriculturii.
Judeţul Buzău se situează pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte creşterea PIB-ului pe cap de locuitor. Astfel
potrivit clasamentului judeţul Buzău înregistrează o creştere de 13,47%, creştere datorită căreia se situează pe
locul 9 între cele 42 de judeţe, în fapt 41 plus capitala. În prezent, cea mai mare companie cu sediul în Buzău
este holdingul Romet, cu capital integral românesc, compus din mai multe firme care produc izolații pentru
conductele de apă și gaze, filtre de apă, stingătoare de incendii și alte produse. Compania a avut succes în anii
1990, comercializând filtrul de apă Aquator. În 1999, acest grup de firme a achiziționat și firma Aromet S.A.,
succesoarea fabricii Metalurgica, fondată în 1928.Economia Buzăului este mai orientată spre industrie decât
spre servicii, ceea ce făcea, conform unui studiu din 2016 al Băncii Mondiale să fie mai atrăgător pentru forța
de muncă de calificare joasă (cel mult studii medii). Studiul arăta și că, majoritatea forței de muncă atrasă de
oraș provine din interiorul județului, deoarece orașul se află centrul unei zone rurale compacte și dens populate
și pentru că concurează cu orașe mai mari pentru atragerea migranților din alte județe, caracteristici pe care le
împarte cu Alexandria. Tot proximitatea Bucureștiului face ca Buzăul să fie și sursă de migrație internă, aflată
pe orbita capitalei din acest punct de vedere. Buzău se află pe locul al doilea, la mică distanță după Ploiești (un
oraș cu populație aproape dublă), la numărul de angajați din București care provin din alte orașe între 1991 și
2011; studiul sugerează că, deși acesta a fost un dezavantaj în perioada anterioară, se poate transforma într-un
avantaj.

5
FACTORI TEHNOLOGICI
Alimentarea cu apă
Oraşul Buzău este alimentat prin intermediul a 4 surse de apa de adâncime grupate pe surse de apă:

 Sursa Crâng: 17 foraje în funcţiune, la care se adaugă şi frontul de captare Lipia cu 8 foraje.
Capacitatea
maxima este de aproximativ 184 l/s in Lipia si 354 l/s in Crang ;

 Sursa Sud: 21 de foraje, din care 20 in stare de functiune. Capacitatea maxima este de aproximativ 221
l/s ;

 Sursa Est: 10 foraje în funcţiune, cu o capacitate maxima de 156 l/s ;

 Sursa Zahăr: 29 de foraje (25 în funcţiune), cu o capacitate de aproximativ 348 l/s.
Productia zilnica de apa potabila din toate fronturile de apa este de aproximativ 81.288 litri, cantitate ceasigura
necesarul de consum al populatiei, existand si disponibilitati pentru alimentarea altor localitati.
Din aceste foraje, apa este transportata prin intermediul a 16 kilometri de aducţiune în cele 4 statii de pompare
care au, la rândul lor, 11 rezervoare de înmagazinare cu un volum de 35.500 mc şi, mai departe, prin reţeaua de
distribuţie, ajunge la consumatori. Fiecare staţie de apă este dotată cu instalaţie de clorinare, tratarea apei se
face cu clor gazos din aparate automate.

Rețeaua de canalizare
Oraşul dispune de 4 colectoare principale, constituite în sistem unitar. Acestea se formeză în partea de
N-V a municipiului şi se termină în partea de S-E. Înainte de investiţia realizată prin programul ISPA, gradul
de colmatare a colectoarelor era unul foarte mare, ceea ce a condus la disfuncţiuni evidente în exploatarea
reţelei de canalizare. În prezent, reţeaua este bine întreţinută, fără a mai exista colmatări.
Prin programul ISPA, au fost realizaţi 27,7 km de reţea de canalizare şi 24 de km de racorduri de
canalizare; pe Aleea Industriilor, s-a proiectat şi construit o nouă cameră deversoare; au fost executate staţii de
pompare a apelor uzate şi pluviale în cartierele Poşta şi Mihai Viteazu; au fost achiziţionate echipamente
pentru verificarea şi întreţinerea reţelei. În prezent, posibilităţile de deservire a populaţiei Buzăului în ceea ce
priveşte serviciile de alimentare cu apă şi canalizare au ajuns la circa 99,1%. est a oraşului, lângă Râul Buzău,
fapt ce a dus la mărirea eficienţei epurării, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de normele româneşti şi
europene pentru deversarea în ape nesensibile. Procesul de tratare cuprinde: pretratare, tratare primară şi tratare
biologică. Facilităţile de tratare a namolului au fost îmbunătăţite prin stocare, deshidratare şi furnizarea de
echipament pentru încarcarea şi transportul nămolului deshidratat.
Modernizarea staţiei a cuprins:

 reabilitarea structurilor existente şi construirea unor structuri noi.

 înlocuirea tuturor echipamentelor mecanice şi electrice.
 întroducerea unui sistem de monitorizare şi control al operarii staţiei - SCADA.

6
  tratarea şi deshidratarea nămolului.

Staţia de epurare
Este amplasată în zona de Est a municipiului Buzău în vecinătatea râului Buzău. A fost construită în două
etape: 1964-1965 – linia veche, 1975-1985 – linia nouă. Tehnologiile care se aplică includ tratarea şi
deshidratarea nămolului, producerea de energie electrică şi termică prin cogenerare utilizând biogazul rezultat
în procesul de fermentare al nămolului.
Prin Măsura ISPA, a fost realizată reabilitarea totală a staţiei de epurare a municipiului, localizată în partea de
est a oraşului, lânga Râul Buzău, fapt ce a dus la mărirea eficienţei epurării, fiind îndeplinite condiţiile
prevăzute de normele romaneşti şi europene pentru deversarea în ape nesensibile. Procesul de tratare cuprinde:
pretratare, tratare primară şi tratare biologică. Facilităţile de tratare a nămolului au fost îmbunătăţite prin
stocare, deshidratare şi furnizarea de echipament pentru încărcarea şi transportul nămolului deshidratat.
Modernizarea staţiei a cuprins:
- reabilitarea structurilor existente şi construirea unor structuri noi;
- înlocuirea tuturor echipamentelor mecanice şi electrice;
- introducerea unui sistem de monitorizare şi control al operării staţiei - SCADA;
- tratarea şi deshidratarea nămolului.
- producerea de energie electrică şi termică prin cogenerare - utilizând biogazul rezultat în procesul de
fermentare a nămolului.
- laborator nou, utilat complet.

Alimentarea cu energie electrica

În judeţul Buzău, SC HIDROELECTRICA SA București – Sucursala Buzău produce energie electrică în
hidrocentrale amenajate pe râul Buzău, prin transformarea energiei hidraulice a căderilor de apă naturală sau
artificială în energie electrică. Lanţul de centrale hidroelectrice amenajate pe râul Buzău cuprinde 9 unităţi,
având o putere instalată totală de 80.22 MW. În anul 2008, Sucursala Hidrocentrale Buzău a produs în total
118.461 MWh, iar în anul 2010 756.114 MWh (3,8% din energia brută din sistemul hidrotehnic naţional). În
total, pe teritoriul judeţului Buzău există şi 5 centrale hidroelectrice şi 12 microhidrocentrale.
În judeţul Buzău există 2 parcuri eoliene în funcţiune, respectiv Parcul Eolian de la Grebanu, cu 4 turbine de
2.5MW apartinând societăţii SC EOLIAN CENTER SRL şi Parcul de la Topliceni cu 4 turbine de 2.5MW
aparţinând SC M&M Tg. Mures SRL.

7
FACTORI POLITICI
Buzăul nu are subdiviziuni administrative, dar autoritățile locale își dirijează proiectele și strategiile ținând
cont de o diviziune informală pe cartiere. În Strategia 2014–2020, erau identificate următoarele cartiere ale
Buzăului: Centru, Micro Indepenedenței, Marghiloman, Dorobanți, Nicolae Bălcescu, Simileasca, Micro 14,
Poștă, Mihai Viteazul, Pod Horticolei, Luceafărul, Broșteni și Zona Industrială.
Rolul administrativ al Buzăului este acela de reședință a județului Buzău, motiv pentru care aproape toate
serviciile publice la nivel de județ își au sediul aici. În plus, la nivel național, Buzăul găzduiește
comandamentul Diviziei 2 Infanterie „Getica” (fosta armată a II-a), una dintre cele trei divizii ce
compun Forțele Terestre Române, precum și trei batalioane din subordinea acesteia — unul de geniu, unul de
comunicații și informatică și încă unul de logistică, iar în apropierea orașului, la Boboc se află o școală de
aplicații pentru aviație.
Cea mai înaltă instanță judecătorească ce funcționează în oraș este Tribunalul Buzău, cu jurisdicție asupra
întregului județ. În circumscripția acestui tribunal se află cele patru judecătorii din județ, dintre care una,
Judecătoria Buzău, își are sediul în oraș și acoperă municipiul și alte 34 de comune din jur, având astfel cea
mai mare jurisdicție dintre judecătoriile din județ. Instanța superioară acestora este Curtea de Apel Ploiești.
În Parlamentul României, Buzăul alege deputați pe listele asociate județului Buzău. Dintre cei șapte deputați
aleși în 2016 în județ, șase (Marcel Ciolacu, Ionela Viorela Dobrică, Sorin Lazăr, Dănuț Păle, Nicolaie-
Sebastian-Valentin Radu de la PSD și Adrian Mocanu de la PMP) își au biroul parlamentar în Buzău,
doar Cristinel Romanescu avându-l în Râmnicu Sărat.

FACTORI ECOLOGICI
Accesibilitatea este o caracteristică a sistemului de transport, fiind dependentă de rețeaua rutieră, dar și de
parametrii specifici mijloacelor de transport utilizate, cum ar fi graficele de circulație și gradului de acoperire,
în cazul transportului public. Accesibilitatea influențează funcționalitatea sistemului de transport prin
parametrul durată de deplasare, de la/către obiectivele socio-economice.
În municipiul Buzău există două autogări, una aflată în nordul oraşului şi cealaltă în sud, folosite de
companiile private de transport care operează servicii regulate de legătură rutieră cu alte oraşe sau cu comunele
din apropiere. Din analizele rezultate in urma anchetelor desfasurate pe perioada realizarii Planului de
Mobilitate urbana a rezultat o acoperire corespunzătoare prin intermediul transportului public a punctelor de
interes: școli, licee, spitale, zone comerciale, centru, gară, etc. Zonele identificate ca având un nivel de
accesibilitate mai redus la transportul public îl reprezintă zona Bd. Nicolae Titulescu și str. Libertății, precum
și în partea de nord a orașului (Cartierul Orizont).

8
 Partea carosabilă a străzilor, precum şi a trotuarele se află într-o stare avansată de degradare din cauza
vechimii îmbrăcăminţii rutiere, a traficului existent, a condiţiilor atmosferice deosebite din ultimii ani, care au
accentuat degradarea îmbrăcăminţii asfaltice, precum şi din cauza multiplelor intervenţii la reţelele de
termoficare, alimentare cu apă şi gaze.
În ceea ce privește sistemul de parcări, în momentul de față, în Municipiul Buzău există următoarele
facilități pentru parcare: Parcări rezidențiale: locuri de parcare amenajate în cvartalele de locuințe colective,
destinate parcării de reședință; Parcări publice: aprox. 910 locuri parcare, plasate în locațiile.
Din analiza celor prezentate mai sus, se impune dezvoltarea unor proiecte și măsuri care să conducă la
crearea de noi locuri de parcare, publice și rezidențiale, în scopul eliberării zonelor ocupate neregulamentar,
atât pe benzile de circulație, cât și pe trotuare, spații verzi etc. Introducerea unui sistem de management al
parcărilor și adoptarea unor politici care să conducă la degrevarea sistemului de circulație în zonele cele mai
solicitate și crearea de locuri de parcare accesibile, dar care să nu afecteze negativ capacitatea de transport a
infrastructurii rutiere vor avea ca efect creșterea mobilității generale la nivelul municipiului, cu impact pozitiv
asupra calității mediului și vieții cetățenilor municipiului.

FACTORI SOCIALI
Politica guvernamentală în domeniul asistenţei sociale vizează o serie de măsuri destinate combaterii
excluziunii sociale şi promovării incluziunii sociale, într-o construcţie de sistem coerentă, cu un management
eficient, tinzând spre o îmbunătăţire permanentă a diverselor măsuri de suport financiar destinate familii,
copiilor, persoanelor aflate în situaţie de risc, precum şi spre o consolidare şi dezvoltare a reţelei de serviciu
sociale.
Profilul actual al sistemului de asistenţă socială din România cuprinde atât transferuri financiare de la stat
către populaţie, sub forma unor drepturi universale sau subsidiare, precum şi servicii sociale.
Caracteristica acestui sector o reprezintă participarea tot mai amplă a organizaţiilor nonguvernamentale şi a
altor parteneri sociali, în condițiile în care statul dispune de resurse limitate care nu pot acoperi întreaga sferă
de necesităţi