Sunteți pe pagina 1din 92

CINCIN AT SFINTESCU

PROFESOR LA

COALA SUPERIOARA DE ARHITECTURA

INGINER INSPECTOR GENERAL

ZONIFICAREA URBANISTICA
A

MUNICIPIULUI BUCURETI

Extras din Buletinul Societatii Politechnice Anul XLV, Martie 1931

BUCURETI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE, F. GOBL FII S. A
19. STRADA KERALA", 19
,

25461

1931

www.dacoromanica.ro

Ar if, I:3

ZONIFICAREA URBANISTICA
A

MUNICIPIULUI BUCURE$T1
1)

ti 1.11)
1,401' 01(1)

it. 'in
is.

I. Introducere.

"

In planurile de sistematizare, dupa delimitarea terenului de


amenajat, se procede la zonificare.

Zonificarea, termen urbanistic englez (zoning), data este


noun ca denumire, practica ei este foarte veche. Oraele antichitatei aveau i ele cartiere cu functiuni urbanistice speciale :
la greci akropolis indeplinea functia politics, religioasa qi

militara; in jurul agorei era centrul comercial deci cartierul


cu functia economics, apoi cartierul loeuintelor ; la romani
forum-ul si imprejurimile lui concentra centrul civic, politic,
religios i comercial, si mai departe se desfaairau cartierele
de locuit. Roma in timpul lui Augustus era zonificata, iar
mai tftrziu, prin ordonante, se regulamentau constructiile, mai

ales in timpul lui Constantin (306 -- 337), sand oraul era .


impartit in centrul civic cu forurile, suburbiile cu locuinte
dese, campul lui Marte care forma cartierul residential, in n

fine cartierul de vile Viminal.


In aglomeratiunile importante, zonificarea, adica un fel de
specializare functionala a cartierelor (cum se definea acum
cftteva decenii aceasta separatiune in structura oraplui) deli
apare ca fenomen natural in evolutia orwlor, totusi pe la 1884
pentru prima oars aceasta, separatiune a fost impusa in mod
_
dogmatic, anume in Altana.
In Altona era la acea data primar Franz Adickes, cel care
mai tftrziu, pe la 1891, chemat fiind in capul oraplui Frankfurt
pe Main, a introdus acolo sistemul comasarilor i relotizarilor

www.dacoromanica.ro

'

pentru sistematizarea acestui oral, cunoscut sub numele de


(leg Adickes'.
Perfectionarea pe scara biologics, ca $i pe cea social, ea
si in orice altA directie, merge paralel cu specializarea functionalI organics. Desigur ea $i in urbanistica zonificarea, ca
specialitate functionalA, nu poate fi privity de cat ca un
mijloc de perfectionare a orasului. Asa fiind, nu mai este
cazul sa ne Intrebam dace un plan de sistematizare trebuie
sau nu sa euprinda" si zonificarea, dacA trebuie sau nu sA
lasam o confuzie a cartierelor.

H. Lanchester declare a este cu neputinta a admite un


astfel de amestec 1).

Pretindem chiar, de acord cu Dr. Ing. Blum, cunoscutul


profesor la politecnica din Hanovra, ea studiul unui plan de
sistematizare trebuie chiar sa Inceapa cu zonificarea, pentru
a se putea trece de indata la studiul chestiunilor de circulatie 2).

In State le Unite, unde libertatea individuals ca si a folosirei proprietatei, constituesc Inca o credintA fanatics, si unde
principiile urbanistice, care vin in conflict. cu aceste idei de
libertate, nu si-au putut Inca gaisi de cat o restransa aplicare,
zonificarea singura a fost considerate ca pivotul sistematizarei
oraselor. De aceia de la, 1909, and s'a introdus in Los Angeles,
apoi in 1916 la New-York, zonificarea a pAtruns in sistematizarile mai tuturor oraselor ca preliminary si singura prevedere
a planurilor urbanistice.

Oki In adevar, toti urbanistii de pretutindeni gasesc ea


zonificarea oraselor aduce sanatate, aduce sigurantA, moralinark, aduce si comoditatea si prosperitatea generals. (American

City Planning Institute' a conchis ea zonificarea nu are nu


mai un singur rol negativ i preventiv, dar mai ales unul
pozitiv $i constructiv 3).
Nelson P. Lewis arata eb." zonificarea garanteaza conservarea
valorei proprietatei particulare 4).
,
1,8
4

,f

1) H. Lanehester: The art of Town-Planing*.


2) 0. Blum: Personen and Giiterbahnhofe, pag. 232.
3) Hubbard and Hubbard Our Cities to day and to morrow..
4) Nelson P. Lewis: The Planning of the modern city*.

www.dacoromanica.ro

5
t. r

De aceia acum 16 ani, and am inceput planul de sistematizare in limitele de atunci ale Capitalei, indata dupa
chestiunea delimitarei suprafetei de sistematizat, m'am ocupat
de specializarea cartierelor (zonificare) 1).
sox riga

i" );)
t

'91

t i

II. Sisteme de zonificare.


I

.r

d.) 34% id

.wasrl sic

atkuo

Nu insa toti urbanistii sunt de acord in ce priveste cat de

departe sa se mearga cu aceasta zonificare.Unii, ca Heiligenthal,


se multumesc cu zonificarea numai pentru industrie, locuinte 2)
si spatii libere ; altii, ca Lanchester 3), impart zonele in industriale, comerciale i pentru locuinte; iar Le Corbusier 4), fara
a intrebuinta denumirea de coat, propune alte diviziuni, in special

pentru (maple mari: centrul afacerilor, orasul industrial

si

orasele-gradini (de centura), pentru a satisfaee cerintele vietei


de munch 9i vietei de repaos; in fine altii, ca Joyant, 5)
merg cu specializarea functionala si mai departe, adica specializarea in cartiere de : afaceri, administrativ, universitar,
industrial, de locuinte i cartierele exterioare.
In planul de sistematizare al Thicurestiului din 1914-1916,
autorul acestai studiu am prevazut : cartierul central (cu comer), cartierul militar, cartiere industriale, cartiere de locuinte
eftine ,i cartiere de vile, mentionand ca aceste specializari
reprezinta dezvoltarea caracterului predominant al cartierului
respectiv.
1!

Pentru orasul Canberra, orasul Inca, in curs de creiere


pentru capitala Australiei, dupa planul lui Griffin din Chicago, s'au prevazut zonele : industriale, centrul municipal,
centrul comertului, centrul administrativ (de guvernamant),
zonele de locuinte, zonele suburbane ysi cele semi-agricole 6).
In Germania zonificarea corespunde la asa numita especializare a cartierelor" (Viertel) si este strans legata cu impunerea
oniKt
1) C. Sfinkseu: cBucurestii in viitor, pag. 25. Ibrittli",ithcf `11,1Mil4is
2) Heiligenthal: cStiidtebaurecht u. Stiidtebau. afie:t.y1911yoffi nt Jo
3) Op. cit.
4) Le Corbusier: Urbanisme..
109b ik;t Jatr1096
5) E. Joyant: Traite d'Urbanisme.
.Irvin born
6) Hughes and Lombard: Towns & Town Planning..
7

www.dacoromanica.ro

altor conditii de detalii pentru constructiuni, ordonate dupit


Bauxonen Si Bauklassen (zone de constructii si classe de
I

constructii).

Zone le de constructii insemneaza anumite perimetre in interiorul cgrora se stabilesc suprafetele ti numarul maxim de
caturi la clAdirile ce se pot construi pe un lot, deci se stabilesc densitatile maxime pentru locuinte, indiferent de modul
cum se utilizeaza, ca activitate umanA, acele constructii. Astfel
in Diisseldorf sunt admise 5 zone de constructii : in zona I
se admite sa se acopere, dupa caz, maximum 1/2 on 2/3 din
suprafata lotului si cladiri cu 3 si 4 caturi ; in zona II maximum 4/10 on 1/2 din suprafata, si cladiri cu 3 4 caturi ;
in zona III maximum 4/10 din suprafata lotului si constuctii
cu maximum 2-4 caturi ; In zona IV suprafata clrtdita va fi

dupa caz intre 6/10 si 3/4 din lot, iar numarul caturilor
maximum 2 on 3 ; in fine in zona V se poate construi maximum 1/4 on 1/2 din suprafata lotului, iar numarul caturilor
maximum 2.
11
1,
NI, " t '
Clasele de constructie stabilesc modul de grupare al
constructiilor vecine $i in special numarul qi miirimea locuinI

telor din o cladire. Pentru Dusseldorf in 1912 erau regulamentate 11 clase de constructie, iar adancimea terenului admis

a fi construit pe un lot nu era mai mare de 22 .1.m. la nici o


dust.
DupA ate vedem sistemul german de zonificare intra in
prea multe detalii i devine prea complicat.
Conchidem dar ca dupit tan, orase i autori de planuri de
sistematizare, variaza categorisirea modului de intrebuintare a
terenului, deci zonificarea.
rui use F. Ogi
iii : 9,,tii
AirIALTIF;1197ti
.

')111

[Yri3r1,,

uli9n)cie
; I

II, %

furia.,9,)
Iz
I

Trebuie dar sa gAsim o orientare in alegerea clasificarei


celei mai nimerite, si de aceia, inainte de a ne adresa numai
ratiunei, vom cerceta experienta obtinutit in alte parti prin
aplicarea principiilor zonificarei si chiar experienta fAcutA la
noi, In Bucuresti, dela 1921 incoace, and planul din 1914 -1916
a Post decretat si deci de and zonificarea a putut fi impute
in mod legal.
Leon it,
gni :7) arra01
Imam
:

www.dacoromanica.ro

Dela inceput trebuie sa recunoaqtem, ca $i altii, ca este o


sal prevedem cu precizie
viitorul, qi deci $i in urbanism este greu sal prevedem exact
imposibilitate in materie socials

evolutia economical a unui ores, evolutie de care depinde modul


de dezvoltare constructive a lui, adica referitor In numarul,
felul $i pozitia diferitelor cladiri cu intrebuintari speciale: comert,

).

industrie, cultural, administratic, locuinte, s. a. Rezulta ca nu )


am putea impune nisi o conditie de detaliu precise a zonificare, pe un timp prea indelungat, caci o asemenea zonificare
ar putea adesea sa devie o piedica In dezvoltarea orasului, In
loc sa fie un mijloc pentru progresarea lui. Astfel de precizari
.

ar fi cu atilt mai greu de facut, cu cat am ante sa intram


mai mult In detaliile zonificarei, caci acestea depind de conditiuni incerte $i sunt adesea independente de posibilitatile
administratiei comunale.

0 conditiune necesara ca zonificarea sa reuseasca, si care


s'a observat mai ales in Statele-Unite, este aceia a preeizeirei
elementelor zonificarei: preciziune In interesul termenilor tecnici intrebuintati, preciziune In delimitarile zonificarei, precizinne in conditiile de aplicare a ei. Dace va lipsi preciziunea, -[

interpretarile se vor da dupe capriciu, iar zonificarea va fi


compromise, caci va deveni neeficace 1).

Alta conditie necesara reusitei zonificarei este aceia ca re-

strictiunile ce decurg din planul zonificarei asupra exercitiului dreptului de proprietate sa fie facute In interesul general.

In fata opiniei publice $i a justitiei nepartinitoare nu se vor


putea sustine de cat cauze in interesul general. ,*
Sal se stabileasca prin zonificare densitatile populatiei $i
deci a locuintelor pe hectar In fiecare zone, caci altfel nu
se poate culege toate fructele bune ale zonificarei.
Zonificarea trebuie sa in seams de situatia economical a
populatiei si de tendentele naturale ale dezvoltarei orasului,
cautand a canaliza $i dirija spre folosul general acele tendente.
In fiecare oral urmand a se prevedea zone pentru industrii,
a caror extensiune este greu de prevazut, este recomandabil
a se adopta metoda engleza, adica, pentru fiecare zonal sa se
-

1) Hubbard: op. cit.

gi6.1116h 37
1

:ioctna,

1 U)

t.

www.dacoromanica.ro

admits doua utilizari: una, ordinary si permanents_ (cea stabilil4) si alta extraordinary, provizorie ei cu autorizatii speciale.

De, exempla in zonele industriale sa se admits la inceput si


loeuintele de lucratori, ware si, eftine, destinate a dispare
and industriile iau o extindere mai mare in acel cartier 1).
In once, caz planul zonificarei trebuie sa fie pus de acord
cu regulamentele comupale si sa fie aplicat cu strieteta la
liberarea autorizatiilor, iar nu dupa influentc politice 2).
In ce priveste zonele libere din, jurul oraselor s'a constatat
ca. nu pot ramane pur agricole, de oarece mans_ de lucru este
prea stumps pentru aceasta, ci mai bine acele zone sa fie
utilizate ca paduri, ca,mpii irigate (Rieselfelder), gradinarii
etc. care la un loc sa formeze un sistem de parcuri.
In zonele amestecate sa se opreasca extinderile industriilor,
sau ale comertului mare, etc. mai ales acolo uncle zonificarea
se opune; sa se inlesneasea pe toate caile emigrarea for in
zonele adequate unor asemenea. intreprinderi.
Comassarile si relotizarile constituiesc mijiocul eel mai
eficace si mai sigur pentru realizarea, zonificarei, mai ales in

regiunile neconstruite, astfel ca trebuiesc epuizate toate straduintele pentru legalizarea acestei proceduri,
r;q

14

III. Principii de zonificare aplicabile


municipiului Bucureti.

rT

;1.1-4

In studiul anterior asupra delimitarilor in regiunea Bucur,,


resti, aratam, ea ideia, calauzitoare la solutionarile diferitelor
probleme urbanistipe ce se pun cu ocazia Intocrairei unui plan
de sistematipre trebuie &a fie obtinerea unui "indite urbanistie optim>>. pentru regiunea respective 3) si, ca, acest, indite
optim se Nate realiza prin perfectionarea ambiantei naturale
proprii regiunei in raport GU societatea, care traeste acolo.,
Stabilincl dar, dupe cum, am aratat in acelas studiu,ale carpi
concluzii au fost insusite, de cei in drept, modurjle de deli1)0

1E,

1) Heiligenthal: op. cit.


2) Hubaard: op. cit.
3) C. Sfinteseu: Delimitari In regiunea municipiului %Icureti (1930)2..

www.dacoromanica.ro
.10

mitare Capita lei si suburbanelor ei, detVoltate ea otasesatelite,


adich o delimitate prin centuri non iedificandi, va trebui ea
in interiorul acestor centuri sa fikam zonele si caracterele

for predominante, dar intr'un cadru general de aer, lumina

$i verde*: multh, In care omul sa se bucure de natura,


pentru a 'Astra cat mai malta dispozitie de munca, intr'un
mediu cat mai salubru.
Ceeace vom cauta mai intai va fi sa stabilim in asemenea
hypoteze un minimum de zonificare, caci alegAiid minimum
vom asigura avantajele zonificatei.
Viata umana se desfA,"soara In conditii variabile si in

13u-

curesti, in timp, ca si In spatiu orele de 'munch' alterneaza cu


cele de repaos, omul s.!himband insa local. Spatial destinat
timpului de munca cere adaptari speciale vietei de munch,
prin urmare acesta trebuie sa fie neaparat altul cleat spatial
destinat vietei de odihna on recreatie, pentru can suet alte
cerinte. Asa dar on cat am simplifies zonificarea unui ora$,
nu o putem reduce la mai putin de doua zone : zona de
munch (comert, industrie, cultura, munca manuals Si Munch
inteleetaala) i zona de odihna (locuinta, sportul, agrementul).
Cu aceasta zonificare minimalh ne putem mtiltutiii la unele
suburbane satelite.
Intr'un oral insa mai mare, cum este si Bacuresti, numai
aceste dotia despattaminte apar Vadit insuficiente, filnd-ca de
exempla munca comerciala si cea industrials se desvolta asa
de malt alaturi cu cea intelectualh path., in cAt tin fel de
munca prea dezvoltata impiediea sau eel putin aduce pagube
importante celuilalt fel de munch desfasurata aproape pe acelas

spatiu, insa cu nevoi in majoritatea for antagoniste. Astfel ca


intr'un oral mijlociu adesea suntem avizati a separa eel putin
zona comerciala de zona industrials. Cate-va suburbane satelite,
precum Baneasa, an nevoie de aceasta zonificare.
Insa nici aceasta scindare nu este suficienta pentru 13ucuresti,

care, cu un centru intelectual, cu un centru administrativ si


cu un centru militar de primal ordin al Orel; are desvoltate
pe suprafete intinse asemenea activitati si fiecare din ele cer
conditii speciale bunei for functionari: liniste, plantatii, spatia

larg si comod accesibil, pentru central intelectual; grunare


www.dacoromanica.ro

10

monumentalitate, cgi largi de circulatie, pozitie centrals In


aprpoierea tuturor factorilor sociali, pentru centrul administrativ;

terenuri libere vaste, izolare, acces rapid si legaturi ferate,


pentru centrul militar.
Iata dar ca ajungem la o zonificare mai pronuntata chiar
de cat cea propusg de Joyant i aproape la fel cu cea a lui
Griffin pentru Canberra.
Am spus load ca trebuie sa ne oprim la limita minima a
zonificarei necesare. Observam ca centrul administrativ pe
deoparte are cam aceleas cerinte ca $i zona comerciala (centrul
de afaceri); pe dealtaparte in Bucuresti deja acest centru

administrativ este format intru cat-va, astfel ca va trebui sa


urmarim numai organizarea acestui centru separat la o parte,
sau repartizat In zona de afaceri, unde sa-i putem desvolta
monumentalitatea si usura circulatift acestui centru. Conchidem

deci ca in Bucuresti ne putem dispensa s prevedem o zona


specials administrative, ci o vom inlocui prin prevederea de
terenuri pe cari sa se edifice cladirile publice administrative
ce nu au Inca localuri proprii.
f Iff
Asemenea in ce priveste central muncei intelectuale, si
prin aceasta intelegem centrul universitar, foarte important ca
masse si calitate, observam ca cerintele unui asemene centru
corespund aproape cu acelea ale unei zone de odihna care
sa aiba constructiunile cat mai rare. Conchidem dar ca nu
este imperios necesar sa prevedem ysi o zona universitara, 1)
fiind-ca la periferia orasului, unde zonele de locuit sunt rar
construite, se va putea ggsi oricand terenul necesar amenajarei
unui cartier universitar. Mai important este ca statul sa adopte
cat mai curand un program constructiv pentru un asemenea
cartier, spre a nu-si risipi mijloacele in lucrari cari sa fie
parasite In viitor, sau pentru care sit se faca alte cheltueli
.

pentru readaptarea for la alte utilizari de cat cele pentru


cari au fost executate.
In planul de sistematizare acest cartier s'ar putea asigura
.

I7

1) Aceasta mai ales ca la chestionarul trimis de comuna rectoratului


universitgtei, d. N. Iorga a raspuns ea, de oarece statul a investit prea
multi bani in cladirile
actuale, nu ne putem gandi la mutarea universitlitei.
1.1
.4

www.dacoromanica.ro

11

prin stabilirea terenurilor cari In subsidiar sa fie afectate


muncei intelectuale universitare.
Cat priveste cartierul militar, acesta este aproape format,
asa ca data introducem $i zona militara in programul zonificarei minimale nu va fi un inconvenient, ci din contra o
Inlesnire, caci aceasta va impune ca anumite imobile cu
stabilimente militare, acum ramase prea in oras, sa, fie desafectate,

mai ales cele ce produc inconveniente, iar serviciile sa fie


duse in zona militara sau aiurea.
In rezumat vom avea In municipiul Bucuresti : zone de
locuinte si zone industriale in majoritatea suburbanelor; zone
de locuinte, zone comerciale si zone industriale, In cote -va
suburbane; iar In metropola, zone comerciale (de afaceri),
industriale, zone de locuinte si zona militara.

Am spus Insa ea pentru a pastra o elasticitate zonificarei


e bine sa admitem dubla utilizare a zonelor, cum se procedeaza
In Anglia, spe a rasa posibilitatea ca In tot momentul zonificarea
sa se poata adapta ca un mulaj pe conditiile specifice locale.
Aceasta masura este recomandabila chiar In interiorul orasului,

unde gasim de acum o specializare locals mai adanca de cat

zonificarea ce propunem, dar unde orasal se gaseste in o


continua transformare. Spre a ajunge la forme definitive trebuie
uneori sa admitem si stadii de metamorfoza.

Deaceia vom divizh in cartiere (subzone) zonele mai sus


stabilite In care diferentierea se va face in ce priveste modal
de constructie (Inaltimi, suprafete).
Astfel trebuie sa admitem, conform indicelui optim urmarit,
pentru zonele de odihna un cartier mai dens de locuinte, iar
la periferie cartere de vile si cartiere de locuinte eftine;
pentru zonele comerciale (de afaceri) si cartiere de depozite
de marfuri ; pentru zonele industriale, cartiere de industrie
mare (grea), cartiere de locuinte si ateliere (industrie usoara)
cartiere de depozite de materiale precum si cartiere de
si
.
Sl5th.5.1,441
industrie insalubra.
Vom renunta In parte la complicatia germana a zonelor si
.

claselor de constructii prea numeroase, rezultatele for putandu-se


j

obtine pe alte cai mai simple.


Ne apropiem astfel de principiile zonificarei propuse prin
'
www.dacoromanica.ro

12

planul decretat in 1921, astdzi in vigoare in orasul Bucuresti.


Aceasta noun zonificare are insa in plus cartierele de depozite

si va diferi mai niult prin delimitarea for pe plan

si prin

practica curenta a principiilor stabilite pftna aci pentru zonificare.


Trebuie sd, notAm ins CO, afara de zonele industriale, in

genere zonificarea din 1921 nu a intampinat in aplicare prea


marl dificultati iar publicul a inceput sa se obisnuiasca cu ea.
Tr

1.,

IV. Studii prealabile delimitarei zonelor (documentare).


Inainte de a trece la delimitarea zonelor de felul admis la
titlul precedent, avem nevoe sa studiem calitatile fizice i
apoi cele economice actuale ale terenului de zonificat, fiind-ca
zona reprezentAnd o specializare a utilizarei terenului, fiecare

specialitate, deci fiecare zona, cere anumite calitati fizice si


economice, care data sunt indeplinite, zonificarea va fi mai
reusitd.

3 A) Dintre calitatile fizice sunt de cercetat mai ales:


1) relieful solului ; 2) constitutia subsolului si in special
pozitia straturilor subterane de apd; 3) hidrografia ; 4) clima
oi meteorologia cu directia of intensitatua vanturilor predominante ; 0 5) vegetatia.
1

B) Dintre conditiile economice trebuesc cuuoscute; a) actuala


repartitie a populatiei pe teren (in deosebi densitatea); b)

actuala repartitie a cladirilor pe teren ; c) actualele puncte si

cauze de atractie (congestionare) a circulatiei in anumite


regiuni; d) regiunile de mizerie (taudis);
actuala repartitie
a comertului ;
situatia industriei si tendintele ei ; g) veni-

turile si sursele de venituri ale populatiei; s. a.


Vom urmari deci mai jos aceste conditiuni.
ell4c bui

r0"

41'0

La1

(,

1/1

'IP

A. Calitiltile fizice. ; I.
)(1

1 9 MI
2913 )

1) Relieful solului. Bucuresti si suburbanele sale sunt


dezvoltate pe un teren ses care se intinde la 26, 6'E longitudine i 44, 25' N. latitudine (Greenwich), ca un amfiteatru
rand spre Colentina i ale carui cote variaza aproximativ
intre 60 m. deasupra nivelului Marei Negre (Dambovita dincolo

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

"Z 2

UllOPIUL BUCURESTI
CRESTEREA SUPRAFETEI CLUE.

(MIRE SEC. XVI s XX )


I

200

40

Boo

CDO

1:00

OEM= immema mismI

2000

5GARA

I
IP

1-

\I a_

orre:.

in

LE6E17017
in rjr. Xvi ,j1 &ha

-kFraF177,1 anfeza

tom

XVII S 200114

rt.V0

-a11111

Tnr;
11 I

If

If

I?

.1

xyli 5.8001g.
XIX 5.1640ha

9401/77 .17 NRCaql

NQN1

CLog g &MO #1 1930 $ :7006ha.


Safacre arasOffe ace mama iii 1930

1L.

1,1

/2711,2

Ill

I II!

11

\11

.11
11

TA

j11 I))'' /<?).


www.dacoromanica.ro

r
r

AI

13

de Dudesti) si 90 m. punctul eel mai ridicat (care ar fi terenul


ocupat de hipodromul Floreasca). Deci diferenta maxima de
nivel abia atiuge in aceasta regiune 30 m.

In plansa 1 indicam prin curbe de nivel cotate relieful


aproximativ al acestei regiuni. Curbele sunt luate dupa harta
Institutului Geografic al Armatei.
Orasul Rucuresti s'a dezvoltat mai ales pe platoul, mai
uniform ca relief, cuprins intre valea Dambovitei si valea
Colentinei, rau care formeaza lacurile din nordul Capita lei,
origina lui fiind in spatiul dintre cele doug, gatuituri ale vaei
Dambovita (Mihai Voda si Radu Voda 1). Cote le acestui platou

variaza 'titre 75 m. si 85 m. (en exceptia unei parti din hipndromul Floreasca) deci numai cu 10 m. diferente maxime
de nivel. Asa dar si Bucuresti s'a dezvoltat mai mult pe partea
stAng a Dambovitei, caracter intalnit in regiunea denumita,
Vlasia, adica satele sa se dezvolte pe malul stang al apelor,
caci pe malul stang patura de loess e mai suptiata si deci apa
freatica se gaseste la adancime mai mica, pe langa faptul ea
locuintele sunt mai putin expuse crivatului dominant.
Pe partea dreapta a Dambovitei orasul s'a intins mai putin,
din cauza stratului de loess ce merge pang. la 12 m. grosime
ysi poate si din cauza ca aici terenul prezinta pante mai putin
uniforme, deci denivelarile nu an diferente mai mari de 15 m.

Anume partite cele mai joase au aproximativ cota 70 m.


deasupra nivelului marei, iar cele mai ridicate puncte abia au
cota 85 m.
In plansa 2 indicam modul de crestere al suprafetei orasului
construit in decursul vremurilor.
Studiul reliefului solului acestei regiuni prezinta si importanta urhanistica pentru ca ne poate indica nu numai pitorescul
natural de conservat, dar si modul de scurgere a apelor ploilor
Si apelor uzate (menagere) si ca atare posibilitatile de canalizare ; apoi studiul ne mai da indicatiuni asupra salubritatei
sau insalubritatei diferitelor parti ale regiunei studiate si deci
indicatiuni asupra zonificarei de stabilit, adica asupra utilizarei
1) Vintild Mihdileseu : Bucuretii din punct de vedere antropogeoi etnograficz (1915) (Anuar de geografie gi antropogeografie).

grafic

www.dacoromanica.ro

14

proprii de dat fiecArei regiuni, mai ales din punctul de vedere


al constructiunilor.
Din plansa 1 observAna ce pe partea dreapta a Dambovitei
se afra cite-va puncte proeminente (gradisti), care aflate
to lantul colinelor DAmbovitei, formeazI un pitoresc natural
ce trebuie FA fie conservat. Proeminenta acestor puncte
apare prin contrastul denivelArei intre coline si cheurile vecine
ale Dambovitei, denivelari ce variazA intre 13 si 17 m. Astfel
unul din cele mai proeminente puncte este Dealul Mitropoliei,

cu cota 86,86 m. pe and jos la Piata Bibescu Voda cota


este 71,70 m. deci o denivelare de 15,16 m. La Institutul
Astronomic (calea Piscului), considerat gresit ca punctul eel
mai proeminent, cota este 83,37 in. pe and jos la cheiul
DAmbovitei avem cota 65,00 m. deci o diferentA, de nivel
de 18,37 metri. Dart aparenta inseala. cauza este aceasta diferenta relative mai mare, si faptul ca vederea din acest punct
spre oral este mai deschisa, dar aceasta vedere va disparea
cu timpul.
De fapt punctul eel mai inalt al colinelor Dambovitei este
Arsenalul Armatei, cu cota 87,50 m., iar cota cheiului Mihai
Voda este 71,60 m. deci o diferentA de 15,v0 m. adicA ceva
mai mare ca la Dealul Mitropoliei. Dealul de la Biserica Radu
Voda are cota 78,59 m., colina Biserica Bucur numai 75,51 m.
iar cheiul Dambovitei prin aceste locuri cam 69,30 m. deci
diferente Intre 9,29 m. si 6,21 m. Dealul Arhivelor Statului
(Mihai Voda) are cota 78.52, cheiul DAmbovitei In dreptul lui
cam 71,50 m. deci o diferentA numai de 7,02 m.
Albia DAmbovitei in interiorul orasului, din cauza lucrarilor
de canalizare a ei, si-a pierdut pitorescul, pe care nu-1 va putea
recastiga, si numai partial, de cat prin o lucrare de pitoresc

adica prin acoperirea DAmbovitei care sa lase


perspectivele libere prin curbele larg deschise ale bulevardului
artificial,

astfel format, care urmeaza a fi incadrat cu clAdiri monumentale. Albiei Dambovitei din exteriorul orasului vom cauta
se -i conservam pitorescul natural prin plantatii .i zone non
aedeficandi prescrise In lungul malurilor ei. Diferenta de nivel

Intre apa Dambovitei la intrarea ei In centura de fortificatii


(aprox. cota 85 m.) $i esirea din aceasta centura (aprox. cota
www.dacoromanica.ro

/.3

MUMICIPIUL BUCCIREST1

PROFILE TnuristieRsaux %JAILOR


414

PROFIL GENERAL N91 PRIN OEI;ILUL MITROPOLJEi


z

Colt

0 L111021=M1112MIIMAIIE:11
E.

01STLIPTE
141.0r1CTAAJ

PROFIL GENERAL N2 PRIN OE/;kLUL. PISCULUI


4

Colt
Warn'?
IOLDITTIMo

se

ear

LA COMM LELIRDEll

LA COMMA 1,11UTARI

t torero

Cat Ibnall*

Vale.; IldnVordrr

VNaThonbaVw

%TAM?.

IC

;.

Mata=

PROFIL ti! 4 TRariSVERSIAL IDAMBOVITEI

PROFIL 11,3 TRAUlivERSAL DAW1130VITE1

Olt

IL3:11111.11011EILEMML2M1111n1
.MININFEINIIMIWAtrnMINE:41M3L
PMINE:3Mir

.11111111111=11111111110e.!

.1%.,111211111111.11MOMIMELIA

6R

6,3

6DO

750

1100

14111711A/

PLAnut. OE SITUATE Al. PROALELCIA

PROFIL t15 TRANSVERSAL COLE7IT1NEI

Ulna COMMA DAMMAM


PROFIL rr 6 TRANSVERSAL COLENTiMEI
Lama COMA.% Furacro

tred
Crin
wKLMILant

TRA.1

aa
Rim

S
1

uo

se

I me /so

270

A .1
1701 +60

44.

www.dacoromanica.ro

15

60 m.), este de 25 m. Aceste cote ale apei, fats de cotele


terenului malurilor, ne pot procura vederi pitoresti, caci apa
formeaza vai mai mult sau mai putin largi, cum se poate vedea

din plansa 3 care reprezinta un profil transversal al vaei


Dambovita in dreptul comunelor Voevodul Mihai i Militari,
adica in punctul unde valea Dambovitei spre nord-vestul Capitalei este mai larga, atingand cam 800 m., iar In aceia plane
vedem un alt profil transversal al vaei Dambovitei in dreptul
satului Pavlicheni, la sud-estul Capita lei, unde valea este Inch
si mai largita, la circa 1700 m.
De fapt asa zisa china* a Dambovitei este mult mai larga,
atingAnd maximum 2 km. (la Chiajna). Minimum de largime

a ei este de 300 metri in orasul Bucuresti.


Dinspre aceste puncte exterioare orasului, de pe valea Dam-

bovitei, ce vor fi pastrate cu un aspect mai natural, cu toata


distanta for de oral, care estompeaza perspectivele, se vor putea
vedea unele puncte proeminente din ores ale colinelor malului
drept al Dambovitei, pierdute acum aproape ca vedere
din interiorul orasului, precum colina Cotroceni (la M-rea
Cotroceni este cota 87,50 m.), colina Gib (Opler) sau cea
spre azilul Elena Doamna, cu cota 86,45 m. Cheul Dambovitei

la Sf. Elefterie, de unde colina Cotroceni se mai poate acum


Inca vedea, are cota 72,00 m. deci o diferenta de nivel de
14,45 m.

Valea Colentinei, sapata uneori mai adanc ca aceia a Dambovitei, din fericire isi pastreaza inch" pitorescul natural. Aici
s'au dezvoltat mai ales suburbanele Capitalei, Inca destul de rar
construite. Colentina intra in centura de fortificatii aproximativ
la cota 80 m. si ese cam la cota 60, deci coborand o diferenta
de nivel de 20 m.
In plansa 3 dam doua profile transversale prin aceasta vale,

si anume unul in dreptul nouei colonii Damaroaia, unde


valea este mai stramta, aproape de 150 m., cu maluri aproape
paralele si mai putin caracteristica ; ysi altul prin lacul Fundeni,

in dreptul satului Fundeni, unde valea se largeste mult, la


circa 1 km. ai prezinta un pitoresc natural deosebit. Dar tocmai

aceasta largire a vaei ocupata aci de apa, intr'un punct unde


www.dacoromanica.ro

16

denivelarea este mai pronuntata spre Bucuresti, a facut ca


orasul s se intinda mai putin In aceasta, parte.
Un astfel de studiu al reliefului solului ne poate furniza
indicatiuni privitoare la asezarea cartierelor de locuinte si a
celor industriale, spre a conserve sau degaja pitorescul natural
existent.
Dar acest studiu ne poate servi si la stabilirea unui proect

general de scurgere a apelor de ploi si menagere din diferitele regiuni ale municipiului. In plansa 4 gasim indicatiuni
asupra posibilitatilor de canalizare viitoare, atat pentru apele
de ploi, cat si pentru cele menajere. Actualmente proectul
canalizarei este facut si realizat in buns parte pentru suprafata
centrals a regiunei ocupata de orasul Bucuresti. Scurgerea
apelor este obtinuta numai pe calea gravitatei si numai pentru
suprafetele cu pante spre Dambovita. Ape le ce se scurg sunt
twig atat de mardarite, si in cantitate asa de mare in raport
cu debitul Dambovitei ce curge pe aici (si care variant de
la 1 la 4 m3/see), in cat nu se mai poate tolera o scurgere
directs a apelor din canalele orasului direct in valea Dambovitei, fare o prealabilk epurare a lor. Diluarea for prin
apele raului este acum mult sub coeficientul 6 de diluare.
De altfel pe parcursul din oral al Dambovitei, din cauza
deversarei apei Dambovitei din amonte de Arcuda in raul
Ciorogarla, nici nu se lass ca debitul sa treats de 8 m3/sec.
in oral, caci s'ar inunda canalele orasului cu apa acestui rau.
Am mentionat aceasta nevoe It de epurare a apelor canalelor

orasului Inca din anul 1916, and am intocmit 1) planul in


vigoare pentru sistematizarea orasului Bucuresti pentru suprafata
din limitele administrative de atunci. Dar pang astazi, cu toata

cresterea populatiei pe aceasta suprafata, suntem Inca in faza


studiilor pentru instalatia de epurare.
f
Aceias planse ne crate. ca intreaga zona de la nordul lacurilor care are scurgere naturals spre valea Colentinei, zona care
cuprinde comunele ; Baneasa, Colentina, Herastrau, cum si zona
din nord-vestul capitalei, cuprinzand comunele Grivita, Rosu,
etc. si Inca si comunele din vestul si sud-vestul Capitalei
1) C. Sfintescu : cBucureatii In viitor. pag. 41.

www.dacoromanica.ro

PL. 4

ZONELE DE OLE
CANALIZARE
MCINICIPICILUI BUCCJPESTI

.90

Ilik....
NIIIMIL{1111IMIIIIN

liNWIIIM,IIMMIMMANI

75
90

i=r

NotaMak
\ , '.%1MNIMIIIIIIII
.011NEr
11111111MIT
a'is\

10 C O.'
I,

AMIE
IMMIRWO : : :c.

m.
..1,-..1......1411111
,., -

...,Mi/

Irir..Q
Iruit

ileVillit4.

aye'''r

/14171i.:

Q os.o---.. Q

.00_,?..."-..cTilmmos Q''Iis...
siw.....
.

.7.-...

NliqfRIFOrIMINI71111K=11101
sika.u-1.41101U11111...111

N\ . -_ _

PIMINMMINI
paw
........
.k4.-TAzi,77,-,:......,

111/4e1V/1111111=11711MIMMiiiMMIIIL

AOL

\ImmoommvEN
IIIAMMINN

10=ii
rairda Not,
o

1AIMOL

MMIMM.

=IMMEFIN1011..:\ "

IMO

I.4

'4W/_.IIMIIMMWMII
WOMLVIICUIIIIIV1
...MUh'IL

\Mis.,_%1W
....
.111WAWW2111NIZA
,./)416--,-,-,R-?-_-r-=

.. 4441P.r

giceaMalaMINOMEAUY 3)
WrIMENIMMUMUIMENIrd!!

III

71

libt II
4411

91101111."

60

LEGENDA

/i/
O
11

VETRELELE COMUNELOR SUBMi5gre

Juseawe catooataro- CU SCUsOSERE PRIT1

ORMSTinsE L Cu eil/RarlE rn VIffOR


.17.MPOFErt- OE CMY1X/211, CU Ja/R6ERE PROI

CoSsisnont . OUR cu fPuSaREP m,ELOR


..CUPRRFETE OE carmaizar co JCUROERE P8111 6R0V/7477E

111111

ORR al EVE/77Z/Ma? EPUROla U ,IPELOR

Mai_ bmir0 atYluiimsirol7V4 R COPT rats

EElyrolM? Of VEADEPT4 PROECT1474

---

caw OE nivAL ECMOLS74/1717

5m.

u,

www.dacoromanica.ro

17

precum: Militari, Lupeasca si erban Voda, nu vor putea fi


canalizate fArA a se instala in acelag timp la locul potrivit
gi statiuni de epurare, macar pentru apele menajere. Anume,
teritoriul cu scurgerea spre valea Colentinei necesita o epurare
a apelor uzate din cauza debitului prea redus al Colentinei;

iar teritoriul din amontele sau din vestul Dambovitei are


nevoie de epurare din cauza ca apele uzate de acolo ar incarca,
si mai mult ca acum in cuprinsul Capita lei apa Dambovitei
cu ape murdare.
Numai data s'ar spori apa Colentinei, dupa cum se proecteaza
,prin studiile ce s'au facut, cu un debit important adus din
Ialomita, s'ar putea admite, fArA o prealabila purificare, macar
o deversare a apelor de ploi in valea Colentinei din regiunile
vecine populate.
Cat priveste teritoriul din avalul DAmbovitei, care cuprinde
satele Dudesti-Cioplea, Popesti-Leurdeni, g. a. acesta va putea
fi canalizat prin scurgere naturals chiar qi fara o epurare
.

prealabilA, data aici nu vor fi industrii prea importante. In


caz contrar gi aici va trebui sa se recurga la o epurare prealabila a apelor uzate.
Asa dar la stabilirea zonelor construite $i in special a celor
industriale, va trebui sg!tinem seams si de cerintele canalizgrei.
2. Subsolul quaternar diluvian al acestei regiuni 1) de

antestepa este bine cunoscut mai ales prin sondagiile facute


la diverse ocazii In solul cuprins in interiorul centurei de
fortificatii. Astfel, cu ocazia expozitiei din 1906 in Parcul
Carol, s'a 'executat un sondaj stiintific pang la o adAncime
de 1008 m. Cu ocazia unor studii pentru sporirea alimentarei
cu apa a orasului Bucuresti, pentru captarea de ape arteziene,
s'au facut sondajii adanci pang la cate-va sute de metri de ex.
la Cotroceni 254 m., la Filaret 207 m. gi in albia Dambovitei,
de ex. cele de la Ciurel la 240 m. 2) (ape subterane din stratul
tertiar).

Din asemenea sondagii s'a constatat ca ping la 400 m.


adancime predoming nisipul (argile si nisipuri levantine si
1) V. Milailescu: cVlrisia @i Mosti*tea* Bul. Soc. de Geografie, 1924.
2) Vdlsan: tBucureqtii din punct de vedere geografic (Anuar de geografie i antropogeografie 1910).
2

www.dacoromanica.ro

18

pliocene) iar pans la 1008 m. predomina argilele ysi marnele


(pontice si sarmatice). Intre adancimile 460-485 m. s'a dat
de un strat de lignit care la Filipestii de Padure se gaseste
mai sus. Baza tertiarului superior nu a fost Inca gasita in
1008 m. adancime, deli In regiunile vecine aceasta se afla
mai sus. S'a facut dovada deci ca aici este un geosinclinal
umplut cu aluviuni aduse din munte. Insa cel mai important
fapt de constatat este a stratul de argils se afla numai la cati-va

metri si acest strat este cel ce aduna apele freatice atat de


necesare vegetatiei, la o mica adancime foarte favorabila.
Pe not ne intereseaza lush' subsolul mai ales din punctul

de vedere al existentei straturilor de apa subterana care se


afla la o mica adancime, ca si din punctul de vedere petrografic pentru calculul fundatiilor constructiunilor ysi pentru stabi-

lirea asezarei carierelor de pietris si nisip in aceasta regiune.


De aceia studiul nostru se va margini, ca detalii, la adAncimi
mult mai mici.
In acest scop profitam de colectiunea sondagiilor executate
de firma cRumpel, in diferite parti ale orasului si suburbanelor,
colectiune care s'a ridicat pans astazi la 40 sondagii, si pentru
adancimi variind Intre 10 si 190 m. Prin punctele sondajelor indicate

in plansa 5 se pot Intocmi profile, care sa

ne indite sectiuni cu diferite trasee prin subsolul terenului.


Astfel In plansa 6 indicam sectiunea din profilul dus prin
sondajele : fabrica Vulcan (cal. 13 Septemvrie), fabrica Gib (str.

Puisor), fabrica Schmidt (str. Putul cu apa rece), banca Crissoveloni (str. Stavropoleos), str. Pitar Moe, b-dul Pache (colt
Crivineni) si str. Ipsilante (colt cu b-dul Garei Obor). Din

aceasta sectiune observam cum sub un strat-manta de loess


apar alternand lentile de argils mai mult sau mai putin nisipoase unele, ci straturi calcaroase cu lentile de nisip si mai
rar pietris. Pietrisul apare mai des la circa 120 m. adancime.
Lentile de pamant mocirlos (namol) adica depozite lacustre,
apar pe la 64 m. adancime si se gasesc alternand pans pe la
100 m. adancime.

In plansa 7 dam sectiunea dusa prin profilul str. Cutarida (cartierul Grivita), fabrica Luther (cos. Basarab), str. Atelierului, str. Putul cu apa rece si str. Stavropoleos (banca

www.dacoromanica.ro

F.

SONDAJE IN MUNCIPIUL BUCURESTI


EXECUTTATE DE SERIJICII PUBLICS SI INTREPPIriDEREA RUMPEL-

LEGgrIDA
SONDKIJE EXECUTATE DC 5EPU OUBLICE

www.dacoromanica.ro

"

INTPZIDP OUMPEL

PL 6

SECTILIHE IBERTICIZILA
TERENUL OWSULL.11 BUCURESTI

PRIM

(pro(il A BCDE F G)

distantelor orizontale
uerhcale

.Sea

/117,01

(N.

or.

ron

.i.s.vors, I

'

Ls,

ot.4

raw.( sc..,..0,
._

tbo ..l

Sanr-s c.ssoucton.
.T

Sul

,;:a-.:;7011103

Ow,

.4.4%.** est..*

"tf:Ss

,w(Z444.1t:

..-.,--

frAY.3:57:1-`'

WA71/4

.0.4

x N iftl

Nt.1.-'grMA,
!,,Z3"VIIN

isio-la I WV \
'464046t#ACAtio

i-vm.mrcompt 1.

411 1

eitdalt&AY419404.

stmilinATA

z,....o4.f..u.,_....o.

*44

\\

ilKtWit

.........,

a LW \MAW -11'""E"11111111.11011151P0116.11111.110

NI pkwawk
_la
Ix
Watt-"ii 5..........

gire,,,,,

__...ceiessoli.....\_:.....k
_..2

44

II

SITUKITIO DROFILULUI
Pv&C D-E-F-G

eel

S.

I -4.4:471.; eedi

W"""..'-

,* se)

wx

N.!k....

\\
.,.....__-vi.---,:z
- .

v ix

k%%%%%"4 i ..,it

_
k...Q:

1`1446.f11.1-144601460)'4,641

.,---;..,,_

*V f

-...,51,4I.

_.v
makt k
ISWM.M...m------------------------------------

i: '....:., -,.., ,r,,...,..,:...,.,4:..,,_ ,..,.,.:.,.

-2/L"4,4
cws

77:

LEGENDA
r-

[MI
QED

LuT filSIP05

tr2I

6ALBEri

BEM

rEGRu

gra fIRGILI3 CU FOSILC

PIETRI5
FIR

6.otorn t115IPOS I

F771 WISP Cu REIMS Frg


ESI
F:71
J

riktmoL

www.dacoromanica.ro

cialoaPoasA
ritsipacksa
GROSIMILE 5TRATELOR DL APKI

`2.7

SECTIUNE VERTICAL-Kt
PRIM TERENUL ORASULUI BUCURESTI
(PROFILUL D-B-C- D- E)
SCARA
ST10 t.T.1111:03
87 .0

044.7:,.,:,.::_.::..:...v.e:v...-,.

,.

OISTRMTLI-0177 oalzorITALE

ucm-IcaLt

coon LuTI-Icra

l'\-.

-...4**"111
ka_
f..-,. ::4.,''11:S.--

S ..... .

\ \

STR.uA 04,
7

i:*'---:**1

,r,,,

':

"eseZa1.7.54'5eI r

...........

VR,

\ NI X
NI:v*
....,

stAkioutioi4,0*-,,---z-vmm'

k 11WW20.111,WW..CO N WI a

....

leal _..timilenwitellk

a.

_,A,,,-

,.;:s 8.60.

SSA.

a _0
kaagossolaNagaatffiegle.

%.10011MVI.M.

......006101110,11111..
07 se

)".

Sr.

\WI

11

v.tmegrrv,

--'.0-41etri?...1:"i.4A,

.....va.

-,.=

70 86

11/4N*Ilii.**

1. . . .

..,.....__

\\

...

as

7tN,

s\vNl& NNA"

79

;haulm ik.,..;,NUJ

78 60

4611411111

v., -r-,--R-

STR SwaupoPoLcos

SYR. ATCLICRULR

82.9

,.

Jri

1.11611
160 eo

,..,..
IX 00

SITUATIP PROF1LUUJI

it-s-c-D-e

LEGENDA
0,CTIZI5

6.1LUTuwa

L. Cu OuCR.16

cats
11.4.661,1

4010[-::;----...f!f!1
DAD

1.1151.

Ifrai

LLOO.0

0,60160.4.1C 5,041V110.016 DC &Pa

www.dacoromanica.ro

OISIDOAD.

u.wlp
normal

A. 8

SONDAJE m MUNICIPIUL BUCURESTI

SOX& M INBR/C11 Of UL 7 .PIISX'

MICA CM/3501E0/W.

SO/78.11

STRADA SAVARIA PREDA


..,

H 94"Vo

.....

- -4 , k
.k,!---

,.-..

...-- ,-1.-.
%
....

,..

l- ...'

,.

-'-t

11,771MI

....

,....,

OL

N47

442

(46.;t1E ,
amnvINF4mur-rm'ev
imxw
......,
e_ir ..741111,MAII WILY4/7.:EMM 20
ME !SWIM
/Y9 af CA.
.
in
124E/7.%
f..,,,av,
..,

CCU

11117:4

t 'A .

an`)

0. 0

"0
2L

.,

"..

arialm =1IP,f/../.7//MM
Ar,jaff.,,,,m
........- .............::...,...,,i.4:.
mmene.
ri=alli

,D

/200

NENIMSECANOIL

MENIMISESI
::#M,V,itlf.: limmoWniiii

h lim

infi- gr/i.
k vo:
,,ocer t co
meng
MIN
00a0 G , 0
glydrisini.

/.1;,

o,0 0
K l& s

_, _.

Vim
.

eu
irgira 1,1:7/-

a o0 *0

EI

410 rp Of
n mo/o.r
di' eiraea,

N,

--

Hatt
0

ME.

WE (200
118-

.:7..1 721Z0

00 0
...... --,

itWait
.

.-z.,..1 1

..' 11 .-

111.,SWILIM

ign,,i /kw:2247

mov.i

ir, AO 1%/7 r,
WOW
=:.''':. r.=.',..______
"

RN

.2.r....._

tali--. ...i-f.ECEirizatg,
,,#' :a...4E3113:122x19/1-4727/M-'1

1272.41111-0M,A=VOMMPIWPs 0/11/O

. .. ...a ,,,,11. 7., ,ArAre.s4., e a. -

4V19 '7/Mr

100

Q1/

eatr., A.,/- Ito

MAIMMail:71,7AM

IMINI
vir Ala

MUuric

.'chide

qdlaw41

_:.>:fira
4: g
W;PIMIt/ZIP-latYkial
/7%1 flrc7ken'
IC in N
.1 '6,0 112 a.,o,r1 3

.".t. ... '''"74:0W=2


Jot.
t''

ri* I of (he's)

11/37/Zi

/Yisp

cfrA9/

:::`,J

Ni

Iii

ilyiv,,,,ihya

am,aprif

1141

...An F172.12215=.
MLIAPMFEP
6
:AGM
.../..;k44. ........-.:
.._.1..

...4.,:.,,,',;:. .7...;,'
fo

Aihci: 46draMill

RIGA

Pieer4;

yo

a ,EamuzirpLizaz=se
APIESIEN
Itz:,;../.1.

"

N
72o
I.

RIVI

't; i

pi ean,o-7ca'

EV.
ifilra1311M11, ancurfnirmf,...a.

am

dm. ve v.. r-m 1,0

Atyth colarwl

VAI/691.? alr 40

.U0

,, ,.., s,.....11=1=4,71:36...Z7fdLy..N
eralorrerm-fowv/vArvy,',

/,.,,.....,
43 & i__.
1g FR Zettta:Zoi livir'
.R2
,o917th- (44v-wig
r.
!SE gip'
.

Isle 'An

% j.
nv:

.._... ,.44,:i,

aliii

100

A-9.544 mt.'
r. P
"I

.// 1 .f.W.: -110

_..
,,,;tvei

..... .....; E,
Nil a
,0
S, 10 0, ria
ail
MEM ,
%%A.. % %W ',Ammon/

::rte:

,-,-,
/Prohr.e/.1 ewe

12 0

m =Fiarl.P.IE.,4232=51111
\ Mil rtl=MIME TX Ix,
it.WILtilf777M.07,MUI
%. N

f.=1:1 cionmysar777mm ev-4.lurrs,.., awls


IL17?

....

50

puzziwzra

km IZIZICLIC TANI
ILas..
MVO MIMI/PIMPPP/
,1\

.-.-?.

LE6E/YDA
120

'

.---7... EttE4Trt!___...t7.4.`713*
frElw..47,
-- isk- rieA P.! ,a7,544.74.,"gri

A IRE
am, r dm
.... .....,.,..,
.1.X Ma

IMI

, tOMAlge4P

,A,L,

47;i1Orff.f.W.T/774m/1/,./..

ar,l.rEarrh.,

If/i0 vina2.
NIM7l,Yratez,PArI

......../MAIIM,AnifialrWIMAIMA

-IMMO=
FIA ENZMall

'''"A-90

to

moyar,-A
t,z___
am= yl20

ii 1333151M2212221111

IMN= VPIN

NVI
....,

110

7/
Lim [Vireo ..54- ., /1/1'. *C...Z.
' o Mg rra /M '',-.9 er , /7e,d,C.'

0.

.ik -&ra-51

00

M
r,

!dr.T.AFWIFirdg-ggrA

D0

r,
17,BlIOLiWeilii.':
mono wz,,gromr,op,--77.1.:rzrwm,

111
-2'

SEM
VT171Egrozorfn
MVEllarngfnisprEZZ
.
oarnmnaIry an:74r. iari7,:rvei* 70
/Z774471,1
00 0
.co,ckvinrefe ,Jr
0o .
0-.4414%
AMOY tainavoamiqn
-80
MEI .-___,,
.; '

co,oarafrd

erL'Mfor'r,-;r2rfIvc=..IM
Al
0 00 0 0 0

91.....f.2e

0,,ob

4AIM%

la1111 <or
1.0

IIIIIMW.721/41CZAWLIIM

-,----- rt.:fz_7.4,

..

Air ,
ipi.7.er.r.,X74/ 50

11338,11111711_

W.I.t. .5..,..r.i.M.

WIN

V k VIltille7NATill 60

roma

V \NwilliligglMil
-..,
;..,Arm.,.,..,a77.:mi=p==2

17MWW2Mr7r1271TrA

b a e , 0 0

C.V.--4,;1.1.1

X WallOITSESEM

Mg ria

0:1EIMIIMIX(SMVP17;1Vi02411

MIMI
060. MEI
.0 0 o WM 43y. avif

k WI
1

dling
wqs

50

:vase'
\ 4szpi....

....Tame

ii.'/ exeleoi

gar: IsmaiVii

9,.,_-_,:,1

.*:,A.21%1;14

.4

is isRapp,,,,,,,g,-,,ya

4'1,-;
000 so,
ity, 9,..wfd
000
IFTIM ax2e.pic.1 4+ tvr
. o 0 LECMELTZ LA, ."=:SCZYIESE 20

.0.t.--/

..'..N
,-.

pp

10

:..L-:::iariJE.1

..
., k k /7.0 WO

k0

Qo

ANti0475r3:71,
MAWWI FA /37.7.,.7V77.:77:7,47,7,7.

=LIM MSIIMMVIE/ ,ItelIVIS


o 5 0 '' o0
"7,:p... 4:1/74'47
0 00
cone.ifri de r,
,
00

..

-...

Cob Joao

,T '''.2..' "." 7.'"-"' "'"


NI& igT5 ',WO:1MM

V k -I -or
IM

0.0

MR149/n/

34 ,...

..

`...:

"
0

AI

ortern COLE/YT //Y4


fri. lb'(/ 'n'T

STRADA L/R.SCAM

H157

A fAB/P/IA .a/f/Y170A.

SO/YDA/

12s

devr

=-1 5/47711aN C e.qi

046.
II

57

$
OM

1
1
MEI

2IE

www.dacoromanica.ro

g 9-I VA 410 191=111=


Mq MIOPIEINIRINE7M5 14
uNr) 1-7.irifiralgaritaEZEGI

,N

kNt

aio

Fir op/.,, /-7

M
\ N4v1,11161SW211-19
-i..,. 6,.,avra-ileA7 a.

II
mimel
...

SW

41)4

/el' /..4, /a/14;

-,,

/rinse

allgi .k. "


plurf um

NAP ran.'/ k),


AR;

Aw)

47i7)./

160

170

IFE.GrOZZ2P il'AIN

NAP WV

/Y/I0 /17%,01C
iswin,,O/etin/.:r

,,,,w, c
1-1 ORIEURIniilinir
......
..... , ., ,

ha,

180

19

Crissoveloni). In aceasta sectiune gasim ca stratul de pietris


apare mai gros la suprafata (de la 6 la 18 m. adancime) spre
comuna Grivita si asa se explica ca In acea parte se afla
instalate multe cariere de nisip si pietris. Lentilele de namol
se gasesc si aid pe la 60 m. alternind pAna la circa 120 m.
iar pietrisul tertiar apare intre 140 si 150 m adancime de la
suprafata solului.
In plansa 8 dam rezultatul sondajului de la fabrica de caramida Colentina, executat la 190 m. adancime, iar tot in aceiasi
planse eel de la banca Crissoveloni (str. Stavropoleos) pans la
94 m. adancime.
Din cele mai sus aratate rezulta ca terenul de fundatie in
Capita la si in intreaga regiune nu este prea rezistent, ci susceptibil de continue tasari, mai ales din cauza prezentei
lentilelor de namol la diferite adancimi si a variatiei nivelului
apei subterane din straturile de nisip. In acelas timp Irma subsolul regiunei prezinta avantajul ca putem gasi argils, nisipul
si pietrisul necesar fabricarei materialului de constructiune
pe loc sau la mica adancime si distanta de transport.
Din cauza ca loessul este spalat de la suprafata, mai ales
pe partea stanga a Dambovitei, si deci acolo nisipul i pietrisul
se gaseste usor la mica adancime, carierele de nisip si
pietris s'au stabilit mai ales in partea nordica a orasului,
si in deosebi spre Crangasi si Ciurel. Din contra, loessul fiind
in strat mai gros pe partea dreapta a Dambovitei, asemenea
cariere nu an putut da rezultate in aceasta parte, ci numai
la cate-va fabrici de caramida apoi disparute, dar cari au avut
nevoie sa aduca adesea nisipul necesar (chisaiul) din partea
nordica a orasului.
.
In valea Colentinei, unde stratul de loess se afla cu o grosime

intermediara, au aparut iarasi mai multe fabrici de caramida,


dar si cariere de nisip i pietris. Astfel se gasesc fabricile
dinspre Pipera, comuna Colentina si dinspre Pantelimon.

3. Hidrologia $i Hidrografia. Tot In plansele 6, 7 si 8


se pot observa diferitele niveluri ale apei subterane, in special
nivelurile paturilor freatice, de oarece sondagiile care ne-au
servit sunt putin adanci. De altfel apele adAnci din tertiar

nici nu ne intereseaza din punctul de vedere al sistema-.


www.dacoromanica.ro

20

tizarei orasului. Ele an interesat pe geologii si inginerii cari


an studiat alimentarea orasului Bucuresti en apa arteziana.
Cam acelas lucru putem spune si despre apele din fundul
vailor, cari servesc acum la alimentarea Capita lei si care sunt
altele de cat cele ce am numit mai sus freatice. Ultimele se
afla sub loessul terasselor la mica adancime si an o miscare
alternative de infiltratie si de ascensiune prin capilaritate
Apele freatice ne intereseaza cel mai mult, cad acestea alimenteaza de obicei puturile. Aceste ape aunt incarcate cu saruri
si uneori dau nastere la izvoare pe coastele vailor Dambovitei

si Colentinei, care sunt mai mult sau mai putin mineralizate.


Aceste ape freatice se gasesc inchise In straturi pe mai multe
etaje (plansele 6, 7 si 8) si acestea au facut in trecut faima
unor fantftni, ca aceia a lui Cantacuzino spre Filaret sau ale
lui Mavrogheni spre Colentina.
Din punct de vedere hidrografic regiunea de sud a Bucurestiului este una de divagare, iar cea de la nordul Bucurestiului,

una de stagnare. Gratie divagarei apelor Dambovitei s'au


nascut gradistele pe care In trecut s'au durat monastirile, iar
azi formeaza pArtile orasului de pitoresc natural; sau acele
zatoane (cranpee sinuase de brate) din care ne-a ralnas lacul Cis-

megiului. Tot gratie divagarei apelor in aceasta regiune s'au


nascut luncile largi, dar ferite de vanturi, In cutele si umezeala
carora s'au inghesuit satele. Din stagnarea Colentinei s'a
nascut acea salba de lacuri.
Cantitatile de apA ce carg pe aceste vai in regiunea Bucurestiului sunt destul de reduse. Astfel, cum am aratat mai sus,
actualmente debitul Dambovitei in interiorul orasului variaza,
intre 1 me/sec si 4 mcisec, maximum admisibil 8 mc/sec, deli

debitul acestui ran in amonte (de ex. la Moara Nook la


circa 6 km. amonte de gara Contest, debitul variaza de la
2 mdsec la 26,5 me/sec. (masuratorile din 1928-1930) cum
se vede din diagrams 9 a variatiei debitului in timpul unui an
Am aratat ca un baraj din amonte de Arcuda dA suplimentul
de debit al DAmbovitei in valea CiorogArla, si astfel se
alimenteaza parte din straturile de apa din fundul vailor adAnci
din care se alimenteaza Capitala (la Bragadiru); apoi o alter

parte din debit este luat pentru alimentarea Capitalei direct


www.dacoromanica.ro

21

cu apA de rAu grin filtrele de la Arcuda, si in fine o altA


parte se intrebuinteaza en apa de condensare la uzina comunala

dela GrozAveti. De fapt, cum am arAtat, nici nu se poate


admite un debit mai mare de 8 me/sec in interiorul orasului
(egourile). Asa dar actualmente curge mult mai putina apa pe
Darnbovita in oral de cAt in altA parte a albiei sale din amonte.
Debitul Colentinei este mult mai mic ca al Dambovitei,

caci el variaza de la 0,11 me/sec la 0,7 mclsec deci in mediu


cam 0,40 mclsec (plansa 9). De aceia lacurile din nordul Capi-

talei stint atAt de insalubre. Prin executarea proectului de


aducerea unui debit suplimentar din Ialomita, supliment care
sa varieze intre 1 mclsec i 20 mclsec, aceasta regiune va
deveni mult mai bogata in apa i aspectul fizic al regiunei
se va schimba esential 1).
Lacurile din nordul Capita lei, precum BAneasa, HerAstrAu,
Floreasca, Tei, Ghica Voda qi Fundeni, ocupa actualmente
aproape 280 hectare, si au adAncimi medii variind intre 0,70 m.

la 2 m. Capacitatea for totals este de circa 3.780.000 m. c.


Cu debitul actual al Colentinei apa abia are in lacuri o iuteala
de 0,15-0,30 mlsec si abia se preschimba in epocile de seceta
In diferitele lacuri intre 12 si 87 zile 2). Data se va aduce
apa din Ialomita si se va inalta nivelul numai en 1 m. dezavantagiile actuale vor disparea in buns parte.
4. Meteorologia $i clima. Clima in regiunea Bucuretiului

este mai malt continentals, dar cu afinitati cu clima mediteranianA rt3i aceia a Europei centrale, 3) pe care unii geografi,
ca d. de Marlonne, 1-a numit si climat danubian, iar altii
(Mehedinti) climat getic.
,

Temperatura medie prezinta mari variatii in cursul zilei,


cu o amplitudine de la 17 in luna Julie, la 5,5 in luna Ianuarie.

Contrastele cele mai mari relative stint iarna, iar cele mai
marl absolute, toamna (Octomvrie) qi primavara (Aprilie), cu
tendente catre yeti excesive (influenta continentals) qi erni
cu zile de vara (influenta mediteraniana),
I 'i1
1) C. Sfinfescu, Memoriu asupra studiilor de amenajare a lacurilor

Colentinei, 1931.

2) C. Sfinfescu: tMemoriu asupra studiilor de amenajare a lacurilor


Colentinei*.

3) Datele luate duel St. Hepites.

www.dacoromanica.ro

-I

22

In anii 1881-1900, temperatura medic anuala a fost


de + 12,2 ; cea maxima observata a fost de + 40,8, iar cea
minima -- 30,5, deci diferente maxime anuale de 71,1. Variatia temperaturei in timpul unui an se vede in plan$a 10.
Vanturile $i ploile coroboreaza cele mai sus zise. Crivatul
care predomina dela E la NNE aduce coborarea temperaturei
atat iarna cat $i vara ; din contra, and vantul de SW-SSW-SE
a. predominat, s'au ivit ernele calde. S'a constatat la Bucuresti ca numarul anilor cu procent de peste 500/0 vanturi de
E $i NNE e mai mare ca al celor cu vanturi de W $i SW.
(din 59 erni, 29 an fost calde $i 7 extrem de calde). Totusi
o zi de crivat anuleaza efectul mai multor zile de vant cald.
Crivatul aduce de obicei precipitatii atmosferice abundente,
pe cand vanturile de S. W. seceta $i cer senin. Bucuresti
primesc o cantitate de ploaie subnormala (561 mm. pe an)
lunile de toamna fiind in genere secetoase (influenta marei
Mediterane). Intre 1885 $i 1900 inns s'a gasit ca media ploilor
k

anuale era de 590 mm. cu maximum in Iulie cu !circa 820 mm.


$i minimum 280 mm. In Februarie (plansa 11).

In intervalul 1885-1900 s'a constatat ea in Bucure$ti sunt


cam 43 zile linistite pe an $i ca vanturile cele mai frecvente

sunt cele de la NE on 69 zile pe an (de fapt este directia


NNE), cele de est cu 62 zile pe an, $i apoi vin cele de
vest on 58 zile an $i SW cu 55 zile pe an. In plansa 11
diagrama indica durata gi directia vanturilor predominante in
Bucuresti. In ce priveste iuteala vanturilor, din plansa 11 se
vede ca iuteala medic anuala este cam de 3,8 m/sec cu maximum aproape de 5 mIsec prin Martie $i Aprilie $i minimum cam

2,6 m/see intre IulieSeptemvrie.


Mai este interesant sa eunoastem $i datele asupra duratei
stralucirei soarelui. Din observatiile facute de Institutul Meteo-

rologic intre anii 1885 $i 1900 se constata ca aceasta durata


reprezinta o medic anuala de 2222 ore. In plansa 11 se arata
ca minimum de durata a stralucirei soarelui este In lunile
Decemvrie $i Ianuarie cu 40-70 ore lunar, $i maximum In
luna Iulie cu circa 320 ore lunar.
Variatia gradului de umiditate (higrometric) este iara$ interesant de cunoscut, caci se tie ca europeanul in genere nu
www.dacoromanica.ro

/2.1o1

CLIMATOLOGIA BUCURESTEAMA
tEMPERATURA AERULUI

TEMPERATURA SOLULUI
MEDIA MARA PENTRU INTERVALUL

(MIK PE INTERVALUL CC LA %SHRUB)


neto LuNARE
TEMPERATURA MEDIE ANUAL A -A:2
^
MAXIMA OBSERVATA
40:8
" MINIMA
-SO:S

/A

OIL

IsnIT

MI.

MC

um

IS

ill

TO

laws
eiNn

ET

IC

IIRI

tit
24
22
22

21

21

Is

12

1LS

0110m. /Wm. .V 1.500 )

M.

IM

Ul.

Al

MIT

TEL

IIMEMMIUMMEMEMOMMEMMEMM
MIUMMMEMEMEMPIIMMEMMEM
MEMMEMEMMIUMNIMMENMIN
MEMMEMEMEMMEMM l l HIM
MEMMEMMIIIIMMMEMMOMMME

"I'll

inunit

14

12

Ant

1885 -1900

22

20

16

Imam

its

la

-.umemmommummommilms
mrommommommommimmin

MEMMVIMMEMMONMEMEMEMM
IIMEMMUMMEMMIIMMEMMEMMEM
MEMMUMMEMEM MMMMMMMMMMM

OMMMUMMEMMEMEMEMMIAMM
MINMa
WAIMMIMMMEMMEMEMEMMENM

MEM MMEMMINIMMEMMEMM

MMEMMEMINIMMEMMEMOMEMME
6 TEV-1EIMir w.

rus

U.

uL

Auc

PA

NEAR

KT

SU

PAT. MC-0 UN

eA

NZ

II

IT

1121

set

UMIDITATEA Al MOSFEREI
MEDIA MARA. PENTAD INTERVALUL1881-1900.
IN GRADE HIGROMETRICE
tM

fP

MAW

PUG.

IIP

la.

PIRA

RE

in
It
R

KO

RUE lllllll 1111111111


-,.....

50

CO

MINIMMEMMEMMMEMMOMMEMEM

MEMMEMEMOMEEM
19

ele.

MR

is

II

''''-----------------...,.....-

io

90

APR.

MAL

ILA

PA

MC

$12

II[T

Rom

se

9
9

PK.

Iaafterwo 12m

www.dacoromanica.ro

/L.11

CUMATOLOGIA BUCURESTEANA
DURATA DE STRALUCIRE.
A

SOARELUI
tri MEDI' LUNARE

DIRECTIUNEA SI DURATA MEDIE A VANTULUI

MEDIA 'PE AN 2?22e"

IN IMTERVALUL DE LA1885.1900

IT INTERIOR% DE LA 051900
Ws.

MI

rtb.

An

IIVAIIgn
aWI.aMEM

'74

110

z70

IIIEa 1MINS
Ea

ISII

OM

RN

III

NX11

II1

LINISTITE 43 PEAN = 12Yo

Ril

no

LIM

NE

na

1111

MI
MI
a
MEMO
:INam
INIIIIMI

NM
IIIMMIIIMIIIIIIIIIA

ZILE

91 0.,
no

111

111111111111=111111111M111

III

HI

111111111111

IlEm=INIMIMMIII1111111111011===

NM

al

ri

ru
1/11

ILO

AlI6

Mill
MI

MIMI
,to

at

NAI

allill

11

Callf E

77.

91011

IN

MMMM M

mm

NMI

1
MN
EMEMIEIMEN MMMMMM ill

UN

III

MA

ttILAI

IIA

tun

AUG

RR

OR

1E1

III

S.

SV

PLOAIA SI ZAPADA
CANTITATEA
DE
APA
IN 111011 LUNARE

ti

PE AN 590,1..

MEDIC IN INTERVALUL DE LA 1865-1900

MM

ItmEnsmormommom
mmummElimmummomi
RR

MR

APR

In MEDI] WNARI
VITEZA MIJLOCIE 3.8ra sec

MAL

....1
11

mitiamfiminormumom
1111
1111111
11011111111111111111111111111FaINIMMIN

iummoimimmmummmular
mummocuorsimummuciw
mmairorsumununimmit

VITEZA VANTULUI

mum

rmmol

z EIENIAL111111011g111E
IRE

EINEINE111,1111MENIMEN1111,111M,
IMENIRIRIRENILIIIEIIIME1111
M11,11111EE
111111 1111111111MIR1,111
Uf--Mtilliu

tin

RR

AM

SENT

ACT

IA'

IIN INTERVALUL DE LA1885-1900

Il

MEM

11111111111111111111111111M

IMMO 1111111MIME
EMENEAMENEWIIIIMMIN
EMMENMM M MM EMEMEEN
MMMM

MEMEIMENIMMENEMMEN

WIMEMEIMEIME

11 1111111EMENEEMMMMMMM

MINEEIMMEIMEEMENEE

1:11.

OWN...

www.dacoromanica.ro

23

se simte bine in o atmosfera cu un grad mai mic ca 400/0


umiditate (1000/0 se considers atmosfera saturata cu vapori),
iar umezeala normala In Romania este de 70,90/0 1). Vegetatia

cere o umezeala cat mai mare a atmosferei. In plansa 10


dam curba variatiei umiditaltei in grade higrometrice in Bucuresti, intre anii 1881-1900 pe medii lunare, din care cons-

tatam ca maximum de umiditate a fost in luna Decemvrie


cu 86,50/0 si minimum in luna August cu 57,40/0. Au fost
insa zile cu grade de umiditate $i mai reduse, dupe cum au
fost zile numeroase cu atmosfera saturata de vapori.
Temperatura subsolului ne intereseaza asemenea, fiindca
adancimea asezarei conductelor de apa, apoi adancimea pivnitelor s. a. depinde de maximum si minimum de temperatura
subsolului la diferite adancimi. In plansa 10 indicam temperaturile medii lunare intre anii 1885-1900 la adancimile
de 0,90 m. apoi la 1,20 m. si la 1,50 m. Constatilm ca niciodata,
la aceste adancimi temperatura nu a scazut sub 0 si ca

temperatura medie anuala scade cu cat adancimea creste, de


la 12,5 la 0,90 m. adancime, la 11,3 la 1,50 m. adancime.
Cum in unii ani stim ca au inghetat multe conducte de apa
aflate la 1-1,20 m. adancime, rezulta ca e recomandabil ca
pe viitor sa se aseze conductele de apa in 1,50 m. adancime
unde exists o temperatura mai joasa vary (de maximum 12)
si

de circa 10 iarna, ceeace face ca apa sa se mentina In

conducte la o temperatura quasi constants qi placuta pentru Mut.

Toate aceste date climato-meteorologice sunt necesare Ia


stabilirea zonelor industriale, a directiei si largimei stradelor
standard, In special cele din cartierele de locuit, la dispozitia
canalizarilor, s. a. deci in genere in stabilirea zonificarei.
5. Vegetatia in aceasta regiune o gasim atat din felul aceleia
a baltilor, cat si din aceia a regiunei muntelui, si este cea
mai bogata din cuprinsul Romaniei. Luncile Dambovitei si
Colentinei, formate din aluviuni, lase sa se infiga lesne rackcinile plantelor, care se imbibe usor de apa aflata la mica
adancime.

Fagul si mai ales stejarul, care in trecut forma pe aici


1) St. Hepites: Climatologia Bucurettiului*.

www.dacoromanica.ro

24

codrul Vlasiei, poate acoperi aceasta regiune; asemenea carpenul si mai ales nucul, prind foarte bine, ca gi aninii. cari
cer ape (judetul Ilfov Inseamna padure de (mini.). Apoi
esenta alba ca pluta, salcia, plopul, ajung la dimensii exceptionale 1).

Loessul fiind subtiat intre vaile Dambovita si Colentina,


umezeala, dupa cum am vazut, se gaseste aproape de suprafata,

asa ca padurile s'au urcat din lunca in cam*. Asa zisa


bands terra rossas., care denote un climat umed si cald,
ajuta si ea la pastrarea umidiattei la o mica adancime, si deci
la favorizarea vegetatiei.
Terenul de cernozium-socolat 2), sol de steps erboasa, ceeace

denota o urcare a climei dupg, depuuerea stratului de loess,


a favorizat, Impreuna cu umiditatea, desvoltarea padurilor
Inalte, care au inceput sa dispara insa, in urma uscaciunei
din ce in ce mai accentuate a climatului. De aceia aducerea
din abondenta a apei in aceasta regiune este un nou ser ce
se da vegetatiei.
Capilaritatea nisipului fin, ce se gaseste uneori in ati-va
decimetri, face ca terenul arabil se se bucure de umiditatea
permanents a apelor freatice.
De aceia aceasta regiune a primit o continua infiltrare de

populatie dela distante mai mari, ca cele din Bulgaria (de


Bugg Dunare), apoi curentul ardelean. A pare asa dar natural
ea un oras mai mare de raspAntie sa is nastere In regiunea

cea mai umeda, mai bine populate si mai bine situate .din
citmpia intreaga (drumul eel mai scurt intre dealuri si Dunitre)) 3), caci orasul Bucuresti se afla in mijlocul celei mai
bogate si mai populate dintre toate provinciile Romaniei. .
;.

B. Conditiile economice.
a)

r't
Cresterea $i repartitia (densitatea) populatiei.

Am aratat In plansa 2 evolutia cresterei suprafetei cunstruite


a orasului Bucuresti. In plansa 12 dam curba cresterei popu.
.

1) G. Valetta: op. cit.

2) ,Vintild
3) Vintild
1924.

leseu: eVilisia ei Mosti0ea. Bul. Soc. de Geograf. (1924).

Mihdileseu: Virtsia @i Mostiteav Bal. Soc. de Geograf.

www.dacoromanica.ro

&l2
CRESTEREA POPULATTI ORASULUI BUCURESTI
SOY

DIRGRFIWI MESTEREI TOTALS


600000
550000

600000
492000
400003
350E00

300000

2t0000
200000
150000

-Imo.
53030
0

IrrntE ROE 1650- 950

=1111==
IMMIIMEN

MEM:

frt.
44.114

MIIMIIMMI

IMM

MIN
rim

MINIMN11111M111111=M
IMMIMMIINV

IIII
NM

MI

-=IMINI111UNNImEll=11MMINIII

MU

MINIIII1111111MMIIMIMIIIIMME
,_.,

1=1

4750

41.00

.r

4000

_,III
i

4650

IP. irl

0=............

,... at

fi

,
I

.is a

b..

Isi,

.#

Mill
Pligr

IHE

MIIIIIIIN ..,

I
I

'

.1

.
I

1i

ff LT
--

f.

1050

is

MISCUTILOCI SI KORT1LOR
ircraL Atm 11156 - 4921

IT.PGRAMA
14 000

12 000

e 000

.1111110.111111

iiirgifillillli IIIIIIIIII

6. IN911"--"nreMil

liVii

Nth

1,,

'111111111/111011100

4.0

2.10
0

MMMMMMMMMMM

10 000

Atry,

ME --__ MONO,'
MO

1886

4900

42195

. I VIIIPME
iiiii 0 mi n _

II

609

WM

mug
...

BE

of

..,....__

....04 N

LAW
MENEM

',020

1011

4940

IM*4111
4011 .
5- '411441diallilliatiall

4921

4929

INGRAM. EMIGMRE INTREAtil 1886-1930


10.000

.1.1111111/M

1.111111111.111111.1.1111111=11S
,111

u,...

I
= rI
=
................................... -7,IIMMP,-11tig=
00

13 000

0111111111111

40 000

,11111111//1111b0/IIIIIMMIIIIIIIIIIIII/

lio III

IM11/11.,....;._

SM.=

11111111111111111111MIIIIINIMMINII;4111111111111111111111

= 11 5 1
il =

II E

=ff EMEME=NNEM1E.M=IONMEI
...11=1=1111.11.....11.11..MIMMINIIIMEMINIIIMIMMi

-------111119111111

50000

1
40000

r/11(.9/07/
0.06.90,0

I II

I
I

2.

MEW.

50000
1156

I I

IMMENIIII

20.0 11M=EMEMEE=IMMEN=11=1=111E111111111111111111

a.

OM
lees

1590

4192

4099

1196

4191

Iwo

4902

4904

1906

1901

1910

1912

4916

www.dacoromanica.ro

4616

1915

420

1922

4929

4926

4025

030

/2./3
EVOLUTIA DENSITATEI POPULATIEI
IN

CRAWL BUCUREP

REPARTITIA POPULATIEI

REPARTMA POPULATID
in Anull9Z5

flIPJIUL 1900

,60

of:**
-0..

'

ai7

0 ,fra

:9 6i411743

tf!--1

:***

St:40
110:01
6.

...5
LEGENDA
I

0-20 locuttori laria

covb8] 20 50
P27/0// 50-1

WM

00 -200

WM 200-400

I.,

; %1

////'''

4/#//' Y,

.
REPARTMA POPULATIEI
III AMUL 1930

.
,

, ;

\\.---',,

\.

/..

=
Man

100-/00

16=21

200-400

WOLI

www.dacoromanica.ro

LEGENDA

0 - 50 tamale+
MISEM 50-100 .

400-500

.
.

0.3

.
.

12.14,

REPARTITIA POPULATIEI
rn

MUNICIPIUL BUCURESTI
DUPil DELL RECESAMANTULUI1

1930

BREAM
69/1///71

1C1f/Y77/7A

RDSU

si
AL, 0

/f/L/7271?/

WEN

/Z5

/0
0 08
0000
Zo_
0

to 0
X10
/ 0 0 0 0)

0 7 /4

LIIPIASC/1
O 0

0
0

I
0

0
o

01., 00

01,;

0
0

SERB&

VODA

FrarRESIII

PPE:577 @
.

LEOPOI.

LEGENDA
1

'221

1-40 loc. la h.a


ti

41-80

11

81-120

121-160

EM

10-200

),

11

11

11

11

Orceinftmat

www.dacoromanica.ro

IRA444

kfor,vio

la wir

if 674'

SUMS BUGETARE CURIUM OE ADMiNSTRAT1A COMUNALA BUCURESTI

ts

r Ig

IC g

f.

ACTIVITATEA PAPTICULARA nt CONSTRUCTII NOI


WM 1870 -1930

EMEMEMEMEHMEMEMMEMEMEMEMEMEMEME EMEMEEMEMEME.1,

MMEEMEmi
EMEEMEEMEEMEEMEMEMEMEEMEEMEEMMEMEMEMEM
MEMEMEMEEMEMMIEEMEMEMEME
MMMMMM ME MMMM MEE
E
MET717117.4717EMITIMMEMENMEMEMEMEMEMEMEMEMEEMIE
MMIEMEEMEEEEEMEMEM MMMMMMM EMEEMINEIMMEMEMEE
EMEMEMEMEMEMEMEMEEEMEMIEMEMEMMEEIMEMEMEME
IMEEMENUEIMEMEMEMEEMMEMEMEME MMMMM EMMEMEEM
MM MM 111111
1111111MMIIIIIIIMEM MMMMMM NM MMMMM MM MIME

MMMMM MUD ME
1111021 MM 11111111WZMI
JIMIMMENEMINERIVIIMIIMIN
MM
- T1111111!!:
,M
MINNIMEMIIMINigNIAMIII11111M1111111.1111111111 LIM
YAM
r2,1r.M

*PIA MMM NomammoommEN MMMMMMMMMMMM ogus

Aimmommunnim
MMMMM Nmmmmumumm
,rnmimminimmuummonmommim

,mmummEmmum mommonemom

MO I

ALTORIZA/

Suwon+ Kellite."Ir

www.dacoromanica.ro

25

latiei1), incepand cu aceia din anul 1654 indicate de Paul


de Alep a fi fost de 36 40 mfi locuitori. (Calatoriile patriarhului Macarie). Eliminam cifra de 100.000 a populatiei,
data de Baksici (1640) ca neverosimila. Cresterea populatiei o

consideram normala Sub pe la 1810 and, catagrafia bisericeasca din acel an arata o cifra ceva mai redusa de cat scriitorii

cu cate-va deeenii in urma, adica de 72-74.000, care este


probabil cea adevarata $i pe care o admitem in diagrams.
Pe la 1824 populatia ar fi atins 100.000 locuitori, iar la 1831,

dupa Demidoff, ar fi fost numai de 70.000 locuitori, cifra


pe care unii o explica ca o scadere a populatiei din cauze
neprielnice. La recensamantul din 1912 Capitala avea 338.109
locuitori, iar la cel din 1930 populatia a ajuns la 556.908,

care impreuna cu aceia a suburbanelor se ridica la 662.661


locuitori.

Este drept ca dela 1831 la 1880 in Bucuresti mortii au


excedat aproape constant naseutii, dar mai tarziu populatia
totals a continuat sa creasca $i prin nasteri si prin imigrari
(ca in toate orasele mari), dar cu cresteri neregulate si chiar
cu emigrari (plansa 12).
Cand ne-am ocupat cu delimitarea orasului Bucuresti si a
suburbanelor lui, am aratat ca nu recomandam sa admitem in
metropola peste 850.000 locuitori spre a nu avea densitati de
populatie prea mari in oral.
Intr'adevar, ceeace ne intereseaza din punct de vedere urbanistic ca.demografie, este mai ales densitatea, adica repartitia

populatiei pe teren. In 1899 densitatea medie 2) a populatiei,

care era de 282.084 suflete, ar fi fost de 51 loc/hectar sau


mai curled 70,3 loc/hect. (data calculul 11 facem pentru delimitarea Capitalei dinainte de legea din 1895, adica pentru o
suprafata mai mica). Numai aceste cifre ale densitatei medii
generale pe suprafata orasului nu ne satisfac. Avem nevoe $i
de cifrele indicatoare ale densitatilor medii pe circumscriptii.
D-1 Vintild Mika ilescu intr'un studiu al sau 3) ne indica
pentru anul 1910 densitati de 786 loc/hect. In centrul cuprins
1) Vintild Nadi team op. citat.
2) Vintild Mihailescu: op. cit.
8) ibidem.

www.dacoromanica.ro

26

intre strazile Selari, Gabroveni, Lipscani, Sf. Vineri, CA10110,


Vacaresti, calea Mosilor, apoi de 400-600 loc/hect. spre
sos. Filantropia-Buzesti, spre Gara de Nord, spre Obor, spre
Filaret (cartiere muncitoresti) si chiar o densitate maxima
de 1000 loc/hect. in cartierul evreesc Jignita. Densitatea cea

mai slabs ar fi fost spre Cotroceni si spre calea Vergului


(cu 1-150 loc/hect). Aceste rezultate ale recensamantului din
1910 dupa d-1 Mihailescu le redline in plansa 13, dar recensamantul din 1930 ne arata In mod sigur ca datele indicate mai
sus sunt eronate. .
In anul 1925, cared s'a facut un nou recensamant aproximativ prin circumscriptiile politienesti, s'au obtinut rezultatele
L

care aunt trecute tot In plansa 13 in care se amid repartitia


populatiei pe densitati, date care asemenea s'au dovedit eronate.

Rezultatul recensamantului din 1930 pe care subsemnatul


l'am transformat din punctul de vedere al repartizarei populatiei
pe densitati, este dat In plansele 13 si 14. Aceste ultimo

rezultate sunt singurele pe care putem pune oarecare bazif.


Examinand acum cele trei reprezentari grafice cu datele
recensamintelor din 1910, 1925 si 1930 tragem urmatoarele
concluzii:

1. Nu se poate preciza nimic cu privire in evolutia densitatei populatiei in diferitele cartiere ale orasului, de oarece
singurul plan reprezentand situatia din 1930 ofera oarecare
garantie de exactitate; celelalte calcule anterioare sunt eronate.
2. Periferia orasului, care mai inainte avea o populatie
foarte rara sau destul de rara, a ajuns in unele parti ale ei
(de exempla in cartierul Grivita b-d Basarab, (dincolo de

Gara de Nord) cu populatia cea mai deash din oras (circa 200
loc/hectar).

L.,

3. Actualmente cartierele cu populatia cea mai rare Bunt


cartierul Grozavesti (circ. 34) cu circa 48 loclhectar si VacarestiPiscului (circ. 23) cu circa 44 loclhectar, ca si cartierul
FloreascaDrumul la Tei (circ. 8) cu circa 50 loc/hectar.
Motivele densitatei mici in aceste cartiere trebuesc cautate in
3) Dupli un plan aproximativ pnblicat de d. Vintila Mihitileseu In
.

Buletinul Soc. Reg. de Geografie, anul 1925.

www.dacoromanica.ro

27

faptul ca sunt [unite terenuri pe acolo Inca neapte a fi


construite : fie gropi, fie ca au apa subteranA la mica adancime,

4. In partea centrals a oraplui, adica in circomscriptiile 1.


2, 11, 21, etc. densitatile medii variaza intre circa 112 locibeet. $i 132 loclhectar, cifre can nu sunt prea Indephirtate de
densitatea medic a populatiei pe Intregul ()rag, adica de 97
loclhectar.

5. In comunele suburbane densitatile sunt in genere mai


mici ca cele dela periferia Capitalei. Astfel in comunele Rota',
Grivita, Militari, Principele Nicolae, Popesti-Leurdeni, Voevodul Mihai, densitatile medii variaza intre 20 loclhectar si
40 loclhectar; pe and In comunele erban-Voda si Lupeasca
densitatile se apropie de 60 loclhectar. Deci uncle suburbane
se apropie de maximum de densitate admisibila In suburbane.

b) Repartizarea cladirilor psi spatiilor libere publice


Fi

particulare formeazg un obiect de cercetat din cele mai

importante pentru stabilirea zonifickrei. Evolutia pAnA scum

a acestei repartizAri pe suprafata oraplui este gren de cunoscut cu preciziune, fiinda in trecut nu s'au facut Insemnari
In aceasta privinta. D-1 Vintild Mihdiieseu, in studiul sau
antropogografic asupra Capitalei, ne da" curbele cre$terei numarului cladirilor intre anii 1830 $i 1907, cum $i acelea ale
cre$terei cladirilor cu 2, 3 sau 4 caturi dar nu arata si spatiul
unde s'au edificat acele cladiri.
I
--cl
Ca indicatiuni, deci fara pretentiuni de precizie a variatiei
curbei constructiunilor, dam diagrama din piano. 15 care
arata variatia numarului de autorizatii pentru constructii
din nou eliberate de primAria oraplui Bucure$ti, intre anii
1870 $i 1930. Se pare ca eel mai mare numar de autorizatii
liberate, deci cea mai intensa campanie de lucru, a fost cea din
anul 1914, cu 4250 autorizatii. Notam ca nu toate autorizatiile
liberate oficial intr'un an s'au si executat, ci a, din contra,
s'au executat $i cladiri fara autorizatie. Pe de Rita parte uncle
.

autorizatii cuprinse in cifrele de mai sus reprezinta numai


adaosuri la constructiile existente, a$a ea numai o parte din
ele reprezinta adevarate cladiri din nou. Diagrama mentionath

mai sus nu ne da nici o idee asupra capacitgtei locative a


acestor cladiri. Tot* putem afirma ca intre anii 1927 $i 1930
www.dacoromanica.ro

28

in mod constant in sectorul II s'au eliberat cele mai multe


autorizatii, aproape dublul de cat in fiecare din celelalte sec-

toare, ceeace este explicabil, de oarece densitatea cea mai


mica a locuintelor se alit in acest sector.
Recensamantul din 1912 nu ne da nici el relatiile necesare
asupra repartizgrei cladirilor in acel an 1) pe diferitele portiuni
ale orasului. In adevar, din punct de vedere urbanistic ceeace

ne intereseazh mai mult este tocmai aceasta repartitie, caci


aceasta ne poate furniza indicatiuni asupra posibilithtilor
viitoare de dezvoltare a orasului si asupra delimitarei zonelor
speciale. Din fericire trite masura acceptabila putem scoate
parte din asemenea date din recensamantul anului 1930, caci
datele au fost concentrate de Serviciul Statistic al Statului
pe circumscriptii politienesti Qi deci putem stabili unele densitati pe acele circumscriptii.
Am alcatuit deci cu aceste mijloace plansa 16 din care se
vede ca regiunea cu cladirile cele mai rare din Bucuresti este
circumscriptia 6 (cartierul sos. Kiselef) care cuprinde 3,9 cladiri pe hectar; $i cea mai dens construita ar fi circumscriptia
35 (cartierul GrivitaBasarab) care cuprinde circa 21 cladiri
pe hectar. Centrul orasului, adica circumscriptia 11 (Banat National%) cuprinde numai 13,5 cladiri pe hectar, cifra care pare

in contradictie cu realitatea, dare o comparam cu cifra din


cartierul Grivitab-d Basarab. Explicatia o gasim in faptul
ca spre centru s'au executat cladiri marl, cu apartamente numeroase, iar in cartierul Grivita Basarab cladiri mici pe
proprietati mid. De unde concluzia ca recensamAntul din 1930

nu ne poate da o idee exacta asupra repartitiei densithtei


.cladirilor pe suprafata orasului.
Rezultatele recensamantului le-am comparat si completat
prin cercethrile $i calculele mai amhnuntite si laborioase facute
in Directia Casei Lucrhrilor Municipiului in 1931, pe planurile

1) Crtutind la Minist. de Domenii yi Serv. Statisticei sit utilizirtm ma-

terialul adunat pe teren din acel an, spre a scoate asemenea date din
acel material, ni s'a rrtspuns ca scriptele au fost vandute In timpul ocupatiei germane ca hartie maculaturil. Am fost dar nevoiti sa renuntlim la
stabilirea situatiei in 1912 dupit recensamant.

www.dacoromanica.ro

PL.15

MUNICIPIUL BUCURESTI
DENSITATEA
(PLC LIASA MA N

CLADIP1LOR
1930)

BANLASA

Here_stA4f.

COLL/Yr' NA

vnden,
ROSU
Vobroej

/1/LITA RI

LuPLfisCR

fikopcsn LEago

SLR8Ati- VODA

ProSresui

LEGLIYDR

0-

Ciathr; pe heddr)

/1-8

If

8 -f2
12- /6

na >6-20

IC

www.dacoromanica.ro

PRATElmo

/2.17
Wm. 4111 ammo&

INTREBUINTAREA SPATIILOR
PUBLICE PARTICULARE

a...

0,,

...lb

ft/W..

In

...

BUCURESTI

.; .

Scapa 1:20000

\ / N/
;

1; I
.

:.

. ,

..
r

2.46
220%

ax

59

086

2.08

2o/28"

LEGEND/9

..

'

7778- f. 5 99

5-

\ ,/
-..,

1 2- 799 acid/Pi pe hector

//

\\

-4 \

24 :-.52
.

..

39.75.

\'....

4(

..........

14.67%

\\

l'.\
/

..-

N,

,\

\\

\,

t/
)

r- --::..--3
Ape
S= 27.53"
(0.48.7.)

.-

NI

/6 -23.99

/7707.

N.

258%

:.

/I\ ......

\1
I

I.

''\ r

'' \

''.

www.dacoromanica.ro

I
I

L,

ri
\ ts)
4

C.F.R.
,5.419.19%
(2.60%)

Parcuri

S. 27377

4.82%)

Curti

5f3928.77'V
(67.50%)

,42'

ORASUL BUCLIREST1
REPARTMA PROPRIETATILOR

..

one = 31773

pO;'07, e 20 SO d

Nr-'4730

00.#444#*

*so

'

4#14.4
....co
000loo
.:40.
0000
*oo

o'oo n
4.$ 0 ttttttt
'
VA Vettit

.......... 4
t Art%
..:.A.,...
0..'
...

OA tt stAttt
.

'6=2.

Z108

...
44.
...

jilt
..
..

e4P -:%#.

lir........

'one ,03.6
76

1632

r 5262

NJ, 1615

IIIIi

0... .,

.*

::::::::::::47:144

.1*

.1.:',..!.....1:::::::::

004.

Szone56l79
S .ropr4f5./7
propr 7231

V004. ,,,,
00:114.4%
,

v.,

#.4.

k.8081

. 4.

##.

04.84.4444. . 4

41:1:41a#4.4444:411t.142

'VA

3 ;;

.4.4.44.0044.
t. e 0 tetory .

'1:: 8,8

Stone 262.87
255 8 3

Stone = l5

prOpr: 808

00

LLGSYDA

S
,3/44297

Nia dela /-7 propnpe hect


V

7 -/3

n/3-18

www.dacoromanica.ro

1.

:-

-/

..

0.0

..-- ...

... .... , ...

. ----

REPARTIZAREA CLADIRILOR
PE

-----

FETE
I

BUCURESTI

/>.
..// /

44.

.../

86.3 %

\\

14 1

52.4%

\\ 47.

/20%

i%

989%.

...1111111111116.

/
#0

.0.5'

78% \

9.6 %
05 %,

5_S

gitantamm akg_7"r7'

iro......0,..,,,bx

(11;n:Zt88.067,

.3 2'4

..

. ....

= mo. 010 MIND IMO 00

't=

cgs

.1-.Fes 11 II

Ia

._

py

-...--

0", 1101:iiirt:#-I

.iiim

,'

2N3 ;1:'

0.04 ";c

ts

Ca):(//'/

''''"'----=
;

,
- -

lirlr4174

Et..1

-74

*\\
.t.

t, --

.r.t.4,

8A 7.A
,

0, 79

C6rAz,

616 4.c>\
1

z f.%

7.2045%

o b--7\

15421. %

9162%
fs:ZS
?:. 1j
_..,A

IN

4111
1.7

.........

/N\

ss,

'.6

I.

1 "9

-.3132..111-1.4,14

6.........

L.=

91 13%
\tI

0.137.

0O3'
a oo \

1.910

...... ....................

38%

I.

1,,inte de anti,' 1910'

c--= up 0/24//

.7-.412

/
N.

/F1

eti,

/)

.N

6 1W,t

..<

Cc; 7.

11

.../

8 70%

\\

'No:ft\ 72 527,,

, ...owl 4
It: Od.
4.,
a611#011,%t%\
M.' 00 04
.. ''' os I ga WO
3V, / a-I 41
peits,..
1.
...f."4
..- - - : A\132%
1.1. ,.,- .
',....
4*
09909 \ \4.25/
:40
\\
em
41.4017:014611141b\
\21 %
... t. .e

67Wi'''.

/1

904

473%

17.50X_

LE6ENDA

a36

'/

-,r1....s.:...:...,1

Z4.2

Ddilrsimropziez6

rev

...:

-6'51--

2524 ,7

ekliM 1.trtk

5145

).

A
I ielioiros.:Tr,7;aillt\i
1

ow roll

_:;:::,::;,;-1_f::9,
0

2/ 6:;ts

544
1541

/0 70

V-.
V

II-. ;7

.<5,98%

---

MORN

,s. s\

207%

._ .

96.
.-

id 33\

/::'''........4.%
...,,,,.

0..5,2 4____
147e

':.:","::,
ea
....,.:......

/jig

.,

0 oe 0,\

Vii:.--,..1::. g i

8 14%

1.18
17:6

A
%"'"

/_

%of

//

www.dacoromanica.ro
4.

//

0.58:
086%

%/

.9.

si

SITUATIA FATA DE STRADA in

\.

/.9

f370

.5.27Z

i'L 20
INTENSITATEA CIRCULATIEI
OE

CALATORI cuTRAMVAIUL ELECTRIC


in

BUCURESTI

4930

//

//

.00

ect. ,11911t

Ll

GARA OBOR.

am.

1/4.

am.

-------

L--

LP

/
/

\
/

0
.%

%11

z//

,,

o
1

s
1:

\ \NI//

s
.

\\

\e
V

ti

Le"
7

-'

www.dacoromanica.ro

//

ow.

29

cadastrale ale orasului. Deci aceste planuri 1), din cauza vicisi-

tudinilor administrative, nu aunt tinute suficient la curent cu


cladirile executate mai ales in ultimii ani, totusi putem socoti
cifrele gasite destul de apropiate de realitate. In plansa 17 indicam grafic repartitia diferitelor suprafete cladite $i necladite pe
zonele de constructie stabilite prin planul de sistematizare
decretat in 1921 si prin regulamentul de constructii din 1928 ;
iar in plansa 18 se gasesc indicatiuui cu privire la gradul de
divizare a proprietatilor pe aceleas zone. In fine, in plansa 19
am, indicat modul de constructie pe proprietati, adica numarul
etajelor cladirilor $i suprafetele for si in oarecare masura
evolutia acestor constructii fats de anul 1910, and s'a facut
o prima complectare a planului cadastral din 1894. Tot in
aceasta plane gasim indicatii asupra dispozitiei cladirilor pe
proprietate, adica repartitia for fata, de strada (dincoace sau
dincolo de 25 m. distanta de la strada).
Vom trage in timp din aceste rezultate concluziile necesare
atat zonificarei cat $i altor probleme ce se pun cu ocazia
sistematizarei orasului.

c) Centrele de atractie ale circulatiei. In Bucure0i,


ca i in alte orate importante, polii de atractie ai circulatiei
permanente si generale aunt formati din centrele comerciale
cu caracter general, din centrele industriale, din Bari si mai

putin de anumite cladiri importante cu caracter administrativ.


Afars de acestea mai exists si puncte de atractie a circulatiei
cu un caracter localizat, precum centrele secundare comerciale,
halele, unele centre locale industriale, q. a.
Nu avem suficiente studii din trecut care sa ne dea indicatii
mai precise asupra directiei si intensitatei circulatiei in inte-

riorul orasului Bucuresti. Dace vechea Soc. de tramvaie ar


fi publicat anual diagrame asupra numarului calatorilor pe
diferitele linii in exploatare, am fi putut trage oarecare concluzii
asupra permanentei anumitor directii in report cu intensitatea

circulatiei. Directia S. T. B. are culese de la 1913 incoace


interesante date in aceasta privinta pe care le redam in plansa 20
1) Am intervenit adesea pentru o lege cadastrali Qi am Intocmit gi
proecte in acest sens. dar pang In prezent situatia e neschimbatli I (C.
Sfintescu: 0 lege a cadastrului, Monit. Uniunei Oraselor, 1930).

www.dacoromanica.ro

30

Aceasta planse studiata din punctul de vedere al circulatiei


In raport cu plansa 21 pe cari s'au indicat punctele de atractie
ale circulatiei, ne poate conduce la oarecare concluzii, mai ales
data le alaturam si plansa 22 ce am intocmit-o cu indicatiuni
asupra cresterei diferitelor categorii de vehicule in Bucuresti
in ultimii ani.

Recensamantul din 1930 ne-a furnizat numarul diferitelor


intreprinderi comerciale si industriale pe circumscriptiile politienesti, cu care am putut intocmi plansa 23 si care reprezinta

repartitia pe intensitati a unor asemenea intreprinderi pe


suprafata orasului. Din aceasta planse vom putea trage la timp
oarecare concluzii asupra caracterului circulatiei existente in
acele circumscriptii si asupra posibilitatilor de desvoltare in
viitor.

e) Comertul In Bucuresti, ca si in mice oral, este raspandit


In toate cartierele si aproape pe toate strazile. Ne intereseaza
insa mai ales comertul mare si gradul lui de concentratie.

In plansa 23 am aratat repartitia pe cuprinsul intregului


municipiu si pe intensitati a intreprinderilor comerciale si
industriale (deci intreprinderile amestecate) dupa recensamantul

oficial din 1930. Comparand aceasta planse cu plansa 24 pe


care am indicat numai situatia actuala a comertului mai intens,
observam ea de fapt actualmente comertul se gaseste intr'un
sambure central comercial, de o suprafata de circa 200 b. a.
precum si pe parte din cate-va artere radiale. Mai aunt si cate-va

noduri comerciale spre calea GrivitaBuzesti, str. Romana


Viitor, Stefan cel Mare calea Mosilor, Dudesti Colonel
Orero, s. a. de mai mica importanta. Acest sAmbure central
ar putea forma o zona de afaceri si oarecum $i adininistrativa.
Intensitatea Intreprinderilor de oarecare importanta variaza
aici intre 10 si 15 pe hectar. Aceasta regiune a fost totdeauna
centrul comertului, care se numea Targul din Nauntru (pe la.
Sf. Gheorghe Vechi), apoi <(TArgul de Sus, (prin capatul str.
Lipscani) sau <Tarot Cucului' pe la Sf. Gheorghe Nou. Asa
dar a mentine $i organiza un astfel de centru de afaceri
corespunde si traditiei istorice.
f) Industria este raspandita pe toata suprafata in Bucuresti.
In plansa 25 dam modal de repartitie in anul 1921 a induswww.dacoromanica.ro

/2. 2/

ORASUL BUCURESTI

a NMI I

DI WR Rent

Si Cl RS/(7C/MI

CiRcuzimit.

--I

LEGENDA

....

.
N.

GAR!

/FIN/SURE

AurmaiR
31/407

A /MOTOR
UN /VMS /TAT/
o SC. SuPeRiOARE

= WIRE
C PAW
PAW./.9/

/
g

.7

//

/
LL-61NDA

/'
,/

PCLOLOCCl/VIZ N1
1211==07

'flu/

TR CONsgona CON/OA/VI toRurt

ft39TR 01 t/CoRS/ Si TPOR7/2 691/70 TRAM/ g070111/10

e PR /MARL/

cum 7/7 ffiwrfia,ReArisiavuvaNesem; maw itooRARA

PALM:OST/nil
L 8.4WC/

/VORZ/VE

www.dacoromanica.ro

7R DE D /STRQC7/ (791/.7q/ItivA/E

RZ 22

TRAFICUL IN MUNICIPIUL BUCURESTI


PE CALE FERATE 31 PE 5TRAZ1
1930
LEGE mon_
9184

raeraial,

Cewniawe

ch....-arrodp tierom partc.ed

L-3
AB

ra,oc o

otn.

UM
MI
M
VI

11 00o

Mal (17,77,02//78. 57O,72/6C5,

4955

'0500

3*-1 Rutotwre

MrauciseA

9500

EU Eike- Al?

9 0,0

kdsen, CU Coll flere,t o/

8 500

EM11;',11tirl crew re,

8.00/5

MUNI

7000

CRLATORI

6 500

4 1111107, CalSCOTI acm

MI5500.

4 500

o
..,w
...,

II

.0.

500

NM

1 500
1 o 00

WIVE
nil
NM

500
2 000

L
Ill
MAli

,/

5 500

.....

4000

NOMMENZIMIE

NEW
i

11111

6000.

03

12

Fil

7500

NM
LEI

MI

1
a
II

10 000

NV

....

Milli

111`
//84101,700//e
//-.7.5877-7

- - --651,11708,72.

_____

1905

,910

1916

1912

1919

1920

1921

1922

1925

1926

1925

1921.

'921

,928

1929 1950

N4-

SCARP
1000000 ION = E6 cm

3
Wit:?

.926 792 7 1126 79/9

1926 '927 19281929

1926 192719281929

DEAL( IL. SPIRE)

E=3C444.eori saver ii,okcatt gard LiMbld 1..1,178417. /1/0i012/f/ .sosee


.
rest, Girdor SEME1
rt
.
.

expedAate Ot-h? pard

ri

o
O
0'
'7

0
2

0
0

0
O

.1:3)

0,

0
0
.1

cn

1926 1927 1926 1029

1926 1927 1926 192'

4926 1927 1922 1929

9261927 19281920

INTREPOZITE.

FILCRET

ObOR

CARA oc NORD

vioto'

- reic-cagarilor

www.dacoromanica.ro

11.23
MUNICIP1UL aUCURESTI
WART! T I ft IN IRE PRINDERIL OR INDUSTRIALS
(RECENSAMANTUL 1950)

COMERCIALE
11'

EPWERSA

-e
.

tb.ro.,._

7
.0.---cr...
O

is/TAR/

. 0 O`
O Ask.

..

O0.

_ .9

.i.-0_"

,0 0

.,

A..

0- a.

.70

. 00

-_.. 0 0\
0

g 0%

c -0e.
e i

0114e57ACOPIE/7

LOPE:9509

.1R1.39/Y1/0/

r,-/El/ROEN/

L
t

even de

0 _J irkrepraniean pp 4ecra,
3 6
6 -9

ffai

-f3

www.dacoromanica.ro

,/ 24
MUNICIPIUL BUCURESTI
511uAti4 coNctNTRARLI COMER

(1930)

C".

Leg epda
wzA Sambuole (umerdal (S 200ha)

4-- Ship Comerciaie

00
N

N
N.

`./

./

www.dacoromanica.ro

P1.25

DISTRIBUTIA INDUSTRIEI
In Bucuresti dupa felul industriei si

TONAJUL PROD USELOR


CU SITUATA ON 1921

e0

LEMMA
rhal

e
O

''

'

MO DI Me'

" /000`
DILA V00-120 00.9t

tft7ALURG/CA

NAUZNALE at COACTRUCig

CH/MCA

.447111T4R4
/NEW ACAWailr TABaCA lag

=COMM' Of nANTArk

www.dacoromanica.ro

iT 26

DISTRIBUTIA INDUSTRIE!
in Bucuresti.dupa felul productiei si
TONAJUL PRODUSELOR

Cu sit ua EI a a.1930
Stara

30.00
.1116.

o,

LEGENDA

0
CO

Bnaje Mal mice de '00'


-

1000'

de/ /oda no 000t

Melaluigird :team tithed


rbterrale de mina& 1,CjIckmdcine

liposgli,

O Came sirs /acre r harl/e

O
110

Phmeniara
Brbiarll

Imbracarninte ,,labckriro

f:=2 Cenitga ap olonlatie


7-

Load oratsului

www.dacoromanica.ro

?Z27

INDUSTRIA

IN

BUCURESTI

DESVOLTAREA El PE SPECIAL ITATI


IN ANII
.

1921 si 1930

Repartizarea pa lucratori
cz.

1921

1930

`.L.

1111111116
a 411!!!!!!Un
41111111111im.

AMikwim
WOMEN.
mmmmm IMF

11111111

111

f200

10'

Repartizarea pe tonaje de pr.oduse


1921

1930

4-,

1111111=111111=11

1=11111=11INNINSIIII
Teo,
003

000

41:milmmimml..-111 III
1112INIIIIIh.

Imilliglikr

11

27

III

11

LCCENDA
pyriltuRGICa Si WC ma. ff,imffi
I11011-RIRC DL WAWA% V fRRAMIDA/0

[mg CHIHICA 'mate


=l11.111tHfRfiil
NBRACR/Vihr

OflUIRRI

185fIala

www.dacoromanica.ro

000

/22S

DISTRIBUTIA INDUSTRIE!
.

in Bucurets dupes felul industriei si


NUMARUL LUCRATORLOR
cu situatia din 1930

Lekenda

Oda
W.-WM
es, 25.49

0
So-all
0 . mot

0
0

IWNS
O 500 Ar.410/I a

nu

iletaursia peirtroshrhoica
0 Haim* castitulpe Prarimodint

arrywafr

O Chard storhine vh.irtif


Illimentard

0,8tutam
inaricimEgg
Lora iJ Vaud.
EZ- Cent ura *plan tato

www.dacoromanica.ro

DISTRIBUTIA -INDUSTRIEI
in Bucuresti dupa Feld industries sl
NUMARUL LUCRATORILOR
cu situate din 1930

LEGENDA
o

50-99 luwators

100.199

200-299

pence 500
a)

Metalurgica si efectro-techica

o
o
o

Matenale constPuctle

c,-spamidaPie

ClamIca

Alimentara
I mbrAcarni n te.

tabacar; i

Eal Century de plantatle

www.dacoromanica.ro

L'

PL 2 9

31

triilor din oral, pe categorii

si

tonaje de productie,. iar in

plansa 28 dam aceiasi repartitie Irma dupe numarul lucratorilor1).


In plansele 26 si 2'A aratam situatfile de acelas fel din anul 1930,

scoase din publicatiile Ministerului de Industrie. Din comparatia cantitativa si calitativa a cifrelor putem trage concluzia
ca industria este in vadita crestere in Bucuresti, dar si ca
situatiunea din 1921 ce am intocmit atunci prin mijloace proprii,
(caci la acea data Ministerul de Industrie nu avea Inca o

lucrare de clasare pe care sa o putem utiliza) nu cuprindea


toate intreprinderile industriale de la acea data, *i ca deci

diferenta reala din punct de vedere industrial intre anii 1921


i 1930 trebuie sa fie mai mica de cat cea care rezulta din
planse.

Mai observam ca, desi industriile stint amestecate pe -Wadi

suprafata orasului, exista o tendint," de concentrare a ei pe


clase, in anumite regiuni ale orasului: industriile tipografice
si

chimice spre centru; industriile de imbracaminte si tabacarie

spre abator; industriile metalurgice spre Filaret, etc. Totusi


formarea unei zone specific industrials nu se poate desprinde
direct numai din asezarea actuala a industriei.
In plansa 29 rezultata din plansa 28 pe care s'a indicat
situatia cu clasarea dupe numarul lucratorilor in 1930 si
din care s'au scos industriile mici cu mai putin de 50 lucratori, dar s'au pastrat cele cu mai multi lucratori, lamuriin

mai malt starea de concentrare industrials din anul

1920.

Din aceasta planse constatam ca exista o concentratie industriala spre sudul orasului (spre abator si Filaret), una, spre
tiara de Nord, alta pentru tipografii in centru si in fine alta,
mai putin concentrate, spre sos. tefan eel Mare, gara Obor.
In suburbane, deocamdatg, industria mare este foarte putin
dezvoltata.

Industrii insalubre exista Inca numeroase in Bucuresti, raspandite prin cartierele de locuinte.
Clasarea industriilor trebuie facuta pe not baze, caci cca
stability prin regulamentul dela 1894 nu mai corespunde progresului actual industrial si nici principiilor urbanistice. Pe
1) C. Sfinte,scu: Industrializarea intensive gi extensive a Capitaleih

(Independenta Economics, 1921)

www.dacoromanica.ro

32

datele reprezentand situatia industriei in Bucuresti in 1930


vom putea sprijini mai sigur alegerea ca pozitie a viitoarelor
zone industriale pe planul de sistematizare cum $i intinderea
acelor zone.

g) Veniturile populatiei $i impozitele ne pot da indicatiuni pe deoparte asupra posibilitatilor de cladit not constructiuni qi felului de locuinte potrivite- populatiei, cat $i
asupra mijloacelor materiale locale a autoritatei publice. Am
aratat cu alit ocazie1) ca statistica veniturilor din 1926 ne
probeaza ca populatia Bucure$tiului are in general resurse
foarte reduse, care nu-i da posibilitatea sa construiasea cladiri
importante $i intr'un timp scurt. Statistica financiara din 1926
foarte probabil nu a fost exacta, de uarece numai dupa 3 ani,
in 1929, deqi valoarea monetei Mire timp a ramas aceia$,
noua statistica a veniturilor ne arata un spor considerabil al
numarului persoanelor cu venituri mari $i o descrestere importanta a celor cu venituri mici, deqi numarul total al contribuabililor a ramas cam acelaq. De exemplu : contribuabilii
cu venituri auuale de peste 500.000 lei, dela 614 in 1926
numarul for s'a ridicat la 1505 In 1929, deci un spor de 21/2
ori, iar venitul for s'a ridicat dela 614 milioane la 1288 milioane; numarul celor cu venituri dela 100.000 la 500.000
anual s'a ridicat dela 7942 contribuabili la 27.248, deci aproape
de 31/2 on mai multi, iar venitul for total dela 1470 milioane
a sporit la 3108 milioane lei; contribuabilii cu venituri modeste
adica dela 60.000 lei la 100.000 anual, s'au ridicat dela 12.000

la 28.415 contribuabili, iar veniturile for totale au crescut


dela 865 milioane la 2741 milioane lei. In schimb contribuabilii

cu venituri dela 10-30 mii lei anual, deci cei foarte saraci,
numarul for a scazut dela 69.000 la 29.050, deci la mai pvtin
de jumatate, iar veniturile for totale dela 996 milioane au
scazut la 581 milioane, adica numai cu circa 400/0. A$a dar
ar urma sa conchidem ca situatia este in 1929 mult mai
imbucuratoare. De fapt insa statistica din 1929 e mult mai
aproape de realitate, fiindca s'a redus importanta evaziunei
1) C. Slim

cu. =Cum slit sistematiziim Bucuretiul.

www.dacoromanica.ro

1928.

I-Z 30

ORASUL BUCURESTI
VENITURIsIMPOZITE
1926

VENITURILE POPULATIEI CAP1TALEI


REPARTIZATE PE FOMDUL IMPOZABIL

1929

5
IMPARTIRtA CODTRIBUABILILOR
PE PROFESIUHI

ES

REPARTIZAREA COMTRIBUABILILOR

VENITURILE POPULATIEI CRPITALEI.


REPARTIZATE PE FONDUL IMPOZABIL

OUPACATEGORII DE VENITURI

1019M0a0
SALARIATi

SKS

moo MR..
nom..

7%

VZ 67.

121000000

Mr"

CtvAni
2111 000 000

COURT., InCA
...on...wk. um
'VA ova eon

SALARI1
3 551 200.003
1975%

49802 COninilluali,

zN0000000

02000 000

1306000.000

SoUlIto

SS coo

use
22 o

05%

5041)
VEncTum

.4.

1.0 200
0627,

ts.2.1

P.M ll111MC
151 013 590

..ft
SO 000 000

XI .3 %

REPARTIZAREA IMPOZITELOR DUPA

3108 014200

REPARTIZAREA IMPOZITELOR DUPA

01E600 02 VENITURI

CATE6ORII De VENITURI
2..7.41.500 000

COMERT

ConCf
ISC/3157

631022 329
50 %

721

76

tuba'.
1100 too coo

,1CVS01.
%MI5

40

ULAN.
4,11114 goo

131
POG,1111

5 234 .12

,2115..97

1470000000

II

11

11.

mow 000 996000000


t288 030000

875000000

604000000

8
`

o sts
614

67%

7.942

lot%
12 000

2312
27.600

21%
59

1508
21 7 1

21248

64000

28 15

29 050

19 200

www.dacoromanica.ro

33

fiscale, dei s'au sporit impozitele (cel global cu 300/0), iar


numarul impozabililor a fost aproape acela in 1926 si 1929.
Statistica aceasta financiara insa nu ne poate da direct o
idee exacta asupra standardului economic individual In Bucuresti, fiind-ca din cele circa 9,5 miliarde lei considerate ca
venituri impozabile In Bucuresti, o buns parte din ele sunt
acumulate din toata tara prin intermediul societatilor cu
sediul in Bucureti, sau reprezinta venituri ale capitalului
strain. Prin urmare, data, am imparti cele 9,5 miliarde lei la
cei circa 125.000 contribuabili am gasi o cifra (circa de 76.000

lei venit pe cap de contribuabil) care este deasupra standardului real, Din cele 9,5 miliarde venituri in 1929 In Bucuresti
am putea socoti ca sigure provenite din activitatea locals numai
cele 3,5 miliarde salarii, cele circa 800 milioane la profesiuni
libere, apoi 2,15 miliarde la proprietatile cladite, in total circa
6,45 miliarde, ceeace inseamna un standard de circa 51.000 lei
anual, care este un standard prea redus. Desigur ca In realitate
standardul este ceva mai ridicat, caci trebuie sa adaogam la el
i o parte din veniturile comerciale si industriale. Standardul

chiar cu aceasta corectie este totusi prea redus spre a putea


permite unui cetacean sa-si creeze singur o locuinta, chiar
populara, In un cartier modern i hygienic. (In 1930 pentru
circa 125.000 contribuabili cu venituri peste minimum neim4
pozabil erau 59.300 locuinte).
Din punctul de vedere al judecarei posibilitatilor de crea4iune
publics, impozitele sunt cele ce ne pot forma oarecare
pareri. In 1926 totalul acestor impozite in Bucuresti se ridicau
la circa 11/2 miliarde lei, pe and in 1929 la un total de
circa 2,6 miliarde lei. Se tie ca actualmente revine comunei,
care executa de fapt lucrarile pentru progresul orasului, numai

o foarte mica cots din aceste impozite, asa ca de fapt cetatenii orasului profits prea putin prin asemenea lucrari din
impozitele ce ei platesc statului. Deci macar din impozitele
elementare i globale rezultate din salariile din Bucureti,
adica din cei circa 450 milioane lei, i din cele relative la
cladiri, adica din cei circa 600 milioane lei, prin urmare din
un total de peste un miliard lei, statul ar trebui sa cedeze
cel putin 3/4 din aceste impozite comunei, si atunci oraul ar
3
www.dacoromanica.ro

34

putea progresa vizibil. Aceasta cots s'ar repartiza cu o medic


de circa 2.000 lei pe an si de cap de locuitor sau cu una
de 8.000 lei de contribuabil, ceeace fats de standardul veniturilor, cari s'ar urea la circa 64.000 lei anual pe cap de
contribuabil, cum am aratat mai sus, ar insemna o contributie
de 1/8 din standard, deci cam 12,50I0 ceeace consideram
echitabil.

frrri

Toate aceste concluziani pot fi scoase din plansa 30 in care


s'au trecut diagramele cu veniturile, impozitele si categoriile

de contribuabili dupe statisticele financiare ale statului din


1926 si 1929. ;
pi
I

h) Cartierele insalubre (concentrarea taudi - urilor) trebuesc


identificate pe plan in prealabil zonificarei. Nu este lush' usor

de gasit criteriul dupe care un cartier poste fi clasat in un


anumit grad de insalubritate. Din punct de vedere edilitar
un cartier este considerat insalubru data nu este prevazut cu
lucrarile de pavaj, canal si alimentare cu ape; data apele
subterane se gases la prea mica adancime; dace cladirile
sunt inghesuite unele in altele fare vre-o norma, adica neaerate
si nein solate ; sau data Incaperile locuintelor sunt prea mici,
egrasioase, suprapopulate on construite din materiale neacceptabile : paianta, cu podele de pamant, etc. Din punct de vedere
pur medical un cartier este socotit insalubru data se constata

acolo o mortalitate prea mare a populatiei, in special o mortalitate provenita din tuberculoza, soeotita ea boala mizeriei,
mai ales a mizeriei locuintei.
Socotim ca data utilizam statistica cu repartitia mortalitatei de tuberculoza pe suprafata orasului putem sa gasim I
indicatii mai precise asupra starei de insalubritate in diferitele
cartiere, deli acea statistica poate fi influentata si de alte
cauze de cat cele de insalubritate ale cartierului. Pentru Bucuresti asemenea indicii nu sunt usor de obtint din cauza ca
statisticile mortalitritei de tuberculoza in decursul anilor s'au
intocmit tinand seama numai de numarul cazurilor si de
domiciliul decedatului, domiciliu adesea aparent, nu si de ,
densitatea populatiei din acea regiune, in raport cu care s'ar
putea stabili coeficientul de freeventa, al deceselor in diferitele parti ale orasului. In plansa 31 am intocmit pentru trei J
www.dacoromanica.ro

FL 31

ORA.51JL BUCUREST1

MORTALITATEA DETUBERCUWZA
.

(Zone de densitati calculate ix, Tatar)

Stara 1'50000

19021911

1912 -1921

annoa 4 (yen.,

www.dacoromanica.ro

PL.32

------- --

I ,.
"":

'ORIASUL BUCUREST I
MORTALITATEA N TUBERCULOZA

1922-1929

I (ZONE ot DEris TAT] RArORTATT LA WISPIER POPULATIEI)

\.

/N

(-.

,-,

//

,--*

.,/,

I..
1

y-1.-

I,

.
\ , .
,:-.....:___1..\/).....- --- -1ti
I

.1- -

.,/

)./.
. ,,.... .

L.
.

t__

..,

s:

<------

.s.,. o

,... ---- .-

../ ,

's?...'/

,./..

/
/

o
o

.1

,I

,
.1

r---4

/-

.....!.

..i .

I.

/
*i

\\

.
......,_.

Ea

3--

\.

.- --?..

I
o

IS/

,/

c.

_,-:.

1,

.7

s.,:. ,

(-7
37-100

1.

//

` / . \ ri
/ i

I-I

`',/

.,

r --...
/-

/\,..

--"/ \1/4//`

4,

L.

2
O

101.200

Ei 201-300
'301-420

....,^

is
...

\.......7

/
/

\..

/ / ..%..

(....,--, ,^%.....,,.//

www.dacoromanica.ro

....,

.
"...

...

...,.
I

35

epoce consecutive hartile cu distributia mortalitatei de tuberculoza, tinand seams de densitatea mortalitatei pe hectar, iar
nu de gradul de frecventa, doarece pentru aceleas epoci nu
posedam i hartile distributici populatiei pe teritoriu.
Pentru anul 1929, considerand ea densitatea populatiei in
ora$ ar fi aceia$ ca cea care rezulta din recensamantul pe 1930,

(diferenta In once caz nu poate fi prea mare) am putut


stabili pe circumscpriptii politienesti (plan$a 32) gradele de
frecventa ale mortalitatei de tuberculoza, care ne pot conduce
la oarecare concluzii asupra cartierelor insalubre in care trebuie

sa intervenim cu masuri de ordin general.


Astfel pe intervalul 1902-1911, deci pe noua ani, constatam
ca pe circumscriptii politienesti au murit de tuberculoza un
numar variabil .de persoane pe hectar, si anume de la 0,1
la 5,1 morti pe hectar. Cartierele pe care le gasim cu cei mai
multi morti pe hectar sunt: Catelul circ. 16 cu 5,1 morti pe
hectar; Tei (circ. 9) cu 4,6 morti pe hectar; Colentina-Obor
(circ. 18) cu 3,4 ; apoi acela al Gropilor Ouatu (circ. 35) cu
4,6; Tanase Vasilescu (circ. 5) cu 4,2 morti pe hectar; Campoduci (circ. 13) cu 3,0 morti de hectar i Labirint (circ. 15)

cu 4,1 morti pe hectar. In intervalul 1912-1921 iarasi pe


9 ani, mortalitatile ar 'Area ea au crescut, caci in acelea$
circumscriptii gasim respectiv cifrele maxime : 5,61; 5,8 ; 5,4 ;
5,1 ; 4,4; 4,1 $i 4,3. Populatia insa a crescut In acest interval

desigur In fiecare din aceste cartiere, caci populatia Bucurestiului a crescut de la circa 280.000 locuitori la 1902 la
360.000 locuitori In 1916, deci cu circa 3501o. Ori sporurile
indicilor mortalitatei pe hectar sunt mai mici de cat sporul
de 350/0 al populatiei, deci ar fi o ameliorare a taudi-urilor.
Pe ultimul interval 1922-1929, deci numar pe 7 ani, indicii
au variat intre 0,7 si 3,2 morti de tuberculoza pe hectar, iar
cele mai insalubre cartiere le gasim : Gropile Ouatu (circ. 35)
cu indiciul 3,2; apoi Tanase Vasilescu (circ. 5) cu 2,9 morti
pe hectar; Colentina-Obor (circ. 18) tot cu 2,9 morti pe hectar;
Labirint (circ. 15) cu 2,4 morti pe hectar; Catelu cu 2,7 morti
pe hectar. In Tei (circ 9) mortalitatea a scazut la 2,2 pe hectar,

ca si In Campoduci (circ. 13) unde s'a redus la 2 morti pe


hectar. A aparut insa o mortalitate mai mare In cartierul Dudesti
,

www.dacoromanica.ro

36

(circ. 14) cu 2,5 morti pe hectar. Daca avem Ins in vedere


ca populatia a crescut In aceti ultimi ani la peste 560.000
locuitori, tragem concluzia a de fapt in ora mortalitatea de
tuberculoza a sazut, de unde ar rezulta ca locuintele qi starea
generals sanitara s'a imbunatittit. Este probabil Insa ca aceasta
scadere sit fie provenita si prin retragerea populatiei Santee
in cartierile de taudi-uri (mizerie), cari au aparut In suburbanele
imediat limitrofe cu oraqul. Dar pentru aceste regiuni nu avem
deocamdata statistici sanitare cu care sit putem controla
aceasta ipoteza.

Daca consideram twit indicii de frecventa ce am calculat


pentru anul 1929 pe baza densitsAtei din 1930 a populatiei
In fiecare circumscriptie, gasim ca In cartierul Drumul la Tei
(circ. 8) ar fi mortalitatea de tuberculoza, cea mai frecventa
(indicele 420) apoi In cartierul Dudeti (circ. 14) cu indicele
360, dupil care urmeaza cartierul Rahova-Sebastian (circ. 29)
cu indicele 296; cartierul Ciurel (circ. 34) cu 291 $i cartierul
attelu (circ. 16) cu 280. Celelalte circumscriptii au indicii
mult mai redui, sub 200. lndicii cei mai reduci 4i gasim la
circ. 25 (Arsenal) ca 37; la circ. 1 (Clementa) cu 44; apoi
la circ, 2 0 3 (Sperantei qi b-dul Lascar Catargiu) cu 60 i 65
.
cum Ji la circ. 31 (Stirbei Voda) cu 68 (plana 32). .
-xi

;1

'I
V. Delimitarea zonelor. is I
4.1 ;
1)
-rn
ip I uc=
Ne-am oprit, principial, pentru interiorul oraplui Bucure0,
1i patru categorii de zone bine diferentiate: 1) zonele comerciale
(de afaceri); 2) zonele industriale ; 3) zone militare ; 4) zonele
de locuinte.
Am mai admix, tot principial, o dubla utilizare a zonelor
una principals i obligatorie i o alta eventuala, provizorie gi
toleratrt In conditii speciale 1). Vom mai prevede Qi clase de
constructie (Bauklassen), o alta' diferentiere Lisa nu dupg, felul

utilizArei cladirilor, ci dupg modul for de arzare i volumul


.)
1)
for in raport cu lotul de constructie.
e'r

'111')

1) Legea englezli cere a se indica mai ales ce anume utiliziiri 1111 aunt

permise lute() zone, iar data se permit si utilizari streine sr, se arate in
ce conditii. Legea vieneza din 1930 admite si zone mixte.

www.dacoromanica.ro

37

SA cercetam acum unde vom aseza $i cum vom margini


fiecare zone si subzona.

1) Zone le comerciale le denumim mai propriu zone de


afaceri, fiind-ca dupa cate am vazut, atilt comertul, cat si

industria, cat $i administratia $i diverse institutii publice se


gases, Impreuna cu locuintele, asa de amestecate $i intim legate
in anumite parti ale orasului, 'neat greu s'ar putea separa

aceste categorii printr'o transportare a fiecareia In alte zone


speciale. De altfel am vazut ca nici nu este necesar a elimina
din cartierul comercial uncle intreprinderi industriale mai mici
sau chiar mai importante, cari nu ar educe nici un prejudiciu
acestui cartier ; am vazut pe de Rita parte a multe din institutiile administrative sau cu caracter public au nevoie aproape
de aceleasi conditii de a$ezare ca ei comertul.
0 prima chestiune care se poate formula este aceia daces
In Bucuresti vom organize, in sensul urbanistic modern, una
sau mai multe zone de afaceri $i cam in ce parte.
Afacerile sunt atrase In anumite locuri, fie din cauza circulatiei, fie din cauza densitatei populatiei in acele parti, la fel
cum se Intampla lion anumite industrii. La randul for afacerile
cauzeaza o Ilona circulatie suplimentara. De aceia tendenta
acestor centre de afaceri este sa creasca continuu, atat In
Inaltime (adica cu cladiri inalte) cat $i in suprafata, pans la
o limits determinate de mai multe conditii locale economice.
Am vazut ca este bine sa fixam intr'un plan de sistematizare o limits a suprafetei maxime destinata zonelor de afaceri,
pentru motive higenice $i de circulatie, zona In care vom
pregati toate conditiile proprii unei asemenea zone.
Suprafata intinsa, garile, repartizarea afacerilor, a cla'dirilor
administrative pe tot cuprinsul orasului Bucuresti da, toate
la un loc, nastere la mai multe noduri de circulatie, prin urmare este nevoie de mai multe nuclee de concentrare a afacerilor. Evident, cel mai important centru care formeaza o zone
intreaga de afaceri este partea centrala, $i istorica a orasului.

De altfel acest centru este $i cea mai permanents zona a


afacerilor. Circumscriptiile de politie 1, 11 si 12 sunt cele
ce au acum densitatea cea mai mare de Intreprinderi (cam 13
pe hectar) dupe care urmenza circumscriptia 21 tot centrala
www.dacoromanica.ro

38

cu 10 pe hectar si mai in urma circ. 33 (Gara de Nord) cu


circa 7 intreprinderi pe hectar (plansa fig. 23).
0 a doua problems se pune acum In mod logic: sa sporim,
sa pastram, sau sa cautam a restrange ca suprafata zona
centrals actuala a afacerilor?
O sporire a suprafetei zonei centrale a afacerilor principial
nu este recomandabila ffind-ca; a) se anemiaza sau se Incetineste cresterea zonelor secundare de afaceri in timp ce se
congestioneaza prea malt central ; b) zonele de afaceri sunt
singurele In caci constructiile prea inalte, deci dezavantajoase
din punct de vedere higenic, pot fi in anumite conditii admisibile, caci afacerile ter miscare intense $i rapids, care s'a
dovedit ca se realizeaza mai bine si mai economic pe verticals
de cat pe orizontala; astfel de consideratii economice ne
conving a admite aci cladiri inalte dar in limitele suportate
de subsolul orasului a carui stratificatie o cunoastem ; c) zgarie
norii, din contra, nu sunt avantajosi pentru zonele de odihna,

caci deli ar micsora in oarecare masura suprafata de teren


ocupata de cladiri, totusi aduc marl. inconveniente vecinatiitilor

si chiar si locatarilor din punct de vedere higenic, astfel ca


suprafata in care cladirile prea inalte ar putea fi tolerate
trebuie sa fie cat mai reclean, ;pi sa nu cuprinda si locuinte;
d) pentru usurarea circulatiei In aceasta zona, circulatie care
are tendenta a creste neincetat, nu putem lua uneori alte masuri
mai economice de cat eliminarea unui anumit fel de tractiune din
aceasta zona Willa la o artera inconjuratoare de mare circulatie,

care poate fi eficace data artera are un bogat profil transversal in care vehiculele sa poata fi separate dupa iuteli
Experienta a aratat ca acest sistem este folosit In orasele de
la un milion locuitori In sus, data diametral inelului variaza
intre 1000-1500 m. 1). Asa dar nu trebuie sa sporim zona
1) Cate-va exemple: ringul Vienei are 1400-1500 m. dar in interiorul
i un pare, cum si fostul palat imperial cu pietele lui ; Leipzig
are ringul en diametre de 800-900 m. ; Francfurt pe Main 1000-1200 m. ;
Parisul are an prim inel de circa :4 km. diametru, mai complet format
pe partea dreaptil a Senei din piata Concordiei, marile bulevarde, b-dul

lui se alit

Sebastopol, iar pe partea starlet din b-dul St. Michel si St. Germain ;
orasul Milano are primul inel cu 1800 m. diametru, iar orasul Miinchen
unul cu 1,5-1,8 km. diametru.
,

www.dacoromanica.ro

,,JJ

ZONIF1CAREA Iii DIUMICIPIUL


BUCURESTI

c==.

=.5

G.=

1.

LEGENDA
MED
ESS gM
=Mia
t:-

iNkt

ZOtiE. LOCUIriTE POPuLACIE


COLECTILIe
COPriERCIALE
,.

VILE

ft-Hui-ARE

c=

SPATII UERZI PtIBLICE

=I ILIJ ZONE INDU5TRIALE INCOITIODE


11

115a1...UBRE.
Ibt

www.dacoromanica.ro

Deism 00-/e/c9/2eu-ca

39

de afaceri peste o astfel de limits; e) exist o anumitii proportie de suprafete, deoparte intre suprafetele ocupate de
diferitele zone Intr'un oral bine echilibrat si cu caracter mixt
(cum e Bucurestiul care are un centre administrativ, comercial

si industrial in acelas timp), si de alts parte Intre suprafata


zonei centrale de afaceri pi zonele de afaceri cu caracter de
cartier sau cele din satelite.
Conchidem dar ca o delimitare aproximativa a acestei zone,

ar fi cea din plansa 33. Delimitarea se poate face eventual


trasand un inel larg de circulatie de exemplu : splaiurile Dambovitei acoperite spre sud, o lature a Cismegiului spre apus,
spre str. G-ral Berthelot spre nord si spre str. Vasile Lascar;
Italia/1A, ArmeneascA si Cglarasi spre rasarit. Acest inel va
Inchide in interior strAzile cele mai proprii destinate a ramane
In zona de afaceri.
Celelalte centre comerciale, care de fapt vor fi considerate
ea componente ale zonelor de locuit sau ale celor industriale,

nu le fixam acum, ci se vor determina data cu reteaua de


marl artere de circulatie i cu stabilirea modului de constructie
a clAdirilor.

Pentru a obtine insa o zona de afaceri cat mai bine anienajati scopului urmarit urmeazA sa mai studiem urmatoarele
probleme secundare, eel putin pentru zona centrale de afaceri:
1) In ce masura" urmeaza sa eliminam industriile existente
din aceasta zona; 2) in ce mod sa grupam in interiorul ei sad.
Imprejurul ei administratiile i institutiile marl publice, adios:
intro subzona din zona afacerilor, acestea sa rarriana amestecate

In intreaga zona a afacerilor, sau sa fie repartizate pe noua


artery inelarA de izolare ?; 3) In ce masura si in ce conditii
sa toleram locuintele In zona centrals a afacerilor.
In ce priveste eliminarea industriilor din o zona de afaceri
,

si In special din cea centrals, este cert ca masura este necesarg


atat din motive de circulatie cat si din motive de higieng,

chiar In interes economic. In zona de afaceri se afrii, si o


concentrare administrative, care cere mai multa liniste si
curatenie ; exists si o concentratie de hoteluri, care cer o
atmosferA curate; aceasta zona este locul de receptie, de resi

prezentare a Capitalei cu exigenta unui grad anumit de curatenie

www.dacoromanica.ro

40

stradelor. Asa dar trebuie s punem


chestiunea in mod invers: care industrii ar putea fi tolerate
si aspect estetic al

In aceasta zone Actualmente gasim in aceasta zonA o destul


de mare variatie de mici industrii, intre care predomina industria tipograficA si de confectiuni. Credem ca in orice caz
trebuie eliminate atelierele on industriile cari intrebuinteaza
lucratori prea multi, fac zgomot, praf, deseuri multe, mirosuri

sau fum. Asa dar nu se vor admite ad de cat industrii care


IntrebuinteazA curentul electric, care nu intrebuinteaza materii

prime ancombrante, care nu au de exemplu mai mult de 25


lucratori, sau cari an curti on sali in care lucratorii sa
stea in timpul repaosului ; in fine, se vor tolera numai industriile cari stint foarte curate. Dace atelierele de confectiuni,
tipografiile si legatoriile, In oarecare masura, sunt admisibile,
nu sunt admisibile brutariile, fabricile de cartonaje, depozitele
de materiale sau mArfuri si altele asemenea, care acum exist
in acest centre, 11 murdareste si it congestioneaza inutil pentru
interesul general.

In ce priveste chestiunea concentrArii activitatei administrative in o subzona a acestei zone centrale de afaceri, plansa 34

ne aratA ca prea marea raspandire actuala a acestei activitati


nu ne incurajeaza sa speram o asemenea concentrare. Astfel

el am fi multumiti data aceasta concentratie s'ar face eel


putin Ne unele artere importante ale zonei (de ex. pe b-dul
BrAtianu) sau pe un eventual inel de separatiune a zonei centrale

de afaceri ce s'ar execute. Trebuie profitat de faptul ea statul


are acum serviciile sale chiar centrale foarte rgspandite prin
localuri inchiriate, ca prin creiarea unei organizatii comunale

$i de stat ad-hoc, sa se poatA impune un pact dupe care


oricArei cladiri publice sa i se caute un amplasament in planul
de sistematizare in conditiile sus arAtate, de acord cu administratia comunala, care asezare, data stabilitg, sa fie respectatA
de puterea executive.
In adevar. din 94 clAdiri ocupate de serviciile publice ale
statului, 34 sunt in localuri inchiriate; din 43 localuri ocupate
t.

1) Unele legi streine elimina din cartierele de locuit industriile cu mai


mult de 15 lucratori (Japonia): din alte cartiere sunt eliminate de exemplu
cele cu mai mult de 50 lucratori.

www.dacoromanica.ro

PL . 34,

MUNICIPIUL BLICURESTI
DISTRIBUTIA CLADIRILOR CU CARACTER PUBLIC

PE SUPRAFATA ORMULUI

. .

.1

//

\N
1

LEGEND

\N.

AottSTER1 AO saws OREM Rif ION CU

o PS/27W a' Y.-47

/
.

ellE
COW-14R/E (5

.
AC.IPRIP CO^II/Ael mirk-, pieta fel ION zeal

r. .

..-

CV

in:57frda MINA& AHTRHOI`ff,...,(.069!ZROARIO

opArzasuravorf aro "Raw

5)
1181

19030R / (28)

CHIRlf.

co awe-11\

1171

1181

fs`\-

\\ \

\,

//

L_

../ /
Ns/

owwnr Arr.

www.dacoromanica.ro

41

cu institutii autonome ale statului, 28 aunt cu chine; din 63


institutii comunale sau comunale autonome, 18 sunt in case

cu chirie.

Am spus ca principial locuintele trebuesc scoase din zona


de afaceri. Nu vor putea si nici nu trebuie a fi scoase tusk'
hotelurile (locuintele pentru pasageri) si acele ale custozilor
sau administratorilor unor anumite institutii gi intreprinderi.
Eliminarea celorlalte locuinte particulare nu se poate face insa
de cat in anumite conditiuni qi pe tale de lege. Orasul Viena,
in legea sa specials de sistematizare din 3 Februarie 1930,
a prevazut ca se pot stabili zone pentru comert, biurouri gi
hoteluri, in care sa se afle numai locuintele celor ce supravegheaza sau conduc acele intreprinderi. Acestea dar ar fi
zonele ce am numit de afaceri.
Itamane sa examinam, tend ne vom ocupa de clasele de
construct., modal de dezvoltare al cladirilor gi spatiile de

lasat libere in viitor in aceasta zona, in raport cu situatia


actuala gi cu telurile ce urmarim.

2. Zonele industriale si cele de depozite. Mai inainte


de a ne fixa asupra agezarei si delimitarei zonelor, fie industriale, fie acelor numai pentru depozite in Bucuresti, trebuie
sa stabilim criteriile conduc4toare, proprii acestui ores in
aceasta chestiune, bazindu-ne pe studiile documentare ce au
precedat.

In primul rand ne punem intrebarea asupra rolului industrial

in viitor al acestui ores si al satelitelor sale 1). Experienta


si veche sti recenta $i de actualitate, a luptei acute dintre statele
industriale 9i cele agricole pedeoparte, si a concurentei intre
statele cu productii similare pedealtaparte ne conduce la ideia
de autarhizare practice gi efectiva a Orel noastre prin o orga-

nizare care sa permits sa reducem cat mai mult pretul de


cost al produselor, pentru ca sa fin nevoiti a import, cat
mai putin, iar pentru plata eventualelor importuri, sa putem
plasa produsele noastre concurand pe cele streine pe pietele

ce ni se fell.

1,1

Al I ,71 ALI
.

lI

1) C. Sfinfescu: Industrializarea intensive gi extensive a Capitalei*.


(Independents Economia, 1921).
,j
,o
I

www.dacoromanica.ro

42

Autarhizarea cere o industrializare a tarei, deci a oraselor,


si dintre acestea eel mai propriu este orasul Bucuresti ysi
suburbanele sale, care la un loe au o populatie ce insumeaza

pe aceia a zece orate, cele mai populate ale Orel, sau a 17


orase tot cele mai populate ale vechiului regat. Aceasta concentrare a populatiei formeaza mediul eel mai prielnic pentru
industrializare In afara de existents celorlalte conditii economice
si geografice necesare industrializarei. Dar si acestea se gasesc

foarte favorabile pentru anumite industrii. Anume exists aci


o zona inconjuratoare foarte fertile, de peste 40.000 kmp., cu
cea mai deasa." populatie a Ord, adica conditii pentru materii
prime ale unei industrii alimentare, cum si zona de consum.
Apoi reteaua de chi ferate are nodul eel mai important in
acest oras si Inca o situatie analoaga in ce priveste coselele,
din care cele mai multe aunt istorice, cu o existents incepand

din secolul XVI. In fine, exists posibilitati de legatura pe


apa cu importanta artera de navigatie a Europei, care este
Dunarea.

Din albumul publicat de Ministerul de Agriculture si Domenii cu ocazia congresului international pentru agriculture
din 1929 constatam confirmarea celor aratate de not Inca
din 1921. Anume, in 1927 industria agricola este cea mai
puternic reprezentata in zona BucurestiPloesti Giurgiu
cu circa 26.000 C. P. si in al doilea rand vine zona oraselor

TulceaGalatiBrailaConstanta, cu circa 11.400 C. P.


Celelalte regiuni vin in urma, de ex. regiunea Cluj, Oradea
Mare, Satul Mare cu circa 10.000 C. P.
In plansa 28 am scos in relief cresterea repede a productiei
industriale si a lucratorilor din industria mare din Bucuresti
intre anii 1921 si 1930, adica dela circa 11400 tone in 1921
(probabil ca era o productie mai mare), la peste 800.000 tone
in 1930; si de la circa 9000 lucratori in 1921 (afara de cei
din industriile mici si lucratorii sezonali) la circa 29.000
lucratori in 1930. In 1921 se aflau in Bucuresti circa 146
intreprinderi marl, iar in 1930 gasim 332 intreprinderi marl.
Observam ca cea mai mare productie in 1930 a ramas tot in
industriile alimentare si de constructii, iar cei mai multi
lucratori in industria imbracamintei, tabacariei si a tipografiei.

www.dacoromanica.ro

43

De aitfel aceste specialitati industriale corespund si consumului


permanent industrial al orasului.
Circa latia marfurilor pe caile ferate in Capita la asemenea
,

o gasim In continua crestere. Din plansa 22 observam ca In


anul 1926 in toate garile din Bucuresti circulatia marfurilor
a fost de circa 2,426 milioane tone, care a crescut treptat
pang la 3,102 milioane tone in 1930, desi circulatia calatorilor
a avut oscilatii in ambele sensuri in acest interval de timp.
In 1921 gasisem 1) ca abia se ajunsese la cifra de circa
146.000 vagoane de marfa intrate si esite, fie circa 1,460
mil. tone. Asa dar progresul consumului si deci si al industriei
este vadit si continuu in acest oras.
,t,
Deci ar fi o gresala sa pretindem ca orasul Bucuresti
si satelitele sale nu poate sau nu trebuie sa devina un oras
industrial.

Urmeaza acum sa examinam data toate industriile existente


sa le pastram si sa le dezvoltam In interiorul orasului (adica
pe terenul inchis de century de plantatii proectata), sau sa le
evacuam in zonele industriale ale suburbanelor, sau chiar afara
din teritoriul administrativ al municipiului. Aceasta chestiune
trebuie examinata cu toata atentia, atAt din punct de vedere
higienic cat si social, dar in raport si cu interesele administrative si cu cele ale industriei Insasi, care am vazut ca trebuie
neaparat inlesnita, dar in mod rational inlesnita.
Mai intai examenul economic. Anumite industrii, din cauza
concurentei Intre diferitele categorii de industrii la preturile
ce le pot oferi manei de opera, sunt nevoite uneori sa emigreze afara din metropola, chiar dincolo de satelite, anume in
not centre specializate Asa s'a intimplat de exemplu 'dupe
cum arata d. Cesare Chiodi 2) cu industria textile, prima care
a emigrat din orasele maxi straine. Industriile mecanice an
ramas insa Inca in orase, eaci gasesc pentru produsele for
preturi mai bune, ca si industriile alimentare on de Imbracaminte, care insa utilizeaza pe ceilalti membrii ai familiei
(femei, copii) deci pot plati salarii mai mici. Totusi si aceste
1) C. Sfinlescu: tIndastrializarea intensive si extensive a Capitalei
(Independenta Economia, 1921).
2) C. Chiodi: Urbanessimo et industria' (1929).

www.dacoromanica.ro

44

industrii au tendenta a preferi suburbanele. Asa dar din punct


de vedere economic, industriile mari insi-le inclina spre emi-

grare. Metropolei insN, in speta administratiei comunale a


Capita lei, nu credem sa-i fie indiferent data industriile ar
emigra cu toate, fie chiar in suburbane. Din statistics impozitelor constatam ca. in Capita la impozitele pe industrii catre
stat sunt sensibil in scadere (dela circa 97 milioane in 1926

la circa 54 milioane in 1929) $i insignifiante fats de totalul


general

al impozitelor percepute de stat: am aratat ca in

Bucuresti totalul impozitelor a fost de circa 1,4 miliard


in 1926 si de circa 2,6 miliarde lei in 1929, iar in 1929 impozitul industrial abia a adus 2% din totalul incasarilor.
Apoi cifra lucratorilor permanenti din industria mare abia
atinge 29.000 suflete, facia de 557.000 locuitori stabili cat a
avut orasul in 1930 si de 622.000 cu suburbanele; si chiar de
am tine seams si de copii, credem ca familiile muncitorilor
din meats industrii nu ar trece de 100.000 suflete, ceeace
revine la circa 20% din populatia orasului. Aceasta populatie
data ar trece toate in suburbane, data cu industriile, nu ar
prejudicia mult Capitala in general din punct de vedere economic, fiindca puterea de consum a acestei populatii este
relativ redusa $i tot Capitala ar fi furnisorul ei principal.
Pe de alts parte administratia comunala nu ar suferi economiceste din aceastA emigrare ? Industria din Capitala consuing, anual (in 1930) curent electric pentru o sums de 73
milioane lei si apa pentru 10 milioane lei, astfel ca aceste
instalatii nu s'ar resimti acum prea mult, dar finantele proprii
ale comunei sunt alimentate cu un venit de circa 441/2 milioane lei anual dela industrii (taxa pe firma, control sanitar
$i 12 % pe valoarea locative.). Numai morile produc comunei
un venit important de peste 31 milioane lei anual 1). Asa dar
administratia comunala incaseaza dela industrii cam 90/0 din
veniturile sale totale (inciusiv U. C. B.). Rezulta ca pentru
administratia comunala numai o emigrare partialei a industriilor
ar prezenta avantagii.
.

1) Dela mori Incaseairt 0.35 lei la kgr. de fauna, ceeace in 1930 ar fi


dat peste 31 milioane lei.

www.dacoromanica.ro

45

Din punct de vedere social si administrativ trecerea industriilor in suburbane poate ea ar prezenta avantagii, caci autoritatea ar /Imam Cu mai mult liniste in Capita la, administratia
comunala cu mai putina grija pentru someuri, etc.; in fine,
cartierele periferice s'ar dezvolta mai inset, i desigur mai
ingrijit, iar centrului i s'ar putea da toatg, atentia cuvenitii.
In fond eliminarea anumitor industrii in afara orasului trebuie
sa fie determinate mai ales de consideratiuni de higiena, in
timp ce amenajarea zonelor industriale sa urmareasca cerintele

.,

industriale moderne.
.
Legea sanitary din 1834 (art. 12) si regulamentul industriilor
insalubre din 24 Septemvrie 1894 cu modificarile lui ulterioare,
si valabil pentru orice oral, impartea industriile, dupii conditiile
.

.1

for de insalubritate, in 4 clase (IIV). 0 industrie era admisa


a se aseza in o anumita parte a orasului dupe clasa in care
era categorisita. Din cauza ca acel regulament nu corespundea
nici principiilor urbanistice ysi foarte adesea nici nu a fost

respectat in practice, gasim acum in oral un haos in asezarea


industriilor, vizibil in planeele 26 ei 27 CAci in adevar, in ocolul I

adica in centrul orasului Bucureeti (orasul era impartit in 4


ocoale) se admitea, potrivit regulamentului industriilor insalubre

mentionat, sa se aseze si fabrici de bere, alcool, otet, oglinzi,


menajerii, fabrici de paturi, de lumanari, e. a. ceeace apare
eel putin surprinzator. Intre industriile de clasa II gasim si
din cele trecute in clasa I. In ocolul II nu se admiteau garile.
In ocolul IV, la alte orate numit ocolul II, se admiteau mai

toate industriile care erau clasate de categoria III, in care


intrau si abaci-U.61e, pescariile, fabricile de uleiuri, de sticlarie

ei alte industrii insalubre. Mai mult, regulamentul da be si


la multe confuzii, care legitimau in forma abuzurile.
t' Gasim mai rationale clasarea acute. prin legea franceza
din 19 Decemvrie 1917, dupe care industriile se impart in trei
clase, si anume : in insalubre, incomode si tolerabile. Ar fi

insalubre industriile, care degajeaza gaze deletere sau ran mi-

cari produc fum, praf sau deseuri insalubre on


otravitoare ; on care prezinta un pericol iminent pentru vecinatati. Este recomandabil ca asemenea industrii sa fie cat mai
izolate i scoase afara din orae. Incomode ar fi industriile cari
rositoare,

'

www.dacoromanica.ro

46

prodnc zgomot, trepidatii, ealdura, transporturi numeroase,

deseuri voluminoase sau Intrebuinteazg un numar mare de


lucratori. Acestea cats a fi asezate numai In zone industriale
iudicios alese. Cele tolerabile trebuie sa alba un numar redus
de lucratori si motoare nu prea puternice spre a fi admise,
de la caz la caz, si in orice alts mint (de afaceri, on chiar
de locuit). Depozitele mari pot fi considerate ca industrii
incomode, cele mici ca tolerabile, afar de cele de materii
usor inflamabile, care uneori pot fi clasate la categoria celor
in salubre.

Prin urmare exists industrii care sunt de scos afar din


Bucuresti, altele de asezat neaparat in zone industriale on
de depozite, in fine altele ce pot fi admise in anumite conditii
$i in alte zone.

Camera de comert si industrie raspunzand In 1930 la un


chestionar ad-hoc, ce Directia Casei LucrArilor Municipiului
i-a trimes, si-a exprimat parerea sa nu se Incurajeze prin
planul de sistematizare asezarea industriilor in Bucuresti; a
mai cerut s'a" se scoata afar din oral industriile militare (pirotecnia, arsenalul s. a.). Nu ne raliem, dupa cum rezulta din
expunerea de mai sus, in totul la aceste puncte de vedere.
. Am arAtat ca In orasele marl exists un proces de emigrare
a industriilor man din centru. Acest proces de deplasare spre
periferie a existat si exists Inca si in Bucuresti. Pe vremuri,
in secolele trecute, macelariile, sgpunariile, potcovariile, boian'geriile, erau insirate pe apa Bucurestioarei, care curgea cam
dela grAdina Icoanei pe str. Salciilor, str. Scaune, Sf. Gheorghe
pang in Dambovita, cam in dreptul colinei Radu VoclA. Multe
din aceste industrii au disparut din acele locuri ()data cu valea
Bucurestioarei si s'au mutat pe apa GArlitei, spre sudul orasului si prin mahalalele cu apa curgatoare a Brostenilor, pang,

spre stuful Be lu. Pe aici s'a asezat abatorul

i tabacAriile,

cu industriile anexe.
r^ ,
,
;910(11 --in
Pe de alts parte industriile de cafamizi si nisipariile, care
data erau asezate prin gropile Neptun (gradina Cazzavillan)
sau stradele Grigore Alexandrescu si Nisipari, on prin gropile
Ouatu, s'au mutat mai spre nord, prin Giulesti, Tei, Colentina,
Pantelimon, unde stratul de loess nu era prea puternic. Gropile

www.dacoromanica.ro

47

vechi din oral s'au umplut cu gunoaie si au devenit cu timpul


locuri de case sau gradini publice.
Gasim dar azi ca rezultat al acestui proces, industria mare
asezata In jurul abatorului pe cheurile Dambovitei, un alt centru

spre Filaret, si alte cloak' mai mini spre gara Dealul Spirei
si gara de Nord, si Inca unul spre gara Obor. Un alt centru
industrial pronuntat este eel din spre halta Titan (Principe le
Nicolae). In centrul orasului a rams concentrate industria
de confectiuni, cea tipografica si de cartonaje (plansa 29).
Care ar fi dar situatiile cele mai favorabile din punct de
vedere urbanistic pentru zonele industriale on de depozite ?
Asemenea zone cer linii de garaj, canale si porturi de navigatie,
terenuri vaste, eftine si usor canalizabile, si nu prea departate

de cartierele de locuinte populare, cu bune artere de comunicatie vehicular spre centru si spre vecinatati. In schimb
interesele de hygena, urbana cer ca aceste zone sa nu fie situate
pe directia vanturilor predominante si nici in amontele cursului
de ape al orasului; sa nu ocupe sau ascunda regiunile pitoresti
si nici pe cele mai salubre ale orasului; sa nu congestioneze
cu transporturile for circulatia orasului.
X
Pe teritoriul cuprins in interiorul centurei de spatii libere
pentru delimitare, conditiile de ordin higenic de mai sus sunt
satisfacute de zonele de la nord-vestul orasului (Grivita) si sud
estul lui unca Vacarestilor) iar din aceste directii vantul
sufla numai cate 18-19 zile pe an. Desi vantul sufla numai
respectiv 15-22 zile pe an si de la nord si sud, zonele de
la nord nu se pot admite pentru industrii fiind cartiere de vile,
si terenuri scumpe, iar cele de la sud sunt prea dens construite
cu locuinte, prea divizate si deci terenul e prea stump. Vanturile predominante sunt cele cu directia N NE si S SV apoi
cele de V sau E, can bat fiecare ate 55-69 zile pe an.
Prin urmare adevaratele si marile industrii insalubre nu pot
fi admise pe aceste directiuni, chiar de ar fi scoase afara din

centura de verdeata. Pe de alts parte terenurile pe directia


nord-vest (Grivita-Giulesti) sunt greu de canalizat pentru ape
industriale, caci ar fi nevoie de o statie de epurare, iar locurile
sunt acolo relativ scumpe din cauza densitatei populatiei si a
cladirilor existente (dela 5-15 cladiri ' pe hectar); in fine,

www.dacoromanica.ro

48

legaturile unei zone industriale cu orasul nu s'ar face de cat


prin prelungirea tailor Grivita si Plevnei, cari $i astazi sunt
destul de congestionate. Un port si canale de navigatie nu
vor fi executate In nisi un caz in acea parte. Asa dar dezavantajele sunt numeroase.
De aceia singurul teren apt pentru zona industriilor incomode
ramane cel din lunca VacArestilor limitat, cum se indica In
plansa 33 si aflat de ambele parti ale Dambovitei, intre cotele
65 si 70, cel malt cota 75. Acest teren poate fi canalizat,
este foarte putin construit (sub 4 cladiri pe hectar), eftin,
putin divizat (intre 6 si 8 proprietati pe hectar). Aici este

probabilitatea cea mai mare ca se va amenaja un canal de


navigatie si porturile necesare. S'ar putea dispune aici, renuntandu-se la o portiune din centura de plantatie corespunzatoare
acestei zone, de o suprafata de circa 470 hectare. Aceasta zona
industrials ar fi delimitate in mod natural de colinele vaei,
DAmbovitei pe malul drept de colinele Vacarestilor, fare a trece
calea Vacaresti, si acele din spre str. Gradinari si sos. Vitan pe
malul sting. Zona s'ar alungi in lungul Dambovitei spre Dudesti.
Aici se pot realiza toate conditiunile cerute de o industrializare moderns : linii de garaj, canal de navigatie si port,

statiuni de triaj, artere largi gi directe de legatura cu central


si cu exteriorul, libertate mai mare in modul de a construi,
etc. Cum am vazut ea in 1930 erau 332 intreprinderi industriale marl si mici la o populatie de 557.000 locuitori, la una
de 850.000 locuitori putem admite cel mult 500 intreprinderi
mari incomode. Dace din cele 470 hectare ale zonei industriale defalcam circa 230 ha. pentru drumuri, cai ferate, port
si canale navigabile, raman netto pentru industrii 250 h. a.
sau 5000 m. p. de fiecare intreprindere mare, ceeace socotim
suficient.

.;

trictnii

, si ,

In al doilea rand putem considera ca apt terenul de la cota


85 de pe platoul Filaretului cam de 100 h. a., din lungul liniei
ferate Filaret-Giurgiu, si anume spre vest de aceasta linie ferata
si pans la centura de izolare. Aceasta regiune este insa mai
putin proprie pentru zona industriala din punct de vedere urba-

nistic, de cat cea din lunca VAcAresti, deli aici s'au asezat deja un

numar de industrii. Vom admite aceasta zona ca industriala


www.dacoromanica.ro

49

(pentru industrii incomode) .pentru ,industriile existente, iar


pentru altele noi, numai data prima zona industrials ar deveni
insuficienta ca suprafata. Aceasta zona, impreuna cu terenul
aflat dincolo de gara Obor, cam de 90 h. a., si cu eel dinspre
comuna Grivita, cam de .70 h. a., le putem admite mai curand
ea zone de depozite si 1.entru anumite industrii mai putin
incomode pentru vecinatati. Terenul in aceste parti este in
orice caz mai stump eaci este mai divizat : gasim in adevar
de la 9 (cartierul Obor), la 11 (cartierul :Filaret) cladiri pe
hectar.
,

Cat priveste asezarea industriilor insalubre, ce sunt de eliminat in orice caz din Bucuresti (spre exemplu tabacariile,
fabricile de glucoza, de uleiuri, de sapunuri, etc) se pot emite
parerile: a) asezarea for In zonele industriale ale suburbanelor;
b) asezarea for intr'o zona specials cu totul izolata, dar langa
centura de delimitare a orasului ; c) asezarea for in o .zona
izolata aleasa in interiorul centurei de fortificatii ; d) in fine,
scoaterea for cu totul din centura de fortificatii (din teritoriul
municipiului).

Sunt de parere ca aceste industrii trebuie sa fie asezate tot


In avalul Dambovitei, Intre satele Barzesti si Dudesti, unde
se poate dispune de circa 280 hectare. Pozitia este buns pentru
motivele de ordin higenic si economic sus aratate, pe care
nu gasese necesar sa le mai repet..
;r
Asezarea zonei industriale insalubre In alt punct din imediata
vecinatate a ,centurei de plantatii dar, in exteriorul ei, nu ar fi
de nici un folos practic, nici pentru industrie, nici pentru oral.

Acelas lucru de zis si pentru ipoteza ea am izola aceste industrii in alte parti ale suprafetei municipiului sau aceia ca
ar fi scoase afara din teritoriul municipiului.
,

"al

In suburbane putem admite Inca, zone de industrii, dar numai


pentru industriile cele mult incomode si pentru zone de depozite,

fiindca rick de mici ar fi suburbanele industriile insalubre


tot ar incomoda mult atat acele comune, din cauza vecinatatei
for imediate, cat si zonele oarecum vecine ale Capitalei, prin
actiunea vanturilor s. a. Astfel in comma Grivita zona industriilor incomode ar putea ocupa o suprafata din spre nord-vest

de circa 72 h. a.; la Colentina una dintre lacul Fundeni si


4

www.dacoromanica.ro

50

.comuna (la sud de


unit), respectand insa pozitiile pitoresti
ale lacului (circa 120 h. a.); la Principe le Nicolae s'ar putea
alege zona dinspre sud, dar In aceste cazuri ar trebui plantata
mai din vreme centura de izolare a Capita lei spre aceste parti.
Comunele Lupeasca si Serban Veda ar putea avea si ele un
cartier industrial, spre sud, cu o suprafata de circa '10 h. a.
Pentru industriile de chramizi, ciment, cariere de pietris, nisip,

suntem de parere a se stabili zone industriale speciale, dupa


cum s'a prevazut si In legea pentru amenajarea Vienei din 1930,

caci acestea cer un anumit teren de exploatat si alte conditii


de functionare. Asemenea zone s'ar putea prevede la cele trei
puncte cardinale ale orasului NV, E si SE, unde sa fie drumuri
de acces si linii de garaj, si sa tinem seams ca distantele
prea mari scumpesc transporturile mult, care se fac cu carutele
sau cu camioanele automobile.

3. Zona military este aproape stability si delimitata de


acum, asa ca not nu vom urmari de cat sa concentram In aceasta
zona aproape toate institutiile militare cari an trupa numeroasa,
precum 5i atelierele si arsenalele militare. Pirotechnia, ca si

pulberaria Dudesti, urmeaza a fi mutate departe de Capitals,


dupa un vechi deziderat $i experienta rhzboiului trecut, ca si
orice fabrici cu caracter militar de o importanta mai mare
(cum ar fi arsenalul central).
Imobilele din oral ale Ministerului Armatei, vre-o 15 la numai.,

afectate acum unor institutii militare, precum Arsenalul, fosta


Scoala de Artilerie si Geniu cu grajdurile ei din Ca lea Grivitei,
Scoala de Razboi din b-dul Bratianu, asemenea cu grajduri,
cazarma Reg. 21 Infanterie i cu cele vecine din str. G-ral
Anghelescu, toate urmeaza a fi dezafectate, iar statul sa le intrebuinteze pentru alte servicii publice, care scum ocupa localuri

inchiriate. Ministerul Armatei ar putea 'Astra numai unele


din imobile pentru cate-va servicii can au legaturi Aranse
atat cu autoritatile cat si cu publicul civil. 0 catagrafie comparata cu valorile acestor imobile ne poate indica si solutiunile

de detaiiu de adoptat.
4. Zone le de locuit trebuie sa corespunda cerintelor de
odihna pentru diferite clase sociale, cari eel putin cu organizatia actuala a statului, nu vor dispare curand. Aceste cerinte
www.dacoromanica.ro

51

au dat nastere la cartiere peutru locuinte populare, la cartiere


pentru cladiri cu locuinte colective (cladiri de raport), la
cartiere de vile si chiar la cartiere residentiale (palate).

Au fost si sustinatori ai ideei ca nu trebuie sa se face o


separatiune pe cartiere a zonelor de locuit, adica sa se pastreze
mai mult amestecul in acelas cartier al locuintei saracului cu
aceia a bogatului. Din punct de vedere economic acest deziderat

nu este posibil, caci data un cartier progreseazh terenul se


scumpeste, iar locuinta saracului dispare de acolo, si din contra,
In cartierele shracacioase nu se desvolth de obicei locuintele
bogatilor. Selectiunea se face dar natural. Nici din punct de
vedere social acest amestec nu prezinta avantaj. Motive le pro
aunt mai mult de ordin sentimental. Realitatea pledeazg, mai
curAnd in sens contrariu, caci clasa saraca nu is usor de la bogat

exemplul eel bun, ci mai curand pe cel ran ; iar ura de clash
apare tocmai din cunoasterea mai de aproape a felului de
via a claselor bogate, si data exists, ura se adanceste si mai
mult. De aceia e recomandabil a indica in planul de sistematizare si Incuraja, prin mijloace bine chibzuite cartierele populare,
caci astfel se poate obtine o solutie si mai efting, iar rezultatele

bune sociale vor fi mai sensibile. Cartierele de vile se ridich


ele insi-le, dar trebuie a fi pregatite. Urbanismul modern cats
metodele cele mai economise pentru cartierele de locuinte ale
diferitelor clase sociale, si desigur metoda cea mai economics
este specializarea acestor cartiere de locuinte.
Chiar in cartierul cu cladiri de raport, cartier mai central,
se face treptat o selectiune naturals pe strazi : strazi cu
apartamente mai luxoase si mai scumpe (cele linistite) si strazi
cu apartamente mai populare (de obicei pe arterele radiale
de penetratie).
t:it ,
i.
Dupa ce am stabilit pe plan zonele precedente (comert,
industrie, depozite) ne este usor sa repartizam diferitele cartiere

care sa formeze zonele de locuit. In jurul cartierul central


de afaceri, on si in jurul nucleelor secundare comerciale, vor
prospera cartierele cu cladiri de raport (locuinte colective).
In jurul zonelor industriale si a zonei militare se vor aseza
cartierele cu locuinte populare. Vilele se vor aseza, In phrtile
ridicate ale orasului, cele mai pitoresti si mai rar construite,

www.dacoromanica.ro

52

cele cu mai multe parcuri, unde nu se vor gag industrii sau


locuinte insalubre. Cartierele de vile vor fi legate cu artere
largi si directe en centrul orasului.
Pupa ce ne-am fixat aceste norme, vom examina cu atentie
plansa 17 pe care am indicat suprafetele totale existente ale
curtilor sau terenurilor necladite particulare, suprafetele actuale
ocupate de strazi, cele ocupate de parcuri on ape, $i cele
ocupate de cladiri, $i vom constata ca, afara de zona centrals
comercialiOn toate celelalte regiuni ale orasului earl au rams
pentru zonele de locuit, suprafetele particulare libere de con-

structie Intrec jumatate din suprafata totals a regiunei considerate. Totusi, regiunile de rasarit $i sud raman Inca cele
mai putin construite. Cum in aceste parti (spre sud-est) s'a
stabilit sl zona industrials, in mod firesc se recomanda ca in
aceste parti, putin construite si unde terenul este mai eftin,
sa fie stabilite cartierele de locuinte populare. La fel putem
decide si pentru regiunile din apus i nord-vest, putin construite actualmente dar aflate In vecinatatea zonelor militare,
industriale sau activitatei tailor ferate. Periferia de nord-est,
asemenea slab construita, urmeaza a fi rezervata tot cartierelor

de locuinte populare, caci de aceasta parte vom avea zona


de depozite din jurul garei Obor, centrul de activitate al
acestei gari.
Raman dar disponibile pentru cartierele de vile numai regiunea de nord, deja desvoltata in acest senz, si regiunile
pitoresti de pe creasta colinelor Dambovitei, inclusiv cartierul
Davila dinspre Gradina Botanica si soseaua Pandurilor ; apoi
regiunile pitoresti de pe malurile lacurilor Baneasa, Herastrau,

Floreasca, Tei $i chiar Fundeni. Aceste suprafete aunt suficiente pentru cartierele de vile, mai ales ca prin desvoltarea
automobilismului si a soselelor bune, cei cu mijloace materiale

au tendenta din ce in ce mai mult a esi cu locuintele for din


oras spre a se stabili in not centre pitoresti mai linistite din
:
regiunile vecine.
In ce priveste cartierul cladirilor de aport (de locuinte
colective) desi acesta este Inca in buns parte acoperit cu
cladiri numai cu parter (63e /co--720/o din cladirile acestui cartier

aunt numai cu un cat), totusi plansa 19 ne arata ca dupa 1910,

www.dacoromanica.ro

53

si, mai ales dupe razboi, a inceput sa se desvolte acolo dadirile


cu ogle 4 si 5 caturi si cu mai multe chiar, din care mai inainte

aproape nu existau. Un defect al aeestei zone, care pentru


motive hygienice cere spatii marl in jurul cladirilor, este
actuala prea mare divizare a terenului pe proprietati. In
adevar, din plansa 18 observam ca in Capita la avem regiuni
cu proprietatile putin divizate (cu 3-5 proprietati pe hectar)
precum regiunile periferice de la nord-est, est, sud si sud -vest;

alte regiuni sunt divizate cu circa 10 proprietati pe hectar,


ca cele periferice de la nord si nord-vest ; pe cand in cartierul
central gasim o medic de circa 15 proprietati pe hectar. Cum
plansa 17 ne arata ca in acest cartier central de locuinte colective proprietatile particulare ocupa cam 314 din suprafata
totals, rezulta ca in media o proprietate din acest cartier
are 500 mp. ceeace este cam putin pentru un cartier destinat
cladirilor, Waite de report, in care, dupa cum vom vedea,
trebuie mult spatiu liber In jurul locuintelor. Este o dovada
in plus ca situatia economics dela not nu este Inca destul de
favorabila desvoltarei cartierelor de locuinte colective, in care

proprietatile cu suprafete prea mici se comasseaza de catre


capitalistul: constructor.

i )(1

Trebuie sa mentionam ca si pe arterele largi de penetratie


se recomanda cladiri cu locuintele colective, in orice zone
s'ar afla acele artere.
. Pe plansa 33 am trasat, tinand seama de cele mai sus zise,
limitele diferitelor zone din. Capitals $i. suburbane,, cum si
acele ale cartierelor de locuit formAnd subzone.
1

Cu aceasta Impartire am avea In Bucuresti urmatoarele


procente de, utilizare:

"h

I. Zone de mina.
a) zone industriale de cAi ferate
b) zone de depozite (sau. industrii
putin incomode)

/trio ;"131.4..

168 )
180 I

3,00/0

>

3,2o /0

eq ioiJ irbii o use


1.450 ha. sau 26,00/0
2.260 2 r 46,60/0

II. Zona, de Mui.

d) carder de locuinte colective

0'

2'

9,500

).

c) zone de afaceri (centrals) circa

520 ha. sau

2"

populare,

de vile ......

620

www.dacoromanica.ro

11,70/0
,70/0

54

Suprafetele publice ocupate de verdeata, apa on strAzi sunt


Av
cuprinse in procentele de mai sus.
In planul vechi de sistematizare, ce am alcatuit si care a
fost decretat in 1921 pentru orasul Bucuresti, procentele erau :
comert 80/0; industrii 9,20/0 ; strazi 140/0; zona military 7 %;
locuinte in genere 160/0; vile 8,50/0 ; locuinte populare 280/0;
gradini si parcuri, 9,30/0.

Alte orase au desigur procente diferite la zonificare, cari ,


corespund situatiei for economico-sociale.

Astfel in Gross-Berlin pentru 88.000 ha. diviziunea este


urmAtoarea :

_e

a) Industrii si cal ferate


b) Strazi si piete
c) Zone de locuit

'.d I.

15.400 ha. sau 17,50/0

13.500 b
37.600 )
16.000 2.
0,500

150/0

"

"I)

) 42,50/0

d) PAduri si verdeata .
) 190/0
. .

e) Ape si spatii libere . . . .


60/0
In planul premiat al lui Brix- Genzmer pentru Gross-Berlin
1

(1910) gAsim procentele: industrii 9,60/0, lacuri 5,70/0, vile 5,30/0,


locuinte populare 18,20/0, rest 470/0.

In Karlsruhe gasim proectate pentru anul 1975 la o suprafold totald de circa 20.000 ha: is ;., f
'
a) Locuinte
P' 2.490 ha. sau 12,40/0 '
3 10,60/0
b) Industrii i &Ai ferate
2,130 )
c) Strazi, piete si porturi . . .
1.490
,4
n
d) Gradini, sport, paduri, agricult. etc 13.890 )
69,60/0 1
11

-'

2.

3)

ill:, init

VI. Clasele de constructii din zone.

r,

Am aratat, la inceputul studiului zonificarei, ca se cere,


pentru reusita zonificarei, indeplinirea anumitor conditiuni de
aplicare, printre care cea mai importantii este stabilirea in
prealabil a densitatei populatiei si deci a densitatei locuintelor
sau cladirilor pe hectar in fiecare zona sau Cartier (subzonA)
Aceste densitati stabilite, le urmarim a fi respectate atAt prin
planul zonificarei cat si prin acela de detalii, cum si prin
:
regulamentele de aplicare a lor.
. . air

www.dacoromanica.ro

55

Hubbard 1) cere ca data cu zonificarea sa se stabileasca


si inaltimea cladirilor in raport cu largimile strazilor ei cu
prospectele cladirilor, sere a evita ceeace (Mosul numeste
(pirate skyscraper); sk se prescrie cum si unde se admit case
familiale, pentru 2 familii, etc. (clase de constructie).

Basset cere sa se stabileasca Impreuna cu zonificarea

alinierea cladirilor in raport cu gradinile de fatadk (frontyard)


cum $i tesiturile de la . colturile, strazilor, numite (vision
clearance.

Noi nu considerkm, de acord cu d. Nelson P. Lewis, 2) sufileak stabilirea numarului maxim de locuinte pe hectar in fiecare zona, caci numai acest sistem nu asigura o bunk repartizare

a spatiilor libere In jurul fiecarei cladiri. Ci, pornind de la


aceste densitati maxime de locuinte pe hectar, le asigurkm
spatiile libere Inconjurktoare prescriind a$a zisele distante

minime de vedere (prospect), modul de grupare al cladirilor,


suprafetele maxime de construit pe o proprietate cum si final-

timile maxime de admis la cladiri in diferite cartiere

pe

diferite astazi. Aceite elemente se precizeaza pe tale de regula-

mente. Sistemul nu este de cat uuul similar cu clasele de


constructie germane.
In zonele industriale, de depozite si cele militare, vom rasa
mai multi libertate in ce priveste limitele (densitatei fonduare' 3)
a locuintelor. Aceastri densitate trebuie fixate in fiecare cartier

avand in vedere repartitia viitoare a numarului total al populatiei pe suprafata orasului. In zona afacerilor vom stabili
numai Inaltimi In raport cu largimile strazilor i suprafetele
maxime de construit, admitand acolo un numkr global de
locuitori.
Am vazut c populatia orasului In 1930 a fost de circa 560.000

locuitori, deci a prezintat o densitate medie de circa 110


lodhectar, iar pentru viitor am admis 850.000-900.000 locuitori.

Results ea ar fi sa se dubleze aproape populatia orasului


afar( de aceia a suburbanelor.1')V PO: u v

oa-u ,008 I vit )ncl


,,lin)51 ij00.07g
)

1) Hubbard: op. cit.*


_
HI
IJ
2) Nelson P. Lewis: op. cit. >
3) Denumim densitate fonduarii, densitatea pe hectarul de teren do- i
meniu privat, destinat constructiei, inclusiv curtile.
, I (,it'
..

www.dacoromanica.ro

56

Cum repartizam acest supliment de populatie in report cu


situatia actuate? Revine sa rezolvam problema distributiei
viitoare a diferitelor clase de constructie pe diferitele zone
de constructie ale orasului.
Am spus ca vom cauta s eliminam cat mai mult locuintele

din zonele de afaceri si din cele industriale on de depozite.


Asa dar acele zone, care dupA zonificarea propusa mai sus ar
oeupa cam 860 ha. nu vor cuprinde o densitate importanta de
locuitori permanenti. Vom scadea din totalul de 900.000 locuitori cam 150.000, ca locuind permanent In viitoarele cartiere

de afaceri, in cele industriale sau de depozite. Zona militara

nu intra in calculul populatiei, dupa recensarnant, caci s'a


socotit populatia de aci ca flotanta. Deci cea mai mare parte
din cei circa 900.000 locuitori in viitor, adica de fapt circa
750.000, ii vom repartiza ca permanenti pe restul de circa
4700 hectare, in cartierele cu locuinte colective, de vile si de
locuinte populare.

1,
I

Statisticele ne arata ca In cartierele cu locuinte colective


densitatea locuitorilor este mai mare de cat cea din cartierele
cu locuinte eftine, iar la acestea ultime, mai mare de cat cea
din cartierele de vile. Recensamantul din 1930 ne arata ea
in Bucuresti densitatile acestea variaza Intre 120 si 190 locuitori pe h. a. In cartierul locuintelor colective ; intre 50 locuitori

pe h. a. si 200 locuitori pe h. a. In cartierele populare; si intre


40 si 80 loc/ha. in cartierele de vile. Vom admite cu oarecare
elasticitate, tinand seams de largimile de strati variabile, de
suprafetele curtilor, etc. necesare, o densitate medie S in

cartierele de vile, alta 2 8 In cele cu locuinte populare si


de 3 3 In cartierele cu locuinte colective. nand apoi calculul
pe suprafetele repartizate acestor cartiere gasim ca densitatile
medii rotunjite vor fi in viitor 220 loc/hect. In cartierul locuintelor colective ; 140 loc/h. a. In cartierele populare si 80
loc/h. a. in cartierele de vile, astfel ca pe suprafetele de respectiv 1500, 2650 si 650 ha. vor intra respectiv 330.000 locuitori, 370.000 locuitori, si 50.000 locuitori. In aceleas zone

actualmente, dupe recensamantul din 1930, intra respectiv


.

circa 150.000 locuitori, 280.000 i 24.000 locuitori, adica total


454.000 locuitori, fats de 750.000 In viitor, deci cu circa

www.dacoromanica.ro

57

330.000 locuitori mai putin. Rezulta a in cartierul de locuinte


de raport se va spori densitatea In general ; In unele cartiere
populare s'a intrecut chiar de acum media, ca qi in unele
cartiere de vile (cartierul Bonaparte). Mai departe, considerand
familia de 5 membri In mediu in cartierul de cradiri de raport,
de 6 membrii in cartierele populare. si de 4 membri In cele

de vile, densitatea locuintelor pe hectar va fi de .respectiv


44,24 yai 20 2). Cum in cartierul locuintelor colective terenul
este aproape complect lotizat, si. cum plana 17 ne arata ca"
in acest cartier terenul particular ocupa acum cam 750/0. din

total, rezulta ca densitatea fonduara a locuintelor va trebui


sa fie de fapt in acest cartier de cira 59, fie 60 locuinte pe
hectar. In cartierele de locuinte populare gasim ca lotizarile
nu sunt Inca completate, dar nisi aici nu vom admite ca terenul particular sa intreaca 700/0 din total, In aceste cartiere
find nevoie de gradini i terenuri pentru jocuri de copii,
deci densitatea fonduara a locuintelor in acest cartier revine
la circa 35 locuintelhectar. In fine, in cartierele de vile vom
admite ca spatial particular sa cuprindA eel malt 650/0 din
totalul suprafetei, aa dar densitatea fonduara va fi aici de
c

circa 30 locuinte/hectar 3).

acum trecem la determinarea suprafetelor maxime de


admis a fi construite pe un lot.
In cartierul locuintelor colective, cu 750/0 teren particular
unde media fonduara va fi de 60 locuinte pe hectar, i unde
am constatat ca sunt acualmente cam 15 proprietati pe hectar
avand fiecare proprietate o medie de circa 500 m. p. teren,
rezulta ca pe fiecare lot vor putea intra cam 4 locuinte. Pe
de alta parte o locuinta cu anexele ei ocupand cam 150 m. p.
iar strazile avand In media In acest cartier 12 m. largime,
rezulta ca inaltimea de admis a cladirilor va fi 3-4 caturi.
Aa dar aci vom admite sa se construiasca, 3/10-4/10 din
.

suprafata lotului.

ii

wilt)

1) Londra are o densitate medie de 120 loc/ha. in metropolit, care in f)


ultimul timp area o tendenta de solders.
2) Legea englea admite cifra standard de 17 locuinte pe hectar, iar
congresul dela Paris de 20 pe hectar.
3) Fate de aceste not cifre urmeagli sa introducem usoare modificari
la calculul spatiilor verzi de care ne-am ocupat and am tratat delimitarea orasului.

www.dacoromanica.ro

58

Pentru cartierele de locuinte eftine cu 700/0 teren particular,


cum gasim in cele aproape completate cu case, se afla acum
cam 14 proprietati/hectar, ei rezulta ca proprietatea are o
suprafata medic cam de 500 m. p. Cum in asemenea cartiere
densitatea fonduara va trebui sa fie de 35 locuinte/hectar, iar
locuintele sa fie familiale, rezulta ca loturile vor ramftne nu
de 500 m. p. ci de 200 m. p., suprafete care sunt potrivite
pentru asemenea locuinte, deci putin cam mici. Daca admitern
locuinte on parter de 100 m. p. rezulta ca trebuie sa admitem
sa se construiasca maximum 5/10 din suprafetele loturilor. r
La casele cu etaj, dar tot familiale, suprafata constructiei
scade i deci am putea admite a se construi cel mult 4/10
din suprafata lotului. Locuinte cu mai mult de 2 caturi nu
se vor permite in acest cartier
nici mai multe locuinte
pe un lot.
In cartierele de vile gasim acum cam 10 cladiri pe hectar,
deci la proportia de 650/o suprafata particular% revin loturi
de circa 650 m. p. Dar cum si in aceste cartiere locuintele
ar trebui sit aiba caracterul de locuinte pentru o singura fa.

cum densitatea fonduara este de 30 locuinte pe


hectar, rezulta ca marimea loturilor va fi numai de circa
220 m. p. ceeace este prea putin pentru vile, caci acestea
trebuie sa fie retrase de la strada, izolate si cu gradini particulare. Aa dar vom admite ca vila sa cuprinda in mediu
milie, si

2 locuinte, qi deci In genere sa alba doua caturi, eventual la


fiecare cat date o locuinta. In acest caz suprafata lotului ar fi
de circa 430 m. p. iar fiecare apartament ar ocupa cam 180200 m. p. Aa dar propunem pentru acest cartier ca suprafata
maxima construita sit; fie 5/10 din suprafata lotului.
b
Cu aceste inaltimi insolarea locuintelor spre strada este
asigurata in toate cartierele si aproape In tot timpul anului
pentru strazile de 12 m. largime. Pentru strazile mai inguste
va trebui neaparat sit impunem gradinile de fate& (retrageri).
In spre vecini insolarea se asigura, macar partial, prin retrageri
de la hotar cu cel putin jumatate din inaltimea casei, de am,
r) LIP
bele parti.
.

r.

In principiu pe acela lot nu se vor admite mai multe


ir

"'

19

www.dacoromanica.ro

Iv;

IY1

59

corpuri de cladiri, cifrele de mai sus Hind date pentru unitati


de loturi.
I
JO

Dace o proprietate din un cartier de locuit cuprinde un


numar de unitati de loturi, vom admite a se construi un maximum

de numar de locuinte corespunzator acelui numar de unitati.


Proprietatile mai mici (sub unitatea de lot) ar fi de comassat.
Chestiunile de grupare a cladirilor sau a curtilor, mai ales
spre miezul blocurilor, s. a. asemenea, vor forma obiectele
studiilor de detaliu, caci solutiile vor varia cu forma fiecarui
bloc, dupe strada si cartier.
,
Exceptional in cartierul de afaceri vom putea admite o suprafata mai mare construita din lot, adica in loc de 3/10-4/10
din lot, se va putea merge pane la 5/10, iar Inaltimile cladirilor
sa nu treaca largimea stradei. Prospectele vor fi tot de 1/2
din inaltimea cladirei si de fiecare parte a hotarului, iar curtile
se vor grupa tot pe blocuri. In cazuri cu totul speciale vom
admite si cladiri pang la 60 m. inaltime 1), data area cladire
va fi si va ramane izolata de jurimprejur si respects un prospect

de toate partile eel putin egal cu inaltimea cea mai mare


a cladirei.

In zonele industriale nu se vor admite loturi mai mici ea


3000 m. p.
Pentru comunele' suburbane am aratat, and ne-am ocupat
cu delimitarile, ea nu vom admite o densitate mai mare de
20 locuinte pe hectar, iar procentul proprietatei particulare
.

nu va fi admis mai mare ca 700/0 din total. Asa dar densitatea


fonduara va fi de circa 28 locuinte pe hectar. Locuintele vor
fi familiale, cu parter sau eel mutt cu doua caturi. Loturile

vor avea deci cam 250 in. p. Rezulta ca vom admite un


maximum de constructie de 4/10 din suprafata lotului la casele

numai cu un cat, si de 3/10 la cele cu doua caturi.


Recensamantul din 1930 ne arata ca in suburbane densitatea

actuala medie a locuintelor pe hectar variaza lntre 4 si 10,


b
suburbanele *erban Voda si Lupeasca fiind cele mai dense.
Cu 20 locuinte pe hectar si admitand case membri intr'o
locuintU familiale, vom avea in suburbane o densitate medie.

de 120 locuitori pe hectar, fate de 20-53 cum se afla acum


1) C. Sfin(escu: cTransformarea constructive a Capitalei, (1921 pag. 22).

www.dacoromanica.ro

60

Astfel ca populatia totala in suburbane, care acum este de circa


67.000 locuitori, se va putea urea pe aceia0 suprafata ocupata
astazi la 220.000 locuitori.
Cum duo' programul de extensiune am admis in suburbane
o populatie viitoare de maximum 450.000 locuitori, rezulta
ca zona de extensiune a fiecarei suburbane va fi eel putin

egala cu cea actuala a vetrei comunei respective, la care se


va adaoga si eventuala suprafata destinata zonei industriale.
Ca rezumat intocmim urmatorul tablou :

'1

-tat,

Locuinte colective

Locuinte p.opulare .

Vile

r.

,..

.
.

-,.

'-

30

In suburbane
i

CO

35

28
i

3000 vari-

)1

____
'

500

4
1

430

Prospect
3

5/10 1/2 h.

abil
variabil

200

250

pe lot

1
P

conatruibilli

math'
1

Li

Afaceri

it

zite

,i7i.

gc".

,.,

Industriard sau de depo-

1,

E6

7,......

In m. p.

, ir-litio;,..

lui unitato

...,1, - .

. ,ii

_L

hi

g-"2,,i1

Supraf. lotu-

Zona sau cartierul

loc. pe
lotul unitato

N-rul caturilor chidirci


tip
L
Supmfata
maxima

5/10 1/2 h.

1//1100

t/i1u0)

1/2 h.
1/2 h.

5/10 1/2 h.

f 3/10

t 4/10

1/2

'

h.

i-

Comassarile de facut vor rezulta din aplicarea acestui tablou.


Pentru Berlin, regulamentul din 3 Noembrie 1925 stabileste
proportiile urmatoare ale suprafetelor ce se admit a fi construite

cu locuinte pe un lot:

la cele cu anexe;
turf

' 10'

30

10 la cladirile izolate tetra' anexe i 1/5


,

,v

'

la cladirile constructii inchise cu 2 ca-

--

4
4
la cladirile inchise cu 3 caturi
caturi;
10
10

dirile inchise cu 4 caturi si

10

la cla-

5 6 la cladirile inchise cu
10

10

5 caturi. La toate cladirile se admit anexe sau industrii in


curte (din cele ce se admit in zonele respective), dar locuinte
in curte nu se admit de' cat acolo unde se fixeaza clAdiri cu
4 O. 5 caturi (Koeppen).
.1*
A1100 Anacruol
.

www.dacoromanica.ro