https://www.youtube.com/watch?

v=l2P05qHxrT0
https://www.youtube.com/watch?v=0zZYc2M_dMk
https://www.youtube.com/watch?v=SvTSumyQl94
https://www.youtube.com/watch?v=hDUTR4IecMQ
https://www.youtube.com/watch?v=e3sxDT5RFko
 Regenerare urbana
• Oraşele se confruntă cu o mulţime de probleme:
• clădiri de locuinţe degradate,
• centre istorice în paragină,
• zone industriale abandonate,
• spaţii publice neîntreţinute,
• infrastructură degradată sau inexistentă uneori,
• servicii urbane nesatisfăcătoare,
• transport public ineficient,
• spaţii verzi insuficiente sau neîntreţinute,
• aglomerare,
• poluare,
• şomaj şi excluziune socială,
• rate ridicate ale criminalităţii.
 Regenerare urbană - definiţii
• Regenerarea urbană înseamnă intervenţia autorităţii publice în
zonele urbane aflate în dificultate, care sunt situate într-un cadru urban
constituit, dar nu reuşesc să iasă dintr-un proces continuu de degradare
– poate fi vorba de
• cartiere de locuinţe,
• de situri industriale sau
• militare dezafectate sau
• de centre istorice.
• Aceste zone au nevoie de relansare economică, de reinserţia socială
şi economică a locuitorilor, de ameliorarea calităţii mediului
urban. Este vorba de zone ce pot fi delimitate cu precizie în cadrul
oraşelor. (Ginavar, A., Blum,I., Marin, V., Popliceanu, E., Gherghinescu, O., Vrabete,
M., Frentz, G., (2007), Ghid informativ privind regenerarea urbană – principii și practici
europene, MDLPL)
 Regenerare urbană - definiţii
• Regenerarea urbană reprezintă aducerea la viaţă a
zonelor urbane cu efortul cooperativ al
municipalităţilor, proprietarilor şi a altor actori
implicaţi cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile de trai,
de a creşte calitatea mediului şi a climatului social şi
de a întări economia locală. (http://www.regenerareurbana.ro/wp-
content/uploads/2012/02/ regenerare-urbana.pdf)

• Regenerarea urbană este o acţiune care conduce la

soluţionarea problemelor urbane şi găsirea unei
îmbunătăţiri de lungă durată pentru condiţiile
economice, fizice, sociale şi de mediu într-o zonă
care trebuie schimbată (Roberts, P.W, Sykes, H., (2000), The
evolution, definition and purpose of urban regeneration, Urban Regeneration. A
handbook. Sage).
 Regenerare urbană - principii
• Printre principiile general acceptate ale regenerării urbane
se regăsesc următoarele:
• se bazează pe analiza adecvată a condiţiilor locale;
• urmăreşte o schimbare simultană a stării fizice a clădirilor,
a structurii sociale, a bazei economice şi a condiţiilor de
mediu;
• este în concordanţă cu obiectivele dezvoltării durabile;
• stabileşte obiective clare şi cuantificabile;
• utilizează eficient resursele naturale, economice şi umane
disponibile.
 Regenerare urbană- istoric
• Noţiunea de „regenerare urbană” a apărut în anii 1960 în
S.U.A., o dată cu alocarea pentru activitaţi de afaceri a
terenurilor abandonate din zona fostelor porturi (în oraşe
ca Boston, Baltimore, New Orleans).
• Un proces similar a avut loc în anii 1980 în Europa (în
zona docurilor din Londra, şi la Barcelona), prin
transformarea zonelor cu profil maritim - fostele depozite
sau zone portuare în zone cu mixitate funcţională.
• Începând cu anii 1990, proiectele de regenerare s-au extins
şi pentru alte categorii de zone urbane, adesea dens
populate, eterogene din punct de vedere funcţional, dar
confruntate cu numeroase disfuncţii la nivel urban.
 Regenerare urbană
• În general, există trei categorii de motivaţii pentru care se
demarează procesul de regenerare urbană:
• - Iniţiativă de necesitate: după o lungă perioadă de
abandon al unui teren părăsit (docurile londoneze) sau în
cazul degradării severe a condiţiilor de trai în zonă
• - Iniţiativă de oportunitate: investiţii publice sau private
pentru un proiect de amploare (Barcelona, Atena )
• - Iniţiativă de prevenire / prospecţie: în zone unde
mediul social şi economic s-au deteriorat
Istanbul –proiect de regenerare
 Palermo, the District “Z.E.N.”, before and after the
project of urban regeneration
 Regenerare urbană
• Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu
privire la delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni de
regenerare urbană.
• Aceste zone vor fi delimitate pe limite cadastrale și vor cuprinde zone
omogene din punct de vedere funcțional, ce necesită implementarea unor
operațiuni integrate, caracterizate de una sau mai multe dintre următoarele
situații:
• a) zone centrale;
• b) zone istorice;
• c) zone construite protejate;
• d) zone din mari ansambluri de locuit;
• e) zone locuite de comunități defavorizate, inclusiv așezări informale;
• f) zone de reconversie funcțională:
– - situri industriale dezafectate;
– - situri militare dezafectate;
– - situri cu infrastructuri majore dezafectate.
 Regenerare urbană

• Regenerarea urbană promovată de Uniunea Europeană, cu

variaţii de vocabular în documentele europene -
regenerare, reabilitare, renovare urbană - desemnează un
set de principii de acţiune care au ca obiectiv să
contribuie la dezvoltarea durabilă a oraşelor.
• Regenerarea urbană a evoluat de la simpla
renovare/reabilitare a infrastructurii învechite sau a
fondului construit, spre restructurarea ţesutului urban,
înnoirea economiei urbane sau a imaginii oraşului, cautând
să mărească gradul de interacţiune şi echitate socială, de
participare a localnicilor şi integrare a lor socio-
profesională într-un context multi-funcţional.
 Regenerare urbană
• Regenerarea urbană necesită
o abordare integrată a
tuturor sectoarelor de
intervenţie, pentru ca
operaţiunile urbane
respective să fie făcute în
scopul dezvoltării durabile.
• Regenerarea urbană necesită
o bună guvernanţă locală,
în sensul transparenţei în
procesul de luare a deciziilor
politice, al parteneriatului
între actorii publici şi
sursa
privaţi, participării
populaţiei asupra căreia
proiectele de regenerare
urbană vor avea impact.
 Regenerare urbană
O bună guvernanţă urbană se exprimă prin:
– capacitatea actorilor implicaţi într-un proiect de a-şi distribui
responsabilitatea în cadrul proiectului şi de a crea un cadru
colectiv de acţiune;
– capacitatea de a stabili o viziune strategică comună care să
asigure liantul între actorii operaţionali ai proiectului (cei care
pun proiectul în aplicare) şi nivelul deciziei politice (care
susţine coerenţa pe termen mediu şi lung a proiectului), în
jurul unui proiect care e capabil să motiveze şi să mobilizeze
toţi actorii.
• Legatura dintre guvernanţă şi proiectul integrat de regenerare
urbană, se găseşte la nivelul modalităţilor de gestiune a
proiectului. O bună guvernanţă presupune existenţa unor
mecanisme organizaţionale şi operaţionale capabile să
implementeze procedurile de negociere şi comunicare ale
proiectului de regenerare urbană.
 Renovare urbană
• Pe măsură ce regenerarea urbană a devenit din ce în ce mai
complexă, s-a conştientizat rolul din ce în ce mai important al
dezvoltării urbane în cadrul politicii de dezvoltare durabilă
(Agenda 21), ajungându-se la includerea noţiunii de regenerare
urbană durabilă în cadrul Politicii de Coeziune a Uniunii
Europene.
• Prin integrarea noţiunii de regenerare urbană în problematica
Politicii de Coeziune, se stabileşte o interdependenţă între oraşe şi
regiuni; o regiune se va dezvolta dacă oraşele se dezvoltă, iar
oraşele vor prospera dacă prospera şi regiunile din care fac parte.
• Oraşele nu acţionează izolat, ele vor influenţa puternic şi zonele
rurale din imediata lor vecinătate, lucru ce se doreşte a genera un
sistem urban policentric şi echilibrat, precum şi un parteneriat
puternic între zonele urbane şi cele rurale (se depăşeşte, astfel,
concepţia învechită legată de dualismul dintre sat şi oraş)
 Regenerare urbană
• Abordarea regenerării urbane este în strânsă relaţie cu
principiile dezvoltării urbane durabile care susţin
limitarea extinderii teritoriului urbanizat şi refolosirea
resurselor funciare deja urbanizate.
• Reîntoarcerea în centrul istoric, folosirea tuturor spaţiilor
disponibile după retragerea industriei, ameliorarea
condiţiilor în cartierele deja constituite sunt teme ale
dezvoltării urbane durabile pentru că reprezintă o utilizare
eficientă a resurselor disponibile în plan local.
• Acest aspect este subliniat şi de documentele de politică
europeană: “regenerarea urbană trebuie să servească drept
scop al dezvoltării durabile prin reutilizarea terenurilor
deja valorificate prin construcţii existente, conservarea
siturilor naturale. Trebuie să urmărească obiective precise
ca ameliorarea accesibilităţii, eficienţă energetică,
participarea cetăţenilor”
 Obiectivele regenerării urbane
• Ameliorarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei
• Prezervarea capitalului investit
• Păstrarea compoziţiei demografice a
populaţiei
• Stimularea dezvoltării industriei de construcţii
şi furnizarea locurilor de muncă
• Prezervarea patrimoniului şi a tradiţiilor
culturale
• Contribuţii la dezvoltarea durabilă
• Întărirea structurilor democratice
 Declaraţia de la Toledo (2010)
• pentru realizarea unei regenerări urbane integrate trebuie urmărite următoarele
aspecte:

• Din perspectiva mediului

• - reducerea nevoilor de transport prin promovarea proximitaţii, prioritizarea
mijloacelor de transport non-motorizate; susţinerea unui transport public
eficient şi ieftin accesibil tuturor;
• - stimularea eficienţei energetice în clădirile existente;
• - îmbunătaţirea administrării resurselor materiale şi a energiei; reducerea
amprentei lăsate asupra mediului;
• - promovarea energiilor regenerabile şi implementarea lor în oraşe;
• - reciclarea terenurilor (prin intermediul regenerării urbane, dezvoltarea şi
refolosirea terenurilor abandonate sau neutilizate, etc.) ca o strategie cheie
pentru a contribui la reducerea consumului de teren şi, în consecinţă,
combaterea expansiunii urbane;
• - protejarea zonelor naturale, a peisajelor, pădurilor, a resurselor de apă, a
zonelor agricole etc. din jurul oraşelor şi întărirea legăturilor dintre aceste zone
şi oraşe (de exemplu, prin intermediul centurilor verzi şi/sau a coridoarelor
conectate şi în continuitate cu reţelele de parcuri şi spaţii publice),
„reînverzirea” oraşului existent etc.
 Declaraţia de la Toledo (2010)
• Din perspectiva aspectelor sociale pentru combaterea
segregării spaţiale şi a marginalizării sociale
• - integrarea imigranţilor, asigurând egalităţi de şanse în educaţie
• - formare profesională orientată spre cerere
• - asigurarea disponibilitaţii şi accesibilitaţii serviciilor

• Din perspectiva aspectelor economice

• - creşterea investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă în cercetare
şi dezvoltare
• - stimularea unei economii bazate pe cunoaştere, creativitate,
excelenţă şi inovaţie, întărind dezvoltarea endogenă şi
diversificând sistemele de producţie locală, în paralel cu
pregătirea adecvată a pieţei forţei de muncă prin programe
educaţionale şi de formare pentru muncitori.
• - reabilitarea clădirilor, îmbunătăţirea fizică şi modernizarea
infrastructurii reprezintă nu doar cerinţe esenţiale pentru
atractivitatea unui oraş, ci şi sectoare în care nevoia de forţă de
muncă este mare şi deci reprezintă o nouă sursă potenţială de
locuri de muncă, care pot ajuta la absorţia şomerilor.de parcuri
şi spaţii publice), „reînverzirea” oraşului existent etc.
 Declaraţia de la Toledo (2010)
• Din punct de vedere cultural, arhitectural şi al planificării urbane
• - pe lângă protejarea patrimoniului dintr-o perspectivă fizică, este necesară
garantarea atractivitaţii şi capacitaţii obiectului de patrimoniu de a fi locuit
• -stimularea eco-eficienţei şi a facilităţilor clădirilor
• - rezolvarea problemelor de accesibilitate, creşterea calităţii diversităţii şi
identităţii arhitecturale.
• - revalorizarea spaţiilor publice deteriorate şi crearea de noi spaţii
deschise, împreună cu protejarea sau recalificarea formelor arhitecturale va
conduce la creşterea atractivităţii pentru afaceri şi forţă de muncă
specializată şi la identificarea localnicilor cu mediul urban din care fac
parte.

• Din punctul de vedere al guvernanţei

• - alocări mai eficiente şi eficace a resurselor publice, creşterea participării
directe a cetăţenilor, dar şi a implicării, angajării şi responsabilizării
acestora,
• - întărirea cooperării şi sinergiei, a guvernanţei la niveluri multiple şi a
abordării integrate
 Etapele realizării unui proiect de regenerare
urbană
• Iniţierea şi pregătirea procesului de planificare a
operaţiunilor de regenerare urbană
• - identificarea şi selectarea zonei de intervenţie;
• -identificarea partenerilor relevanţi, definirea
responsabilităţilor, configurarea şi instituţionalizarea
parteneriatului pentru implementarea proiectului (crearea
Comitetului de Coordonare din cadrul primăriei, identificarea
actorilor cu responsabilităţi în procesul de regenerare –
crearea Grupurilor de Lucru Sectoriale, crearea Comitetului
Consultativ);
• - organizarea procesului de planificare şi a calendarului de
lucru;
• - formularea planului de comunicare.
 Etapele realizării unui proiect de regenerare
urbană
• Actorii implicaţi în procesul de regenerare
• Actorii sectorului public: autorităţile publice
• Actorii sectorului privat: experţi în diversele domenii implicate în
dezvoltarea urbană (urbanişti, sociologi, antropologi, jurişti, economişti,
ecologi, geografi, peisagişti, arhitecţi, ingineri), societăţi comerciale şi regii
autonome furnizoare de servicii în zonă, corporaţii şi firme, asociaţii ale
firmelor (patronate), instituţii financiare.
• Actorii societăţii civile proprietari de clădiri şi terenuri din zonă, utilizatori-
persoane fizice şi juridice care îşi desfăşoară activitatea în zonă,
proprietari/asociaţii de proprietari, chiriaşi/asociaţii de chiriaşi, Media,
Organizaţii non-guvernamentale naţionale şi internaţionale (asociaţii de
cartier în zona de intervenţie, asociaţii profesionale, de protecţia mediului,
de sprijin pentru grupurile sociale defavorizate, de protecţie a patrimoniului
etc), şcoli şi universităţi, reprezentanţi ai bisericii, reprezentanţi ai uniunilor
sindicale.
 Etapele realizării unui proiect de regenerare
urbană
• Elaborarea Documentaţiei aferente regenerării urbane
• - analiza multicriterială a zonei (din punct de vedere
demografic, social, economic, urbanistic, istoric, arhitectural, al
infrastructurii, al factorilor de mediu, al regimului de
proprietate, al siguranţei etc.), formularea viziunii, a
obiectivelor strategice, formularea politicilor, programelor şi a
proiectelor;
• - consultarea populaţiei în diverse etape;
• -identificarea şi asigurarea surselor financiare necesare
implementării proiectului integrat de regenerare urbană (buget
de stat, buget local, fonduri UE, fonduri private, obligaţiuni
municipale, credite bancare), realizarea montajului financiar
(obţinerea creditelor, construirea parteneriatelor etc),
elaborarea planului de investiţii publice privind proiectul.
 Etapele realizării unui proiect de regenerare
urbană

• Implementarea proiectelor de investiţii

• - crearea cadrului instituţional de implementare a
proiectelor;
• - elaborarea studiilor necesare executării proiectelor şi
obţinerii finanţării din fonduri europene, autorizarea
proiectelor;
• - executarea construcţiilor, amenajărilor;
• - informarea periodică a populaţiei asupra stadiului
implementării proiectelor.
 Monitorizarea şi evaluarea proiectului
integrat de regenerare urbană

• monitorizarea implementării proiectelor;

• evaluarea pe baza indicatorilor de proiect;
• informarea periodică a populaţiei asupra stadiului
implementării proiectelor şi asupra rezultatelor evaluării.
 Proiect regenerare urbană- Docurile
Londoneze
• În secolul 19 Docurile Londoneze erau cele mai aglomerate din lume.
• În jurul docurilor s-au dezvoltat multe industrii care foloseau bunurile
importate.
• Locuirea era de densitate mare și de calitate scăzută (zona veche a
orașului).
• În anii 1950 - navele devin mai mari și nu pot mai pot ajunge la docuri.
• Până în anii 1970, zona s-a degradat, cu puține locuri de muncă, puține
servicii și condiții de viață proaste.
• Mulți oameni au fost forțați să plece din zonă pentru a căuta un loc de
muncă + o calitate a vieții mai bună. Acest lucru s-a datorat faptului că
locurile de muncă tradiționale din docuri au fost pierdute (manuale,
necalificate și prost plătite), iar cele mai multe locuințe nu aveau facilități
de bază (dotări tehnico-edilitare cum ar fi apa, canalizarea, electricitatea
etc.) și erau situate într-un mediu poluat.
 Proiect regenerare urbană- Docurile Londoneze
• În 1981 a fost înființată London Docklands Development
Corporation (LDDC) pentru a încerca să îmbunătățească
condițiile sociale, de mediu și economice ale zonei.
• LDDC și-a stabilit 3 obiective principale:
– 1. imbunătățirea condițiilor sociale prin crearea de noi
locuințe, facilități de agrement și îmbunătățirea facilităților
comerciale.
– 2. imbunătățirea condițiilor economice prin crearea de noi
locuri de muncă și prin îmbunătățirea sistemului de
transport (în interiorul și în interiorul zonei).
– 3. imbunătățirea condițiilor de mediu prin recuperarea
terenurilor abandonate, curățarea docurilor, plantarea
copacilor și crearea de spații de recreere.
 Proiect regenerare urbană- Docurile
Londoneze
• Ce îmbunătățiri s-au făcut după 1981?
• 1. Îmbunătățiri sociale
– Locuințe:
– au fost create 22 000 de case noi (multe dintre acestea au
fost depozite și au fost transformate în apartamente de
lux), 10.000 de case renovate
- În 1981 populația = 40.000
- În 2000 populația = 85.000
– Servicii:
– mai multe mall-uri, un colegiu și un campus pentru noua
universitate din East London și facilități de agrement:
portul de agrement, centrul național sportiv.
 Proiect regenerare urbană- Docurile
Londoneze
– Ocuparea forței de muncă
– - numărul de locuri de muncă a crescut ( în 1981 = 27.000 în 2000 =
90.000).
– - multe firme noi și instituții financiare, de ex. Bursa de Valori, ITV
Studios, birouri de ziare.
– - multe blocuri de birouri înalte - Canary Wharf.
• 2. Transport
• - Docklands Light legătură cu centrul Londrei.
• - Extensie metrou linia Jubilee.
• - City Airport.
• - mai multe drumuri noi, inclusiv M11.
• 3. Mediu
• -750 de hectare de teren degradat recuperat.
• -200.000 de copaci plantați.
• -130 de hectare de spații libere amenajate
 Proiect regenerare urbană- Docurile
Londoneze

• Efecte negative pentru populaţia locală

– Locurile noi de muncă au fost ocupate de persoane din afara zonei,
deoarece populaţia locală nu avea calificarea necesară —(o mulțime de noi
locuri de muncă au fost create în sectorul financiar / media – localnicii nu
erau suficient de calificați pentru a face aceste tipuri de meserii)
– O mulțime de locuințe noi, mult prea scumpe pentru localnici.
– Mai mulți bani au fost cheltuiți pentru asigurarea infrastructurii (birouri și
case scumpe) și un mediu curat - pentru angajații din birouri; decât pentru
necesitățile locuitorilor (de exemplu, spitalele și îngrijirea persoanelor în
vârstă, sănătatea + facilitățile educaționale pentru localnici).
– Poluarea aerului (praf) în timpul execuției
– Preturile in zona au crescut in general (de exemplu, in magazine, baruri
etc.) și datorită situației financiare mai bune a persoanelor nou venite.
– Persoanele nou venite nu s-au amestecat cu oamenii locali – au aparut
tensiuni în comunitate.
https://www.youtube.com/watch?v=eWkmDyEN70U
https://www.youtube.com/watch?v=aenprJ8FRhU
 Regenerare urbană - URBAN
• Fără a interveni direct în politicile urbane locale sau
naţionale, Uniunea Europeană urmăreşte obiectivul de
dezvoltare urbană durabilă în cadrul politicii regionale
(dedicată reducerii disparităţilor regionale şi finanţării
politicilor naţionale) prin intermediul programelor
tematice, printre care Proiectele Pilot Urbane, Programele
URBAN I şi II, finanţate din fondurile FEDR.
• Sprijinul comunitar condiţionează autorităţile locale să
respecte anumite orientări definite de Comisia Europeană.
 Regenerare urbană - URBAN
• In anumite ţări europene - Franţa, Marea Britanie, Spania
– politicile de regenerare urbană naţională, au existat
înainte de definirea politicilor de regenerare urbană la nivel
comunitar.
• Pentru ţările care nu au avut politici naţionale în acest sens,
de exemplu Grecia şi Portugalia, acest cadru de acţiune
transmis prin intermediul iniţiativelor comunitare URBAN
a reuşit să creeze la nivel local un nou mod gândire şi de
abordare a dezvoltării urbane.
 Regenerare urbană - URBAN
• Iniţiativa comunitară URBAN a fost un program european
de finanţare special creat pentru susţinerea operaţiunilor de
regenerare urbană. Între 1989 şi 1993, un număr 59 de
proiecte pilot au deschis calea către inovaţie şi experiment
în operaţiunile de regenerare urbană.
• În urma acestor proiecte pilot, între 1994 şi 1999,
programul URBAN I a finanţat 118 proiecte cu un buget
de 953 milioane euro. Iniţiativa URBAN I a urmărit să
sprijine acţiuni în cartiere defavorizate, pentru a rezolva
probleme de izolare, sărăcie, excluziune a locuitorilor prin
intervenţii care să amelioreze mediul fizic şi pe cel social.
 Regenerare urbană – Urban II
URBAN II (2000-2006) este o continuare a iniţiativei URBAN I şi-a propus
dezvoltarea unor modele inovative de regenerare economică şi socială a
zonelor urbane, prin finanţarea de proiecte pentru:
• îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin renovarea clădirilor şi amenajarea
spaţiilor verzi;
• crearea de locuri de muncă în domenii precum: protecţia mediului,
cultură, servicii;
• integrarea categoriilor sociale defavorizate în sistemele de educaţie şi
formare;
• dezvoltarea de sisteme de transport public care nu afectează mediul;
• crearea unor sisteme de management eficace al energiei şi utilizarea pe
scară cât mai largă a energiei regenerabile;
• utilizarea tehnologiei informatice.
 Regenerare urbană – Urban II
• Finanţarea programelor de tip URBAN II s-a realizat prin intermediul
Fondului European pentru Dezvoltare Regională,care a acoperit 75%
din total costuri în zonele urbane aflate în decalaj de dezvoltare (sub
incidenţa fostului Obiectiv 1 al fondurilor structurale, care acoperea
regiunile al căror PIB se situa sub nivelul de 75% din media
comunitară) şi, respectiv, 50% în restul regiunilor. De la un proiect la
altul, contribuţia europeană a variat între 3,5 şi 15 milioane de euro.
• Există consens între concluziile diverşilor autori asupra faptului că,
deşi cu o finanţare relativ redusă şi deşi doar un numar mic de oraşe a
participat în acest program, URBAN a avut o influenţă decisivă asupra
politicilor urbane la nivel european. Mai ales în domeniul structurilor
organizaţionale şi al procedurilor locale care s-au reformat
fundamental. Intervenţii din domenii variate de acţiune concentrate
asupra unor arii urbane dezavantajate, politici urbane integrate,
parteneriate între actorii din sfera publică şi cei din sfera privată sunt
caracteristici comune pentru toate proiectele URBAN.
 Regenerare urbană-URBACT

• Promovarea schimbului de bune practici între municipalităţile beneficiare

de finanţări URBAN se face în cadrul unui program de sine stătător –
Reţeaua Europeană pentru Schimb de Experienţă - URBACT.
• În cadrul programului URBACT http://urbact.eu/ s-au depus eforturi
semnificative pentru dezvoltarea abordării integrate și sistematizarea
componentelor necesare ale planurilor și strategiilor de acțiuni locale
integrate.
• URBACT are ca obiectiv general satisfacerea necesarului de informații în
procesul de eficientizare a politicilor de dezvoltare urbană durabilă,
facilitând schimbul de informații, oferind orașelor posibilitatea să
conlucreze în vederea rezolvării provocărilor urbane majore, susținând
orașele în dezvoltarea de soluții pragmatice, noi și durabile, care îmbină,
într-o abordare integrată, aspectele sociale, economice și de mediu și
facilitând schimbul de bune practici și experiențe între toți specialiștii
europeni implicați în domeniul politicii urbane.
PROIECT DE REGENERARE URBANĂ ÎN DORTMUND

• Context
• Zona din nordul localităţii Dortmund a fost supusa mai
multor intervenţii în ultimele decenii – interesul mutându-
se treptat de la simpla regenerare fizică către o abordare
integrată.
• Oportunitatea oferită de iniţiativa comunitară URBAN II a
fost folosită de autorităţile locale pentru a identifica în mod
sistematic omisiunile proiectelor de până acum şi de a
contura o nouă abordare integrată.
• O importanţă crescută a fost acordată dezvoltării
economice locale şi a elementelor de consolidare a
comunităţii locale şi organizaţiilor non guvernamentale din
zonă.
PROIECT DE REGENERARE URBANĂ ÎN DORTMUND

• Problematica
– proasta întreţinere a fondului locativ,
– insuficienţa spaţiilor verzi prevăzute din proiectarea
zonei,
– subdezvoltarea economică a zonei,
– lipsa diversităţii sociale,
– o rată a şomajului peste medie,
– populaţie îmbătrânită şi grupuri sociale cu venituri mici,
– lipsa facilităţilor culturale şi sociale, cu precădere
pentru copii şi tineri,
– lipsa facilităţilor pentru imigranţi – în special pentru
mamele şi tinerii fără pregătire şi fără perspectiva unui
loc de muncă.
PROIECT DE REGENERARE URBANĂ ÎN
DORTMUND
• Categorii de beneficiari pe tipuri de intervenţii:
– locuitorii, proprietarii de locuinţe şi oamenii de afaceri
din zona de acţiune a proiectului de regenerare urbană,
– copiii şi tinerii, imigranţii,
– şcolile şi ONG-urile din zonă care au fost ajutate să-şi
dezvolte activitatea astfel încât să contribuie la o
dezvoltare a zonei şi după terminarea finanţării prin
URBAN II.
• Un important pas la nivelul administraţiei a fost
conştientizarea faptului că zonele urbane cu multiple
deficienţe necesită o atenţie specială şi mereu se vor
confrunta cu numeroase probleme complexe.
 PROIECT DE REGENERARE URBANĂ ÎN
DORTMUND
• În timpul proiectului au fost luate următoarele măsuri:
– Îmbunătăţirea calităţii parcurilor şi a terenurilor de sport.
– Îmbunătăţirea reţelei carosabile şi a traficului auto şi
pietonal în zonele locuite.
– Îmbunătăţirea şcolilor.
– Îmbunătăţirea aspectului estetic al faţadelor, un proiect
realizat în cooperare cu artişti locali.
• Pentru buna desfăşurare a proiectului, autorităţile locale au
constituit o echipă interdisciplinară pentru a asigura
managementul proiectului integrat. În faza de implementare au
avut loc consultări permanente între subcontractanţi pentru a
asigura coeziunea şi coerenţa demersului.
PROIECT DE REGENERARE URBANĂ ÎN
DORTMUND
• Resurse financiare
– Fonduri Europene – URBAN II
– Fonduri naţionale şi regionale – Programul “Socially
Integrative City”
– Finanţări pentru activităţi culturale din partea
autorităţilor locale şi a guvernului regional
– Finanţări din partea Fundaţiei Alfried von Krupp pentru
formarea tinerilor
– Finanţări din partea Fundaţiei Yehudi Menuhin pentru
educaţie artistică pentru copii
 Regenerarea urbana – Portugalia-Porto

• Programul URBAN I pentru Porto s-a orientat pe "Vale

de Campanha" din partea de vest a orasului.
• Cu o populatie de 11 000, o zona cu o rata ridicata a
somajului, o lipsa de potential economic si probleme
sociale grave.
• Programul a avut scopul:
– Imbunatatirea conditiilor de viata,
– cresterea calitatii mediului, a zonei,
– consolidarea societatii civile.
• Totalul cheltuielilor este in valoare de 19.1 milioane de
EUR, din care 13.7 milioane de EUR au venit din partea
UE.
 Regenerarea urbana – Portugalia-Porto
• Proiectul "Azulejaria Comunitaria" a fost unul dintre proiectele
cheie ale programului URBAN I din Porto.
• Au fost organizate activitati speciale in scolile locale, cu scopul
de a implica direct copiii si tinerii in procesul de regenerare
urbana.
• Proiectul a implicat copii si tineri de la scolile locale, ce au creat
panouri de tigla, care au fost folosite pentru a decora si
personaliza diferite cladiri din interiorul "Bairro do Cerco", un
raion de locuinte sociale locale.
• Proiectul a avut parte de o participare intensa a populatiei locale
ce a dezvaluit o noua dinamica in felul in care locuitorii au
relatat despre imprejurimi.
• Acest proiect demonstreaza cum regenerarea poate fi combinata
cu introducerea de activitati sociale. Proiectul reprezinta o parte
din programul de regenerare urbana pentru "Bairro do Cerco",
care a inclus, de asemenea, planificarea si crearea de spatii
publice si spatii verzi.
 Regenerarea urbana – Portugalia-Porto
• Proiectul “Imprastiati vorba - Autobuzul angajarii”
• Primul pas pentru a gasi un loc de munca este de a afla unde sunt locuri vacante.
• In Vale de Campanha in Porto, un autobuz a fost transformat intr-un centru de
informatii mobile de ocupare a fortei de munca si de formare.
• Autobuzul angajarii aduce informatii despre diferite cartiere cu noi locuri de
munca, programe de formare si sprijin pentru infiintarea unei afaceri.
• Utilizarea limitata a resursele financiare si umane si a informatiilor, devine brusc
mult mai accesibila pentru un numar mare de oameni.
• Un autobuz face ca ocuparea fortei de munca, formarea si informatiile sa fie
mult mai accesibile in Valea de Campanha in Porto.
• Intr-un an si jumatate, autobuzul, care este dotat cu sala de asteptare si una de
birou, a contactat oameni, in mai multe domenii in Valea de Campanha.
Interesul aratat a fost atat de mare in una din localitatile din vecinatate, Cerco do
Porto, incat a fost creat un Club de ocupare a fortei de munca.
 Regenerarea urbana – Portugalia-Porto
• Lectiile invatate de la difuzoarele autobuzului au fost transferate Clubului.
Mai mult de atat, un total de 135 de oameni au gasit locuri de munca, datorita
Clubului.
• Autobuzul si cluburile nu se ocupa doar cu furnizarea de informatii; de
asemenea, ele colecteaza informatii despre vizitatorii lor. Datele sunt folosite
pentru a proiecta cursuri si training-uri de instruire relevante si utile pentru
oamenii din zona.
• Au avut loc sapte cursuri de formare care implica 60 de persoane.
Recunoscand valoarea clubului, Institutul de ocupare a fortei de munca a
orasului a fost de acord sa acopere costurile de personal in viitor.
• Autobuzul poate fi utilizat in mai multe orase europene pentru imprastierea
de informatii despre proiecte si alte scopuri. In Porto, in prezent este utilizat
pentru a pastra date actualizate cu referire la rezidenti si afaceri, proiecte in
cadrul programului URBAN.
• In special, Fundatia, care ruleaza programul in Porto, utilizeaza autobuzul
pentru a incuraja institutiile publice, companiile private, grupurile si
persoanele fizice si cetateanii de a se alatura si a se implica.
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 Principalele scopuri ale proiectului în orașul Banska

Stiavnica au fost:
 Elaborarea documentelor de dezvoltare strategică a
comunității locale;
 Implementarea a două proiecte pilot legate de revitalizarea
obiectivelor istorice. Acțiunile de revitalizare urbană
acoperă regenerarea spațiilor publice prin oferirea de noi
funcțiuni clădirilor vechi, în urma procesului de renovare.
 Probleme majore ale orașului în opinia locuitorilor:
 centrul orașului nu este suficient de animat cu excepția perioadei 8 am – 5 pm
(programul de lucru al instituțiilor);
 nu există suficiente spații publice (deschise sau acoperite).
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 Probleme în opinia reprezentanților mediului de

afaceri:
 nevoia unei dezvoltări locale orientate mai mult spre utilizarea moștenirii culturale și
încurajarea turismului;
 scăderea numărului de vizitatori;
 lipsa spațiilor/terenurilor pentru realizarea unor investiții industriale/de servicii de
mari dimensiuni;
 dificultatea reorganizării traficului (în special pe arterele majore) datorită lipsei de
spațiu din centrul orașului (inclusiv spații de parcare);
 lipsa spațiilor de parcare reprezintă o limitare pentru vizitatorii orașului, mai ales în
perioada organizării unor evenimente locale/ festivaluri.
Sursa internet
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 Principalele aspecte luate în considerare au fost legate de:

economie, turism, demografie, locuințe, utilizarea
terenului, patrimoniul cultural, protejarea mediului
natural, cadrul legislativ, structura
administrativă/organizatorică.
 Documentul prezintă principalele tendințe, fenomene,
strategii de dezvoltare și soluții concrete grupate pe
următoarele teme mari:
 Locuitorii,
 Mediul,
 Economia/turismul și
 Mobilitatea.
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 Obiectivele strategice stabilite în cadrul Planului de

dezvoltare a orașului Banska Stiavnica sunt:
 Locuitori:
 Stoparea scăderii numărului de locuitori permanenți în centrul orașului;
 Îmbunătățirea condițiilor pentru locuințele permanente din centrul orașului;
 Creșterea atractivității centrului istoric pentru petrecerea timpului;
 Extinderea gamei de servicii pentru locuitori;
 Încurajarea dezvoltării culturii, vieții comunitare și activităților asociațiilor.

 Mediu/obiective istorice și spații publice:

 Conservarea autenticității și a bunelor condiții ale clădirilor istorice;
 Dezvoltarea spațiilor publice astfel încât să fie în concordanță cu gradul de
importanță al obiectivelor de patrimoniu mondial;
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 Obiectivele strategice stabilite în cadrul Planului de

dezvoltare a orașului Banska Stiavnica sunt:
 Economie/Turism:
 Creșterea beneficiilor economice ale turismului, bazate pe protejarea și dezvoltarea
Patrimoniului Mondial și a mediului, ca unul dintre pilonii de bază ai economiei
sustenabile din centrul istoric;
 Utilizarea eficientă a proprietăților orașului pentru a vitaliza orașul;
 Promovarea condițiilor necesare pentru dezvoltarea unor afaceri mici și crearea
oportunităților de angajare pentru tineri.
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 Obiectivele strategice stabilite în cadrul Planului de

dezvoltare a orașului Banska Stiavnica sunt:
 Mobilitate:
 Rezolvarea mobilității în centrul istoric, în prima etapă pentru pietoni și apoi
rezolvarea traficului static și dinamic;
 Dezvoltarea conceptului de mișcare „liberă” (fără bariere) în centrul istoric;
 Promovarea transportului public în concordanță cu condițiile din centrul istoric;
 Furnizarea infrastructurii care să îmbunătățească condițiile de locuire și dezvoltare
urbană.
 Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 În cadrul soluțiilor propuse pentru fiecare domeniu analizat se au în vedere

diferite acțiuni pentru implementarea politicii:
 elaborarea unui Plan spațial al centrului istoric – ca instrument pentru crearea
condițiilor pentru sistemul de locuințe;
 elaborarea unui plan pentru reconstrucția tehnică graduală a spațiilor publice;
 implementarea planului de management UNESCO al orașului;
 analiza potențialului cultural al centrului istoric;
 definirea domeniilor/activităților economice prioritare pentru oraș;
 crearea unui serviciu de consultanță pentru a sprijini locuitorii din centrul
istoric;
 elaborarea unui Master plan în domeniul transporturilor;
 dezvoltarea unor rute pentru bicicliști, transformarea unor zone în zone
pietonale, promovarea transportului public durabil, construirea unor facilități
de tip Park&Ride și completarea infrastructurii (drumuri, străzi, alei, trotuare,
utilități și parcări).
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 motivarea cetățenilor pentru a avea o atitudine pozitivă față

de centrul istoric prin intermediul unor programe de
educație;
 stabilirea unor reguli clare privind alocarea și utilizarea
clădirilor din oraș (influențarea structurii populației);
 identificarea unor instrumente economice care să sprijine
funcțiunile centrului istoric;
 rezolvarea sistematică a infrastructurii tehnice și
transportului;
 renovarea unui spațiu public în fiecare an, în cooperare
strânsă cu populația din zonă;
 organizarea unui eveniment „Ziua asociațiilor și
ONG-urilor” ca un facilitator pentru networking, schimb de
experiență, acțiuni și proiecte comune;
 încurajarea utilizării clădirilor destinate învățământului
pentru activități extracurriculare;
 introducerea unor cursuri privind patrimoniul cultural;
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 facilitarea unor consultări regulate cu reprezentanții

grupurilor interesate (Consiliul Seniorilor, Parlamentul
tinerilor și elevilor, inițiative ale societății civile) pentru
discutarea unor aspecte legate de dezvoltare urbană,
precum și a unor întâlniri publice centrate pe subiecte
actuale;
 deschiderea unei case de cultură și reconstruirea
amfiteatrului, permiterea accesului liber la muzee și galerii
și dezvoltarea unor rute culturale;
 renovarea centrului cultural ca și un centru multicultural,
educațional și de conferințe;
 promovarea și organizarea unor activități care să permită
modalități non-tradiționale de a cunoaște centrul istoric
(jocuri de aventură urbană);
 crearea unui centru comunitar multi-generații și
multi-funcțional legat de spațiul public;
 reglementarea traficului în centrul orașului astfel încât să
fie favorizați pietonii și bicicliștii;
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 elaborarea unui manual pentru constructori, care să

includă un catalog cu componente și materiale și sugestii
privind posibilitățile de finanțare, precum și organizarea, în
parteneriat cu Facultatea de Arhitectură din Bratislava, a
unor ateliere de lucru, seminarii, școli de vară, pentru
îmbunătățirea abilităților celor care se ocupă de
restaurarea clădirilor istorice;
 sprijinirea reîntoarcerii/venirii întreprinderilor de stat,
instituțiilor și școlilor publice;
 crearea unui incubator și a unor servicii de consultanță
pentru antreprenori ca un serviciu comun al autorității
administrației publice locale și oficiul pentru ocuparea forței
de muncă;
 sprijinirea activităților artiștilor și industriilor creative prin
ateliere, studiouri, amenajarea spațiilor publice, cooperarea
cu diferite asociații;
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 Întregul proces a fost condus și promovat de Primărie,

împreună cu o echipă de consultanți externi.
 La nivel local au fost și sunt implicate Asociația pentru
înfrumusețarea orașului Banska Stiavnica și Asociația de
artă Banska St a Nica, precum și instituții publice locale,
ONG-uri și inițiative ale societății civile.
 Principalele surse de finanțare sunt fondurile proprii
precum și fondurile europene.
 Soluțiilor propuse pentru fiecare domeniu analizat, se are
în vedere crearea și utilizarea unor instrumente de
finanțare a acțiunilor de revitalizare, cum ar fi:
 crearea unei scheme de finanțare, la nivel de oraș, „Fondul de dezvoltare pentru
locuințele permanente din centrul istoric B Stiavnica” în cooperare între administrația
locală și Ministerul Slovac de Finanțe – instrument pentru sprijinirea locuințelor
durabile;
 crearea unui sistem de granturi a orașului destinat restaurării spațiilor publice;
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 sprijinirea investitorilor care se stabilesc în centrul orașului și

realizează investiții de regenerare a zonei, pe baza unor criterii
clare, prin intermediul unui program de granturi, mecanisme de
taxare preferențială sau consultanță;
 dezvoltarea unui sistem de granturi a orașului pentru sprijinirea
inițiativelor și ONG-urilor care protejează patrimoniul, dezvoltarea
culturii și comunității și activități intergenerații;
 inițierea unei modificări a reglementărilor privind condițiile pentru
obținerea subvențiilor pentru reconstrucția monumentelor, primite
prin programul de grant național „renovează-ți casa”, astfel încât
să fie conectate cu operațiunile de revitalizare a orașelor, să fie
utilizate mai eficient și să ofere subvenții și pentru spațiile publice
din centrul istoric;
 crearea unui program de granturi mici, în cooperare cu Ministerul
de Finanțe, pentru conservarea clădirilor care nu sunt monumente
culturale naționale;
 crearea unui program de micro-subvenții pentru încurajarea
modificării spațiilor publice, în concordanță cu caracterul istoric al
orașului;
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 crearea unui fond pentru sprijinirea reconstruirii

proprietăților (Fundația Comunitară);
 închirierea preferențială a spațiului deținut de oraș pentru
cei care dezvoltă activități considerate prioritare pentru
oraș;
 pe baza Legii 100/2001, în colaborare cu Ministerul de
Finanțe și cel al Culturii, se întreprind acțiuni pentru a se
crea scheme de sprijin pentru orașul Banska Stiavnica;
 utilizarea Serviciului de Voluntariat European (parte a
Programului UE Tineretul în Acțiune) și încurajarea
vacanțelor de tip școli de vară pentru restaurarea
monumentelor și peisajelor;
 crearea unui departament pentru dezvoltare regională,
care să devină o agenție de dezvoltare a orașului și un
incubator de afaceri care să angajeze și să instruiască
manageri;
Studiu de caz: Planificare integrată pentru revitalizarea orașului Banska
Stiavnica, Slovacia (10.662 locuitori) ViTo (South East Europe Transnational
Cooperation Programme – SEE)

 dezvoltarea unor servicii de managementul calității și

oferirea de premii, certificate și etichete eco;
 acțiuni de conștientizare și promovare a orașului pentru
atragerea vizitatorilor;
 dezvoltarea unui sistem funcțional de management al
evenimentelor, inclusiv resurse financiare (politică de
granturi);
 crearea unei organizații de managementul destinațiilor, ca
o autoritate centrală pentru dezvoltare turismului în regiune
și asigurarea fondurilor necesare.
 Regenerare urbană
• APLICAȚIE
• Identificați o zonă din orașul dumneavoastră unde se poate
aplica un proiect de regenerare urbană. Justificați. Pentru
zona aleasă elaborați un plan de măsuri.
 Bibliografie

• Ginavar, A., Blum,I., Marin, V., Popliceanu, E., Gherghinescu, O., Vrabete, M.,
Frentz, G., (2007), Ghid informativ privind regenerarea urbană – principii și
practici europene, MDLPL
• Roberts, P.W, Sykes, H., (2000), The evolution, definition and purpose of urban
regeneration, Urban Regeneration. A handbook. Sage
• PODCA (2015), Metodologie de intervenţie privind regenerarea urbană pentru
anumite tipuri de teritorii,
http://www.dezvoltareurbanaintegrata.ro/documents/10181/17695/Met+in
t+WEB.pdf/c1adf105-32a4-41f1-a389-d53d26415f2b
• ***http://www.regenerareurbana.ro/wp-content/uploads/2012/02/ regenerare-
urbana.pdf
• URBAN
• *** Reuniunea informală ministerială privind dezvoltarea urbană, Declaraţia de la
Toledo, 2010 http://mdrt.ro/userfiles /declaratie_Toledo_ro.pdf