Concept Strategic Bucuresti 2035 - Part. 1

Concept Strategic Bucureti 2035
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare
Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare urban integrat a municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen
urban integrat a municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen
Conceptul strategic Bucureti 2035 VOLUMUL I
CONTRACT NR.291/2010: STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI SU DE SUSINERE I INFLUEN
URBAN INTEGRAT A MUNICIPIULUI BUCURETI I
I T N E M U C O D
F N
A M R O
Director ccpec: ef proiect: Coordonator proiect: Uauim Uauim IHS Romnia IHS Romnia Emi Invest
- CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035-
E R
U P
IC L B
LIST DE SEMNTURI:
arh.Luminia Patron
prof.dr.arh.Constantin Enache....................................... lector arh.Liviu Iani........................................
- Asist.urb. Mihai Alexandru . - Asist.urb.Andreea Popa . - Dr.arh. Nicolae arlung....................................... - Dr.arh. Sorina Racoviceanu....................................
- Dr.arh. Mircea Enache
09.06.2011
Contract
nr.291/2010:
Strategia
de
dezvoltare
municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen
CONCEPT STRATEGIC BUCURETI 2035
I T N E M U C O D
F N
A M R O
BENEFICIAR: Primria Municipiului Bucureti
PROIECTANT GENERAL: CONSORIU DE PROIECTANI Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiz i Consulting Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti S.C.IHS Romania S.R.L.
E R
U P
IC L B
urban integrat
S.C.EMI INVEST S.R.L. COLECTIVUL DE ELABORARE: ef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache ccpec-uauim Coordonator proiect: lect.arh.Liviu Iani ccpec-uauim Asist.urb. Mihai Alexandru ccpec uauim Asist.urb.Andreea Popa ccpec - uauim Dr.arh. Nicolae arlung IHS Romnia Dr.arh. Sorina Racoviceanu - IHS Romnia Dr.arh. Mircea Enache EMI Invest
CONSULTANI SENIORI
Prof.dr.arh.Alexandru Sandu Prof.dr.arh.Doina Cristea

CONSULTANT:
Lect.dr.arh.Gabriel Pascariu ccpec uauim
Managementul Oraului Dr.arh.Nicolae arlung, Dr.arh.Sorina Racoviceanu, Iuliana Leca, Mircea ulea IHS Romnia
Raport de expertiz: Guvernare local i finane publice
Elaboratori ai rapoartelor de expertiz: Contextul Teritorial Dr.arh.Mircea Enache (coord.), urb.Alina Murean-Iuga, urb.Reinhold Stadler, soc.Marius Plecan EMI Invest, Lect.dr.arh. Angelica Stan ccpec uauim
Raport de expertiz : Macropeisajul i peisajul Urban al periferiilor
Tehnoredactare, editare i concept grafic
urb.Ioana
Ivanov,
Raport de expertiz : Dimensiunea teritorial a dezvoltrii Bucuretiului modelare matematic
I T N E M U C O D
Raport de expertiz : Oraul productiv aspecte economice i demografice
Orasul Productiv Cerc.t.princ.dr.Manuela Stnculescu (coord.), cerc.t.Rzvan Voinescu Centrul Romn pentru Remodelare Economic Conf.dr.arh.Monica Rdulescu ccpec uauim
Raport de expertiz : Elemente privind competitivitatea
F N
A M R O
Colaboratori:
Asist.urb. Mihai Alexandru
Urb.Reinhold Stadler Emi Invest Urb.Ioana Ivanov Emi Invest Urb.Alina Murean-Iuga Emi Invest Arh.Ctlina Ioni ccpec uauim Urb.Paul Murean-Iuga ccpec uauim .................................................................................................................
E R
U P
IC L B
Colaboratori documentare:
Orasul Funcional Prof.dr.arh.Nicolae Lascu ccpec uauim Conf.dr.arh.Ctlin Srbu ccpec uauim
Raport de expertiz: Locuirea n Bucureti
masterand Pintescu Adriana masterand urbanist Dulvr Vlad i Tnase Bogdan masterand urbanist Reinhold Stadler masterand urbanist Preda Gabriela masterand urbanist Panait Anca masterand urbanist Guiu Bogdan masterand urbanist Sava Dorin masterand urbanist Tucan Laura masterand urbanist Stanescu Iuliana Mariana masterand urbanist Baicu Andreea masterand urbanist Zanguropoulos Gabriela
Raport de expertiz: Evoluia urbanistic 1830-2000
Ing.Eugen Ionescu urban trafic Lect.dr.arh. Mihaela Negulescu ccpec uauim Ing.tefan Fierscu
Raport de expertiz: Infrastructura de transport i mobilitatea
Raport de expertiz : Infrastructura tehnico-edilitar
Conf.dr.arh. Cerasella Crciun ccpec uauim

Raport de expertiz: spaiul public, calitatea vieii urbane i peisajul ca resurs fragil mezzopeisajul i peisajul natural, antropic i cultural n municipiul bucureti
Oraul Durabil Prof.dr.ing.Ioan Bica Studii BGM srl

Raport de expertiz: Calitatea mediului
Dr.Ing. Radu Gogu: Studii BGM srl

Raport de expertiz: Gestionarea resurselor de ap
Cuprins: VOLUMUL I
PARTEA 1 Conceptul Strategic Bucureti 2035 oportunitate, condiionri, limite p.7 PARTEA 2 Structura i procesul de elaborare - p.11 PARTEA 3 Sinteza documentar - prezentat n volum separat PARTEA 4 Sinteza rapoartelor de expertiz - inserate la fiecare capitol al partii a cincea
Sinteza raportului de expertiz Locuirea n Bucureti p.135
Analiz SWOT a raportului de expertiz: Locuirea n Bucureti p.146
Sinteza a raportului de expertiz: spaiul public, calitatea vieii urbane i peisajul ca resurs fragil mezzo-peisajul i peisajul natural, antropic i cultural n municipiul bucureti p.162 Sinteza raportului de expertiz Infrastructura de transport i mobilitatea p.179
PARTEA 5 Analiza SWOT i diagnosticul - p.20
I T N E M U C O D
5.1 Contextul teritorial p.21 Context global european i naional p.22 matematic p.45 matematic p.71 Diagnostic teritoriu de sprijin/zon de influen a Bucuretiului (ZIMB) p.79 5.2. Orasul productiv p.90 Sinteza raportului de expertiz Elemente privind competitivitatea p.104 Firme reprezentative pe domenii de activitate p.113 5.3. Orasul funcional p.118 Sinteza raportului de expertiz Evoluia urbanistic 1830-2000 p.119 Analiz SWOT a raportului de expertiz: Evoluia urbanistic 1830-2000 p.128
Sinteza raportului de expertiz : Dimensiunea teritorial a dezvoltrii Bucuretiului modelare
F N
A M R O
Analiz SWOT a raportului de expertiz: Infrastructura de transport i mobilitatea p.190 Sinteza raportului de expertiz Infrastructura tehnico-edilitar p.194 Analiz SWOT a raportului de expertiz: Infrastructura tehnico-edilitar p.206
E R
U P
IC L B
Sinteza raportului de expertiz : Macropeisajul i peisajul Urban al periferiilor p.52 Analiz SWOT a raportului de expertiz: Dimensiunea teritorial a dezvoltrii Bucuretiului modelare
Analiz SWOT a raportului de expertiz: Macropeisajul i peisajul Urban al periferiilor p.76
Sinteza raportului de expertiz Oraul productiv aspecte economice i demografice p.91 Analiz SWOT a raportului de expertiz: Oraul productiv aspecte economice i demografice-p102
Analiz SWOT a raportului de expertiz: Elemente privind competitivitatea p.109
VOLUMUL II 5.4. Oraul durabil P.213 Sinteza raportului de expertiz Calitatea mediului p.214 Sinteza raportului de expertiz Gestionarea resurselor de ap p.220 Analiz SWOT a raportului de expertiz: spaiul public, calitatea vieii urbane i peisajul p.248 Analiz SWOT a raportului de expertiz: Calitatea mediului p.257 Analiz SWOT a raportului de expertiz: Gestionarea resurselor de ap p.261 5.5. Managementul oraului p. 265 Sinteza raportului de expertiz Guvernare local i finane publice p.267
9.2.Raport de expertiz : macropeisajul i peisajul Urban al periferiilor
Orasul Productiv 9.3.Raport de expertiz : Oraul productiv aspecte economice i demogragice 9.4.Raport de expertiz : Elemente privind competitivitatea Orasul Funcional 9.5.Raport de expertiz: Evoluia urbanistic 1830-2000 9.6.Raport de expertiz: Locuirea n Bucureti 9.7.Raport de expertiz: Infrastructura de transport i mobilitatea 9.8.Raport de expertiz : Raport Infrastructura tehnico-edilitar
Analiz SWOT a raportului de expertiz: Guvernare local i finane publice p.277
I T N E M U C O D
5.6. Sinteza analizei SWOT - p.282 5.7. - Diagnosticul p.292 PARTEA 6 Viziunea p.305 6.1. Consideraii preliminare p.306 6.2. Viziunea p.313 PARTEA 7 Directii strategice de aciune p.316 7.1. Consideraii preliminare p.317 7.2 - Directii strategice de aciune pentru Bucureti p.323 7.2. Dimensiunea teritorial direcii strategice p.327 PARTEA 8 Concluzii i recomandri p.331 8.1. Concluzii ale primei etape a studiului - p.332 8.2. Recomandri generale si pentru etapa a IIa a studiului p.337 PARTEA 9 Rapoartele de expertiz - prezentat n volum separat
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
9.9.Raport de expertiz: spaiul public, calitatea vieii urbane i peisajul ca resurs fragil mezzopeisajul i peisajul natural, antropic i cultural n municipiul bucureti
Orasul Durabil 9.10.Raport de expertiz: Calitatea mediului 9.11.Raport de expertiz: Gestionarea resurselor de ap
Managementul Orasului 9.12.Raport de expertiz: Guvernare local i finane publice PARTEA 10 Dezvoltarea strategic a 11 mari orae caiet documentar
PARTEA 11 Dezvoltare urban pe site-ul PMB - documentar
PARTEA 12 Anexe p.344 prezentat parial n seciunea de anexe
12.1. Chestionare si sintezele chestionarelor p.345 12.2. Scenariu simulat pentru Sudul Bucuretiului p. 365
Contextul Teritorial 9.1.Raport de expertiz : Dimensiunea teritorial a dezvoltrii Bucuretiului modelare matematic
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
1
CSB 2035 - Oportunitate, condiionri, limite
Oportunitate, condiionri, limite
CONCEPTUL STRATEGIC BUCURESTI 2035 OPORTUNITATE, CONDITIONARI, LIMITE
I T N E M U C O D
F N
A M R O
1.
STRATEGIILE
CONSIDERATII GENERALE
E R
U P
IC L B
URBANA -
SI
DEZVOLTAREA
Intr-o lume globala, caracterizata de noi structuri de relationare, de
dinamism accentuat, de tensiuni si reforme, competitia urbana este un element cardinal atat pentru dezvoltarea economica cat si pentru durabilitate, calitatea vietii, echilibru social sau al mediului.
Incepand din deceniul al optulea al secolului trecut, planificarea strategica si-a facut triumfal (Baltimore si Barcelona sunt pionierii pe continentul american si pe cel european) trecerea din domeniul corporatiilor in arena publica a planificarii urbane si teritoriale. In ultimii 30 de ani, strategiile de dezvoltare urbana au devenit si ramas elemente cheie ale devenirii urbane, constituind cadrul cel mai potrivit pentru formularea si punerea in practica a politicilor publice din toate domeniile, pentru toata pleiada de documentatii de planificare spatiala urbana si teritoriala, pentru definirea si realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare (expansiune, renovare, reabilitare, reinnoire, restructurare) urbana.
Pe parcursul castigului de experienta s-au conturat tot mai limpede doua aspecte:
Nu este posibila definirea unei strategii tip; conditiile externe si interne, dinamica precum si modul de urmarire in practica a unei strategii sunt foarte
diferite de la caz la caz, dupa cum si comportarea in timp a unui oras poate determina nevoia de revizuire/adaptare a unei strategii nu neaparat cu periodicitate fixa. Strategia unui oras este deci indiscutabil unica, pentru un context si o perioada anume, iar modelele, ghidurile, metodele si tehnicile de planificare strategica se concentreaza mai curand pe structura si structurarea (procesul de elaborare a) strategiei; Strategia defineste un amplu si complex proces de interventie in oras, dar este, la randul sau, rezultatul unui planificat proces de elaborare. Calitatea strategiei este indisolubil legata de calitatea procesului de elaborare: deschis, incluziv, adaptat.
Drept urmare procesul de elaborare a Conceptului Strategic Bucuresti 2035 este participativ si deschis (atat cat s-a apreciat a fi posibil in conditiile
stabilite de caietul de sarcini); pe de alta parte, prin identificarea posibilelor mecanisme legislative sau institutionale care sa favorizeze punerea ei cu
succes in practica. Propunerea are in vedere ca studiul sa faca diferentierea
I T N E M U C O D
parcursul anului viitor.
Drept urmare, prezentul studiu are in vedere procesul de elaborare al
strategiei, ca o componenta esentiala premergatoare rezultatului, dar a tinut
seama, in structurare si propuneri si de constrangerile dictate de cadrul de
timp solicitat de benefeciar, ca si de limitele generate de sumele alocate
F N
A M R O
schimbare institutionale.
clara intre adaptari legale sau institutionale minore si propuneri de substantiala prevederilor legale sau a mecanismelor
E R
DE
U P
UNEI
IC L B
SI A UNEI A MUNICIPIULUI
2.
NECESITATEA
VIZIUNI
STRATEGII BUCURESTI
DEZVOLTARE
pentru elaborarea studiului, dupa cum are in vedere si problemele legate de cantitatile de date disponibile sau colectabile, ori de faptul ca recensamantul din acest an este prevazut a se desfasura in chiar timpul elaborarii fazei finale a studiului, iar prelucrarea si publicarea primelor rezultate vor avea loc pe
Existena unei strategii de dezvoltare a municipiului Bucureti n context teritorial, regional, naional i european reprezint o necesitate ce deriva, in primul rand, din triplul statut detinut de municipiul Bucuresti: cea mai mare Aglomeratie Urbana a Romaniei (rang zero in Reeaua naional de localiti si relatii structurale cu localitatile invecinate, 10% din populaia Romniei n inima Aglomeraiei), de oras-capitala europeana si cel de metropola de importanta europeana. De asemenea, necesitatea elaborarii unei strategii de dezvoltare integrata a Bucurestilor pe termen scurt, mediu si lung, articulata la nivelul regiunii pe care o domina, deriva in mod necesar din chiar starea actuala de fapt ce se manifesta in teritoriu: lipsa de viziune in dezvoltare la scara teritoriala, conectivitate redusa cu teritoriul national si international a Capitalei Romaniei, nevoia de a spori accesibilitatea inspre si dinspre metropola, lipsa participarii si a cooperarii pe proiecte/programe locale de dezvoltare intre diversele entitati administrativ teritoriale si altele.
Este cunoscut faptul ca o strategie valoroasa este validata prin
succesul politicilor, programelor si proiectelor elaborate in cadrul si pe baza ei. Este evident ca atributul esential al unei strategii coerenta, va putea fi valorificata doar prin consecventa in punerea in aplicare a procedurilor. Deopotriva, o strategie matur formulata va trebui sa fie adecvata cadrului legal si institutional, dar aceasta adecvare poate fi abordata si din perspectiva strategiei, ce poate atrage atentia sau propune modificari ale cadrului legal, dar si noi structuri institutionale sau noi forme de cooperare inter-institutionala.
Situatia particulara a Bucurestiului, aceea de capitala a tarii si de inima a celei mai mari aglomeratii urbane din Romania, face clar necesara o gandire strategica coordonata, materializata in elaborarea strategiei de dezvoltare a Municipiului in legatura de practica simultaneitate cu planificarea strategica la scara regionala. Problema este insa mult complicata de faptul ca aglomeratia urbana Bucuresti acopera un teritoriu ale carui limite nu coincid cu hotarele
stabilite prin lege ale nici unei unitati administrativ teritoriale de baza sau judetene si nici cu cele ale regiunii 8 de dezvoltare. Mai mult, aceasta Aglomeratie nu are un statut administrativ, iar limitele ei sunt definite ca parte a
I T N E M U C O D
de politicile Uniunii Europene in domeniu.
fundamentarii PUG-ului din 1999 si trebuie, in prezent, tinut seama de dezvoltarea municipiului si a zonei sale de influenta in ultimii 11 ani.
Este evident ca, in lipsa unui cadru institutional legal stabilit, prevederile
oricarui document strategic de planificare a Bcurestiului nu pot fi mandatorii decat pe teritoriul acestuia, dar ele nu pot fi stabilite fara studiul si modelarea
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
evolutiei contextului national si regional; in acelasi timp trebuie sa tina seama si
Conceptul Strategic Bucuresti 2035 este exact un astfel de document
cu caracter programatic. El isi propune sa fie nu doar asa cum s-a arata mai sus referinta pentru strategiile regionale sau cadru pentru politicile
urbane, ci se va constitui, in mod firesc, intr-o componenta importanta de
fundamentare a prevederilor ce vor fi stabilite prin Planul Urbanistic General, dar si a demersurilor pe care administratia municipala le va intreprinde pentru adaptarea cadrului reglementar local in domeniul dezvoltarii urbane,
ori la sustinerea modificarilor legislatiei nationale si a cadrului institutional.
10
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
2
Structura i procesul de elaborare
11
Procesul de elaborare
PARTEA 2
PROCESUL DE ELABORARE
I T N E M U C O D
F N
A M R O
STRUCTURA SI PROCESUL DE ELABORARE
E R
U P
IC L B
Conceptul Strategic Bucuresti 2035 contine toate componentele unui
document de planificare strategica atat partea de analiza cat si cea de definire a unor obiective si de stabilire a planurilor operationale ce vor fi utilizate pentru atingerea lor.
Studiul cuprinde astfel produsele tipice ale etapelor procesului de elaborare a unei strategii: analiza SWOT, diagnosticul, viziunea, misiunea impreuna cu directiile strategice principale, sistemul de obiective strategice ce sta la baza strategiei, sistemul de directii de actiune, precum si ansamblul de politici, programe si proiecte ce asigura punerea in practica a oricarei strategii. Totodata, sunt abordate si aspectele ce tin de institutionalitate, finantare si legislatie, cruciale in succesul planificarii strategice a dezvoltarii. Conceptul strategic are in vedere trei orizonturi de timp: o perioada mai lunga anul 2035, una medie anul 2020 si o prima etapa apropiata anul 2015. In dorinta de a valorifica bogatia informatiilor existente in domeniu, de a impartasi bune practici ale marilor orase care isi definesc strategic directiile de dezvoltare deja de decenii si astfel definind o puternica miza educativa, studiul cuprinde o bogata parte de documentare, reflectand cazurile a 11 mari orase, in majoritate europene.
12
De asemenea, reflectand transparenta procesului de elaborare si deschiderea catre mai larga participare a specialistilor si cercetarea perceptiilor si asteptarilor cetatenilor, studiul include rezultate ale unor dezbateri de tip focus-grup, precum si ale catorva sute de chestionare utilizate pentru diagnosticarea starii actuale a Bucurestiului, dar si a teritoriului sau de sustinere si de influenta. Studiul este structurat, ca elaborare, in trei etape, parcurse intr-o perioada totala dar fragmentata in trei parcursuri de 12 luni: (1) Etapa 1 cuprinde: documentarea, elaborarea rapoartelor de expertiza, analizele SWOT pe domenii si diagnosticele partiale, diagnosticul starii
(1) Programarea elaborarii Conceptului Strategic la mai bine de 10 ani dupa aprobarea Planului Urbanistic General si in aproape concomitenta cu desfasurarea procedurilor de lansare a elaborarii noului Plan;
(2) Elaborarea Conceptului inainte de Recensamantul din toamna acestui an;
teritoriale si diagnosticul starii Bucurestiului, viziunea precum si doua seturi de
I T N E M U C O D
celalalt referitor la dezvoltarea capitalei ca oras. necesare; pentru o informare publica mai ampla. care este acesta elaborat:
directii strategice majore: unul pentru dimensiunea teritoriala a dezvoltarii si
(2) Etapa 2 cuprinde: sistemul de obiective strategice si cel asociat de
directii de actiune, asa cum au rezultat dupa avizarea rezultatelor etapei intai si dupa consultarea unor categorii de actori urbani, precum si identificarea
F N
A M R O
Spatiala a tarii;
(3) Existenta unui mare numar de studii si documentatii ce vizeaza
dezvoltarea capitalei, elaborate in ultimii ani; dintre acestea insa, extrem de putine au un caracter integrat, iar repartizarea lor pe probleme este puternic inegala (lipsesc studii suficiente privind competitivitatea, calificarea si mobilitatea fortei de munca, starea fondului construit, nevoile de echipare tehnico-edilitara, patrimoniul public s.a.); (4) Inexistenta unui mecanism institutionalizat de cooperare intre
E R
U P
IC L B
Bucuresti si unitatile administrativ teritoriale locale ce il inconjoara; (5) Existenta unui Concept Strategic de Dezvoltare Teritoriala la nivel national (din 2008), dar neconcretizarea sa intr-o Strategie de Dezvoltare
politicilor publice, a programelor si proiectelor necesare implementarii conceptului strategic, cu identificare schimbarilor legislative si institutionale
(6) Preocuparile continue la nivelul Uniunii Europene privind dezvoltarea spatiala si in particular rolul oraselor, concretizate atat in declaratii cat si studii si documente de planificare spatiala cu caracter programatic; (7) Limitele de timp si de resurse stabilite de caietul de sarcini atat perioada prevazuta pentru elaborarea studiului cat si resursele financiare alocate nu permit elaborarea unei Strategii coerente si bine fundamentate pe studii detaliate bazate pe date colectate si prelucrate special in acest scop, dupa cum limiteaza drastic posibilitatea unui proces amplu si cu participare incluziva de elaborare; (8) Experienta redusa in concertarea factorilor politici privind decizii ce
(3) Etapa 3 cuprinde, pe baza dezbaterilor si propunerilor formulate de
catre factorii profesionali si de decizie, planul de marketing si comunicare precum si structurarea unei brosuri in vederea prezentarii Conceptului Strategic
PROCESUL DE ELABORARE A PRIMEI ETAPE

Definirea pasilor si actiunilor de elaborare a primei etape a studiului Conceptul Strategic Bucuresti 2035 a tinut seama de principalele conditii in
vizeaza dezvoltarea pe termen lung; datorita unei politizari nepotrivite, aceste documente sunt subiectul unor contestari automate a opozitiei; in cazul municipiului Bucuresti, diferentele de culoare politica si-au facut mereu simtite consecintele daunatoare pentru planificarea pe termen lung, la multiple niveluri: intre Guvern si Consiliul General ori, dupa caz, Primarie, intre nivelul
13
municipiului si cel al Consiliului Judetean Ilfov, intre Primaria municipiului si cele ale sectoarelor, intre orasele si comunele vecine si municipiul Bucuresti. Aceste conditii au avut drept rezultat urmatoarele caracteristici ale procesului de elaborare :
(b) Trecerea in revista a unor importante documente si studii internationale, cu precadere europene, in care este reliefata prezenta Romaniei si a Bucurestiului, dar si a studiilor si documentatiilor romanesti;
(c) Toate rapoartele de expertiza contin o componenta de documentare pentru domeniul de care se ocupa;
I. Aspecte metodologice :
1) Folosirea documentarii multifocalizate ; 2) Utilizarea rapoartelor de expertiza ca alternativa la studiile de fundamentare ;
3) Abordarea dimensiunii teritoriale a dezvoltarii Bucurestiului, in mod echilibrat;
I T N E M U C O D
4) Exploatarea avantajelor multidisciplinaritatii; analiza integrata; 6) Aplicarea principiului integrarii etapizate; 7) Urmarirea accesibilitatii studiului pentru ne-specialisti; 8) Adoptarea transparentei in elaborare si continut;
5) Utilizarea analizelor cantitative si calitative si folosirea SWOT ca metoda de
F N
A M R O
(2)
(d) A fost intreprinsa si o documentare focalizata pe modul in care situatia actuala a Bucurestiului si programele sau/si proiectele sunt reflectate pe site-ul oficial
al Primariei.
Tinand seama de constrangerile de timp si de resurse alocate, dar avand
E R
U P
IC L B
in vedere si lipsa multor date actualizate, precum si, pe de alta parte, existenta multor
studii si planuri, a fost adoptata solutia rapoartelor de expertiza, valorificand cunostintele si experienta specialistilor elaboratori care au sintetizat informatile si opiniile existente referitoare la domeniul respectiv. Au fost astfel elaborate 13 rapoarte de expertiza, privind: (a) Dimensiunea teritoriala a dezvoltarii Bucurestiului modelare matematica (b) Macropeisajul si peisajul urban al periferiilor (c) Orasul productiv aspecte econmice si demografice (d) Elemente privind competitivitatea (e) Evolutia urbanistica 1830-2000 (f) Locuirea in Bucuresti (g) Infrastructura de transport si mobilitatea (h) Infrastructura tehnico-edilitara (i) Spatiul public, calitatea vietii si peisajul urban ca resursa fragila (j) Calitatea mediului (k) Gestionarea resurselor de apa (l) Guvernare locala (m)Finante publice Structurarea rapoartelor de expertiza cuprinde: referinte teoretice,
II. Actiuni intreprinse :

(1)
Partea consacrata documentarii, in acest studiu, este consistenta si s-a
concretizat dupa cum urmeaza :
(a) Documentarea extensiva privind 11 mari orase s-a concentrat pe modul in care aceste isi planifica si conduc dezvoltarea, cu precadere felul in care strategiile si planurile operationale sunt elaborate, actualizate si puse in aplicare, in concordanta cu situatia locala si cu resursele disponibile; aeasta documentare de mai bine de 200 de pagini A3 are totodata si un rol educativ de informare a celor responsabili de avizarea, aprobarea si aplicarea strategiei, dar si a profesionistilor;
componenta de documentare, analiza situatiei existente si analiza SWOT, precum si identificarea unor prioritati de interventie, in domeniul respectiv. In raport cu propunerea tehnica, lista rapoartelor de expertiza cunoaste
14
cateva schimbari: (a) pentru contextul economic global nu a fost intocmit un raport special problematica referitoare la contextul suprateritorial este evidentiata in partea de context a partii a 5-a (punctul 5.1 - 20 pag), iar aspectele legate de competitivitate au fost examinate intr-un NOU raport de expertiza, separat elaborat; (b) aspectele demografice si economice sunt abordate integrat in raportul de expertiza dedicat orasului productiv; (c) abordarea problematicii legate de evolutia orasului este explicata in paragraful anterior; (d) problematica serviciilor este bogat tratata in partea 5.3 , prin date, evaluare calitativa si cartograme si s-a considerat, pe de alta parte, ca gestiunea resurselor de apa este un subiect prioritar in formularea unui
(5)
Dimensiunea teritoriala a dezvoltarii Bucurestiului reprezinta un
subiect important in studiu, desi, in conformitate cu tema beneficiarului, Conceptul strategic se refera la Municipiul Bucuresti. Daca, pe de o parte, este abordata atat
delimitarea cat si problematica teritoriului de sustinere si influenta, este foarte
limpede, pe de alta parte, faptul ca acest studiu nu se ocupa de o strategie de
concept strategic, devenind astfel subiectul unui NOU raport de expertiza; (e) au
I T N E M U C O D
in oferta tehnica. (3) acest fel accesibilitatea studiului si componenta sa educativa. (4) dezvoltarea Bucurestiului : (b) Orasul productiv (c) Orasul functional (d) Orasul durabil (e) Managementul orasului Aceasta abordare va fi urmarita si in a doua etapa a studiului.
fost elaborate totodata (si nu doar din ratiuni de sincronism cu practica europeana) inca 2 NOI rapoarte de expertiza: unul pe tematica macropeisajului si a particularitatilor periferiilor (aferent capitolului 5.1.) si unul dedicat calitatii
spatiului public si peisajului urban ca resursa fragila (aferent capitolelor 5.3. si
F N
A M R O
(6) urmeaza:
dezvoltare a acestui teritoriu, chiar daca evoca o viziune si directii strategice apreciate drept prioritare pentru acest teritoriu. A se vedea in acest sens si partea a 8-a a studiului, referitoare la concluzii si recomandari.
E R
U P
IC L B
In elaborarea studiului a fost antrenat in mod direct un mare numar de
specialisti din urmatoarele domenii : urbanism, economie, sociologie, mediu, peisagistica, inginerie de trafic, inginerie tehnico-edilitara, arhitectura, istorie urbana, administratie publica si finante publice. Documentatia a beneficiat si de consilierea celor doi specialisti reputati coordonatori ai Planului Urbanistic General al municipiului Bucureti din 1999: prof.dr.arh.Alexandru Sandu sef proiect complex al PUG si prof.dr.arh.Doina Cristea sef proiect al PUG Totodata, au fost organizate trei reuniuni tip concentrare pe problema (focusgrup), reunind experti-invitati care s-au alaturat echipei de elaboratori, dupa cum
5.4.). Astefel au fost elaborate 13 rapoarte de expertiza, fata de 12 mentionate
Atat partea de documentare cat si rapoartele de expertiza sunt prezentate
si sub forma rezumata a unor sinteze, mai usor de parcurs rapid; se urmaresc si in
(a) o intalnire privind oportunitatea, contextul si structurarea elaborarii Conceptului Strategic, care a reunit 18 specialisti si 5 alti profesionisti, precum si invitatul Peter Bishop, director al unei agentii de dezvoltare urbana londoneze (London Development Agency), organizata in parteneriat cu Asociatia pentru Spatiu Urban Bucuresti si desfasurata in 3 decembrie 2010 la Ark; (b) o reuniune privind identificarea si analizarea principalelor probleme cu care se confrunta Bucurestiul, care a reunit 21 profesionisti care au ocupat pozitiile de arhitect sef sau arhitect sef adjunct al municipiului Bucuresti, cele de viceprimar sau consilier, dar si pozitii in cadrul ministerului responsabil pentru urbanism si amenajarea teritoriului, la institutul Urbanproiect sau in primariile de sector. Reuniunea a fost organizata in parteneriat cu Registrul Urbanistilor din Romania,
Structurarea acestei etape urmareste 5 aspecte fundamentale pentru
(a) Contextul (general si cel al teritoriului de sustinere si influenta )
15
la sediul acesteia, la data de 14 aprilie 2011. Dl. prof.dr.arh.Alexandru Sandu, presedintele Registrului Urbanistilor a indeplinit si rolul de raportor al intalnirii, iar Raportul intalnirii este inclus in partea dedicata Diagnosticului din prezentul studiu; (c) o masa rotunda privind dimensiunea teritoriala a dezvoltarii urbane a Bucurestiului, la care au participat 26 specialisti din diverse domenii amenajarea teritoriului, urbanism, geografie, economie, sociologie, protejarea patrimoniulu precum si 30 alti invitati inclusiv masteranzi in amenajarea
(b) 42 chestionare au fost adresate profesionistilor si invitatilor la reuniunea de la Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, din 28 aprilie 2011 (a se vedea mai sus) si au urmarit colectarea de opinii privind
problemele cu care se confrunta teritoriul de sustinere si influenta al municipiului Bucuresti ;
teritoriului si urbanism. Reuniunea a fost organizata in parteneriat cu Registrul
Urbanistilor la Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, la data de 28 aprilie. Dl. prof.dr.geogr. Ioan Ianosi a indeplinit rolul de raportor al intalnirii, iar
I T N E M U C O D
studiu. (7) (8) cum urmeaza: completate de studentii masteranzi in urbanism;
Raportul intalnirii este inclus in partea dedicata Diagnosticului din prezentul
Pe parcursul desfasurarii acestei etape a studiului, au fost organizate trei
F N
A M R O
(c) 111 chestionare au fost adresate catre 11 grupuri de cetateni ai
Bucurestiului, cu cele mai diverse ocupatii (vanzatori, medici, artisti, profesori de liceu, pensionari/varstnici, salariati RATB, gospodine/casnice, salariati comerciali, functionari publici, ingineri, navetisti) si au urmarit intelegerea
E R
U P
IC L B
modului de percepere de catre acestia a poblemelor cu care se confrunta capitala, dar si teritoriul adiacent ; (d) 176 chestionare au fost adresate catre tineri cetateni ai orasului, cu
varsta sub 30 de ani si au urmarit intelegerea modului de percepere de catre acestia a problemelor cu care se confrunta capitala si teritoriul apropiat; Aceste chestionare au fost formulate pornind de la structuri similare - pentru
prezentari-informare pentru Comisia Tehnica de Amenajarea Teritoriului si Urbanism a Primariei si pentru consilieri membri ai Comisiei de Urbanism si Amenajarea Teritoriului a Consiliului General, la datele de 27 octombrie 2010 (25 participanti), 18 noiembrie 2010 (21 participanti) si 16 mai 2011, ultima dintre reuniuni desfasuranduse in prezenta Dl. Primar General Sorin Oprescu, a unor membri ai Comisiei pentru Politici si Strategii de Dezvoltare Urbana a Municipiului Bucuresti si a presei.
urban si pentru dimensiunea teritoriala dar au fost revizuite (mai ales ca mod de formulare a intrebarilor si raspunsurilor alternative) in raport cu calificarea grupului caruia ii erau adresate. Toate intrebarile au avut 5 raspunsuri formulate si posibilitatea unui al saselea raspuns deschis, solicitand ierarhizare si invitand la argumentarea alegerii. Un exemplar din pachetele de raspunsuri, impreuna cu sintezele pe grupuri, este anexat studiului.
Etapa 1 a studiului privind Conceptul Strategic Bucuresti 2035 a utilizat in
(9)
Activitatile desscrise la punctele (6), (7) si (8) au urmarit sa raspunda
identificarea problemelor cu care se confrunta orasul si metoda chestionarii, dupa
propunerilor 2.1 si 2.2 din oferta tehnica (anexa program), grupuri de lucru si grupuri consultative, tocmai tinand seama de dificultatile desfasurarii procesului, asa cum sunt descrise mai sus, la inceputul acestui capitol (a se vedea conditia nr.8), dar si ca urmare a riscurilor prezentate in oferta tehnica (partea a 2-a referitoare la evidentierea si analiza potentialelor riscuri). Desi neprevazuta in oferta tehnica, utilizarea chestionarelor, destul de laborioasa, s-a dovedit extrem de benefica in formularea sintezei SWOT si a Diagnosticului, dar si pentru definirea directiilor strategice prioritare.
(a) 20 chestionare au fost adresate profesionistilor care au participat la reuniunea de la Registrul Urbanistilor din Romania, din 14 aprilie 2011 (a se vedea mai sus) si au urmarit colectarea de opinii privind problemele cu care se confrunta dezvoltarea Bucurestiului. Alte 20 de astfel de chestionare au fost
16
(10) Tinand seama de marimea si structura publicului tinta al studiului in primul rand factorii de decizie de la nivel municipal (Primar General, viceprimari, membri ai Consiliului General, directori din primaria municipiului si din institutii publice), dar nu numai, iar apoi specialisti din multiple domenii, dar si orice alti actori urbani interesati, mijloace de comunicare in masa etc un obiectiv prioritar a fost o accesibilitate maxima, in ceea ce priveste atat limbajul textului scris cat si cel al
ilustrarii grafice. Astfel, jargonul strict tehnic este utilizat cu parcimonie iar pentru
ilustrarea grafica a fost aleasa metoda cartogramelor cu cantitate limitata de informatie reprezentata in suprapunere si cu explicatii care sa faciliteze lectura lor.
Totodata, avand in vedere nevoia parcurgerii usoare a unei documentatii destul
I T N E M U C O D
astfel mai multe volume (a se vedea cuprinsul). 2035, lucru mentionat de altfel si in oferta tehnica. CSB2035.
de vaste, pe langa solutia utilizarii sintezelor (a se vedea mai sus), a fost aleasa
redactarea sub forma unor albume format A3 aceasta etapa a studiului cuprinde
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
(11) Din cauza conditiilor mentionate mai sus, nu a fost posibila desfasurarea
unui proces mai amplu-participativ pentru elaborarea Conceptului Strategic Bucuresti
Cu toate acestea, transparenta procesului si a continutului etapelor este
foarte importanta, iar acest lucru este asigurat, in afara evenimentelor mentionate mai sus si prin crearea si punerea in functiune a unui Site Web dedicat Conceptului Strategic Bucuresti 2035 : www.csb2035.ro . Site-ul urmareste atat
diseminarea informatiilor privind desfasurarea elaborarii studiului, cat si posibilitatea colectarii de opinii ale celor interesati cetateni sau organizatii.
(12) In ceea ce priveste prezenta comunitatii bucurestenilor in studiu, acest lucru este asigurat nu doar prin referire, atat in rapoartele de expertiza cat si in partea principala a studiului, la studiile sociologice si sondajele de opinie din romania si de la nivel international (Eurostat), cat si prin preluare de citate din spusele cetatenilor si specialistilor, atat din dezbateri si chestionare, cat si din inscriptionarile pe site-ul
17
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
3
Sinteza documentar
Aceast seciune este prezentat n volum separat
18
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
4
Sinteza rapoartelor de expertiz
Rapoartele de expertiza sunt editate separat si constituie partea a noua iar sintezele lor sunt inserate la fiecare capitol al partii a cincea
19
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
5
Analiza SWOT i diagnosticul
20
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
5.1
Context teritorial
21
Context global european i naional
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
22
Uniunea European a jucat n ultimii 25 ani un rol semnificativ n modelarea politicilor de dezvoltare spaial, att n cadrul statelor membre ct i al celor n curs de aderare. Conferina European a Minitrilor pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT, 1983) n cadrul Consiliului Europei, a adoptat Carta de la Torremolinos care definete obiectivele amenajrii teritoriului ca fiind: dezvoltarea echilibrat a regiunilor; ameliorarea calitii vieii; gestiunea cadrului natural i a resurselor; utilizarea raional a spaiului.
Documentul introduce urmtoarele principii ale politicilor de amenajare durabil a teritoriului:
Promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socio-economic
echilibrat i ameliorarea competitivitii
Promovarea aciunilor de dezvoltare angrenate de funciunile urbane
I T N E M U C O D
regionale, naionale, europene), ca i participarea populaiei. rile mediteraneene, ale Africii de Nord i Orientul Mijlociu. Europa.
Carta precizeaz c punerea n practic a acestor obiective presupune o
coordonare intersectorial i o cooperare ntre diverse nivele de decizie (locale,
Conferina Informal a Minitrilor responsabili cu Amenajarea
F N
A M R O

i de mbuntirea relaiilor rural-urban
Promovarea condiiilor mai echilibrate de accesibilitate Dezvoltarea accesului la informaii i cunotine Reducerea prejudiciilor provocate mediului Valorificarea i protecia resurselor i patrimoniului natural
E R
U P
IC L B
Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare Dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranei Promovarea turismului calitativ i durabil
Limitarea preventiv a efectelor catastrofelor naturale
Teritoriului Uniunii Europene a adoptat Perspectiva Dezvoltrii Spaiului European (ESDP), la Potsdam, n mai 1999. ESDP este expresia voinei statelor membre ale UE i ale Comisiei Europene, susinut de Parlamentul Statele membre (15) au adoptat urmtoarele categorii de teritorii i de obiective i opiuni politice pentru dezvoltarea spaial a Europei: (1) zone metropolitane (2) zone urbane policentrice (cu densiti ridicate i sczute) (3) zone rurale urbanizate (rural accesibil) (4) zone rurale (rural inaccesibil) (5) zone periferice.
European, Comitetul Regiunilor i Comitetul Economic i Social, de a promova o mai bun percepie a dimensiunii spaiale a politicilor europene i de a acorda importan mai mare conceptelor spaiale n cadrul acestor politici. Scopul ESDP este de a contribui la dezvoltarea echilibrat i durabil a
teritoriului UE, acordndu-se o atenie sporit politicilor de dezvoltare spaial a
teritoriilor din afar granielor actuale sau viitoare ale statelor membre, inclusiv
Conferina European a Minitrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT, 2000) a adoptat la Hanovra documentul intitulat Principii directoare pentru dezvoltarea teritorial durabil a continentului european care are rol determinant pentru orientarea politicilor respective n
23
Obiectivele de dezvoltare spaial pentru aceste cinci zone au fost stabilite astfel :
1
2.2. orae
Formarea i
de
6. Dezvoltarea rolului stategic al regiunilor metropolitane
regiuni dinamice,
urbane OBIECTIVE U.E. OPTIUNI ALE POLITICILOR URBANE atrgtoare
7. Ameliorarea
1. Orientarea teritorial a politicilor de dezvoltare. 2. Dezvoltarea spaial policentric i o nou relaie urban - rural. 2.1. Dezvoltarea 1. Zone de integrare economic de
competitive 4.
spaial policentric i echilibrat.
importan internaional 2. Constituirea unui sistem policentric i Integrarea strategiilor de dezvoltare mai echilibrat de regiuni metropolitane2. 3.
I T N E M U C O D
acestora. 4. 5. scar regional transnaional.
1 2
spaial pentru sisteme urbane3, innd cont
de spaiile rurale i de oraele din interiorul Cooperarea tematic n materie de
F N
A M R O
2.3.
E R
i
mediului i a infrastructurii serviciilor n orae. 8. Diversificarea bazei economice
U P
bazei
IC L B
economice, a a cu asigurarea inteligente a
oraelor i susinerea dezvoltrii oraelor mici i mijlocii. 9. Construirea de strategii globale de dezvoltare urban
diversitii sociale i funcionale. 10. Promovarea gestiunii ecosistemului urban. 11. Crearea unei mai bune accesibiliti n orae i n zonele dens locuite. 12. Intrarea n exerciiu a unor metode eficiente de stopare a extinderii urbane necontrolate.
dezvoltare spaial n cadrul reelelor la
scar transfrontalier i transnaional Promovarea cooperrii cu oraele la transfrontalier/ Dezvoltarea endogen, bazat pe diversitate i performan, spaiilor caracter preponderent rural. a cu
13. Construirea dezvoltare
unor
strategii
de
diversificate,
adaptate
potenialului endogen al zonelor de tip rural. 14. ntrirea asezarilor mici i mijlocii din mediul rural. 15. Realizarea unei agriculturii durabile msuri privind mediul i diversificarea
Perspectiva Dezvoltrii Spaiului European (ESDP), la Potsdam, mai 1999 Dintre cele peste 165 orae europene (EU 12) cu peste 200.000 locuitori, numai 85 au
ntrunit caliti asemntoare metropolelor i anume: o importan naional sau regionalcontinental i funciuni metropolitane susinute de o bun accesibilitate. n studiile ESPON (EU 25 + 2 + 2) din anul 2004 numai 75 localiti au fost considerate ca metropole
3
Forme complexe de dezvoltare a localitilor din teritoriul de influen imediat a

4
metropolelor i oraelor mari, generate de procesul de urbanizare; statisticile internaionale i cele naionale ale unor ri reflect acest proces prin nlocuirea titulaturii unor orae cu cea de aglomeraii; s-a atins stadiul n care sunt elaborate un unic plan director i un unic regulament de urbanism pentru toate localitile aglomeraiei urbane (54,5 % n anii 2000 i 2001).
Romnia se afl nc n faa procesului de urbanizare (54,5 % populaie urban n anii
2000 i 2001), proces care, odat cu evoluia restructurrii sectoriale va reconfigura reeaua de localiti urbane, att vectorial (n raport cu principalele ci de comunicaie i transporturi), ct i areal (n cadrul aglomeraiilor urbane n curs de constituire).
24
utilizrii agricole a terenului. 16. Promovarea i susinerea cooperrii i schimbului de experien ntre zonele rurale. 17. Utilizarea potenialului energiilor
In raport cu acest obiectiv, municipiul Bucuresti nu si-a asumat in ultimele decenii (considerate esentiale pentru structurarea ierarhiilor
internationale si globale) rolul de tractant al economiei nationale (prin aplicarea unor politici si programe de dezvoltare coerente si articulate
teritorial). Intarzierea constitutirii Zonei Metropolitane Bucuresti (inclusiv
regenerabile din zonele urbane i rurale. 18. Exploatarea potenialului de dezvoltare al unor forme de turism care s respecte mai mult mediul. 2.4. Promovarea cooperarii ora mediu rural. 19. Susinerea ofertei de baz privind
serviciile i transportul public n oraele mici i mijlocii din mediul rural. 20. Creterea cooperrii urban-rural prin ntrirea n teritoriu a zonelor funcionale. 21. Adoptarea unui ritm mai lent
I T N E M U C O D
aceste areale). transnaional. rurale.
F N
n
A M R O
ca zona economica de importanta internationala) si adancirea decalajului de dezvoltare (economica, sociala, culturala, etc.) intre Capitala si restul teritoriul national, au condus la dezechilibre in structura teritoriala (polarizarea teritoriului adiacent municipiului) precum si scaderea atractivitatii si competitivitatii la nivel european si international (zone metropolitane).
E R
U P
IC L B
planificarea afectrii terenului n periferiile
urbane i ameliorarea calitii vieii (n 22. Cooperarea partenerial ntre oraele mici i mijlocii la scar naional i
23. Crearea unor reele profesionale de ntreprinderi mici i mijlocii urbane i
Sursa: Atlasul Teritorial al Romaniei, 2006.
25
I T N E M U C O D
Sursa: ESPON Atlas, 2006. scenarios for Europe, proiectul 2.3., ESPON 2006
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Scenariu bazat pe politica orientata pe competitivitate. Sursa: Territorial Futures for Europe, spatial scenarios for Europe, proiectul 2.3., ESPON 2006
Scenariu bazat pe tenditne. Sursa: Territorial Futures for Europe, spatial
26
Scenariu bazat pe politica orientata pe coeziune. Sursa: Territorial Futures for Europe, spatial scenarios for Europe, proiectul 2.3., ESPON 2006
suprancrcate nepoluant
prin
intermediul
32. Dezvoltarea unei reele de noduri intermodale de 3. Asigurarea accesului echivalent la infrastructuri i la
cunoatere. 3.1. Urmrirea unui demers integrat pentru ameliorarea conexiunii la reelele de transport i a accesului la cunoatere. 3.2. Dezvoltarea policentric pentru o mai bun 24. Susinerea reelelor de transport secundar i a racordurilor cu reelele majore, inclusiv dezvoltarea unor reele publice de transport eficiente.
25. Asigurarea unui acces spaial mai echilibrat la transportul intercontinental la nivel UE26. Prevederea
I T N E M U C O D
accesibilitate ultraperiferice prin realizarea de adecvate. 26. Asigurarea accesului la slab populate i tarife adecvate. comunitar, naional i regional studiului de 28. Utilizarea impact infrastructur. 3.3. Utilizarea eficient durabil i a spaial transportului i telecomunicaiilor. infrastructuril or. mici i mijlocii. 31. Reducerea noxelor n zonele
unor legturi de transport ale regiunilor periferice i
infrastructuri
F N
de ca
A M R O
3.4. a .
Rspndirea
E R
transport
de mrfuri n
europene i cu navigaia maritim i interioar. 33. Planificarea i gestionarea coordonat i integrat a infrastructurilor.
U P
unui
relaie
IC L B
unui transport cu coridoarele paneuropean la
34. Integrarea global n schemele de dezvoltare spaial a politicilor n domeniul cunoaterii. 35. Asigurarea acces
inovaiilor i
infrastructurile legate de cunoatere. 36. Crearea reelei de ntreprinderi pentru difuzarea rapid a inovaiilor. 37. Crearea de centre de inovaii prin cooperarea ntre nvmntul superior, cercetarea aplicat i dezvoltare, n sprijinul economiei private. 38. Luarea msurilor de stimulare a ofertei i cererii prin accesul la scar regional la tehnologiile de informare i la utilizarea lor.
cunotinelor
infrastructurile
telecomunicaii prin servicii universale n regiunile
27. Cooperarea ntre politicile de transport la scar
teritorial
instrument de evaluare spaial a marilor proiecte de
29. Articularea mai bun a politicilor de dezvoltare n privina planificrii utilizrii terenului, In rapIn raport cu acest obiectiv, datorita slabei dezvoltari a retelelor de transport, concomitent cu slaba dezvoltare a sistemului policentric si a centrelor de inovare si cunoastere, teritoriul national (inclusiv
30. Ameliorarea serviciilor de transport public inclusiv prin servicii de transport public de baz n oraele
Bucurestiul) are o pozitie periferica (si decalata din punct de vedere al dezvoltarii acestor retele de inovare) fata de teritoriul European.
de
trafic
27
S u r s a : E S P O
I T N E M U C O D
N A t l Sursa ESPON, Atlas, 2006
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Sursa:ESPON Atlas, 2006
28
4. Gestionarea prudent a mediului natural i a patrimoniului cultural. 4.1. Considerarea mediului natural i patrimoniului cultural ca atu-uri pentru dezvoltarea spaial. 4.2. Ocrotirea i valorificarea mediului natural. 39. Dezvoltarea de reele ecologice 40. Meninerea biodiversitii n politicile sectoriale din agricultur, politic regional, transport, pescuit, etc. 41. Crearea unor strategii integrate de dezvoltare spaial pentru zonele protejate, zonele montane, zonele umede.
50. ntrirea responsabilitii regiunilor n gestionarea resurselor de ap.
51. Utilizarea studii de impact de mediu i
4.4. Gestionarea
I T N E M U C O D
utilizarea energiilor regenerabile. 44. Protecia solurilor n scopul eroziunii i distrugerii solului. 45. Crearea strategiilor la riscurilor. 4.3. Gestionarea resurselor de ap o problem pentru apei. major 47. Cooperarea dezvoltarea spaial. integrate. umede.
42. Utilizarea instrumentelor economice n relaie cu importana ecologic a zonelor
protejate i a zonelor ecologice sensibile.
43. Planificarea integrat a resurselor cu
F N
reducerii local,
A M R O
creativ peisajelor culturale. creativ cultural.
E R
a a
de impact teritorial pentru marile proiecte.
52. Pstrarea i dezvoltarea creativ a peisajelor culturale de mare valoare. 53. Valorificarea peisajelor culturale. 54. Coordonarea msurilor de dezvoltare care afecteaz peisajele. 55. Reabilitarea creativ a peisajelor
U P
IC L B
afectate de interveniile umane. 56. Crearea de strategii integrate pentru protecia patrimoniului cultural ameninat sau degradat., acordndu-se o atenie special patrimoniului rural. 57. Pstrarea i amenajarea creativ a ansamblurilor urbane. 58. Promovarea unei arhitecturi
4.5. Gestionarea
patrimoniului
nivel
contemporane de calitate. 59. Sensibilizarea cu privire la patrimoniul cultural.
regional i transnaional pentru gestionarea
46. Echilibrarea ofertei i cererii de ap prin instrumente economice pentru gospodrirea Raportat la acest obiectiv, in ultimele decenii, teritoriul national (si Bucurestiul ca principal centru de atractie si motor al dezvoltarii) nu a i reusit sa se impuna la nivel european pe plan cultural, configurandu-se ca o regiune specializata europeana. De asemenea, problemele de mediu se disting ca fiind printre cele mai acute la nivel European, cu precadere in centrul si dusul tarii (inclusiv zona Bucuresti), acest teritoriu fiind caracterizat de o fragmentare accentuata (ca urmare cu precadere a urbanizarii unor largi teritorii adiacente municipiului si principalelor coridoare de transport).
transnaional
interregional n aplicarea unor strategii
48. Ocrotirea i reabilitarea marilor zone 49. Gestionarea concertat a mrilor.
29
Principalele implicaii ale dezvoltrii infrastructurii asupra dezvoltrii spaiale a teritoriului sunt dup cum urmeaz:
mbuntirea accesibilitii este o condiie de baz a apariiei i dezvoltrii unui numr crescut de sisteme policentrice urbane, accesibilitatea multimodal a Zonelor Urbane Funcionale (FUA) fiind determinat de
I T N E M U C O D
Sursa:ESPON Atlas, 2006
F N
A M R O
vestul Europei.
localizarea geografic n primul rnd i n al doilea rnd este determinat de mrimea localitii. Dezvoltarea oraelor, a gruprilor de orae i a reelelor de orae
situate pe coridoarele de transport va fi susinut din punct de vedere
E R
U P
IC L B
economic, fluxurile economice urmnd s cunoasc modificri datorate eliminrii barierelor ntre rile membre UE. Una dintre barierele importante
pentru dezvoltare o reprezint n acest moment calitatea slab a infrastructurii de transport n interiorul granielor precum i a infrastructurii de legtur cu Coridoarele de transport pe direcia nord sud au o importan mare n Europa dar extinderea UE va contribui substanial la dezvoltarea coridoarelor de transport pe direcia est vest. Permeabilitatea este o exigen a dezvoltrii coridoarelor de transport transnaionale i dezvoltarea permeabilitii granielor este necesar n vederea integrrii regiunilor frontaliere
i pentru dezvoltarea relaiilor transfrontaliere. Accesul la serviciile de interes general este condiionat de dezvoltarea infrastructurii i a serviciilor de transport existente care genereaz i competitivitatea teritoriilor. Dezvoltarea conectivitii este legat direct de dezvoltarea reelei interne de transport i de calitatea acesteia, n principal a reelei rutiere, autostrzi, n centrul i estul Europei i aeroporturi n numeroase regiuni rurale, fiind o problem important n cadrul politicilor de dezvoltare spaial la nivel regional, naional i local. Investiiile n domeniul transporturilor au un impact pozitiv asupra valorii PIB i asupra potenialului de dezvoltare pentru prtea sudic a Europei centrale i de est.
30
Dei este avantajat de aezarea geografic, Romnia are un sistem de transport slab dezvoltat, iar lipsa de capital investit n acest domeniu devine din ce n ce mai mult o barier pentru dezvoltarea economic a rii. De aceea, insuficienta modernizare a principalelor coridoare de transport poate duce la pierderea avantajelor oferite de poziia geografic a Romniei, pe rutele de tranzit Vest Est i Nord Sud.
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Sursa: Studiu ESPON privind accesibilitatea teritoriul european, 2006
Studiile Europene privind accesibilitatea teritoriului national indica situarea acestuia (inclusiv a Bucurestiului) la parametrii inferiori pentru toate tipurile de transport: rutier, aerian si feroviar.
Majoritatea documentelor de planificare strategica iau in considerare din ce in ce mai mult, rolul de actor pe care amenajarea teritoriului il are in procesele de dezvoltare. Daca principiile si politicile spatiale europene se aplica diferentiat, in fucntie de particularitatile nationale si regionale, in acelasi timp ele exprima convergent reconfigurarea structurii retelei de localitati si a teritoriului la scara comunitara. Impactul unor noi concepte cum sunt competitivitatea, coeziunea, coeziunea teritoriala si policentricitatea, determina schimbari semnificative in: structurarea, directionarea si formularea strategiilor de dezvoltare reconfigurarea bazei teritoriale a planurilor de amenajare a teritoriului,
in sensul in care, decupajele traditionale ale limitelor teritorial- administrative
31
sunt transgresate iar instrumente noi de coordonare sunt deja in functiune ca institutii si legislatie; elaborarea planuri de amenajare a teritroiului si urbanism la nivel
De
asemenea,
intarzierea
conturarii
conceptiei
dezvoltare spatiala a Romaniei face ca aceasta sa fie perceputa diferit in
diferite documente si studii Europene. Principalele concluzii ale acestor studii sunt: -
national, regional si local. Principalele implicatii metodologice probabile ale particularitatii situatiei spatiale a Romaniei (cu implicatii si in abordarea dezvoltarii municipiului Bucuresti), sunt: statutul de urban sau rural este invechit si nu are un suport conceptual
Romania se afla pe o axa majora
comparabil cu cel din tarile UE,fiind tributar sistemului economiei centralizate, care a desfiintat notiunea de comuna suburbana si nu a asezat diferentierea urban- rural pe baze structurale.
I T N E M U C O D
localitati rurale, pana in 2025. (economice, socio- demografice, geo- mirfologice si culturale) cont de unele aspecte spatiale
Evolutia urbanizarii, impune o viziune de policentricitate in retea cu
conditia ca vectorii sa primeasca incarcatura localitatilor urbane provenite din
Aparitia la nivel intr- regional a tinuturilor pe criterii complexe
F N
A M R O
forta
europeana est- vest
Sursa: Metodologie de reconfigurare a bazei
spatiale a planurilor de amenajare a teritoriului in vederea integrarii in Uniunea Europeana, UAUIM.
E R
U P
IC L B
strategice de
Romania nu conteaza in sistemul liniilor de
Sursa: Metodologie de reconfigurare a bazei spatiale a planurilor de amenajare a teritoriului in vederea integrarii in Uniunea Europeana, UAUIM.
Concluziile privind nivelul de policentricitate al tarii noastre, nu tine
Romania se situeaza pe axa nordsud
Baltic- Danubiana
32
Romania este in afara ariei de interes
vest
Romania este ocolita de relatiilor est-
I T N E M U C O D
Sursa: Metodologie de reconfigurare a bazei spatiale a planurilor de amenajare a teritoriului in vederea integrarii in Uniunea Europeana, UAUIM. teritoriale bazata pe policentricitate. importanta strategica europeana si nationala.
F N
A M R O
Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritoriala Romania 2030

continental si intercontinental.
1. Valorificarea periferialitatii prin dezvoltarea rolului de de conector si releu la nivel
E R
U P
IC L B
In concluzie, pentru asumarea rolului de releu regional al Romaniei si
cresterea conectivitatii teritoriale in conditiile in care in studiile ESPON rolul coridoarelor IV si VII este redus, este necesar ca municipiul Bucuresti in primul rand sa isi asume rolul de metropola si releu regional si sa fie considerat un motor al dezvoltarii intregului teritoriu national. Totodata aceasta abordare, trebuie sa ia in considerare reducerea tendintei de polarizare a polului principal, prin asigurarea unei structuri
Aceste noi abordari ale evolutiei spatiale ale teritoriului european, influenteaza decisiv modul de abordare a dezvoltarii strategice a municipiului, fiind necesara asigurarea atingerii unor obiective de Sursa: Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala, Romania 2030.
33
3. Structurarea si dezvoltarea echilibrata a retelei de localitati urbane 2. Racordarea la reteaua europeana de poli si coridoare de dezvoltare
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Sursa: Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala, Romania 2030. 4. Afirmarea solidaritatii urban-rural
Sursa: Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala, Romania 2030.
34
5. Consolidarea si dezvoltarea legaturilor inter-regionale ca suport al dezvoltarii regionale
7. Protejarea, dezvoltarea si valorificarea patrimoniului si cultural
In raport cu obiectivele conceptului de dezvoltare teritoriala, orasul Bucuresti va trebui sa joace rolul de tractant economic, fiind la nivel national principalul pol metropolitan cu vocatie internationala. Totodata
I T N E M U C O D
6. Cresterea competitivitatii teritoriale
F N
A M R O
1.
este necesara configurarea teritoriala policentrica in vederea unei dezvoltari echilibrate a spatiului metropolitan precum si a teritoriilor rurale adiacente nucleului de urbanizare.
E R
U P
IC L B
Consideram ca in nerealizarea obiectivelor strategice nationale
propuse, principalele cauze in raport cu municipiul Bucuresti, pot fi:
Mentinerea unei competitivitati reduse la nivel european si slaba
afirmare ca metropola cu rol regional si european, acest aspect manifestandu-se cu precadere pe urmatoarele paliere: - intarzierea constituirii si dezvoltarii corelate a unei aglomeratii urbane si regiuni metropolitane, in comparatie cu alte capitale europene, ca urmare a faptului ca statele din regiunea estica Uniunii Europene se situeaza intr-o zona de dezvoltare cu nivel scazut in raport cu celelalte regiuni ale U.E, in acest context, Romania si principalii poli urbani
generatori de dezvoltare, avand nevoie strategice de la parteneriate nivel teritorial,
pentru a construi punti solide catre Estul si Sud- Estul U.E. din punct de vedere economic. Sursa: Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala, Romania 2030. Sursa: Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala, Romania 2030.
35
Analiza celor mai puternice regiuni urbane in U.E. releva faptul ca majoritatea se situeaza in zonele cele mai prospere sau in apropierea acestora. Exista doar cateva regiuni urbane de anvergura, situate in zonele periferice ale Europei, dintre care doar una este situata intr-un stat din fosta zona comunista (Varsovia), proximitatea fizica asigurand multe oportunitati pentru integrare functionala si economica.
- slaba valorificare a oportunitatilor oferite dezvoltarea coridoarelor europene (inclusiv vectorul Dunarii), are si va avea ca efect scaderea accesibilitatii la nivel european.
Romania este in prezent in afara acestei zone, fiind necesara reanalizarea pozitiei strategice a Romaniei, si implicit a municipiului Bucuresti in raport cu tendintele de dezvoltare europeana.
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
2030.
IC L B
Sursa: Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala, Romania
- imposibilitatea atingerii cantitative si calitative a statutului de metropola ( in prezent municipiul Bucuresti ocupa locul 4 in clasamentul satisfacerii indicatorilor strategici metropolitani), datorita incapacitatii de asigurare a unor functiuni metropolitane. Printre principalii indicatori nefavorabili in acest sens, pot fi mentionati: numarul locuitorilor, eficienta infrastructurii de transport si lipsa accesibilitatii, dezvoltarea turismului si a sectorului industrial manufacturier, localizarea functiilor de decizie in sector privat si public la nivel european (acestea fiind posibil de atras la nivel national numai prin intermediul Capitalei).
36
2. Intarzierea conturarii unor functiuni metropolitane, efect al absentei unor poli urbani principali comerciali si de afaceri/ distractie principali (conturati prea putin inraport cu previziunile PUG in vigoare), intrazierea crearii unor parcuri stiintifice si tehnologice, precum si inexistenta dezvoltarii unor functiuni metropolitane in exteriorul teritoriului municipal (zone de agrement si turistice, noduri intermodale, platforme logistice, parcuri de activitati, etc.).
3.
Subestimarea
functiunii
culturale,
competivitate- slaba dezvoltare a capitalei ca centru cultural si ne-crearea
unei structuri permanente de intermediere a relatiilor intre occident si orient (Axa culturala Calea Victoriei, Centrul National pentru Cultura
Scrisa, Centrul ecumenic international, Vacaresti), Romania avand printre
I T N E M U C O D
Sursa: PUG Municipiul Bucuresti 2000
F N
A M R O
cele mai putine locuri de munca in cultura la nivel european.
E R
U P
IC L B
criteriu european de
N U M R U L D E LO C UR I R D E M U NC N C UL T UR (IS C O 8 8) C A P AR T E P R O C E NT U AL D IN L O C UR IL O R D E M U NC A L A N IV E L L O C AL 0,09 2 1,0 5 0,06 3 0,0 92 0,04 9 0,0 63 0,03 7 0,0 49 0,02 5 0,0 37 0 ,00 5 0,0 25
F r d ate
Sursa: Metodologie de reconfigurare a bazei spatiale a planurilor de
amenajare a teritroiului in vederea integrarii in Uniunea Europeana, UAUIM.
Din punct de vedere al situarii Romaniei in raport cu tendintele de coeziune la nivel teritorial pentru orizontul 2030, potrivit studiilor ESPON, in ipoteza continaurii politicii UE cu accent pe obiectivul de coeziune, catre anul 2030 se va produce o extindere a zonei de dezvoltare. Pentru extindere Romania, zona de imapct a acestei politici ar atinge doar partea vestica a tarii, Capitala, nefacand parte din aceasta zona, datorita slabei afirmari la nivel regional si slabei accesibilitati.
37
n anul 2008, arat un raport Eurostat din februarie 2011, regiunea Bucuresti-Ilfov, cu un produs intern brut de 28.300 euro (PPC) pe locuitor a ajuns la 113% din media UE-27, egalnd regiunea care include Atena si depsind alte capitale, spre exemplu, Lisabona. Studiul Comisiei Nationale de Prognoz (CNP) din martie 2011 arat c produsul intern brut al regiunii Bucuresti-Ilfov dup ce a crescut spectaculos n anul 2008 (+ 18,2% fat de + 7,3% la nivel national), n 2009-2010 a sczut, iar n perioada 2011-2014 este asteptat s creasc cu un ritm asemntor cu economia national, n jur de 5% fat de anul precedent.
25 20 15 10 5 0
Faptul ca in perioada 2007- 2011 orasul Bucuresti nu si-a adaptat politicile de dezvoltare locala si teritoriala- economica, urbana, etc. tendintelor europene, genereaza agravarea acestor decalaje economice,
facand ca distanta dintre aceste metropole sa nu mai poata fi recuperata. Astfel, Bucurestiul se confrunta cu o accentutata scadere a
Bucures ti-Ilfov Judetul Ilfov Municipiul Bucures ti
25000
Bucures ti-Ilfov Judetul Ilfov
I T N E M U C O D
20000 15000
5
Municipiul Bucures ti
10000
F N
20682 13549
A M R O
competitivitatii si atractivitatii sale in plan european si international (fiind totusi cel mai atractiv si competitiv oras la nivel national).
E R
U P
IC L B
5000
-5
Cresterea reala a PIB (%)

2012 2013 2014
PIB pe locuitor (euro)
-10
2006
2007 2008
2009
2010 2011
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Evolutia PIB-ului regiunii Bucuresti-Ilfov, 2006-2013 Date: CNP, 2011.
Din 1993 n 2007, municipiul Bucuresti s-a transformat n principalul pol de Sursa: Territorial Futures, ESPON 2006.
dezvoltare si de atractie pentru investitori. Participarea regiunii Bucuresti-Ilfov la crearea valorii adugate (VAB) a crescut de cu peste 9 puncte procentuale din
1993 pn n 2007 (de la 13,8% la 22,9%).6

5
Factorii cheie ai dezvoltarii la nivel european, raman accesibilitatea,

PPC - Paritatea puterii de cumprare care se determin pe baza valorii nominale a
un sector economic si al cunoasterii dezvoltat, regiunile europene cele mai putin dezvoltate si dependente inca de dezvoltare tehnologica redusa, fiind susceptibile a fi cele mai afectate de globalizare.
Produsului Intern Brut pe locuitor, ajustat cu raportul ntre preurile naionale i media celor 27 de ri membre UE. De exemplu, n cazul Bucureti-Ilfov, PIB-ul nominal a fost de 15.800 euro pe locuitor, dar, deoarece preurile practicate sunt de doar 55% din preurile medii europene, veniturile locuitorilor corespund cu 28.300 euro cheltuii la preuri europene.
6
Date din Raportul Comisiei Europene, Ciutacu C. i Chivu L. (2010) Anticiparea i
crete doar pentru regiunea Vest n timp ce contribuiile regiunilor Sud, Nord-Est i Sud-Est scad.
managementul restructurrii. Raport Naional, iunie 2010. Proporia regiunii n VAB total mai
38
Previziunile europene pentru anul 2015 situeaza Bucurestiul intre teritoriile cu o dezvoltare economica slaba (si putin diferentiat chiar si la nivelul teritoriului national) si susceptibil de a fi afectat de globalizare (ca urmare a accentuarii decalajelor de dezvoltare si pierderii acute a atractivitatii pe plan international).
I T N E M U C O D
Sursa: ESPON Atlas, 2006.
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
39
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
40
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
41
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
42
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
43
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
44
Modelare matematic
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Sinteza raportului de expertiz:
Dimensiunea teritorial a Bucuretiului: modelare matematic
45
Modelare matematic
Dimensiunea
teritoriala
modelare matematica EMI Invest, s.r.l., iunie 2011
I T N E M U C O D
F N
A M R O
europeana.
Coordonator studiu: Dr. arh. Mircea Enache
Colectiv de elaborare: Sociolog Marius Plescan, Urbanist Ioana
Ivanov, Urbanist diplomat Alina Muresan-Iuga, Urbanist Reinhold Lehel Stadler
E R
U P
dezvoltarii
IC L B
Bucurestiului:
Scopul proiectului este conturarea si caracterizarea teritoriului de
sustinere si influenta al Municipiului Bucuresti si formularea unei pozitii cu privire la evolutia sa viitoare dezirabila, in contextul Bucurestiului ca metropola
Metodologia folosita in studiu. Studiul a aplicat metodologia si sistemul soft MapDecision pentru reprezentarea si modelarea matematica a Municipiului Bucuresti in relatie cu teritoriul de sustinere si influenta al Capitalei. MapDecision este un sistem de analiza statistica a datelor spatiale pe baza metodei comparative. Analiza este usor de inteles si se face pe baza unor harti de tip GIS, simplificate pentru a permite modelarea si afisarea instantanee a rezultatelor analizei. Sistemul este interactiv si necesita interventia si interpretarea rezultatelor de catre specialistii din domeniu, intr-un cadru de planificare strategica si de decizie de grup. MapDecision functioneaza pe baza de date cantitative si rezultatele sunt cu atat mai corecte cu cat datele de intrare sunt mai corecte.
Colectivul de elaborare a achizitionat si prelucrat date brute si indicatori din recensamintele 1992 si 2002, precum si date din fisa localitatii si din anuare statistice referitoare la cele sase sectoare ale capitalei si la comunele si orasele din teritoriul luat in studiu, teritoriu mai amplu decat Regiunea 8.
46
Modelare matematic
Indici compusi. Pe baza datelor procesate au fost calculati un numar de indici compusi care modeleaza caracteristicile principale ale teritoriului studiat: populaie, dinamica populaiei, fora de munc, locuire, sntate, educaie, tendine si acesibilitate. Indicii au fost ilustrati spatial pe harti ale teritoriului analizat si au ilustrat evolutia caracteristicilor sale in dinamica 1992 2002 2008.
Indice de integrare. Indicii compusi au fost apoi agregati intr-un indice de integrare, care ofera imaginea evolutiei capitalei in teritoriu in perioada 1992 2002 2008 (vezi cele trei ilustratii de mai jos).
I T N E M U C O D
Ilustrarea indicelui de integrare anul 1992
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
47
Modelare matematic
Concluzii
Diminuarea fortei de munca din teritoriu a condus la enclavizarea Bucurestiului si la crearea unui dezechilibru puternic fata de restul teritoriului. O situatie mai putin grava se observa pe directia Bucuresti Oltenita unde exista o anumita stagnare la nivelul fortei de munca fata de anul 1992.
Accesibilitatea redusa alaturi de numarul scazut de locuri de cazare
atat in mediul urban cat si in mediul rural si nevalorificarea potentialului turistic a condus la o atractivitate extrem de scazuta pentru zona sudica a Bucurestiului.
Se distinge un decalaj major intre potentialul demografic al zonei
aglomeratiei urbane Bucuresti si al zonei metropolitane fata de restul teritoriului.
I T N E M U C O D
catre coroana nord-estica a acesteia. superioare si cresterea populatiei active. indica o activitate agricola scazuta.
Teritoriul zonei metropolitane catre Oltenita prezinta o scadere
puternica a dinamicii populatiei in ultimii ani. Se remarca o tendinta de
concentrare a dinamicii populatiei in zona aglomeratiei urbane cu extindere
F N
A M R O

Suprasolicitarea sistemului de educatie este evidenta la nivelulul
intregului teritoriu, probleme majore se intalnesc in special pe directia BucurestiUrziceni si in zona aglomeratiei urbane Bucuresti.
E R
U P
IC L B
Se remarca un indice scazut la nivelul sanatatii in zone urbane ca
Fierbinti Targ, Voluntari, Otopeni, Popesti Leordeni, Chitila, Racari dar si a UAT-urilor ce le inconjoara.
In urma analizelor a fost identificata o serie de asezari cu potential
pentru a forma o structura de 13 poli locali care sa contribuie la eficientizarea functionarii teritoriului si a relatiei acestuia cu Bucurestiul. Asezarile urbane din teritoriul studiat au potentialul cel mai ridicat pentru a prelua functia de poli locali. Exista doua asezari urbane cu performanta mai scazuta care necesita interventii mai puternice pentru a putea prelua rolul de pol locali fiind vorba chiar de eventuale asocieri cu asezari invecinate.
Aglomeratia urbana a Bucurestiului si zona nord-vestica a acesteia se
remarca printr-o crestere a potentialul demografic atat prin prisma scaderii procentului de populatie in varsta dar si prin cresterea populatiei cu studii
Se remarca un dezechilibru major la nivelul calitatii locuirii intre zona
In jurul Bucurestiului exista o grupare de asezari urbane si rurale c u
aglomeratiei urbane Bucuresti si nord-estul acesteia si restul teritoriului.
performanta ridicata care vor functiona impreuna cu acesta.
Activitatea agricola a scazut in intervalul 1992 si 2002 in special in
Pentru o dispunere mai echilibrata in teritoriu a centrelor de dezvoltare
zona sudica si estica a teritoriului. Deci zona sudica si estica dispune de o activitate agricola mai puternica decat celelalte zone in care activitatea agricola este mai redusa, probabil datorita inlocuirii ei cu activitati secundare si tertiare.
este nevoie de transformarea catorva asezari rurale si echiparea lor cu dotarile necesare pentru a indeplini noua functie.
Concentrarea verde pe directia Bucuresti-Ploiesti, Bucuresti-Titu
48
Modelare matematic
Viziune
est-vest
Studiul sustine viziunea din PUG 2000 a Bucurestiului ca:
Releu intre relatiile nordsud (Regiunea Marii BalticeCADSES) si
I T N E M U C O D
Potentiali poli urbani: Popesti Leordeni, Pantelimon, Otopeni, Buftea, Bolintin Vale. Urziceni, Fierbinti Targ, Ciolpani, Racari, Titu, Videle echilibrata in teritoriu.
F N
A M R O

Rol de pasarela intre Europa, Orientul Apropiat si Asia
Profilul territorial functional care sustine viziunea (PUG 2000)

Releu intercontinental si centru de afaceri sud-est European Centru de cercetare si invatamant superior cu crearea unor structuri
E R
U P
IC L B
permanente de contact intercultural Occident-Orient Profil de productie de excelenta
Poli din aglomeratia urbana-Magurele, Adunatii copaceni, Mihailesti,
Poli teritoriali- Mihai Bravu, Budesti, Fundulea, Lehliu Gara/Lehliu,
Orase de importanta ridicata/centre urbane: Ploiesti, Giurgiu, Oltenita
Alegera polilor potentiali s-a facut in primul rand in functie de indicele de integrare apoi s-a tinut cont de criterii singulare precum: amplasarea pe axe majore de transport, functiuni specifice (ex. Magurele,Titu) dar si o dispunere Viziune(schita) de dezvoltare policentrica a sistemului teritorial Bucuresti si zona de influenta/suport.
49
Modelare matematic
Elementele teritoriale care sustin viziunea

influenta Sustinerea axelor N-S si E-V Bucuresti ca port la Dunare si la Marea Neagra Bucuresti ca nod in coridoarele de transport pan-europene
expansiunii teritoriale a asezarilor, gestiunea unor servicii publice la nivel metropolitan, favorizarea dezvoltarii prin intermediul cooperarii intre UAT-uri.
Dezvoltarea si eficientizarea sistemului de infrastructura implica directii de actiune care se refera la: extinderea retelelor tehnico edilitare in teritoriu (in
(autostrazi, trenuri de mare viteza, aeroporturi de calatori si marfuri) Relatie structural-sistemica intre Bucuresti si teritoriul de sustinere si
I T N E M U C O D
transport, comunicatii) sanatate, etc) architectural Directii strategice eforturilor catre patru directii strategice majore: crearea natural si costruit.
Reducere decalaje Bucuresti- teritoriul de sustinere si influenta
Intensificarea relatiei dintre Bucuresti si polii din teritoriu (deplasari,
Coordonarea amplasarii in teritoriu a noilor dezvoltari economice
F N
unei forme
A M R O
special sistemul de alimentare cu apa potabila), completarea sistemului de axe rutiere si feroviare majore (centura Bucuresti, autostrazi, CF de mare viteza), crearea unui sistem de poli intermodali cat si regandirea sistemului de transport in comun la nivel metropolitan.
E R
U P
IC L B
Intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali implica directii de
actiune precum: implementarea unui set de politici de atragere a investitorilor in poli teritoriali (in special politici funciare), echiparea cu dotarile necesare si revitalizarea celor existente, intarirea relatiilor cu asezarile invecinate/deservite oferindu-le astfel resursele pentru eficientizarea productiei (in special agricultura), eficientizarea infrastructurii cat si a modului de utilizare si gestionare a acesteia.
Coordonarea dezvoltarii resurselor umane in teritoriu (eduatie,
Protectia, conservarea si valorificarea patrimoniului natural si Valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si construit implica directii de actiune precum: favorizarea cooperarii a asezarilor cu activitati turistice pentru crearea unor sisteme turistice, protejarea si extensia zonelor impadurite (in special in zona A.U.B), implementarea unor zone naturale de echilibru , promovarea si sprijinirea unor noi tipologii de turism (agroturism, ecoturism etc.) , monitorizarea si sanctionarea poluatorilor cat si favorizarea implementarii tehnologiilor cu grad redus de poluare.
Pentru a atinge viziunea Bucuresti 2035 este necesara orientarea
administrative la nivelul Bucurestiului si a teritoriului acestuia de influenta, intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali, eficientizarea si dezvoltarea sistemului de infrastructura si valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu
Prin respectarea si implementare acestor directii de actiune in cadrul viitoarelor interventii asupra teritoriului studiat se va ajunge la atingerea imaginii
Crearea unei forme administrative probabil sub denumirea zona/ regiune metropolitana implica directii de actiune precum: controlarea si coordonarea
Bucurestiului prezentat in cadrul viziunii.
50
Modelare matematic
Actiuni prioritare
Adoptarea de catre Guvern a strategiei de dezvoltare a Bucurestiului in teritoriu Imbunatatirea legislatiei de urbanism Noi instrumente de control si coordonare urbana (inclusiv
instrumente de negociere cu dezvoltatorii si proprietarii) Legea imobiliarelor si standardul imobiliar european aplicat (2
ani de formare a specialistilor din domeniul imobiliar)
I T N E M U C O D
proiecte Cooperare inter-guvernamentala pentru investitii si a centrelor de excelenta catre Zona Metropolitana Bucuresti Intarirea rolului planificarii urbane si teritoriale schitei de strategie Ordinul Arhitectilor, Ministerul Educatiei) Municipiului Bucuresti in teritoriu
Adoptarea si operationalizarea Zonei Metropolitane Bucuresti
Infiintarea agentiilor si corporatiilor de dezvoltare pentru mari
atragerea
F N
marilor
A M R O
E R
U P
IC L B
Instrumentele de interventie ale Primariei extinse si consolidate
(achizitii de terenuri in oras si in afara - chiar pana la Dunare) conform
Informare, comunicare si educare a cetatenilor (Primaria, RUR,
Participarea populatiei la atingerea obiectivelor strategice ale
51
Macropeisajul i peisajul urban al periferiilor
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
52
Acest
capitol
reprezinta
sinteza
Macropeisajul si Peisajul Urban al Periferiilor- municipiul Bucuresti si teritoriul sau de influenta. Principalele tipuri de peisaj de peisaj urban periferic
I T N E M U C O D
F N
A M R O
> >
evidentiate in cadrul raportului de expertiza sunt: 1. Periferia urban tipul frontier PEISAJ PUTERNIC FRAGMENTAT, OMOGEN, MASIV,
E R
U P
Raportului
IC L B
de expertiza privind
PREDOMINANT INDUSTRIAL, COMERCIAL de tip HIPERMARKET SAU CARTIER DE LOCUINTE COLECTIVE, spatii plantate difuze si bariere verzi datorate aliniamentelor stradale, macropeisaj dominant mineral, desfsurare urban n coroan 2. Periferia urban tipul enclav - desfsurare urban sau cvasi rurala n clusteri relativ organic relationati cu orasul, dar dincolo de structura compacta a acestuia, incipient dispersata, densitate medie. PEISAJ PITORESCBUCOLIC, CU INTENSITATI VIZUALE,
PREDOMINAT REZIDENTIAL, spatii plantate interstitiale si liziere, specific satelizarii de tip oras-grdin , textura macropeisajului - predominant vegetala, spatii aerate 3. Periferia urban tipul tentacular desfsurare urban puternic directionata, axializare, raport de
complementaritate spatiu verde/ liber spatiu construit/ dens > PEISAJ PROFUND DISCONTINUU, CU RUPERI DE SCARA, AGRESIV CA IMAGINE, PREDOMINANT MIXT /TERTIAR, spatii plantate punctuale, necontigue
53
4. Periferia urban tip mozaic (puzzle)
- desfsurare urban n petice, cu inglobarea mai recenta a unor nuclee rurale, densitate slaba/ n crestere, concentrare n poli si mici nuclee de interes.
> PEISAJ HIBRID, NECOEZIV, DISCONTINUU, AMBIGUU, spatii plantate diseminate si spatii agricole intercalate, textura rupta cu discrepante
I T N E M U C O D
F N
A M R O
plantat public >
de densitate si omogenitate.
5. Periferia urban tipul difuz (sprawl) - desfsurare urban n stea ( sau laba de broasca) , compactizare n
E R
U P
IC L B
cadrul coroanelor urbane vechi, dispersie periferic accentuat in dezvoltarile mai recente, amalgam spatio-functional > PEISAJ HIBRID, CU SLABA CONTIGUITATE STRUCTURALA,
PREDOMINANT REZIDENTIAL, spatii plantate disseminate, absenta spatiului
6. Periferia urbana tipul polinuclear - desfsurare urbana in retea sub influenta tehnologiilor informationale, grad sporit de complexitate n cadrul procesului de metropolizare, densitate crescuta n noduri ,dezarticulare morfologica si spatiala PEISAJ DE SI TIP TERTIAR, MULTISTRAT, spatii plantate PREDOMINANT intestitiale,contigue
INFRASTRUCTURAL
punctuale sau in largi perdele de protectie.
54
Factori
Fata de gama larga de factori cu caracter general care intervin in modelarea peisajului periferiilor urbane (factori globali socio-economici, culturali, politici, piata imobiliara, dezvoltarea tehnologica, etc), exista si o gama de factori endogeni, specific urbani a caror implicare denota modul in care teritoriul respectiv se raporteaza la mutatiile provenite din insasi miscarea de crestere a orasului.
Macropeisaj
Macropeisajul teritoriului zonei de influenta a Bucurestiului este determinat, la baza, de factori obiectivi si subiectivi.
Acesti factori releva raporturile pe care teritoriul le stabileste cu
I T N E M U C O D
ridicat de fragmentare in profunzime. exclusiv, periferiei revenindu-i in cvasi totalitate.
principalele sale componente care tin atat de structura sa primara (relief,
hidrografie, geologie, etc) cat mai ales de elemente generative precum parcelar, trama stradala, mod de locuire, mod de productie, consum, recreere:
F N
A M R O
etc., ce -
FACTORII OBIECTIVI:
aferenti cadrului naural - structura pedologica, hidrologica, structura morfologica primara a reliefului, structura acoperirii reliefului (a vegetatiei), structura hecosistemelor naturale si semi-naturale, biodiversitatea, factori climatici si microclimatici, tin de cadrul socio-economic - factori economici
E R
U P
IC L B
globalizanti, factori demografici, factori legati de pozitia in sistemul national al teritoriului respectiv.
schimbarea de scara petrecuta odata cu noile parcelari,
trecand de la o structura laxa, predominant agricola, la un nivel FACTORII SUBIECTIVI formeaza baza perceptiva a peisajului, (care, in cultura occidentala, este eminamente vizuala) reprezentata prin elementele componente ale campului vizual structura mentala si psihologia sociala a observatorului.
modul de consum al timpului liber (comert, loisir,
circulatie); vitezei care caracterizeaza acum toate aceste activitati i se adauga necesitatea unei diversificari continue a produselor si serviciilor. Locul strazii comerciale centrale a fost luat, sau cel putin a fost puternic concurat de supermarketul din periferie, strada in sine tinzand sa dispara dizolvata intre cele doua extreme ipostaze ale sale - autostrada si pietonalul
55
M a c r o p e i s a
Teritoriului de influenta al Bucurestiului poate fi clasificat in urmatoarele tipologii, functie de tipul si gradul de urbanizare:
1.
peisaje urbane hipercentrale, aferente zonelor centrale ale peisaje urbane centrale si semicentrale
I T N E M U C O D
j u l a f e r e n t t T e
F N
A M R O
2. 3. 4. 5. 6. vest- est.
municipiului Bucuresti si principalelor localitati urbane din zona de influenta
peisaje urbane periferice aferente principalelor entitati urbanepeisaje urbane de penetratie si tranzit, aferente principalelor rurale aflate sub influenta urbana,
E R
U P
IC L B
Bucuresti si zona de influenta
coridoare de comunicatie (drumuri nationale) peisaje aferente
teritoriului imediat invecinat zonelor urbane (localizate cu precadere in nordul zonei analizate) peisaje rurale dispuse in lungul cursurilor de apa,
mentinute predominant vegetale ca atare a coridoarelor de protectie si existentei zonelor de lunca inundabile. Se contureaza cu precadere pe directia 7. peisaje rurale predominant agricole 8. peisaje cvasi naturale predominant forestiere (localizate cu cvasi naturale predominant influentate de
precadere in zona de nord) 9. peisaje prezenta Dunarii.
56
Din punct de vedere al vulnerabilitatii peisajului aferent Bucurestiului si zonei de influenta a acestuia se contureaza faptul ca peisajul periferic al Bucurestiului, luand ca itinerar centura rutiera a acestuia, este unul rezultat fr concept prealabil, fr o viziune legat de peisaj, fara coerent urbanistic si cu ignorarea deplina a resurselor pe care aceste teritorii le reprezinta. Peisajul periferic bucurestean, ofer imaginea deconcertant a unei panoplii de contraste care insumeaza vulnerabilitati de ordin spatial, functional, ambiental, ntre elemente noi si vechi, si merg pn la situatii n care capt contrast chiar modurile oamenilor de a privi spatiile pe care l
I T N E M U C O D
e f o l o s e s c . (rezultate si ca urmare a gradului de antropizare a teritoriului): ecosisteme relativ stabile cu vulnerabilitate mica ecosisteme in declin cu vulnerabilitate medie ecosisteme afectate cu vulnerabilitate mare
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Astfel se pot identifica urmatoarele tipuri de ecosisteme naturale- peisaje
57
Peisajul principalelor intrari rutiere in Bucuresti

Bucurestiul are un numar de 10 intrari principale - din care 2 sunt autostrazi (la care se adauga cateva accese din
cu multe elemente de agresivitate din sfera amenajarilor, arhitecturii, prezentei vegetale, ambiantei generale a locurilor. Este totusi o intrare legata de marele
peisaj si aceasta relatie se citeste in doua puncte: primul - zona Snagov - Peris, relatie cu zone de agrement si relaxare aferente cursurilor de apa, cu un peisaj
rural ci puternice elemente de cadru natural si al doilea, zona Baneasa - relatia
circulatii secundare - drumuri judetene, dispuse comunale) radial toate
I T N E M U C O D
urmarind orasului. structura urbana a Toate aceste penetratii se caracterizeaza prin faptul ca au, in proportii diferite, secvente de peisaj predominant verde si rural in zonele de periferie indepartata de periferie apropiata. tablourilor peisagere secventiale, pentru etc.
concentric,
F N
A M R O
cu padurea/ zona de agrement/ gradina zoologica/ complexul comercial. Personalitatea acestui acces in Capitala s-a schimbat in ultimii ani, dat
fiind modernizarea partii carosabile a soselei, care, primind cele trei pasaje ( Otopeni, Centura si Jandarmeriei) a favorizat deschideri vizuale mai ample si perspective mai generoase. Analizele asupra macropeisajului si a peisajului periferiilor
E R
U P
IC L B
urbane releva cateva aspecte care merita retinute: - tipul de crestere urbana imprima asupra acestui peisaj o structura specifica de tip arhipelag, posibil de perceput mai cuseama prin intermediul golurilor sale - zona de urbanizare difuza dintre Bucuresti si Ploiesti, generatoare a unui peisaj distinct, anunta un dezechilibru in polarizarea spatiala existenta si totodata un potential de reconfigurare a intregului teritoriu - directile de conexiune rutiera poarta cu sine un peisaj specific de tranzit, vulnerabil ca imagine si raport cu
si zone de dezvoltare urbana difuza, uneori tentaculara, cu caracter rezidential sau tertiar/ industrial, in functie de tipul de vector pe care se situeaza, in zonele
Din punct de vedere calitativ, peisajul adiacent penetratiilor rutiere in
Bucuresti este unul grav deficient mai ales in zona periferiei apropiate, unde lipseste aproape cu desavarsire orice preocupare pentru compozitia tratamentul vegetatiei
ecosistemele adiacente - peisajul aferent cursurilor de apa si al padurilor este amenintat prin contactul cu zonele de crestere/avansare a urbanului/ruralului in teritoriu, de contactul cu peisajele de tranzit si cu fenomenul de sprawl.
insotitoare, pentru amenajarea spatiului public si semipublic, imprejmuiri,
Intrarea de pe Dn1 in Bucuresti este una care nu are treceri bruste de scara, ci traversarea de la marele peisaj catre peisajul periferiei este una graduala, nespectaculoasa, cu o imagine aglutinata de elemente rurale si urbane, cu un camp vizual mai degraba monoton (in zona de acces in oras) si
58
PRIORITATI DE ACTIUNE
Viziunea formulata asupra macropeisajului si peisajului periferiilor urbane ale Bucurestiului. Acest peisaj variat de campie si lunca va fi pus in valoare, speculandui-ise calitatile scenice, orientarea, bogatia vegetatiei si a cursurilor si oglinzilor de apa, concomitent cu protejarea zonelor sale de patrimoniu natural sau construit .
I T N E M U C O D
acelor elemente susceptibile de o dinamica accentuata. metropolitan al Capitalei .
Totodata, acest peisaj luat in ansamblu va fi intarit sub aspectul
minimizarii impactului activitatilor antropice asupra elementelor sale naturale (ape, soluri, vegetatie). Structura majora a macropeisajului acestui
teritoriu va fi respectata si preluata prin interventii punctuale sau dirijate asupra
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Peisajul periferiilor Bucurestiului, ca interfata a orasului cu teritoriul in
care se dezvolta, va fi atent gestionat sub toate aspectele de mediu, dar, dincolo de acest fapt, va fi tratat ca element de articulare creativa a imaginii si scenografiei urbane, in concordanta cu necesitatea crearii profilului
59
Directii strategice de actiune termen lung (peste 20 ani)

Directii strategice de interventie la nivelul macropeisajului si a peisajului periferiilor urbane: - Constituirea, printr-un studiu adecvat, a matricei verzi la nivelul zonei metropolitane a Bucurestiului cu rol de
- Dezvoltarea unui turism durabil in zonele rurale prin valorificarea atributelor locale, specifice si la scara locurilor respective
- Limitarea turismului de masa in arealele de interes
inregistrare, definire, ierarhizare si evidentiere a potentialului
ecologic si peisagistic a tuturor arealelor plantate din acest
I T N E M U C O D
teritoriu oglinzile de apa prin amenajari locale si metropolitane 2000 Protejarea ecosistemelor din teritoriul peisagistic obligatoriu in continutul si metodologiile de planurilor de amenajarea teritoriului si de urbanism
- Valorificarea potentialului peisagistic oferit de cursurile si supralocale/
F N
A M R O
peisagistic prin strategii de reorientare si crestere a ofertei alternative de petrecere a timpului liber - Valorificarea potentialului agricol al teritoriului analizat,
E R
U P
IC L B
eficientizarea exploatarilor agricole si includerea fermelor intr-o retea de colectare si desfacere a produselor agricole proprie zonei metropolitane a Bucurestiului - Valorificarea calitatilor scenice ale principalelor penetratii
rutiere in Bucuresti, tratamentul peisagistic al acestor trasee - Protejarea peisajelor culturale in mediul rural, limitarea hibridizarii urban-rural - Limitarea extinderii intravilanului - atat al Bucurestiului cat si al comunelor din teritoriul de influenta urbanistica - Definirea si reglementarea in consecinta, ca prioritate, a zonelor periferice defavorizate - Depistarea arealelor fragile peisagistic si cu riscuri privind
- Protejarea padurilor si a lizierelor padurilor, definirea
functiilor lor in arealul metropolitan, sporirea conexiunilor in cadrul matricei verzi metropolitane - Intarirea protectiei pentru zonele naturale protejate si rezervatiile naturale Facilitarea inregistrarii unor noi areale incluse in reteaua Natura
analizat
prin
asigurarea calitatilor ecologice Reglementarea si amenajarea peisagistica
limitarea dezvoltarilor urbane difuze in zonele de interes
corespunzatoare a intrarilor in Capitala, ca principali vectori purtatori ai imaginii acestuia
- Introducerea problematicii peisajului ca subiect distinct si realizare a
60
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
61
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
cartograme
62
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
63
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
64
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
65
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
66
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
67
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
68
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
69
IN T N E M U C O D
limita zonei de influen/suport
R O F
A M
E R
Aezare urban cu potenial favorabil pentru transformarea ntr-un pol local Aezare rural ce presupune intervenii de echipare pentru promovarea la statutul de pol local Aezare urbana cu potenial mediu care nsa dein o serie de dotari necesare pentru funcioanrea ca pol local Poli urbani adiaceni Bucuretiului Poli urbani principali, aezri urbane de importan naional/regional
U P
L B
IC
Alegera polilor poteniali s-a fcut n primul rnd n funcie de indicele de integrare apoi s-a inut cont de criterii singulare precum: amplasarea pe axe majore de transport, funciuni specifice (ex. Magurele,Titu) dar i o dispunere echilibrat n teritoriu. Poteniali poli urbani: Poli din aglomeraia urban(AUB)-Mgurele, Adunaii copceni, Mihileti, Popeti Leordeni, Pantelimon, Otopeni, Buftea, Bolintin Vale. Poli teritoriali- Mihai Bravu, Budeti, Fundulea, Lehliu Gara/Lehliu, Urziceni, Fierbini Trg, Ciolpani, Racari, Titu, Videle Orae de importana ridicata/centre urbane: Ploieti, Giurgiu, Oltenia
70
Teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
SWOT
Dimensiunea Teritoriala
71
Teritorial
Amplasarea poarta;
Bucurestiului
la
intersectia
axelor
Cadru juridic de cooperare intercomunal pentru Bucurestiului inexistent;
europene N-S si E-V, ce ii confera caracter de oras-
UATUrile din teritoriul de influenta si suport al
Dunarea (coridorul pan-european VII) prezinta un potential ridicat pentru cresterea accesibilitatii si vizibilitatii Capitalei si teritoriului sau de sustinere si influenta; Potential de cooperare tranfrontaliera (Dunarea si portul Giurgiu la aprox. 60 km fata de Bucuresti,
OPORTUNITI
AMENINRI
I T N E M U C O D
traversare directa spre Bulgaria); Oportunitate pentru restructurarea Posibilitatea de accesare de fonduri eficientizarea functionarii teritoriului si acestuia cu Bucurestiul; Proiecte in derulare pentru (nationala si internationala);
teritoriului,
regiunea Sud-Muntenia fiind nefunctionala, municipiul Bucureti asigurand n realitate unitatea acesteia;
F N
europene a relatiei
A M R O
separat
(cooperare verticala deficitara); Necoordonare a proceselor de dezvoltare la nivelul
E R
Puternic a cu Planificare
fragmentare
diferitelor
U P
IC L B
i funcionarea administraiei ale
politic
niveluri
oraului i al teritoriului sau de influenta si suport; Comunicare si cooperare deficitara intre UATurile efecte asupra statutului zonelor
componente ale teritoriului de influenta si sustinere al Capitalei, funcionale; spatiala neclara si impredictibila, a nevoii de
ilustrand
neintelegerea
generala
pentru proiecte de dezvoltare urbana (si rurala); Existenta asezarilor urbane cu potential pentru a
planificare spatiala integrata; Existena unui paralelism de planuri i strategii, care nu reuesc s convearg spre obiective comune; Inexistenta transformarea unei viziuni unitare ntr-o pentru metropol
forma o structura de poli locali care sa contribuie la
Bucuretiului
constructia
de
european competitiva; Performan redusa a mecansimelor de planificare i coordonare si lipsa expertizei n materie de planificare i dezvoltare teritorial;
autostrazi potential de imbunatatire a accesibilitatii
72
Teritorial
Proiecte
de
modernizare
infrastuctuii
CF metropolitane;
Bucuresti- Constanta si Bucuresti Brasov conform PATN) ;
(250km/h
Inconsistena indicatorilor pentru definirea zonei
Centre de cercetare si inovare de inalta specializare in curs de dezvoltare, cu potential de competitivitate la nivel european (Magurele, Titu) ; Tendinta de crestere a potentialul demografic al aglomeratiei urbane a Bucurestiului si zonei din NV acesteia (scaderea procentului de populatie in varsta,
OPORTUNITI
AMENINRI
I T N E M U C O D
active) ; lacuri, facilitati turistice existente, subutilizate).
cresterea populatiei cu studii superioare si a populatiei
Procent ridicat al agriculturii la nivelul teritoriului,
F N
daca
A M R O
criza economic actual; Continuarea
importante resurse de teren si elemente de cadru natural; Incapacitatea de absorbtie a fondurilor europene
E R
Hazarduri
Dezvoltare haotic a teritoriului, accentuata de
U P
dezvoltarii
IC L B
haotice compromite
conduce la riscul reducerii si/ sau pierderii finantarii; naturale in urmatorii ani este
cu potential in privinta aprovizionarii Bucurestiului si celorlalte asezari urbane, incurajand economia locala ; Existenta de resurse naturale si de teren pentru chiar
prognozat un cutremur cu magnitudine si potential distructiv ridicat; Criza alimentara, prognozata la nivel international; Schimbari climatice.
crearea unui sistem turistic sau de recreere (paduri,
73
Teritorial
Fracturi structurale i funcionale ntre Bucureti i teritoriul su de susinere si influenta; Conectivitate ridicata la nivel european prin amplasarea la intersectia a trei coridoare paneuropene de transport (IV, VII, XIX); Bucuresti beneficiaza de cea mai buna
accesibilitate la nivel national d.p.d.v. al infrastructurii si modurilor de transport;
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
(in special in partea de sud); Existenta unor resurse de cadru lacuri);
Existenta unei structuri agricole de baza in teritoriu
natural
F N
inca
A M R O
(dimensiuni, caracter de enclava in cadrul Regiunii Sud-Muntenia) ; Decaderea d.p.d.v. demografic a teritoriului
E R
Nefunctionalitatea
U P
IC L B
Bucuresti Ilfov
Regiunii
exterior Capitalei si aglomeratiei urbane din cauza
tendintei de concentrare a populatiei in Bucuresti si in zona periurbana; Enclavizarea Bucurestiului si decaderea
potentialului economic al teritoriului de influenta si suport din cauza ofertei de munca diversificata din Capitala si lipsei investitiilor din restul teritoriului; Identitate teritoriala neclara a zonei periurbane a municipiului Bucuresti; Sistem de poli inca neconturat, fara identitate si cu legaturi slabe; Insertia neadecvata a unor functiuni de talie mare (comerciale, servicii, industriale) cu specific urban in zonele rurale inconjuratoare ale Bucurestiului;
nedeteriorate de expansiunea urbana (paduri, salba de
Existenta de resurse naturale (salba de lacuri) si
infrastructura (chiar daca minimala) pentru turism si recreere in partea de nord a teritoriului (ex. Snagov).
74
Teritorial
Nivel redus de conectivitate in cadrul teritoriului de influenta si suport al Bucurestiului ; Investitii reduse in infrastructura si in tehnologie ; Legaturi deficitare intre Capitala si centrele urbane din teritoriul de sustinere si influenta, in special pe directia Bucuresti Giugiu; Accesibilitate redusa pe directia Giurgiu - Budesti Fundulea Urziceni si Giurgiu Videle;
Dinamica puternic negativa a populatiei in ultimii ani pe teritoriul zonei metropolitane catre Oltenita;
PUNCTE SLABE
PUNCTE SLABE
I T N E M U C O D
susinere; (sau cel putin la nivelul AUB); si lipsa unei centuri exerioare a orasului; Discrepanta majora intre zona S);
Infrastructura neperformanta, incapabila s asigure
fluena fluxurilor dintre Capital i spaiul su de
F N
A M R O
intre
teritoriului) si restul teritoriului de influenta si suport; Noi dezvoltari rezidentiale in zona periurbana fara
E R
Dezechilibru semnificativ la nivelul calitatii locuirii zona aglomeratiei urbane Bucuresti (si NE
U P
IC L B
dotari socio-culturale si echipamente tehnico-edilitare corespunzatoare; Dependenta teritoriului de sustinere si influenta
fata de Bucuresti din punct de vedere al serviciilor sociale si locurilor de munca ; Sistem de invatamant suprasolicitat si personal didactic titular insuficient in mediul rural; Gestiune ineficienta a deeurilor, necoordonata la nivel teritorial; Concentrarea retelelor edilitare in asezarile urbane fara a se extinde suficient catre asezarile rurale; Alterarea/compormiterea unor peisaje valoroase, dezvoltari urbane lineare de-a lungul drumurilor; Degradarea zonelor impadurite si a unor terenuri cuprinse in centura verde-galbena.
Lipsa unui sistem de transport public gestionat la
nivelul teritoriului de influenta si suport al Capitalei
Functionalitatea redusa a liniei de centura existente
sudica
si
zona
nordica din punct de vedere al UAT-urilor ce detin potential demografic (mai ridicat in N si NE, scazut in
75
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
SWOT
Macropeisajul si peisajul urban al periferiilor
76
ecosisteme inca posibil de interconectat pattern verde divers si situri Natura 2000 in curs de constituire valorificarea patrimoniului construit (forturile) prin includere in programe europene tendinta de diversificare functionala, dar care se
ineficienta deficitara.
OPORTUNITI
AMENINRI
I T N E M U C O D
periurbane
manifesta inca punctual
tendinta de conversie a zonelor industriale
F N
A M R O
expansiunea
infrastructurii ; presiuni de ocupare excesiva a unor zone.
E R
lipsa
presiunea dezvoltarilor imobiliare abuzive si intravilanelor fara
U P
actelor
normative
IC L B
si legislatie suportul protejarea cadrului
educatiei
privind
natural concomitent cu importul unor modele de amenajare nepotrivite.
existenta fondurilor destinate dezvoltarii turistice tendinta de crestere a interesului autoritatilor
lipsa interesului autoritatilor pentru interventii peisagistice si lipsa promovarii proiectelor peisagere.
locale/centrale pentru dezvoltari atractive in zone
lipsa
cooperarii
inter-comunale/orasenesti
precum si a cooperarii public-privat in dezvoltarile urbane noi.
lipsa suportului pentru activitati economice private in agricultura.
lipsa coerentei in implementarea unor programe destinate cresterii atractivitatii spatiului public
77
Existenta potentialului natural- elemente naturale variate : paduri, salbe de lacuri, rauri, zone de lunca, vai, pasuni, flora si fauna, terenuri agricole proximitatea Dunarii ca element structurant pentru teritoriul de infleunta al municipiului Bucuresti existenta unor elemente de potential - rezervatii naturale si situri Natura 2000 existenta elementelor de patrimoniu contruit, caractertistice peisajului din zona de infleunta
existenta riscuri naturale inundatii precum si existenta fondului construit in zone inundabile
cursurile apelor
persistenta unor modele rurale in utilizarea
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
manastiri) traseele rutiere principale; orientari structurilor construite (NV-SE) terenului cadrul natural si obiective de patrimoniu
municipiului Bucuresti- valori arh. si istorice (forturi,
existenta unei diversitati a peisajului periferic si
F N
a clare ale
A M R O
peisaj: braconaj; defrisari ilegale slaba valorificare si conservare a patrimoniului
E R
poluare din activitati antropice pe vaile si
activitati ilegale care efecteaza unitatile de
U P
unei
IC L B
construit interventii contemporane antropice care nu
rezoneaza cu peisajul caracteristic fond rural in curs de alterare (rurbanizare) inexistenta planificari scenografice a
din teritoriul dde infleunta din punct de vedere al efetelor vizuale: campuri vizuale ample, compuse; puncte de panoramare; secventialitati ne-monotone pe
peisajului periferic: obturari ale campurilor vizuale; lipsa coerentei pe trasee; puncte nevalorificate vizual; accente agresive; ambiante neplacute conflict sau melanj nefericit intre modul urban si cel rural de folosire a terenului dispersie urbana - densitate foarte scazuta agricultura neeficienta, de subzistenta si
existenta unor nuclee turistice in relatie cu
utilizari improprii ale padurilor, malurilor de apa lipsa unor trasee turistice bine concepute lipsa de punctelor de atractivitate publica in spatiu liber in zonele periferice dominanta spatiului public interior (de tip mall)
78
Teritoriu de sprijin
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Diagnostic teritoriu de sprijin/zon de influen a Bucuretiului (ZIMB)
79
Preambul la Diagnosticul strii Municipiului Bucureti n 2011
RAPORT ASUPRA NTLNIRII BUCURETI TERITORIUL DE SPRIJIN I INFLUEN, ORGANIZAT N
I T N E M U C O D
28.04.2011
partea unor specialiti, invitai n mod special.
PROIECTULUI CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI - 2035 -
F N
A M R O
CADRUL
E R
U P
IC L B
Prof.univ.dr.geograf Ioan Iano
ntlnirea a avut loc n Sala de Consiliu a Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, n data de 28
aprilie 2011. La ntlnire au participat circa 40 de persoane, reprezentnd toate domeniile care au tangen cu urbanismul: geografi, sociologi, ingineri, economiti, precum i reprezentani ai unor instituii locale sau centrale (reprezentani ai Primriei municipiului Bucureti, judeului Ilfov, Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului).
Reuniunea s-a derulat n dou pri: prima a nsemnat audierea unor prezentri comandate, iar a doua
consultarea tuturor participanilor n legtur cu dou ntrebri viznd principala problem la nivelul spaiului metropolitan, respectiv, sublinierea punctului de vedere avnd la origine domeniul de cercetare al fiecrui participant.
Dup prezentrile generale legate de acest proiect, efectuate de ctre prof.univ.dr. Constantin Enache, responsabilul proiectului, i de ctre d-l lector univ.arh. Liviu Iani, s-a trecut la prezentarea punctelor de vedere din
80
PARTEA A 1-A : puncte de vedere din partea unor specialiti:
A) prof.univ.dr. Doina Cristea
Prima prezentare a fost efectuat de ctre d-na prof.univ.dr. Doina Cristea, cunoscut ca un cercettor de marc n domeniu. Domnia sa, n mod sugestiv i explicit, a demonstrat necesitatea continurii modului de gndire sistematic asupra Bucuretiului i spaiului su de susinere, pornind de la PUG-ul elaborat n anul 2000. inta
indiscutabil a proieciei dezvoltrii viitoare rmne transformarea Bucuretiului ntr-o veritabil metropol
european. Pentru aceasta sunt cteva elemente de accentuat sau de corectat. Astfel, necesitatea regsirii
I T N E M U C O D
urbane. aglomeraia urban; urban i regional a spaiului analizat.
identitii urbane este esenial pentru susinerea vitalitii i creterea atractivitii Bucuretiului i aglomeraiei
n acelai timp, Bucuretiul trebuie s fie privit permanent ca o aglomeraie urban, nglobnd o parte din
aezrile urbane i rurale din jur, mpreun cu care formeaz un ntreg funcional. Pe baza unei analize riguroase sunt prezentai factorii favorabili i nefavorabili, care susin, respectiv mpiedic atingerea parametrilor de metropol
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
european. Depunctarea Bucuretiului n ierarhiile urbane, datorit faptului c aglomeraia urban nu este atestat,
datorit nivelului redus de conectivitate i de competitivitate, nu poate fi compensat de atingerea unor Se consider c pentru o mai mare vizibilitate internaional, trebuie mers pe ideea unei regiuni
parametri europeni, precum numrul de studeni la 100.000 de locuitori.
metropolitane i nu a zonei metropolitane, precum i pe reglementarea raportului dintre Bucureti i Regiunea
Sud Muntenia. n configuraia actual, se apreciaz c aceasta nu este operaional i c, n realitate, Bucuretiul este
oraul care asigur unitatea acestui spaiu, prin fora de sa de structurare. n acelai timp, se subliniaz importana pe care ar avea-o ntr-o inserie optim teritorial, urmtoarele: realizarea Platformei din sudul oraului, prin amenajrile hidrotehnice legate de navigaia pe rul
Arge i construirea portului, amenajarea aeroportului Bucureti Sud i construirea unor ci ferate rapide; constituirea i ncurajarea dezvoltrii Parcurilor de activiti, att n ora, ct i n susinerea polilor de distribuie, polilor de transfer, care trebuie s asigure funcionalitatea
81
B) conf. univ. dr. arhitect Marinela Berza A doua prezentare a fost efectuat de d-na conf. univ. dr. arhitect Marinela Berza, fost directoare a Centrului de Proiectare Urban care a funcionat n cadrul Primriei. Ideea de fond a fost aceea de a promova zona
euro-metropolitan a Bucuretilor, pe de o parte printr-un nou tip de cooperare la nivel regional, iar pe de alt parte prin includerea Bucuretiului n reeaua marilor orae europene, cu accent pe axa periferic estic, plecnd de la Helsinki
pn la Atena. Principalul handicap al Bucuretiului este c n istoria sa relativ recent s-a manifestat, ndeosebi, ca promotor al srciei teritoriale la nivel regional. Pentru depirea acestei disfuncionaliti, se apreciaz c susinerea dezvoltrii pe axa Giurgiu (Ruse) Bucureti Ploieti Braov, ar avea drept consecin reducerea decalajelor teritoriale regionale i constituirea unei adevrate regiuni metropolitane la nivel european.
I T N E M U C O D
predicii n legtur cu dezvoltarea viitoare; deja individualizate n proiecte anterioare; C) arhitect Mircea Enache teritoriale ale relaiilor reciproce.
La aceste elemente rezultate n urma unor analize detaliate s-au adugat altele referitoare la:
necesitatea unei gndire pe etape, depind analizele de stare i ncercnd s se fac
promovarea centurii verde-galben, definit de regretatul urbanist erban Ndejde; reluarea preocuprilor pentru impulsionarea parcurilor de activiti metropolitane,
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
stabilirea difereniat a tipurilor de guvernan, n condiiile n care se definesc foarte clar
coordonatele unui spaiu de susinere funcional.
Prezentarea urmtoare a aparinut d-lui dr. arhitect Mircea Enache, cunoscut pentru lucrrile d-sale n
domeniul analizelor cantitative n urbanism. Se insist asupra necesitii ca asistarea deciziei s aib la baz analize riguroase care s reliefeze raportul dintre Bucureti i spaiul de susinere. n acest sens, softul aplicat este unul flexibil,
utiliznd ca date de intrare pe cele oferite de recensminte i de ctre statistic (BDL). Delimitarea teritoriului de susinere s-a fcut printr-o modelare spaial, demonstrndu-se, n final, existena a numeroase discontinuiti i inconsistena unor relaii teritoriale. Limitele modelrii sunt date de faptul c nu au fost utilizai indicatori care s reflecte relaiile directe dintre Bucureti i spaiul de susinere. Indirect, acest raport este exprimat, dar numai la nivelul efectelor
82
Se subliniaz 7 direcii prioritare de dezvoltare, n mare parte suprapunndu-se pe cele subliniate n fundamentarea PUG-ului Bucureti. n acelai timp, se accentueaz ideea c fr o implicare direct a Guvernului n construirea unei legislaii care s permit realizarea unui spaiu continuu de cooperare ntre Bucureti i regiunea metropolitan, nu se pot marca progrese ntr-o dezvoltare integrat. D) arhitect Vlad Cavarnali
A patra prezentare a fost susinut de d-l arhitect Cavarnali, arhitectul ef al judeului Ilfov, care a subliniat
necesitatea unei corelri a planurilor urbanistice generale de la nivelul comunelor i oraelor, cu
planul de amenajare a teritoriului judeean i cu PUG-ul Bucuretiului. O astfel de corelare pare imposibil astzi datorit faptului c exist o puternic fragmentare politic i c zona periurban are un grad maxim de dezorganizare.
I T N E M U C O D
Bucuretiului. E) lector.dr. arhitct Gabriel Pascariu
Expanisunea teritorial actual arat clar c politica n materie de dezvoltare teritorial a fost total incoerent (creterea de cteva ori a suprafeelor intravilane, n cazul unor UAT-uri), iar criza economic actual a accentuat procesul de
dezvoltare haotic. Rezultatul a fost c suprafaa intravilanului n cazul judeului Ilfov depete de circa 3 ori intravilanul
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Ultima prezentare a fost efectuat de d-l lector univ.dr. Gabriel Pascariu, care a subliniat ndeosebi
consecinele forei de polarizare a Capitalei, capacitii de structurare a spaiului i morfogeneza unor disfuncionaliti. n acest sens, prin analize detaliate, se arat c efectele forei polarizatoare a Bucuretiului pot fi msurate mai mult n disfuncionaliti i dispariti teritoriale, dect n elemente pozitive. Caracterul structurant al polarizrii este difereniat, iar efectele pot fi judecate innd cont de relativitatea analizelor n raport cu scara. Pentru a demonstra capacitatea de polarizare a Bucuretiului analiza ntreprins asupra mobilitii
salariailor, este relevant. Aceasta se bazeaz pe numrul de salariai din judeele nvecinate care lucreaz ntr-un alt
jude i care, n totalitate, sunt atrai de Bucureti. O astfel de polarizare este esenial pentru a gsi rspunsuri la ntrebrile care se pun pentru o dezvoltare integrat a oraului cu spaiul de susinere. n final, se subliniaz cteva dintre dilemele dezvoltrii viitoare a celor dou entiti (Bucureti i zona sa metropolitan), remarcndu-se o diversitate de opiuni. Astfel, se va sprijini, n continuare, dezvoltarea n pat de ulei a Bucuretiului sau va fi susinut policentrismul? In ce mod i cum se va recurge la delocalizarea de funciuni? Se poate realiza un raport optim ntre procesele de concentrare/deconcentrare de funciuni?
83
PARTEA A 2-A Partea a doua a fost un tur de mas n urma cruia au fost reinute mai multe puncte de vedere, pe care, sintetic, le prezentm mai jos:
lipsa cadrului juridic de cooperare intercomunal la nivelul spaiului de susinere, de unde necesitatea implicrii directe a Guvernului pentru construirea acestuia; inexistena unei infrastructuri performante care s asigure fluena fluxurilor dintre Capital i spaiul su de susinere; impotena structurilor de planificare la nivelul Capitalei; lipsa unei coordonri a proceselor de dezvoltare la nivelul oraului i zonei sale metropolitane; lipsa de performan a mecansimelor de planificare i coordonare;
I T N E M U C O D
inconsistena indicatorilor pentru definirea zonei metropolitane; lipsa unor aciuni cooperante n gestionarea deeurilor funcionarea separat a administraiei dificultatea implementrii conceptului strategic; slaba vizibilitate n analize a mobilitii teritoriale; lipsa unei voine profesionale; lipsa specialitilor n urbanism; abateri de la etica profesional;
existena unui paralelism de planuri i strategii, care nu reuesc s convearg spre obiective comune;
necesitatea definirii zonei metropolitane, care nu este delimitat spaial;
contientizarea tuturor decidenilor de la nivel local c teritoriul este un bun naional; lipsa expertizei n materie de planificare i dezvoltare teritorial;
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
necesitatea cooptrii inginerilor n dezbaterile privind dezvoltarea teritorial
necesitatea unei viziuni unitare a Bucuretiului cu spaiul su de susinere; susinerea unor demersuri legislative pentru reglementarea periurbanului bucuretean decalaj privind standardele de locuire ntre Bucureti i noul rezidenial din zon periurban invazia populaiei necultivate, manifestat ca un consumator de spaiu i nu ca un aductor de plusvaloare; lipsa comunicrii intercomunale, cu efecte asupra statutului zonelor funcionale; secretomania, care mpiedic transferul de date i cunotine, implicit fundamentarea unor decizii;
84
necesitatea abordrii interdisciplinare a dezvoltrii teritoriale; dimensiunile fracturii structurale i funcionale ntre Bucureti i spaiul su de susinere; reconsiderarea spaiului rural periurban, n condiiile unei crize alimentare inevitabile; lipsa unei viziuni unitare pentru transformarea Bucuretiului ntr-o metropol european; regsirea identitii teritoriale a zonei periurbane; necesitatea interveniei politice pentru stimularea cooperrii transcomunale; regndirea decalajului dintre ora i teritoriu de susinere; necesitatea intensificrii comunicrii; definirea limitelor Bucuretiului care nu mai ncape n graniele actuale; susinerea cercetrilor i dezbaterilor transdisciplinare; investiia n cultur la nivelul teritoriului de susinere; necesitatea externalizrii problemelor de mediu;
I T N E M U C O D
de susinere; lipsa analizelor privind vulnerabilizarea social; i Orient CONCLUZIE:
individualizarea instrumentelor pentru implementarea riguroas a planurilor urbanistice generale la nivelul
comunelor/oraelor i al Capitalei, precum i a planului de amenajare a teritoriului de la nivelul judeelor din spaiul
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
necesitatea promovrii zonei metropolitane a Bucuretiului i a spaiului su de susinere ca o interfa ntre occident
necesitatea definirii Conceptului strategic, lund n considerare provocrile estimate la nivelul anului 2035
(schimbrile climatice, producerea unui cutremur de mare intensitate, criza alimentar potenial etc);
Concluzia general a acestei dezbateri a fost c un astfel de dialog este necesar, iar cercetarea interdisciplinar trebuie promovat pentru gsirea de soluii la problemele din ce n ce mai complicate, cu care se confrunt planificarea la toate nivelurile. Chiar dac politicienii au responsabilitatea deciziilor pe care le iau, specialitii au responsabilitatea moral de a contribui la fundamentarea riguroas a propunerilor. n acest sens s-a hotrt continuarea dezbaterilor i pe alte aspecte ale planificrii urbane i amenajrii teritoriului.
85
Diagnostic teritoriu de sprijin/zon de influen a Bucuretiului (ZIMB)
I T N E M U C O D
F N
A M R O
Zona de influen a Municipiului Bucureti (ZIMB) nu este definit,
existnd diferite delimitri teritoriale pentru studiu, care identific areale de dimensiuni diferite, de la un teritoriu adiacent municipiului (prima coroan), la ntregul jude Ilfov (corespunztor Regiunii de dezvoltare 8 Bucureti Ilfov), pn la unul extins i pe teritoriul altor 5 judee (Clrai, Dmbovia, Giurgiu, Ialomia, Prahova), ajungnd n unele variante la Dunre. Studiile ntocmite pe aceste teritorii variate ca dimensiune, au fost ntocmite n diferite etape, ncepnd cu 1994, au urmrit i au pus accentul pe aspecte diferite i nu au fost corelate ntre ele. Lipsa unei delimitri clare a unei zone de influen /zone de tip metropolitan, care s confere i o anumit recunoatere i identitate teritorial este invocat ca una dintre slbiciunile majore ale teritoriului de sprijin /susinere a capitalei Romniei. Din punct de vedere al poziiei geografice ZIMB are avantajul de a se afla la intersecia a dou coridoare europene (IV i IX) i n vecintatea coridorului VII Dunrea, singurul coridor pan-european navigabil. Din punct de vedere al cadrului natural, acesta este unul de cmpie, cu elemente variate de peisaj, cu riscuri naturale sczute, cu excepia riscului seismic, care este unul ridicat. Accesibilitatea este ridicat (la nivel naional, regional), fiind
E R
U P
IC L B
asigurate conexiuni multi-modale ctre toate direciile. Este un important traseu de tranzit ctre sudul Europei i ctre Orient. ZIMB se afl la cca. 1,5-2 ore de mers (pe ci rutiere sau CF dup reabilitarea liniei Bucureti-Constana) de principalele zone turistice ale rii: zona montan a Vii Prahovei i zona
86
litoral. Conectivitatea la spaiul european este considerat a fi nc de nivel mediu (comparativ cu alte capitale europene). n interiorul ZIMB exist zone cu accesibilitate redus, iar legturile pe direciile perpendiculare pe axele majore sunt nesatisfctoare. Lipsa unei centuri exterioare municipiului este apreciat ca o slbiciune a teritoriului. Resursa uman a ZIMB este una de calitate, dar cu caracteristici contradictorii. Populaia ZIMB cunoate un trend ascendent, este relativ tnr i calificat i are venituri relativ ridicate. Aceast resurs este una cheie pentru dezvoltarea unei economii regionale competitive i inteligente. Rata populaiei colare cuprinse n procesul de nvmnt este ridicat, rata mortalitii infantile este relativ sczut i ponderea populaiei n se gsesc ns mai ales n zona limitrof a capitalei. Sunt identificate
ansamblul ei Regiunea de dezvoltare 8 are un PIB /locuitor (n ppc.) mult superior celorlalte regiuni i mediei din Romnia i se situeaz chiar deasupra nivelului mediu al UE27. n ultimii 10 ani, regiunea a fost
principalul pol de atracie pentru investitorii strini i pentru investiii
I T N E M U C O D
handicap, inseria redus a absolvenilor de privire la aspecte ce vizeaz coeziunea i vulnerabilitatea social.
vrst de munc este n cretere. Caracteristicile pozitive ale resursei umane
F N
nvmnt
A M R O
imobiliare.
n general. Regiunea este caracterizat de un omaj sczut, de o rat ridicat a ocuprii (mai ales n nordul teritoriului), de o pondere ridicat
a salariailor i de un indice ridicat de specializare cu ponderi ridicate ale populaiei ocupate n sectorul teriar. Populaia ocupat n industrii i servicii intensive n tehnologie i cunoatere precum i n C&D este superioar mediilor naionale i chiar celor din UE. Nu acelai lucru se poate spune despre nivelul cheltuielilor n C&D care este nc net inferior mediilor europene. Procesul de dezindustrializare i trecere ctre o societate post-idustrial este relativ accelerat n comparaie cu restul rii, profilul dominant fiind marcat de ponderea ridicat a ntreprinderilor active n domeniul informaiilor, telecomunicaiilor i tranzaciilor Sectorul economic este deficitar sub aspectul
E R
U P
IC L B
dispariti importante ntre nucleul central al ZIMB i periferia
acesteia. n zona extins i marginal a ZIMB, populaia este n scdere,
prezint tendine de mbtrnire accelerat, iar populaia n vrst de munc se
diminueaz. Ca probleme sociale cu caracter general la nivelul ZIMB (i al municipiului) sunt menionate rata mic a ocuprii persoanelor cu
productivitii (sub nivelul altor regiuni din Romnia i al mediilor europene) i nivelul tehnologic al ntreprinderilor este apreciat ca sczut n raport cu media UE27. n ansamblu Regiunea de dezvoltare Bucureti-Ilfov este clasificat la nivelul UE ca avnd o economie n etapa intermediar de trecere de la una de nivel mediu - la una nalt-dezvoltat. Localizarea ntreprinderilor este concentrat n capital i inelar de-a lungul actualei osele de centur, astfel nct nu a determinat formarea de poli economici cu caracter secundar sau teriar. La scar macro se apreciaz c Regiunea de dezvoltare 8 include clustere de industrie software, dar nici acestea nu conduc la formarea unor poli spaiali bine definii n teritoriu.
profesional, procesul foarte sczut al formrii continue, rata
mic a participrii copiilor la educaia timpurie. O serie de aspecte sociale i socio-demografice nu beneficiaz de studii i analize relevante, ceea ce conduce la formarea unei imagini contradictorii i incomplete n special cu
Din punct de vedere economic, ZIMB prezint numeroase aspecte pozitive fiind perceput ca o arie competitiv n raport cu nivelul naional, dar de nivel mediu n context european. Caracteristicile economice vizeaz n general regiunea ca atare i nu disociaz capitala de judeul Ilfov. n
87
Lipsa polilor teritoriali este de altfel o slbiciune de ordin funcional la nivelul ZIMB. Dei n teritoriu exist o serie de centre urbane aflate la distane de 20-30 de km de capital, nici unul nu s-a dezvoltat n ultimele decenii astfel nct s preia un rol teritorial important i funcii descentralizate ale oraului capital. n aceste condiii, este acuzat o fractur structural i spaial ntre ora i teritoriul su periurban /metropolitan, cu accentuarea decalajelor /disparitilor generale ntre nucleu i periferie. Fractura i decalajul centru periferie, sunt confirmate de analize i de percepii care indic un nivel mai sczut de echipare cu
coroborat cu o foarte slab valorificare a multi-modalitii afecteaz mobilitatea n interiorul ZIMB n condiiile n care deplasrile care au ca origine autoturismul i 75% al celor pentru transportul mrfurilor. i destinaie teritoriul metropolitan depesc 30% din totalul deplasrilor cu
Transporturile, dezvoltarea urban, antropizarea n general a spaiului
infrastructuri a ZIMB, n special la nivelul serviciilor de sntate i
I T N E M U C O D
peisajul i calitatea factorilor de mediu.
asisten social, sport, recreere i turism. Chiar dac nivelurile de
echipare sunt superioare altor regiuni periurbane din ar, n raport cu mediile i
standardele europene, acestea sunt sczute i nesatisfctoare. Aceast stare
se reflect i n domeniul locuirii, unde n ciuda unei atractiviti n cretere a locuinelor se menin carene legate de echiparea tehnico-edilitar,
F N
A M R O
mpdurite.
sunt responsabile de problemele de mediu i degradarea peisajului n ZIMB. Peisajul este puternic antropizat n zona imediat de influen i pe penetraii. De asemenea peisajul cursurilor de ap i pdurilor este periclitat datorit expansiunii urbane difuze. Peisajul adiacent penetraiilor rutiere n Bucureti afectat cu precdere n zona periferiei apropiate, unde lipsete aproape cu desvrire orice preocupare pentru compoziia tablourilor peisagere secveniale, pentru tratamentul vegetaiei nsoitoare, pentru amenajarea spaiului public i semipublic. Calitatea elementelor de peisaj este slab valorificat: exist un numr redus de arii naturale protejate (Snagov, Scrovitea), varietatea peisajului nu face obiectul
E R
U P
IC L B
ZIMB (mai ales n nordul i nord-estul capitalei) i a unui confort sporit al
unor amenajri sau intervenii favorizante, modelele rurale i peisajele de tip cultural interesante sunt puin cunoscute i promovate. n general peisajele valoroase sunt alterate i n pericol, cu precdere cele legate de ariile
a echipamentelor sociale complementare locuirii, a soluiilor urbanistice adoptate pentru noile ansambluri rezideniale. Dezvoltrile rezideniale noi i n general expansiunea zonelor construite au accentuat dispersia urban i creterea de tip tentacular. Ocuparea de noi terenuri de tip greenfield, dar i extinderea n band (panglic) de-a lungul cilor de comunicaie sunt principalele modele de dezvoltare spaial a ZIMB din ultimele 2 decenii. Acest mod de dezvoltare genereaz probleme i disfuncionaliti n domeniul mobilitii, afecteaz Nivelul sczut al infrastructurilor este acuzat i n domeniul transporturilor. Infrastructura de transport existent este ineficient sub aspect calitativ i gabaritic. Lipsa unui transport public metropolitan,
Starea factorilor de mediu la nivelul ZIMB este grevat de extinderea continu a ariilor de interes economic, a construciilor de locuine n detrimentul zonelor naturale conducnd la o continu nrutire a situaiei habitatelor naturale. Cel mai puternic sunt afectate ecosistemele din nordul, nord-estul i sud-vestul zonei periferic limitrofe capitalei. Zonele marginale ale teritoriului sunt mai puin afectate. Sudul teritoriului prezint fenomene de aridizare i secet (determinate de scderea i degradarea spaiilor plantate), iar lunca Argeului este afectat (att peisagistic ct i ecologic) de lucrrile neterminate de amenajare ale canalului Arge Dunre. Calitatea apelor este afectat n general de lipsa staiilor de epurare i
88
deversarea direct a apelor reziduale menajere i uneori industriale. Cel mai afectat curs de ap din ZIMB este Colentina, care pe tot traseul su, nu ndeplinete cerinele de calitate pentru mbiere, afectnd amenajrile cu caracter de recreere aflate pe traseu. Cel mai important poluator al cursurilor de ap este capitala, datorit nefinalizrii lucrrilor la staia de epurare de la Glina. Zone critice d.p.v. al polurii apelor: Glina, Bragadiru, Cornetu, Otopeni, 1 Decembrie, Snagov. Calitatea solurilor i a apelor subterane este periclitat de managementul defectuos al deeurilor. Surse de nitrai din activiti agricole sunt semnalate n special n
Zonal). Nu n ultimul rnd la nivelul ZIMB este o lips de specialiti n dezvoltare spaial la nivelul APL. n concluzie, ZIMB este un teritoriu nedefinit, cu elemente de potenial
I T N E M U C O D
mediu. cultural sunt timide, iar investiiile n cultur sunt reduse.
teritoriile aflate n sudul i vestul capitalei. O deficien la nivelul ZIMB i al regiunii n general este considerat i contientizarea redus a problemelor de
Problemele de mediu se conjug i cu cele legate de protecia i
valorificarea patrimoniului construit i cultural. Valorile arhitecturale i
F N
A M R O
deficitar.
dispariti i evoluii contradictorii, n care resursele disponibile
sunt slab sau ineficient valorificate, n multe cazuri fiind risipite
sau degradate datorit unui management teritorial i local Raportul i teritoriului care nu cu marele ora este unul i
E R
economic
U P
uman
ridicate,
IC L B
dar afectat de principiilor
dezechilibrat
corespunde
recomandrilor europene recente de asigurare a coeziunii teritoriale i a unei relaii echitabile ntre urban i rural, de dezvoltare policentric i de gestiune atent a patrimoniului natural, construit i cultural. Formulare final: lect.dr.arh. Gabriel Pascariu
istorice (forturi, mnstiri) sunt slab protejate i promovate. Fondul construit rural este alterat i afectat de noile inserii de o slab
calitate arhitectural. Iniiativele de valorificare prin turism a patrimoniului
Multe dintre disfuncionalitile ZIMB sunt determinate de calitatea
sczut a guvernrii locale, de slaba implicare a administraiei centrale n rezolvarea problemelor unei zone de importan naional, de lipsa sau ineficiena politicilor publice i de slaba capacitate de planificare. La nivelul ZIMB se constat lipsa de cooperare orizontal (ntre administraiile publice locale (APL)), lipsa de politici economice de dezvoltare local, lipsa unei strategii teritoriale i a unor documente de planificare spaial (Plan de Amenajare a Teritoriului
89
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
5.2
Oraul productiv
90
Aspecte economice i demografice
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
91
Direciile strategice de dezvoltare urban integrat a Bucuretiului ca ora
productiv pornesc de la analiza teoretic i empiric a dimensiunilor
I T N E M U C O D
F N
A M R O

competitivitii urbane i regionale. Raportul este structurat n trei seciuni astfel nct s rspund la urmtoarele dou ntrebri cheie: (1) Care este stadiul actual al competitivitii urbane i
E R
seciune
U P
IC L B
regionale pentru zona Bucureti (2) Care sunt prioritile de aciune pentru dezvoltarea
competitiv la nivelul oraului/regiunii?
Prima
prezint
principalele
abordri
teoretice
ale
competitivitii clusterelor i identific modelul metodologic de abordare a competitivitii urbane/regionale. Descrierea situaiei actuale urmeaz cadrul de analiz definit n
manualul de formulare a strategiilor de dezvoltare local sustenabil reorganizat ns n acord cu perspectiva general a competitivitii n patru subcapitole referitoare la populaie, structura i performana economic, factorii cheie ai competitivitii economice i calitatea perceput a vieii. Pe baza modelului teoretic i a celor mai actualizate date n profil teritorial, concluziile analizei empirice arat, ntr-o manier sintetic, care este stadiul actual al competitivitii Bucuretiului.
Cea de-a treia seciune subliniaz nevoile de aciune pentru
mbuntirea competitivitii capitalei.
92
SITUATIA EXISTENTA
Descrierea situaiei existente are n vedere muncipiul Bucureti i, ca teritoriu de referin, judeul Ilfov. Majoritatea datelor folosite provin din bazele de date ale Institutului Naional de Statistic sau de la Eurostat, completate cu date din anchete sau studiile independente disponibile. Majoritatea datelor acoper perioada 2007-2010.
Din punctul de vedere al performanei economice, n anul 2008 (conform
unui raport Eurostat din februarie 2011) regiunea Bucureti-Ilfov, cu un produs intern brut de 28.300 euro (PPC)2 pe locuitor a ajuns la 113% din media UE-27, egalnd regiunea care include Atena i depind alte capitale, spre exemplu, Lisabona. Spre deosebire, celelalte regiuni din Romnia s-au situat la 51%
n perspectiva dezvoltrii unei economii inteligente (Europa 2020),
populaia regiunii ndeplinete cerinele de baz. Persoanele cu studii
I T N E M U C O D
superioare de 40-55% din populaia ocupat total.1 dect media european. regionale competitive i inteligente.
1
superioare reprezint aproape o treime din populaia ocupat a regiunii, o
pondere mai mult de dou ori mai mare dect media naional i mai mare
dect media UE-27. Oricum, capitala este nc departe de top 10 regiuni
europene din acest punct de vedere, care au o pondere a persoanelor cu studii
F N
A M R O
(Vest) sau mai puin din PIB-ul mediu european pe locuitor. Din 1993 n 2007, municipiul Bucureti s-a transformat n principalul pol de dezvoltare i de atracie pentru investitori. Participarea regiunii Bucureti-Ilfov la crearea valorii adugate (VAB) a crescut cu peste 9 puncte procentuale din 1993 pn n 2007 (de la 13,8% la 22,9%).3 Pe de alt parte, n cadrul regiunii, participarea sectoarelor la crearea VAB s-a modificat substanial. n 2007 fa de anul 1993, contribuia agriculturii s-a diminuat de la 3,1% la 0,3%. Industria i construciile i-au redus ponderea de la 44% la 30,5%, n timp ce serviciile au crescut de la 52,9% la 69,2%. Din topul 100 al companiilor cu cele mai mari cheltuieli de C&D din Romnia, 39 sunt localizate n Bucureti-Ilfov, iar cheltuielile lor de C&D acoper 29% din cheltuielile totale de C&D ale firmelor din top. Totui
4
E R
U P
IC L B
Populaia ocupat n industrii i servicii intensive n tehnologie i
cunoatere este n Bucureti-Ilfov de peste trei ori mai mare dect la nivel naional. De asemenea ponderea populaiei ocupate n activiti de cercetaredezvoltare este de peste patru ori mai mare dect la nivelul rii i mai mare omajul n Bucureti-Ilfov nu este o problem. Ratele de omaj ale regiunii
intensitatea C&D
este relativ redus i mult mai mic dect a companiilor din
Scoreboardul C&D european.5
sunt mult mai mici dect cele la nivelul rii. n concluzie, regiunea Bucureti-
PPC - Paritatea puterii de cumprare care se determin pe baza valorii nominale a
Ilfov are o populaie ocupat concentrat n sectorul de servicii, relativ tnr i bine calificat, care reprezint o resurs cheie pentru dezvoltarea unei economii
Produsului Intern Brut pe locuitor, ajustat cu raportul ntre preurile naionale i media celor 27 de ri membre UE. De exemplu, n cazul Bucureti-Ilfov, PIB-ul nominal a fost de 15.800 euro pe locuitor, dar, deoarece preurile practicate sunt de doar 55% din preurile medii europene, veniturile locuitorilor corespund cu 28.300 euro cheltuii la preuri europene.
3
Date din Raportul Comisiei Europene, Ciutacu C. i Chivu L. (2010) Anticiparea i
managementul restructurrii. Raport Naional, iunie 2010.

4
Aceste regiuni includ Londra, Bruxelles, Brabant Wallon (Belgia), Pais Vasco, Vlaams5
Ponderea cheltuiellilor de C&D n cifra de afaceri. n Scoreboardul C&D european (topul primelor 1.000 de firme n funcie de investiiile de
Brabant (Belgia), Madrid, Ile de France, Hovedstaden (Danemarca), Utrecht (Olanda) i Scotia de Est. (Eurostat, Anuarul Regional 2010)
C&D) nu se afl nici o companie din Romnia.
93
PRIORITATI DE ACTIUNE
Pe baza analizei celor mai recente date n profil teritorial, raportul identific prioriti de aciune pe patru dimensiuni: (1) grupuri vulnerabile, (2) educaie i formare profesional, (3) ocupare (4) competitivitate regional n sens larg
(3) Ponderea tinerilor (15-24 ani), ca i ponderea vrstnicilor (65 ani i peste), n populaia ocupat sunt ambele n scdere att n regiune, ct i
n ar sau n Europa. Ambele categorii de populaie aflate n principalele etape de tranziii de via (de la coal la munc i de la activitate la inactivitate) sunt
considerate vulnerabile mai ales n condiiile de criz global. n acest sens,
I T N E M U C O D
"corectoare" pentru anumite deficite de dezvoltare. i diversificat. european i departe de inta stabilit pentru 2020.
Aceste prioriti de aciune se refer mai ales la aria interveniilor publice
(1) Grupurile vulnerabile care necesit sprijin din partea comunitii
F N
A M R O
msurile active i politicile de ocupare promoveaz integrarea tinerilor pe piaa muncii i mbtrnirea activ.
(4) Analiza indicelul de competitivitate regional situeaz
E R
U P
IC L B
regiunea Bucureti-Ilfov pe poziia 177 din cele 268 de regiuni europene.
Principalele puncte care amn dezvoltarea i care reprezint prioriti de aciune pentru dezvoltarea competitivitii locale, sunt pe de o parte la nivel naional guvernarea i politicile de sntate public, educaie, cercetare i
dezvoltare i pe de alt parte la nivelul companiilor mbuntirea pregtirii tehnologice i creterea mrimii pieei regionale. Ambele direcii indic un rol esenial al administraiei publice naionale i locale.
sunt reprezentate de persoanele care triesc n srcie absolut, persoanele adulte fr adpost, copiii strzii, consumatorii de droguri dar i persoanele vrstnice. n special pentru acest ultim grup oferta serviciilor trebuie multiplicat
RECOMANDARI:
Strategia de dezvoltare urban integrat trebuie s ia n considerare oportunitile de dezvoltare competitiv date de ponderea mare a persoanelor cu studii superioare n populaia regiunii i rata mare de ocupare, apropiat de media i inta Populaia ocupat concentrat n sectorul de
(2) Pentru sistemul de educaie i formare profesional,
studiul atrage atenia asupra problemelor referitoare la educaia timpurie i formarea profesional a adulilor. Pe indicatorul standard referitor la participarea
copiilor de 4 ani la educaia timpurie, dei situaia s-a mbuntit continuu din 2000, regiunea Bucureti-Ilfov, rmne mult sub media naional, sub media
european.
n ceea ce privete formarea continu a adulilor situaia este proast att la nivelul rii, ct i la nivelul regiunii. n cursul anului 2009, n Bucureti-Ilfov, sub 200 mii de aduli au urmat cel puin un curs de formare continu.
servicii, relativ tnr i bine calificat reprezint o resurs cheie pentru dezvoltarea unei economii regionale competitive i inteligente.
94
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
cartograme
95
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
96
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
97
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
98
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
99
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
100
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
101
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
SWOT
102
Populaia regiunii ndeplinete cerinele de baz pentru dezvoltarea unei economii inteligente. Ponderea mare a populaiei ocupate n activiti incert
Calitatea slab a guvernrii care duce la un
mediu instituional i macro-economic disfuncional i
OPORTUNITI
de cercetare-dezvoltare att la nivelul rii, ct i la
sntii
AMENINRI
nivel european. Concentrarea n regiunea Bucureti-Ilfov a
activitilor economice cu caracter predominant teriar
PUNCTE TARI
intei stabilite prin Strategia Lisabona (un nivel de ocupare de 70% pn n 2010 Rata de dependen a vrstnicilor de 19,2% n
PUNCTE SLABE
I T N E M U C O D
regiuni al rii european din Europa
Standardul mediu de via al gospodriilor din
Bucureti-Ilfov este mai mare, iar incidena srciei este considerabil mai mic comparativ cu celelalte
F N
A M R O
continu a adulilor) i din cercetare i dezvoltare. i sociale.
E R
Politicile (n principal naionale) din domeniul publice, din educaie (inclusiv formare
U P
tehnologic
IC L B
slab mai ales a
Pregtirea
ntreprinderilor Mrimea pieei regionale Participarea copiilor de 4 ani la educaia
timpurie n regiunea Bucureti-Ilfov rmne mult sub media naional i european Situaia privind formarea continu a adulilor este proast att la nivelul rii, ct i la nivelul regiunii Decalajele de dezvoltare din interiorul oraului/ regiunii Starea de sntate a populaiei este nc un factor care nu susine competitivitatea n nici una din regiunile Romniei, dei regiunea Bucureti-Ilfov are o situaie ceva mai bun dect celelalte regiuni din ar Grupurile persoanele persoanele vulnerabile triesc fr sunt n reprezentate copiii de care adulte srcie absolut, strzii,
Ponderea populaiei cu studii superioare n
Bucureti-Ilfov este mai mare dect media naional i Bucureti-Ilfov este singura regiune din Romnia
care se apropie (n acelai ritm cu Europa) de atingerea
regiunea Bucureti-Ilfov este una dintre cele mai mici
adpost,
consumatorii de droguri dar i persoanele vrstnice
103
Elemente privind competitivitatea
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
104
Contextul european al dezvoltrii
n contextul implementrii strategiei Lisabona care are drept scop sporirea competitivitii europene i transformarea Europei n cea mai
important economie a lumii, cercetarea si dezvoltarea, educaia si
I T N E M U C O D
F N
A M R O
modificrile climatice s-au aflat pe lista piroritatilor pe agenda politica a fiecarui stat european.
Strategia 2020, un succesor a Strategiei Lisabona orienteaz
E R
U P
IC L B
dezvoltarea catre creterea inteligent, inclusiv si sustenabil, care va ajuta Europa sa se refac dupa criza economic i s ating niveluri nalte ale productivitii i ratei de ocupare, a coeziunii sociale i teritoriale, factorii cheie fiind cunoaterea si inovaia. Comisia Europeana pune accentul n contextul Strategiei Europa 2020 pe 5 obiective ale UE: rata de ocupare, cercetare i dezvoltare, modificrile climatice, nvmntul superior i incluziunea social accentund n mod explicit importana invamntului superior i a economiei verzi. Cercetare, Dezvoltare i Inovare n ultima decad intensitatea cercetrii i dezvoltrii n Romnia a crescut de la 0.37 % n 2000 la 0.48 % n 2009, un trend cresctor care ns nu modific clasamentul general1 care situeaz Romnia n zona celor mai sczute scoruri din Europa. Creterea bugetului pentru cercetare i dezvoltare, planificat i anunat n Strategia Naional pentru Cercetare, Dezvoltare i Inovare, nu a avut loc din cauza crizei, ns o cretere substanial a bugetului va fi esenial pentru
Innovation Union, Competitiveness report Progress towards meeting the Europe 2020,
2011 edition, EUROPEAN COMMISSION, Directorate-General for Research and Innovation, Directorate C Research and Innovation, Unit C.6 R&D intensity target
105
creterea competitivitii economice i asigurarea locurilor de munc de calitate. Autoritile i propun o int ambiioas pentru 2020 cnd bugetul pentru cerecetare dezvoltare este previzionat la 2% din PIB. Principala provocare este fragmentarea sistemului de cercetare i inovare romnesc reflectat de numrul mare de actori n domeniul cercetrii combinat cu absena masei critice n ceea ce privete rezultatele cercetrii. Romnia are performane modeste n privina publicaiilor cu nalt impact tiinific, aceast trstur fiind combinat cu condiii mai degrab nefavorabile pentru ntreprinderi - aa cum arat analizele privind cheltuielile ntreprinderilor pentru cercetare i dezvoltare.
Tabel: Cele mai active regiuni NUTS 3 dup contribuia CE la preoiectle de cercetare FP7
I T N E M U C O D
dezvoltare. aceasta. de Cluj, Ilfov, Iai i Timi.
Dup cum era de asteptat, din aceast cauz numrul locurilor de
munc n activiti intensive bazate pe cunoatere pare a fi unul din cele mai sczute din UE. Prin comparaie cu alte ri cu o structur a activitilor similar i performane asemntoare, dar i fa de UE, Romnia este slab
n special n dinamica cercetrii i dezvoltrii n sectorul privat i implicit
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
n condiiile cadru stabilite de autoritile naionale pentru cercetare i
Romnia se situeaz ns peste media european n privina
cheltuielilor pentru cercetare i dezvoltare i n numrul absolvenilor de programe doctorale. n acelai timp, numrul publicaiilor n domeniul cercetrii realizate n parteneriat cu alte ri europene arat c Romnia nu a valorificat suficient de bine oportunitile oferite de arhitectura sistemului cercetrii europene i de fluxurile internaionale de cunostine favorizate de
Innovation Union, Competitiveness report Progress towards meeting the Europe 2020, 2011 edition, EUROPEAN COMMISSION, Directorate-General for Research and Innovation, Directorate C Research and Innovation, Unit C.6 R&D intensity target
Clasamentul oraelor competitive2 situeaz Bucuretiul pe locul 214 din 500 de orase cu un index 0,444 (din maxim 1) in perioada 2009-
Bucuretiul este n acest context liderul clasamentului celor mai active regiuni din Romnia n participarea la programul de cercetare FP7 concentrnd peste 45% din contribuia total a CE acordat Romniei, urmat
2010, Sofia locul 264, Bratislava locul 235, Budapesta locul 132, Roma locul 96, Moscova locul 64, Madrid locul 41, Paris locul 4, Tokyo locul 3, Londra locul 2, New York locul 1.
Global competitivity report 2009-2010
106
Analiza
indicelul
de
competitivitate
regional
situeaz
regiunea
Bucureti-Ilfov pe poziia 177 din cele 268 de regiuni europene. Principalele puncte care amn dezvoltarea3 i care reprezint prioriti de aciune pentru dezvoltarea competitivitii locale, sunt pe de o parte la nivel naional guvernarea i politicile de sntate public, educaie, cercetare i dezvoltare i pe de alt parte la nivelul companiilor mbuntirea pregtirii tehnologice i creterea mrimii pieei regionale. Ambele direcii indic un rol esenial al administraiei publice naionale i locale. Caracterizare funcional4 Aspectele care caracterizeaza zona funcional n care se afla -
I T N E M U C O D
dezvoltare ale municipiului. 3
Bucuretiul arat c avantajul competitiv ar trebui s fie generat de funciile administrative i de decizie, funciile cunoaterii dar i de
conectivitate - pozitia geografic nod principal de transport. Amplasarea i localizarea universitilor, a centrelor de cercetare i a produciei ce utilizeaz tehnologia nalt, susinerea programelor i proiectelor care sporesc conectivitatea ar trebui s se afle printre prioritile de
F N
A M R O
aspecte:
Funciile de decizie sunt exprimate de localizarea de sedii i filiale ale companiilor importante la nivel naional i internaional Bucureti este pe locul 7, primele clasate sunt Madrid, Amsterdam, Viena Funciile de transport msoara conectivitatea unui ora cu alte orase coninnd conectivitatea pe ci rutiere, feroviare, aeriene i maritime Bucuresti este pe locul 16 -primele clasate sunt Londra, Paris, Amsterdam, Bruxelles Funciile cunoasterii msoar localizarea universitatilor, a centrelor de cercetare i a produciei ce utilizeaz tehnologia nalt Bucureti este pe locul 23 -primele clasate sunt Londra, Paris, Amsterdam, Helsinki Funciile de turism msoar activitile turistice estimate prin numrul total de locuri de cazare, de numrul de innoptri n uniti de turism, de aprecierea reflectat de ghidurile turistice (realizat numai cu Michelin). Acest criteriu poate fi completat cu alte criterii culturale congrese gzduite, numr muzee, teatre, festivaluri, etc.. Bucureti este pe locul 17 -primele clasate sunt Londra, Paris, Roma, Atena
E R
U P
IC L B
Elemente de potenial
Pentru evoluia orasului credem c ar mai trebui reinute urmtoarele
Funciile administrative sunt traduse prin funciuni de importan naional specifice unei capitale - i international sedii ale instituiilor europene i internaionale Bucureti este pe locul 9 -primele clasate sunt Roma, Bruxelles, Londra
Sursa Raportul Orasul productiv
ESPON 1.4.3 Final Report March 2007 Characterization of the FUAs. Scorul
global global score este media tuturor scorurilor mai putin industria. Bucuresti este pe locul
15 -primele clasate sunt Londra, Paris, Madrid, Roma. Scorul functional media scorurilor mai putin industria si populatia. Bucuresti este pe locul 16 -primele clasate sunt Londra, Paris, Madrid, Roma. Scorul global inclusiv industria media celor 7 scoruri. A fost calculata o valoare specifica pentru cele 5 scoruri functionale prin impartirea la scorul functional pentru a putea evidentia orasele care au o functie specifica. Nu au putut fi colectate suficiente date privind activitatile industriale pentru toate localitatile studiate si au fost folosite in aceasta situatie datele furnizate de Espon 1.1.1.
1. Evoluia descendent viitoare a numrului populaiei va avea efecte care se vor simti probabil dupa 2011. Sectoarele 1, 2 i 6 au nregistrat reduceri mai importante, cea mai sever reducere fiind n sectorul 1, care are n 2007 o populaie cu 31% mai mic fata de 1990; sectorul 3 ia meninut aproximativ acelai numr de locuitori, iar n sectoarele 4 si 5 populaia a crescut uor, acestea avnd rezerve mai importante de populaie tnr - cel mai populat sector fiind n acest moment sectorul 3. 2. Fluctuaiile n structura pe vrste vor determina o cerere variabil de servicii urbane -mai ales nvmnt i sntate - i reconsiderri redimensionri adaptri la oferta pieei de munc. Pe termen lung se anun o serioas diminuare a forei de munc local si necesitatea generarii unor fluxuri de imigrani care s suplineasc lipsa local. 3. Accentuarea procesului de mbtrnire demografic va pune n dificultate reeaua serviciilor medicale, n timp ce diminurile severe pentru unele grupe de vrst vor genera efecte importante pentru vitalitatea si dinamismul colectivitii. Are loc instalarea unui proces, relativ intens, de mbtrnire demografic potenat de evoluiile ultimilor decenii. 4. Reducerea considerabil a populaiei colare pe termen scurt si mediu mpreun cu schimbrile n structura pe vrste vor afecta n continuare raportul de dependenta economic i social, genernd presiuni asupra populaiei adulte care are de ntreinut din ce in ce mai puini copii i din ce n ce mai muli vrstnici. Capacitatea proprie de regenerare demografic a populaiei Capitalei este sczut n timp ce rata mortalitii infantile este relativ ridicat n raport cu nivelul de
107
cultura al populaiei capitalei n 2007 - de aproape 2 ori mai mare dect rata mortalitii infantile din rile Uniunii Europene. 5. Concentrarea populaiei bine instruite n Capitala rii, n special a absolvenilor de nvmnt superior reprezint un punct tare n timp ce ponderea salariailor n populaia ocupat este substanial mai mare dect la nivel naional (67,2%), mai mare dect media UE-27 (83,4%). Specializarea forei de munc avantajeaz evoluia capitalei - 71,1% din populaie era ocupat n servicii n 2008, respectiv 71,7% n 2009, mediile naionale fiind de 41,9% n 2008 i 42,8% n 2009 n timp ce populaia ocupat n industrii i servicii intensive n tehnologie i cunoatere este n Bucureti-Ilfov de peste trei ori mai mare dect la nivel na ional. Ponderea populaei ocupate n activiti de cercetare-dezvoltare este de peste patru ori mai mare dect la nivelul rii i mai mare dect media european.
I T N E M U C O D
cercetare FP7
Cele mai active organizaii n relaie cu contribuia CE oferit n proiecte de
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Innovation Union, Competitiveness report Progress towards meeting the Europe 2020, 2011 edition, EUROPEAN COMMISSION, Directorate-General for Research and Innovation, Directorate C Research and Innovation, Unit C.6 R&D intensity target
108
Elemente privind competivitatea
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
SWOT
109
- Adoptarea de catre UE a Strategiei 2020, un succesor a Strategiei Lisabona care va ajuta Europa sa se refaca dupa criza economica si sa atinga niveluri inalte ale productivitatii si ratei de ocupare, a coeziunii sociale si teritoriale, factorii cheie fiind cunoasterea si inovatia. - Politici europene care promoveaza dezvoltarea urbana bazata pe competivititate, mobilitate durabila si coeziune teritoriala cu reducerea disparitatilor urbanrural si conservarea peisajului - Masuratorile efectuate de studii europene (Espon)
Lipsa unei politici integrate privind capitala O clasare
competitivity report 2009-2010 in perioada 2009-2010, inaintea Sofiei si a Bratislavei dar in urma Budapestei.
OPORTUNITI
I T N E M U C O D
europeana in diverse domenii de dezvoltare. pentru sporirea puterii, posibila spre in imbunatatirea Neagra. conectivitatii Dunare
care prin punerea in evidenta a decalajelor pot stimula impunerea unor tinte de urmarit, in raport cu media
- Pozitia oarecum izolata a Bucurestiului ca oras de special si
F N
prin Marea
A M R O
diminuare a forei de munc local si necesitatea generarii unor fluxuri de imigrani care s suplineasc lipsa local - la nivel naional amanarea politicilor de sntate
E R
- pe termen lung, peste 10 ani se anun o serioas
U P
pe locul i
214
IC L B
din 500 (Global mrimii pieei
public, educaie, cercetare i dezvoltare i pe de alt parte la nivelul companiilor amanarea mbuntirii pregtirii regionale. - Pe baza tendinelor demografice din ultimii ani, proieciile Eurostat arat c populaia regiunii Bucureti-Ilfov va rmne relativ constant pn n 2020 i va pierde sub 5% (asemntor cu media UE27) pn n 2030. - O situare pe locul 16 (din 27 orase UE) din punct de vedere al functiilor de transport, fapt care releva o intarziere europeana - O situare pe locul 23 (din 27 orase UE) in domeniul cunoasterii, consistand in reprezentarea in raport cu dezvoltarea teritoriala tehnologice creterea
talie mare ceea ce ii asigura un avantaj strategic
AMENINRI
universitatilor, a centrelor de cercetare si a productiei ce utilizeaza tehnologia inalta Bucuresti - O situare pe locul 17 (din 27 orase UE) in privinta functiilor turistice masurate prin activitatile turistice estimate prin numarul total de locuri de cazare, de numarul de innoptari in unitati de turim, de aprecierea reflectata de ghidurile turistice
110
- functiile administrative traduse prin functiuni de importanta nationala internationala - functiile de decizie localizarea de sedii si filiale ale companiilor importante la nivel national si international - concentrarea populaiei bine instruite n Capitala rii, n special a absolvenilor de nvmnt superior - ponderea salariailor n popula ia ocupat este substanial mai mare dect la nivel naional (67,2%), mai mare dect media UE-27 (83,4%) - specifice unei capitale - si
2011
evoluia
descendent
populaiei cu efecte care se vor simti probabil dupa
cerere
- sectorul 3 al Capitalei ia meninut aproximativ
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
dect la nivelul rii i mai mare european. naionale de 41,9% n 2008 i 42,8% n 2009 este acum sectorul 3;
- ponderea popula iei ocupate n activit i de dect
cercetare-dezvoltare este de peste patru ori mai mare
F N
media
A M R O
nvmnt -
redimensionri adaptri la oferta pieei de munc instalarea unui proces, relativ intens, de de mbtrnire demografic potenat evoluiile
E R
scaderea
- fluctuaii n structura pe vrste care determina o variabil i de servicii i urbane -mai sntatereconsiderri
U P
viitoare
IC L B
a numrului ales si dinamismul
ultimilor decenii - diminuri severe pentru unele grupe de vrst pentru vitalitatea importante colectivitii - reducerea considerabil a populaiei colare pe termen scurt si mediu numrului mediu de persoane pe gospodrie, de la 2,62 in 1977 la 2,72 in 1992 scazand la 2,6 in 2002. - sectoarele 1, 2 i 6 au nregistrat reduceri mai importante, cea mai sever reducere fiind n sectorul 1, care are n 2007 o populaie cu 31% mai mic fata de 1990; accentuare procesului de mbtrnire reeaua demografic care va pune n dificultate serviciilor medicale.
- populaia ocupat n industrii i servicii intensive
n tehnologie i cunoa tere este n Bucure ti-Ilfov de peste trei ori mai mare dect la nivel na ional. - specializarea 71,1% din popula ie era ocupat n servicii n 2008, respectiv 71,7% n 2009, mediile
acelai numr de locuitori, iar n sectoarele 4 si 5 populaia a crescut uor, acestea avnd rezerve mai importante de populaie tnr; cel mai populat sector
111
- rata mortalitii infantile relativ ridicat n raport
cu nivelul de cultura al populaiei capitalei n 2007 infantile din rile Uniunii Europene
de aproape 2 ori mai mare dect rata mortalitii
PUNCTE SLABE
I T N E M U C O D
F N
A M R O
deja raportul de dependenta economic i social fa de populaia adult care are de ntreinut din ce in ce mai puini copii i din ce n ce mai muli vrstnici. - capacitatea proprie de regenerare demografic a populaiei Capitalei scazuta
E R
- schimbri n structura pe vrste care au afectat
U P
IC L B
112
Firme reprezentative
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Sinteza
FIRME REPREZENTATIVE GRUPATE PE DOMENII
113
MUNICIPIUL BUCURETI : FIRME REPREZENTATIVE GRUPATE PE DOMENII DE ACTIVITATE
I T N E M U C O D
F N
A M R O
Listarea firmelor din municipiul Bucuresti- metodologie Sursa datelor: Topul firmelor Bucuresti 2009, CCIB
E R
U P
IC L B
Listarea firmelor este realizata in conformitate cu Topul firmelor din municipiul Bucuresti, organizat de Camera de Comert si Industrie a municipiului Bucuresti in conformitate cu art.4/lit.m din Legea camerelor de comert si industrie din Romania nr. 335/2007, in colaborare cu membri asociati ai CCIR, asociatii patronale si profesionale si ministere. Din acesta, au fost listate primele 3- 5 companii din fiecare sector de activitate si functie de marimea intreprinderii pentru care s-au completat datele referitoare la numarul de angajati si cifra de afaceri neta la nivelul anului 2009 conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finante, pentru cateva sectoare reprezentative. Domeniile pentru care s-a realizat aceasta clasificare sunt urmatoarele:
Cercetare Dezvoltare Tehnologia Informaiei Industria de echipamente electrice i optice Telecomunicaii
Cultivarea plantelor Creterea animalelor Fabricarea produselor pentru hrana animalelor i servicii conexe Pescuit, piscicultur, vntoare i servicii anexe
Lucrri de construcii
114
Lucrri de instalaii Industria extractiv, de prelucrare a ieiului i cocsificare a crbunelui Industria produselor primare
Fabricarea articolelor din material plastic
Fabricarea cimentului, varului, ipsosului i a articolelor din beton Fabricarea produselor i preparatelor farmaceutice
Fabricarea articolelor din material plastic
I T N E M U C O D
Cercetare Dezvoltare Tehnologia Informaiei Industria de echipamente electrice i optice Telecomunicaii Cultivarea plantelor Creterea animalelor Pescuit, piscicultur, vntoare i servicii anexe Lucrri de construcii Lucrri de instalaii Industria extractiv, de prelucrare a ieiului i cocsificare a crbunelui Industria produselor primare
In prima parte a capitolului sunt listate cateva sectoare reprezentative, continand primele 3-5 firme conform Topul fimelor Bucuresti 2009 (firma, date de contact, numar de angajati, cifra de afaceri neta), iar in a doua parte sunt listate primele 3-5 companii la nivelul municipiului Bucuresti pentru toate domeniile de activitate. Domeniile de activitate pentru care au fost listate primele 3-5 companii sunt urmatoarele:
F N
A M R O
Producerea, transportul i distribuia energiei electrice Producerea, transportul i distribuia energiei termice Producerea, transportul i distribuia gazelor naturale Captarea, tratamentul i distribuia apei Industria metalurgic, a construciilor metalice i a produselor din metal (exclusiv maini, utilaje i instalaii) Industria de maini i echipamente Industria mijloacelor de transport Industria lemnului i a produselor din lemn, a celulozei, hrtiei i a produselor din hrtie, silvicultur i exploatare forestier Industria mobile Industria produselor textile i de tricotaje, a confeciilor de mbrcminte i a blnurilor Industria pielriei, nclmintei, articolelor de voiaj i marochinarie Fabricarea articolelor pentru sport, jocurilor, jucriilor, instrumentelor muzicale i a altor produse Fabricarea bijuteriilor, imitaiilor de bijuterii i articolelor similar Industria alimentar Industria buturilor Industria tutunului Tiprirea, reproducerea nregistrrilor pe supori i activiti conexe
E R
U P
IC L B
Fabricarea produselor pentru hrana animalelor i servicii conexe
Transporturi, depozitare i activiti anexe transporturilor Servicii profesionale Servicii administrative i de suport Servicii de consultan Servicii de publicitate
115
Activiti cinematografice, de radio i televiziune i ale ageniilor de pres, alte activiti de spectacole, editarea crilor, ziarelor i alte activiti de editare Servicii generale Activiti, culturale, sportive i recreative Alte activiti de servicii Pota, curierat Servicii de colectat i reciclat deeuri, salubritate nvmnt Sntate Servicii imobiliare
Surse de date utilizate:
informaii din situaiile financiare ale societilor comerciale pentru anul 2009,
conforme cu Directivele Europene, puse la dispoziie de Oficiul Naional al Registrului Comerului i Ministerul Finanelor Publice;
informaii despre firmele legal nregistrate n Romnia, puse la dispoziie de Oficiul
I T N E M U C O D
Jocuri de noroc i pariuri Activiti de intermediere n comerul cu ridicata Comer cu ridicata al produselor agricole brute, animalelor vii, produselor alimentare, buturilor i tutunului Comer cu ridicata al produselor nealimentare Agenii de turism / Activitate hotelier i alte servicii de cazare Restaurante, baruri, cafenele
F N
A M R O

Naional al Registrului Comerului;
Condiii de admitere a firmelor n clasamente:
Sunt admise s participe la topurile firmelor din judee i municipiul Bucureti, entitile
care sunt comerciani, conform legii i ndeplinesc simultan urmtoarele condiii, bazate pe datele de bilan depus pentru anul 2009: au avut profit din exploatare pozitiv; au avut cel puin un angajat; au avut cifra de afaceri minimum 100.000 lei pentru microntreprinderi i minimum
E R
U P
IC L B
250.000 lei pentru celelalte firme; valorile indicatorilor calculai sunt pozitive. Structurarea clasamentelor pe domenii, grupe de activitate i clase de mrime Realizarea topurilor firmelor se face pe ase domenii de activitate: Cercetare-Dezvoltare i High-Tech; Industrie; Agricultur, Pescuit, Piscicultur Construcii; Servicii; Comer, Turism. Clasa de marime/Criterii de incadrare
Comer cu autovehicule, piese i accesorii de schimb i carburani pentru autovehicule Comer cu amnuntul n magazine specializate, nespecializate, precum i neefectuat prin magazine magazine
Microntreprinderi - au pn la 9 salariai i realizeaz o cifr de afaceri ntreprinderi mici - au ntre 10 i 49 de salariai i realizeaz o cifr de afaceri ntreprinderi mijlocii - au ntre 50 i 249 de salariai i realizeaz o cifr de
anual net sau dein active totale de pna la 2 milioane euro, echivalent n lei
Metodologia de selectie a firmelor in cadrul Topul firmelor Bucuresti 2009, CCIB (sursa: CCIB Bucuresti)
Calculul nivelului de performanta si stabilirea clasamentelor pe domenii, grupe de activitate si clase de marime a firmelor, s-a realizat pentru anul financiar 2009, de catre CCIB, prin prelucrare electronica a datelor, in baza urmatoarei metodologii.
anual net sau dein active totale de pna la 10 milioane euro, echivalent n lei
afaceri anual net de pna la 50 milioane euro, echivalent n lei, sau dein active totale care nu depesc echivalentul n lei a 43 milioane euro

intreprinderi mari - au ntre 250 i 999 salariai ntreprinderi foarte mari - au peste 1000 de salariai
116
Indicatori utilizai pentru clasificarea firmelor:

I1: cifra de afaceri net; I2: profitul din exploatare; I3: rata profitului din exploatare = (Profit din exploatare / Cifra afaceri); I4: eficiena utilizrii resurselor umane = (Valoarea adugat 1) / Numr
mediu de salariai);
I5: eficiena utilizrii capitalului angajat= (Profitul curent + Cheltuieli privind
dobnzile) / Total active 2).

Determinarea poziiei fiecrei firme n Top se realizeaz n funcie de valoarea punctajului total reprezentnd numrul de puncte calculat astfel:
se calculeaz punctajele simple ale indicatorilor (P1, P2, P3, P4, P5) dup
I T N E M U C O D
naional a indicatorului respectiv;

formulele definite la 4.1 4.5; fiecare punctaj simplu se mparte la media
pentru fiecare indicator i domeniu de activitate, este stabilit o pondere de
ctre Comisia de TOP (POND1, POND2, POND3, POND4, POND5);
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
punctajul total (PT) se calculeaz ca suma produselor dintre punctajul simplu
i ponderea aferent fiecrui indicator (PT = P1 * POND1 + P2 * POND2 + P3 * POND3 + P4 * POND4 + P5 * POND5). In sectiunea Anexe sunt prezentate pe larg doua liste de
firme grupate dupa:
- primele 3-5 firme conform Topul fimelor Bucuresti 2009 - primele 3-5 companii la nivelul municipiului Bucuresti pentru toate domeniile de activitate
117
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
5.3
Oraul funcional
118
Evoluie urbanistic 1830-2000
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
119
Acest capitol reprezinta sinteza Raportului de Expertiza privind evolutia istorica a municipiului Bucuresti si teritoriului sau de influenta.
Studiul a fost structurat n trei perioade mari care, rezultnd din evoluia general istoric a oraului, prezint caracteristici diferite foarte bine definite.
I T N E M U C O D
F N
A M R O
pn n 1931.
Perioade istorice
A. pn n anul 1831; limita a fost dictat de promulgarea, n acest
E R
U P
IC L B
an, a Regulamentului Organic care conine primul ansamblu coerent de msuri urbanistice i edilitare, n Regulamentul pentru starea sntii i paza bunei
ornduieli n politia Bucuretilor, fiind considerat nceputul perioadei moderne
de dezvoltare a Bucuretiului. Analiza se refer la consecinele asupra oraului a ntreagii epoci medievale, prelungit cu domniile fanariote i post-fanariote
B. 1831 - 1950. Este perioada modern de dezvoltare a oraului. Importante evenimente politice, cu urmri decisive pentru Romnia modern - revoluia de la 1848, Unirea Principatelor, rzboiul de independen, proclamarea Regatului, primul rzboi mondial i Marea Unire - au avut n Bucureti principalul centru de decizie. ntreaga perioad este caracterizat prin eforturile de edificare a unui stat burghez, modern, similar celor occidentale, prin lrgirea treptat a sistemului democratic de guvernare, proprietatea particular asupra terenului (inclusiv asupra celui urban), formarea i dezvoltarea unei industrii naionale etc. Pentru evoluia urbanistic a capitalei, importante sunt consecinele acestui context general: existena unei
administraii locale, eligibile, cu autoritate deplin asupra direciilor de dezvoltare a oraului (fundamentat, de la nceputul secolului al XX-lea, pe planurile de sistematizare), bazarea acestuia pe mica proprietate urban, ptrunderea i asimilarea modelelor urbanistice europene, ca i a tuturor curentelor arhitecturale occidentale (de la clasicism pn la arhitectura modern) etc. Ritmul dezvoltrii, ponderea unuia sau altuia dintre principiile
120
urbanistice aplicate i, nu n ultimul rnd, importantele evenimente politice care au modificat rolul Bucuretiului n economia i administrarea rii, a determinat divizarea acestei perioade n trei sub-etape: 1831 - 1880; 1880 - 1920; 1920 1950. C. 1950 1989. Perioada contemporan a evoluiei
La baza planificrii urbane postbelice au stat mai multe principii care, ntr-un fel sau altul, au fost urmrite pn n 1989, fr ns ca transpunerea lor n realitatea urban s fie i efectiv n totalitate. Dintre
aceste principii pot fi menionate: dezvoltarea oraului n strns legtur
cu teritoriul nvecinat; accentuarea reelei radial-inelare a circulaiei
capitalei s-a derulat n condiii politice, economice i sociale complet diferite. Regimul comunist, dictatorial, s-a bazat pe un sistem centralizat de dirijare economic i administrativ. Autoritile locale i-au pierdut autonomia efectiv de planificare a dezvoltrii, depinznd de planurile naionale i de sumele acordate, tot centralizat, investiiilor locale. Proprietatea individual asupra
I T N E M U C O D
Bucuretiului. magistrale de circulatie.
terenului urban a devenit derizorie, atta vreme ct exproprieri vaste erau realizate cu despgubiri minime, iar construcia urban s-a realizat, n proporie
covritoare, din iniiativa statului. Acest fapt a permis realizarea unor
ansambluri de locuit, executate exclusiv cu proiecte-tip, ansambluri i zone
F N
A M R O
teritoriului;
principale; aplicarea riguroas a principiului zonificrii funcionale a densificarea suprafeei urbane; specializarea zonelor
industriale; apropierea locuinelor de locurile de munc; realizarea unor mari ansambluri de locuine; realizarea unor centre secundare de interes
E R
U P
IC L B
public; restructurarea zonelor construite existente; distribuia echilibrat, pe ntregul teritoriu urban, a zonelor de recreaie i agrement etc.
Perimetrul administrativ (intravilanul) a fost mrit succesiv de cteva ori,
atingnd, n anumite poriuni, inelul de centur. Au fost incluse astfel n
ora, devenind cartiere ale acestuia, mai vechile comune suburbane Bucuretii Noi, Dmroaia, Militari, Celu, Colentina, Bneasa etc.
industriale etc. de dimensiuni foarte mari, la o scar complet diferit de tot ce se
realizase pn atunci. Un alt element esenial al perioadei, care a avut O amploare deosebit au luat zonele i platformele industriale, care au cptat, cel puin parial, un profil specializat. Noile suprafee destinate acestei funciuni au fost situate, ca i n perioadele anterioare, spre limitele oraului: Faur-Celu, Dudeti, CET Vitan, Progresul-Jilava, IMGB, Pipera. Zona industrial Militari este de un tip aparte, ea avansnd, ca o pan, pn la limita perimetrului zonei centrale. Acestor noi zone industriale li s-au adugat mai vechile grupri de industrii i depozite, care au fost extinse i modernizate, cum au fost zonele Obor i Filaret.
consecine determinante asupra evoluiei oraului a fost asimilarea principiilor
urbanistice enunate prin Charta de la Atena. Acest fapt, corelat cu ignorarea,
practic, a micii proprieti particulare i a modului tradiional de construcie, a generat un urbanism nou, care a marcat profund configuraia actual a
Cteva elemente noi, care au marcat evolutia ulterioara a orasului,
pentru perioade mai lungi sau mai scurte, au fost: proiectarea complexa a cartierelor de locuit (care vor deveni mai trziu unitatile de vecinatate, apoi unitati urbanistice complexe), introducerea cvartalelor (cu suprafet cuprinse ntre 5-10 ha), realizarea de noi zone industriale periferice, prevederea unei naltimi medii a constructiilor de 6 niveluri, precum si crearea unei "solutii arhitecturale de ansamblu a capitalei", cu un accent particular asupra arterelor
121
Oraul actual: sinteza 1830 1989

Cel mai relevant aspect al acestei continuiti ine de caracterul concentric al extinderilor teritoriale succesive, avnd ca nucleu central zona urbanizat existent n perioada regulamentar. n jurul acestui nucleu au aprut, treptat, suprafee de teren care i-au definit funcionalitatea i, implicit, caracteristicile morfologice, n raport cu necesitile vieii urbane ale momentului respectiv. n ordinea cronologic a apariiei lor, aceste noi tipuri
Principalele concluzii ale acestui studiu sunt:
1. dezvoltarea orasului Bucuresti are la baza structura sa
I T N E M U C O D
etc.) i teritoriile cu funciune de locuire
de teritorii au fost cel cu funciune de producie i depozitare, cel
al spaiilor publice de agrement (parcuri, grdini urbane, zone sportive
F N
A M R O
radial-concentric: urbanizarea se face, n primul rnd, de-a lungul principalelor artere de comunicare n teritoriu - Podul Trgului de afar (Calea Moilor), Podul de pmnt (Calea Plevnei), Calea Dudeti, Podul Calicilor
E R
U P
IC L B
este esutul
(Calea Rahovei), iar mai trziu, de la sfritul secolului al XVII-lea, de-a lungul
Podului Mogooaiei (Calea Victoriei) 2. Caracteristic dezvoltarii Bucurestiului
urban (traseul neregulat i neuniform al tramei stradale i al parcelarului) care s-a meninut, n mare msur pn n prezent, cu toate transformrile modernizatoare aduse ntre timp 3. apariia primelor ci ferate a determinat prima
Un alt aspect semnificativ este reprezentat de anumite axe radiale ale
dezvoltrii, care au generat urbanizri tentaculare; ele pot fi ntlnite n toate
segregare funcional, incipient, a teritoriului urban, de-a lungul acestora ncepnd s se grupeze intreprinderi de producie. Construcia grii Filaret (1869), a grii Trgovitei (Gara de Nord, 1872) i a legturii CF dintre ele, la sfritul anului 1872, a generat, totodat, urbanizarea unor zone situate la limita perimetrului administrativ i chiar exterioare acestuia. 4. aparitia unor noi parcelari a fost relationata trasarii de noi artere: zona bisericii Sf. Gheorghe (prin reparcelarea zonei distrus de incendiul din 1847), pe dealul Arsenalului (str. Lzureanu, Minotaurului etc.) i la intersecia Cii erban Vod cu str. 11 Iunie 5. Interventiile de sistematizare complexa a teritoriului urban al Capitalei au fost marcate de constituirea unui sistem de spaii publice strzi, bulevarde i puine piee - coerente din punct de vedere urbanistic i arhitectural (la sfritul anilor 1860 ncepe realizarea
perioadele i etapele evoluiei Bucuretiului. Acestea au fost, n cele mai multe
dintre situaii, vechi drumuri de legtur a oraului cu alte localiti din teritoriu, existente n prima parte a secolului al XIX-lea. De-a lungul lor s-au dezvoltat, n general, zone i cartiere de locuit sau zone industriale: oseaua Colentina,
oseaua Pantelimon, Calea Dudeti, Calea Rahovei, bd. Iuliu Maniu. O particularite prezint, n acest sens, axul oselei Kiseleff, care concentreaz, pe parcursul ei, spaii verzi nsemnate ale capitalei; ea este "axul verde" care ptrunde pn la limita zonei centrale i este, din aceast cauz, cea mai plcut intrare n ora. Calea ferat a reprezentat, dup 1870, a doua categorie de reea de comunicaie care a generat axe de devoltare teritorial a oraului. Calea ferat a stimulat, de cele mai multe ori, coagularea de-a lungul ei, a unor ansambluri sau zone industriale i a unor cartiere muncitoreti de locuit. Cel mai puternic astfel de ax este cel dinspre nord-vest, de la Gara de Nord spre Chitila.
122
primului tronson al viitorului ax major de circulaie al oraului pe direcia est-vest (ntre Universitate i Calea Victoriei) care, pn la sfritul perioadei, va fi executat pn la bd. Schitu Mgureanu; n direcia opus, a fost realizat un tronson al viitorului bulevard Ferdinand); 6. Extinderile succesive ale perimetrului administrativ al Capitalei s-au facut din dorinta de a controla teritoriile in curs de urbanizare 7. o meniune special trebuie acordat zonelor verzi. Cele mai importante au fost realizate n partea de nord a oraului, avnd ca ax oseaua Kiselef: parcul Herstru, trandul i parcul Tineretului, precum i
I T N E M U C O D
expoziional.
hipodromul Bneasa, pe locul cruia a fost realizat, n anii 60, zona
Sintez
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Bucuretiul este, prin urmare, alctuit din fragmente urbane cu
funcionaliti diferite, de mrimi diferite i avnd caracteristici morfologice variate.
Complexitatea configuraiei actuale a oraului (ca rezultat al stratificrii
istorice), este pus n eviden prin suprapunerea interveniilor postbelice
structurii urbane definte pn n 1950.
Cteva dintre cele mai importante observaii sunt:
- ponderea nsemnat, ca suprafa, a noilor zone de locuit n imobile colective. - reducerea suprafeelor zonelor de locuit rezultate prin parcelare - reducerea cu aproximativ un sfert a zonei centrale - reconstruirea sau construirea integral a fronturilor stradale
123
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
124
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
125
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
126
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
127
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
SWOT
128
Odat cu perioada regulamentar se poate vorbi de o politic urban a administraiei bucuretene. n 1895 s-a promulgat o nou lege privind perimetrul administrativ; suprafaa oraului a crescut de la cca. 3000 ha la 5614 ha. Extinderea s-a fcut n special spre nord, est i vest. Aceast extindere nu s-a fcut din cauza unei densiti excesive n vechiul teritoriu, ci din dorina de a controla urbanizarea noilor suprafee de teren. n 1910 s-a realizat linia CF dintre gara Obor i
Interventii actuale teritoriale putin relationate cu evolutia istorica a teritoriului metropolitan, care afecteaza astfel elementele identitare ale acestuia.
OPORTUNITI
AMENINRI
I T N E M U C O D
Oltenia. Aceast "centur mic" a condiionat, n continuare,
limitele zonelor construite ale oraului i au potenat apariia i dezvoltarea unor noi zone industriale. La baza planificrii urbane postbelice au stat mai
F N
A M R O
patrimoniu construit
E R
Slaba protectie si valorificare a elementelor de
U P
IC L B
multe principii care, ntr-un fel sau altul, au fost urmrite pn n 1989, fr ns ca transpunerea lor n realitatea urban s fie i efectiv n totalitate. Dintre
aceste principii pot fi menionate: dezvoltarea oraului n strns legtur cu teritoriul nvecinat; accentuarea reelei radial-inelare a circulaiei principale; aplicarea riguroas a principiului zonificrii funcionale a teritoriului; densificarea suprafeei urbane; specializarea zonelor industriale; apropierea locuinelor de locurile de munc; realizarea unor mari ansambluri de locuine; realizarea unor centre secundare de interes public; restructurarea zonelor construite existente; distribuia echilibrat, pe ntregul teritoriu urban, a zonelor de recreaie i agrement etc.
129
Vatra originar a Bucuretiului este considerat a fi fost n jurul Curii Domneti, iar partea cea mai veche a oraului este zona cuprins n perimetrul actualelor strzi elari, Gabroveni, epcari i Halelor. Oraul s-a dezvoltat, n secolele urmtoare, cu preponderen n partea de nord a Dmboviei, pe platforma superioar a albiei sale. trasarea, la sfritul secolului al XVII-lea, a Pdului Mgoaiei (Calea Victoriei), i parcelarea terenului fostei Curi Domneti, un secol mai trziu (1798), cu aceast ocazie aprnd strzile Covaci i Soarelui Zona central, de mic ntindere, nconjura pe
Bucuretiul
semnificativ care s-a bazat, ns, ntr-o mare msur, pe liniile de dezvoltare trasate pn la primul rzboi mondial, elaborate de primrie.
tronson al viitorului ax major de circulaie al oraului pe direcia est-vest (ntre Universitate i Calea Victoriei) care, pn la sfritul perioadei, va fi executat pn la bd. Schitu Mgureanu; n direcia opus, a fost realizat un tronson al viitorului bulevard Ferdinand.
PUNCTE TARI
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
trei laturi (vest, nord i est) Curtea Domneasc. Era zona
cea mai dens construit, concentrnd mare parte din teritoriile cu destinaie comercial a oraului, caracterizat printr-un parcelar relativ uniform i omogen. Caracterul comercial se prelungea, tentacular, de-a lungul Cii Moilor i a Cii Victoriei pn la limitele oraului i pe poriuni mai mici de-a lungul Cii Rahovei i erban Vod Ansambluri coerente de strzi, sugernd apariia unor parcelri ordonate, au fost realizate n zona bisericii Sf.
F N
A M R O
administrativ a Capitalei, n 1926, 1929, 1939 i 1943; acestea fac distincia dintre suprafaa metropolitan - care se ntinde pn la linia de centur CF, n care sunt incluse i comunele suburbane - i aria urban propriu-zis. n acest fel sunt incluse, treptat, n
E R
ca
au fost emise legi speciale privind organizarea
U P
pe noile
avut
documente
IC L B
evoluie urbanistic urbanistice
suprafaa urban, localiti rurale sau cteva dintre comunele suburban limitrofe oraului: Herstru, Giuleti, Crngai, erban Vod, Aprtorii Patriei, Progresul etc. Limita oraului aprobat prin legea administrativ din 1943 a meninut traseul din partea de nord a oraului dar a prevzut o extindere considerabil spre sud. Prima dintre acestea a consacrat dimensiunea teritorial a oraului, prin extinderea teritoriului administrativ al capitalei pna la "linia forturilor". Extinderile succesive ale perimetrului administrativ nu au adus modificri majore structurii urbane, n ceea ce privete distribuia mare a funciunilor, a sistemului principal de circulaie i a apariiei unor noi tipologii morfologice. Realizarea celor mai importante spatii verzi bucurestene avnd ca ax oseaua Kiselef: parcul Herstru, trandul i parcul Tineretului, precum i hipodromul Bneasa, pe locul cruia a fost realizat, n anii 60, zona expoziional.
Gheorghe (prin reparcelarea zonei distrus de incendiul din 1847), pe dealul Arsenalului (str. Lzureanu, Minotaurului etc.) i la intersecia Cii erban Vod cu str. 11 Iunie La sfritul anilor 1860 ncepe realizarea primului
130
creterea foarte mare a suprafeei oraului n secolul al XVIII-lea i la nceputul celui urmtor; reeaua stradal este densificat n mic msur n zone urbanizat anterior apariia primelor ci ferate a determinat prima segregare funcional, de-a lungul acestora ncepnd s se grupeze intreprinderi de producie. Construcia grii Filaret (1869), a grii Trgovitei (Gara de Nord, 1872) i a legturii CF dintre ele, la sfritul anului 1872, a generat, totodat, urbanizarea unor zone situate la limita perimetrului administrativ i chiar exterioare acestuia Industriile principale care i fac apariia sunt situate, n totalitate, n zonele neurbanizate ale
PUNCTE SLABE
I T N E M U C O D
O amploare deosebit au luat
oraului (Uzina de gaz, Abatorul, fabrica de bere Oppler, Arsenalul
Armatei, uzinele Lemaitre etc.) sau la limita exterioar a perimetrului administrativ (moara Assan, moara Olmazu, crmidrii, Manutana primriei etc.). Parte dintre ele sunt legate de existena cii ferate. Cteva elemente noi, care au marcat evolutia
F N
zonele i
A M R O
E R
U P
IC L B
ulterioara a orasului, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, au fost: proiectarea complexa a cartierelor de locuit (care
vor deveni mai trziu unitatile de vecinatate, apoi unitati urbanistice complexe), introducerea cvartalelor (cu suprafet cuprinse ntre 5-10 ha), realizarea de noi zone industriale periferice, prevederea unei naltimi medii a constructiilor de 6 niveluri, precum si crearea unei "solutii arhitecturale de ansamblu a capitalei", cu un accent particular asupra arterelor magistrale de circulatie. platformele industriale, care au cptat, cel puin parial, un profil specializat. Noile suprafee destinate acestei funciuni au fost situate, ca i n perioadele anterioare, spre limitele oraului: Faur-Celu, Dudeti, CET Vitan, Progresul-Jilava, IMGB, Pipera. Acestor noi zone industriale li s-au adugat mai vechile grupri de industrii i depozite, care au fost extinse i modernizate, cum au fost zonele Obor i Filaret.
131
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
cartograme
132
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
133
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
134
Locuirea n Bucureti
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Locuirea n Bucureti
135
Locuirea n Bucureti
iar pe de alt parte, tendina tot mai acentuat, n special dup anul 2000 de mobilitate a populaiei ctre locuinele individuale, fie n zonele adiacente oraului, fie n zone libere din interiorul centurii Bucuretiului, fie prin nlocuirea fondului mediocru de locuine de la periferia intravilanului. Schimbarea raportului privat/public a basculat
I T N E M U C O D
evaluare a tendintelor de evolutie si impactelor asupra locuirii. acestui studiu constau in: 1. locuit i pierderea identitii oraelor. 2.
F N
A M R O
3. 4. 5.
ntreinerii imensei majoriti a imobilelor asupra micilor proprietari, cu
consecine majore asupra posibilitii de ntreinere a parcului de locuine Diversitatea formelor de locuire s-a accentuat dup 1990, att n
ceea ce privete modul de locuire (colectiv sau n locuine individuale, n zone
E R
U P
IC L B
responsabilitatea
urbane tradiionale sau bine constituite sau n areale destructurate sau n afara
ariei administrative a Bucuretiului). Aceast realitate, coroborat cu perioada de expansiune a construciilor de locuine (n special n intervalul
2000-2009), genereaz dificulti majore privind gestiunea integrat pe scar larg a problematicii locuirii n Bucureti. s-au realizat ansambluri imobiliare pe amplasamente prevazute
Acest capitol reprezinta sinteza Raportului de Expertiza privind locuirea,
prin PUG 2000 pentru nuclee urbane de activiti, ceea ce a condus la densificarea (aglomerarea) activitilor de servicii n zona central tendintele de imbatranire si scadere a populatiei inregistrate atat la
care a avut ca scop prezentarea unei evaluari a locuirii in Bucuresti. Raportul prezinta succint elemente succinte demografice ale Bucurestiului corelate cu o
nivel national cat si la nivelul municipiului Bucuresti sugereaz o scdere a presiunii pe termen foarte lung asupra cererii de locuine orientnd probabil problematica locuirii ctre creterea calitii vieii i a actului locuirii urbane n Bucureti, i spre pstrarea elementelor simbolice i identitare ale oraului. 6. Bucuretiul pare pentru moment a avea asigurat fondul de locuine
Principalele probleme si concluzii evidentiate in cadrul
Presiunea de concentrare a activitatilor la nivelul municipiului
(evident pentru cea mai mare parte a populaiei la standarde locuinelor colective ale anilor 80); 7. Bucuretiul i extinde viguros zonele de locuine n judeul Ilfov, mai
Bucuresti a condus pe de o parte la expansiunea incoerenta a urbanului in teritoriul adiacent municipiului, cat si la o restructurare urbana haotica, cu consecine negative n ceea ce privete consistena zonelor tradiionale de
ales prin locuine individuale ;
Noile realiti sociale i economice de dup 1990 au generat, pe de o
parte cumpararea imensei majoriti a apartamentelor de ctre ocupani,
136
Locuirea n Bucureti
CONTEXT GENERAL
Problematica locuirii i n mod particular a locuinei se pune cu precdere n plan european n raport cu presiunile de concentrare a activitilor n zonele metropolitane, care conduc att la expansiuni greu de controlat n teritoriul aglomeraiilor urbane, ct i la riscul unor ample fenomene de restructurare urban haotic. Un alt fenomen asociat tendinelor enunate succint mai sus l reprezint segregarea social, cu fenomene imprevizibile pe termen mediu i lung.
administrative a Bucuretiului). Aceast realitate, coroborat cu perioada de
expansiune a construciilor de locuine (n special n intervalul 2000-2009), genereaz dificulti majore privind gestiunea integrat pe scar larg a problematicii locuirii n Bucureti.
Contextul naional se caracterizeaz prin impactul pe care industrializarea
I T N E M U C O D
exemplut tipic i paroxistic al acestei dinamici. indicator (perioada 19910-2002), fa de alte teritorii. proprietatea particular a locuinelor.
masiv i rapid din anii 70 i mai ales 80 a avut-o asupra modului de locuire n mediul urban, impact caracterizat prin dezvoltarea marilor ansambluri de
locuine colective, nu de puine ori n detrimentul zonelor tradiionale de locuire.
Bucuretiul nu numai c nu a fcut excepie de la acest fenomen, dar reprezint, prin amploare i impactul asupra unor ntinse teritorii urbane,
F N
A M R O
acestuia.
Bucuretiul se prezenta la n nceputul perioadei postbelice ca un ora
puin afectat de rzboi, care, pe lng zona central compact construit cu
locuine urbane de calitate, avea n patrimoniu i o serie de lotizri de locuine, urmare a unor dezvoltrii coordonate. In jurul acestora, se ntindeau cartiere cu
E R
U P
IC L B
locuine individuale de o calitate mai slab sub raportul tipologiei i al materialelor de construcie, expresie a atraciei pe care dezvoltarea industrial
interbelic a oraului a exercitat-o asupra populaiei rurale. Au rezultat de multe
ori arii semirurale din punctul de vedere al organizrii gospodriilor individuale, care au ocupat treptat zonele interstiiale din ora i cele agricole din jurul
Realizarea marilor ansambluri, timid nceput n anii 50 (cartierul de blocuri Ferentari i unele locuine colective n partea Nord) s-a accelerat n urmtorii ani, prin realizarea marilor ansambluri bucuretene de locuine (Balta Alb-Titan, Berceni, Drumul Taberei fiind cele mai reprezentative), atingnd apogeul dup cutremurul din 1977 i n anii 80, fie prin amplele operaiuni de Restructurare urban gnerate de realizarea Casei Poporului (actualul Palat al Parlamentului) i esplanada acestuia, dar i prin lucrri de placare a marilor bulevarde cu blocuri cu spaii comerciale i servici la parter, nlocuitoarele (ca modalitate de realizare), a noilor centre de cartier realizate n deceniul anterior. La acestea se adaug operaiuni de ndesire a blocurilor, situaie generat de necesiti economice dar cu impacte discutabile asupra calitii amsamblurilor reziltate n urma unor astfel de operaiuni.
Din punctul de vedere al dinamicii suprafeelor locuibile la nivel naional,
Bucuretiul i judeul Ilfov (aflat ntr-un evident proces de urbanizare a
aglomeraiei urbane Bucureti), se disting printr-o cretere important a acestui
Din punctul de vedere al analizei evoluiei formelor de proprietate a
locuinelor, dup 90 schimbarea raportului privat/public a basculat
responsabilitatea ntreinerii imensei majoriti a imobilelor asupra micilor proprietari, cu consecine majore asupra posibilitii de ntreinere a parcului de locuine. Bucuretiul se situeaz puin sub media naional a procentului privind
Diversitatea formelor de locuire s-a accentuat dup 1990, att n ceea ce privete modul de locuire (colectiv sau n locuine individuale, n zone urbane tradiionale sau bine constituite sau n areale destructurate sau n afara ariei Noile realiti sociale i economice de dup 1990 au generat, pe de o parte cumpararea imensei majoriti a apartamentelor de ctre ocupani,
137
Locuirea n Bucureti
iar pe de alt parte, tendina tot mai acentuat, n special dup anul 2000 de mobilitate a populaiei ctre locuinele individuale, fie n zonele adiacente oraului, fie n zone libere din interiorul centurii Bucuretiului, fie prin nlocuirea fondului mediocru de locuine de la periferia intravilanului.
spaiilor verzi la nivelul ansamblurilor de locuine, scderea nivelului de poluare, o oarecare scdere a mobilitii fizice la nivelul oraului).
Informaiile de mai sus trebuie corelate i cu ponderea pe care populaia Bucuretiului o va avea fa de populaia total a Romniei. In 2050 situaia va
La aceste tendine s-au adugat i presiunile de pe piaa imobiliar exercitate de ctre marii investitori, care au construit fie pe terenuri libere n zone semiperiferice, fie au cutat i obinut amplasamente semicentrale, toate orientate ctre blocuri cu apartamente i fiind stimulate de sistemele de
creditare cu garantare asupra imobilului (aspecte integrate boom-ului imobiliar al economiilor rilor vestice). Mai mult, s-au realizat ansambluri imobiliare pe
I T N E M U C O D
servicii n zona central.
amplasamente prevazute prin PUG 2000 pentru nuclee urbane de
activiti, ceea ce a condus la densificarea (aglomerarea) activitilor de
F N
A M R O
de alt
fi: populaia Romniei 16083300 locuitori din care 1301000 locuitori pentru
Capital (cca 8,1%, o scdere a ponderii de 10%). Aceast estimare sugereaz o scdere a presiunii pe termen foarte lung asupra cererii de
locuine orientnd probabil problematica locuirii ctre creterea calitii vieii i a actului locuirii urbane n Bucureti, i spre pstrarea elementelor
E R
U P
IC L B
simbolice i identitare ale oraului.
Tendinelor naturale de dezvoltare a intravilanului de-a lungul axelor
majore de penetrare n ora, li s-a contrapus pn n anul 1990, sistemul centralizat de control strict al dezvoltrii spaiale. Dup acest an, emigrarea n spaiul periurban al Capitalei a condus pe de o parte la creterea intravilanelor unitilor administrativ-teritoriale respective, dar i dezvoltri tentaculare, iar pe parte a generat fenomene de aglutinare a intravilanului
DESCRIEREA SITUAIEI PREZENTE N BUCURETI / TERITORIUL SAU DE REFRIN

In anul 2007, Bucuretiul avea o pondere a populatiei adulte in 2007 de 74,1 % (cea mai mare) urmnd s aib n 2050 o pondere de 52,7 %, una dintre cele mai mici la nivelul unitilor teritorial-adminisrative ale rii. Aceste date definesc o tendin de mbtrnire a populaiei ceea ce poate sugera i o alt abordare pe termen lung a problemelor de amplasare spaial a zonelor mari de locuit n raport cu zonele economice, precum i elemente suplimentare de abordare a proiectrii spaiilor publice i a zonelor de locuine, n sensul asigurrii unor exigene specifice de confort (creterea ponderii
Bucuretiului cu localitile imediat nvecinate :
comune adiacente Mogooaia) -
apropiate (Rou, Popeti-Leordeni, Voluntari, Chiajna, Chitila,
absorb locuinte individuale si colective, la fel ca i oraele Otopeni i Bragadiru, Voluntari (ultimul pe cale de a deveni i parte administrativ a oraului) .
Statistica arat c locuinele terminate n Bucureti reprezint cam 5% din totalul locuinelor terminate la acea dat n ntreaga ar (a se compara cu populaia Bucuretiului care reprezenta aproape 10,2 %). De asemenea relevant este faptul c ponderea locuinelor terminate n judeul Ilfov este mai mare dect cel din Bucureti, ceea ce ilustreaz fenomenul fugii de Capital (populaia Judeului Ilfov reprezint aproximativ 14% din cea a Bucuretiului). Pe de alt parte, surpafaa locuibil realizat la sfritul aceluiai an de referin pentru Bucureti reprezint ca, 8,8% din totalul suprafeei locuibile pe ar.
138
Locuirea n Bucureti
Aceste date confirm ipoteza asigurrii cantitative a necesarului de locuine din Bucureti n raport cu marimea populaiei, conparativ cu restul teritoriului naional.
Aceste
elemente
orienteaz
fondul
diagnosticului
Bucureti ctre urmtoarele concluzii :
problema o reprezint necesitatea de reabilitare (inclusiv cea termic
i n unele cazuri consolidarea), a cldirilor de locuit colective; La sfritul anului 2006 locuinele terminate n Bucureti reprezint tot aproximativ 5% din totalul locuinelor terminate la acea dat n ntreaga ar, iat procentul locuinelor realizate n Bucureti fa de totalul Bucureti-Ilfov a sczut de la 49% n 2002 la 37% n 2006, aadar tendina de expansiune a locuinelor n periurban era accentuat. Suprafaa locuibil realizat n Bucureti reprezint de data aceasta numai 5,5% din totalul pe ar.
scderea dramatic a calitii spaiilor comune (publice) din cadrul
I T N E M U C O D
ncep s se simt efectele crizei economice) : locuinelor colective ale anilor 80); mai ales prin locuine individuale ; exploatare).
Aceste elemente ne permit sa formulm urmtoarea ipotez privind
dinamica locuinelor n Bucureti (cel puin pn spre sfritul anului 2009, cnd
Bucuretiul pare pentru moment a avea asigurat fondul de
F N
A M R O
arhitectural ; locuit ;
ansamblurilor de blocuri ;
plombarea fr discermmnt cu cldiri de locuit multietajate, dar i
cu construcii de birouri n zone cu o marcat personalitate urban, funcinal i
E R
U P
IC L B
locuirii n
neglijarea total a unei programri a realizrii unor dotri suplimentare
pentru nvmntul precolar dar i a unor centre comerciale cu profil complex,
situaie care se perpetueaz i n ansamblurile (cartierele) nou construite de
locuine individuale, Bucuretiul repetnd experienele criticabile ale suburbiilor
vest europene i americane n ceea ce privete lipsa dotrilor n zonele de
locuine (evident pentru cea mai mare parte a populaiei la standarde
reducerea drastic a spaiilor verzi, inclusiv a celor din incinta
ansamblurilor de blocuri ; aglomerarea locuinelor n fostul inel periferic antebelic, pe terenurile
Bucuretiul i extinde viguros zonele de locuine n judeul Ilfov,
industriale supuse reconversiei ; reconfigurarea fluxurilor zilnice ale locuitorilor spre i dinspre locurile
Marile ansambluri bucuretene de locuine colective se afl spre/sau
de munc, prin schimbarea important a structurii activitilor economice i reorientarea economiei oraului ctre sectorul teriar i cuaternar, ale cror amplasamente vizeaz cu precdere zonele centrale ale oraului (mai ales ca urmare a nerespectrii prevederilor PUG-ului aprobat n anul 2000 care propunea dispersia polilor urbani);
au trecut de jumtatea intervalului de durat de serviciu, ncepnd s se
apropie de termenul de RK (reparaii capitale la 40 de ani de la darea n
Repartiia inegal a locuitorilor Bucuretiului n raport cu numrul de locuine ridic att problema existenei unei sub-folosiri a spaiului locativ total (putem presupune c o mare parte dintre locuinele nou realizate sunt neocupate, la fel ca i apartamente care nu i primesc locatari tineri, acetia prefernd fie locuine individuale, fie emigraia din teritoriul Bucuretiului.
creterea indicelui de motorizare constituie una dintre presiunile
majore asupra tramei stradale motenite, structurat pentru alt ncrcare i distribuie a punctelor origine destinaie ale fluxurilor de circulaie; lipsa mobilitii de locuire, manifestat prin fixarea domiciliului pe o
singur locuin pe tot parcursul ciclului de via al locuitorilor;
139
Locuirea n Bucureti
realizarea noilor ansambluri de locuine colective care difer de cele
O alt intercondiionare vizeaz realizarea cilor de comunicaie intravilane de vitez sporit. Urgenele de intervenie trebuie s se concentreze pe ansamblurile de mare densitate construit i de locuire.
de dinainte de cele ale anilor 80 numai prin mrirea suprafeelelor locuibile pe tip (ca i numr de camere) de apartament i de multe ori prin calitatea discutabil a durabilitii finisajelor i neasigurarea unor spaii exterioare de calitate adiacente blocurilor.
Principalele interdependene (de stare a raportului intre locuire si alte domenii relationate) vizeaz: raportul cu zonele periurbane, aflate ntr-o dinamic a schimbrii evident superioar teritoriului Bucuretiului i avnd o structur care include, pe lng zonele de locuit, un mozaic de zone cu activiti economice dintre cele mai diverse; accesibilitatea fizic a zonelor de
I T N E M U C O D
de mixitatea funcional i social. coagularea unui teritoriu metroplitan;
locuit; reconfigurarea integrat a reelelor publice de transport urban i
extraurban imediat (inclusiv dezvoltarea metroului i a nodurilor intermodale
de transport de persoane); dezvoltarea integrat a reelelor de servicii i a dotrilor aferente (educaie, sntate, loisir, comer), incluznd i sistemele de
F N
A M R O
-
PRIORITI DE ACIUNE
Aciuni necesare pentru ncetarea degradrii situaiei management spaial orientat ctre evitarea modificrilor ulterioare
E R
U P
IC L B
imediate nceperii proceselor de implementare a politicilor privind locuirea; studii privind formularea i aplicarea politicilor sectoriale i a celor
complementare privind locuirea; obligatititatea aplicrii pe termen lung a politicilor multianuale care
depesc durata ciclului electoral; aciuni pe scar larg viznd continuarea creterii eficienei energetice
management al deeurilor menajere; dezvoltarea integrat a reelelor edilitare;
a cldirilor de locuine colective, a consolidrilor structurilor de rezisten, a izolrii mpotriva apelor pluviale; asigurarea accesibilitii la nivel urban (drumuri practicabile), precum
reeaua de spaii verzi publice i oglinzile de ap; dezvoltarea unei reele de spaii publice urbane; problematica excluziunii economice, etnice i sociale prin segregare spaial a zonelor, corelat cu obiectivele generate
i cu reele edilitare a locuinelor situate n zonele periferice intravilane (zone din Sectorul 5, sectorul 6 s.a.).
Principala intercondiionare pe care o considerm a fi de maxim urgen ani]
Direcii strategice de aciune termen lung [peste 20 de
pentru stabilirea unor linii directoare a dezvoltrii spaiale a Bucuetiului (nu
numai n domeniul locuirii), o constituie integrarea politicilor de dezvoltare a Bucuretiului cu zona sa periurban, ntr-o viziune care presupune
aciuni specifice fiecrei sub-zone de locuit (tipologii de aciune n
concordan cu nevoile caracteristice fiecrui teritoriu); asumarea de ctre Bucureti al unui altfel de rol vis-a-vis de imensul
potenial reprezentat de teritoriul agricol nconjurtor, mai ales n condiiile O alt intercondiionare major o reprezint realizarea unor noi poli urbani, de natur s redistribuie zonele de interes i fluxurile de circulaie, capabili s tempereze mobilitatea zilnic. Aceast obiectiv odat atins poate asigura totodat reducerea polurii i economii semnificative de carburani. crizei alimentare globale, prin integrarea zonei periurbane considerat ca un parc de activiti cu profil agricol, industrial i de platform logistic, dar cuprinznd i zone de locuit capabile s asigure unele funciuni urbane specifice marelui ora;
140
Locuirea n Bucureti
reconfigurarea sistemului de zone verzi al oraului, care s includ i
declanarea unor operaiuni urbane de anvergur, de natur s
spaiile libere din interiorul ansamblurilor de locuine (colective i individuale), integrate sistemului de spaii libere, plantate i agricole din teritoriul periurban al oraului; reconfigurarea polilor urbani i ai zonelor de concentrare a
reconfigureze structura atractorilor urbani i a magistralelor de circulaie; -
orientarea investiiilor i ctre realizarea parcajelor n zonele
aglomerate i n zonele de locuine, inclusiv prin construcii cu durat limitat n timp;
activitilor economice, inclusiv n teritoriul periurban, ca o premis a ordonrii/scderii intensitii pendulrii zilnice a forei de munc; crearea/reconfigurarea arterelor urbane de mare vitez, a unor
transversale (autostrzi urbane) i a zonelor de penetraie ale autostrzilor i drumurilor expres care leag oraul cu teritoriul, corelate cu amplasamentele marilor zone de locuit;
I T N E M U C O D
asigurarea accesibilitii (dotarea), cultur, loisir); declanarea i continuarea coordonat care metropolitane de cretere 20 ani] atingerea obiectivelor care vizeaz comunicaie ntre zonele de locuine i polii urbani; reconfigurarea administrativ-teritorial a Bucuetiului, mpreun cu teritoriul nconjurtor; aciune unitilor administrativ- teritoriale din vecintate;
tuturor zonelor de locuine la
serviciile urbane de folosin cotidian sau periodic (educaie, sntate,
F N
s permit cilor de
A M R O
Bucuretiului; -
studii de specialitate care s formuleze politicile de locuire de urmrit
n cadrul unei strategii unitare i serios fundamentate de dezvoltate a
prioritate ctre reabilitarea tehnic a fondului de locuin,
E R
U P
IC L B
programarea resurselor n funcie de perioadele difereniate de serviciu;
Scenariu if not [evoluia situaiei n domeniu i consecine
n planuri mai generale, dac nu se intervine strategic] Consecinele unui lipsei de actiune pot conduce pe termen scurt la accentuarea unor fenomene negative cu impact important la scara oraului: destructurarea zonelor identitare ale oraului; distrugerea patrimoniului valoros al fondului vechi de locuine, fie prin
integrarea la un alt nivel a Bucuretiului n reeaua european a zonelor
dispariia acestora, fie prin juxtapunerea agresiv a unor tipuride construcii neadecvate (funcional i arhitectural) zonelor respective; accentuarea degradrii fizice a fondului de locuine colective accesibiliti reduse din i spre marile ansambluri de locuine colective
Procese de intervenii termen mediu [cu durata ntre 10
restructurarea
(impacte majore asupra timpilor de deplasare a populaiei, poluare sonor i cu sectoarelor noxe); lipsa dotrilor de loisir de zon (cartier), cu relevan asupra
problemei generale reprezentate de inexistena spaiilor publice identitare i Aciuni pe termen scurt [n urmtorii 10 ani] care s permit/pregteasc/asigure desfurarea direciilor majore de funcionale, mall-urile amplasate n zone periferice inelului central neputnd acoperi necesarul i n plus concentrnd traficul auto n zonele respective; stoparea fenomenelor de aglutinare a Bucuretiului cu intravilanele degradarea social i chiar a strii de sntate a populaiei.
141
Locuirea n Bucureti
O piedic important n dezvoltarea coordonat spaial a Bucuretiului o constituie clivajul administrativ cu zonele nconjurtoare. Interpretarea abuziv a prevederilor Legii 215 a administraiei locale a condus la blocarea unor investiii publice (de regul privind acesibilitatea fizic), cu impact majore asupra unor zone de locuine (de exemplu urbanizarea zonei PoopetiLeordenu sau a zonei Lacul-Morii). Desfiinarea Sectorului Agricol Ilfov i ridicarea administraiei respective la categoria de jude constituie un alt exemplu de impact major negativ asupra strategiilor i politicilor coordonate, i nu numai din domeniul locuirii. Actualul decupaj teritorial-administrativ al Bucuretiului constituie un exemplu de perpetuare a unei solutii anacronice din punctul de vedere
I T N E M U C O D
ale sectoarelor actuale.
al decupajului teritorial: ase sectoare, cuprinznd fiecare zone din centrul
vechi, zone din interiorul inelului central, zone semicentrale i zone periferice, fiecare dintre aceste macrozone reprezentnd teritorii cu esuturi urbane, fond
construit, profil funcional uneori extrem de diferite i necesitnd intervenii i
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
prioriti de aciune difereniate, imposibil de coordonat intra i inter administraii
142
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
143
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
144
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
145
Locuirea n Bucureti
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
SWOT
Locuirea n Bucureti
146
Locuirea n Bucureti
Scderea presiunii pe termen lung asupra cererii de locuine, ceea ce orienteaz problematica locuirii ctre
Imposibilitatea n acest moment de a gestiona integrat dezvoltarea urban (locuire, dotri, spaii publice, circulaii i reele de transport public);
creterea calitii locuirii urbane n Bucureti, cu consecine n ceea ce privete pstrarea elementelor simbolice i identitare ale oraului; Tendina tot mai acentuat, n special dup anul 2000 de mobilitate a populaiei ctre locuinele
individuale: fie n zonele adiacente oraului; fie n zone libere din interiorul centurii Bucuretiului;
OPORTUNITI
Realizarea de operaiuni urbane de anvergur,
care pot prezenta oportunitatea realizrii unor zone de locuine cu standarde de calitate mbuntite; Dirijarea investiiilor publice cu precdere ctre aspectele legate de calitatea spaiilor publice, reele edilitare i servicii, n detrimentul construciilor de noi locuine.
AMENINRI
I T N E M U C O D
periferia intravilanului. Existena terenurilor pentru teritoriul periurban, posibile sistemelor publice de transport; verzi i a dotrilor necesare procesului locuirii;
fie prin nlocuirea fondului mediocru de locuine de la
construcie
pentru extinderea zonelor de
F N
din
A M R O
economice a zonelor de locuine (n cartiere periferice i n ansambluri de locuine colective, dar i n zona central );
E R
Riscul
enclavizrii
U P
i
IC L B
segregrii sociale i
Aglomerarea teritoriului oraului prin reducerea
accesibilitii fa de zona periurban, ca urmare a fenomenelor de aglutinare cu intravilanele localitilor adiacente; Perpetuarea al actualului Bucuretiului decupaj i al spaialzonei
administrativ
locuine individuale i a dotrilor aferente acestora, n condiiile dezvoltrii calitativ/cantitative a reelei de ci de comunicaie i a Posibilitatea de restructurare a unor zone ale
nconjurtoare a acestuia; Eventuale noi presiuni ale pieei imobiliare, cu consecine de regul negative asupra unor dezvoltri coerente i de calitate.
Bucuretiului, prin scderea densitii de utilizare pentru locuine
a teritoriului intravilan, n beneficiul dezvoltrii sistemului de spaii
147
Locuirea n Bucureti
Existena capacitii locative la nivelul numrului de locuitori (Bucuretiul are n prezent asigurat fondul de locuine) ; Varietatea tipurilor de locuine ; Imensa majoritate a locuinelor are asigurate condiiile elementare de acces la reelele publice edilitare ; Gruparea n zone relativ omogene a tipurilor de
Marile
ansambluri
colective se afl spre/sau au trecut de jumtatea intervalului de durat de serviciu
siguranei la cutremur pentru o parte important a imobilelor
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
(potenial pentru intervenii coerente semnificative ale oraului); nivelul cartierelor.
locuine
Existena unei coagulri identitare a populaiei la
F N
pe teritorii
A M R O
ante, inter i postbelice, precum i ineficiena termoenergetic a cldirilor de locuit colective; Deinerea n proprietate privat a locuinelor, de ctre marea majoritate a locuitorilor care nu pot susine costurile ntreinerii cldirilor de locuit; Distribuia inegal a densitilor de ocupare a locuinelor, care conduce la sub-folosiri ale spaiului locativ total (o mare parte dintre locuinele nou realizate sunt neocupate); Dezechilibre majore n ceea ce privete amplasarea zonelor de locuine n raport cu ariile de mare concentrare a locurilor de munc, cu consecine asupra congestionrii traficului (accentuat de lipsa unor ci de comunicaie intravilane de vitez sporit ; Scderea calitii (degradarea) spaiilor comune (publice) din cadrul ansamblurilor de locuit (inclusiv
E R
Starea tehnic depit din punct de vedere al
U P
bucuretene
IC L B
de locuine
reducerea suprafeelor spaiilor verzi prin transformarea acestora n parcaje, n incintele ansamblurilor de blocuri) ; Lipsa dotrilor pentru servicii complementare locuinelor (n special nvmnt precolar i comer zilnic n spaii adecvate) ; Realizarea de cldiri de locuit multietajate, fie n zone prevzute prin PUG-ul Bucureti din anul 2000 cu alte destinaii (poli urbani), fie n zone cu o marcat personalitate urban, funcional i arhitectural ; Lipsa mobilitii de locuire, manifestat prin fixarea de ctre locuitori a domiciliului pe o singur locuin pe tot parcursul ciclului de via i blocarea redistribuirii unor capacitai locative.
148
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
cartograme
149
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
150
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
151
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
152
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
153
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
154
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
155
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
156
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
157
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
158
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
159
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
160
O D
U C
IN T N E M
R O F
A M
E R
U P
IC L B
161
Spaiul public, calitatea vieii i peisajul
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Spaiul public, calitatea vieii urbane i peisajul ca resurs fragil
162
Seciunea de fa reprezint sinteza raportului de expertiz cu privire la
Spaiul public i calitatea vieii urbane, radiografiind Peisajul ca resurs fragil, in toate componentele sale, att la nivel mezzo-teritorial, ct i de detaliu, ca necesitate pentru protecia, conservarea, renaturarea, reamenajarea
I T N E M U C O D
F N
A M R O
i managementul Peisajului Municipiului Bucureti, in contextul competitiei urbane actuale, considerate a fi un element cardinal pentru dezvoltarea economica durabila, in sensul de crestere a calitatii vietii si de sustinere a unui echilibru social si de mediu.
E R
U P
IC L B
Raportul se focalizeaz pe particularitile Peisajului, component extrem de
necesar astzi, n concordan cu Convenia European a Peisajului de la
Florena, urmnd s se ncadreze n Strategia de dezvoltare a Municipiului
Bucureti, prin accentuarea identitii acestuia. n acest sens se creeaz necesitatea formulrii i aplicrii unor msuri menite s conduc catre dezvoltarea unui sistem public urban si a unui sistem verde la nivel municipal, prin dezvoltarea de noi tipologii de spatii verzi diversificate din punct de vedere functional, precum si prin ameliorarea calitii spaiilor urbane existente i sporirea prestigiului urban ca important surs de atragere a investiiilor i, implicit, de cretere economic a oraului. Obiectivul prezentului raport este acela de a oferi, ntr-o manier structurat, baza de informaii necesar pentru luarea unor decizii privind Strategia Bucurestiului pentru orizontul temporal 2035, PEISAJUL si SPATIUL PUBLIC URBAN, avand influenta atat asupra strategiei unui Ora Funcional si Ora Durabil, cat si startegiei unui Ora Teritorial si Ora Productiv, printr-un Management al Oraului eficient. Raportul va servi beneficiarului n fundamentarea i promovarea proiectelor specifice (de natur spaial strategica, instituional, de comunicare, etc.) ctre actorii implicai i grupurile int, in problematica complexa a spatiului public urban si al peisajului.
163
Principalele niveluri pe care raportul le-a parcurs: aspectele teoretice referitoare la spatiul public urban, peisaj si
Prin parcurgerea acestui traseu, raportul a putut identifica problemele cele
mai importante ale transportului i ale mobilitii, cu referire la urmtoarele paliere :
calitatea vietii care sunt determinante pentru Municipiul Bucuretiului liniile directoare i tendinele rezultate n urma consultrii
documentelor europene i naionale, precum si a unor cazuri-model n domeniul peisajului, care este necesar a fi preluate i implementate si n cazul Bucuretiului analiza critica integrat de tip multi-criterial pentru evaluarea
spatiului public si al peisajului sustenabil n Bucuresti si n zona sa de influent, precum si analiza i prognoza, n vederea implementrii strategiei de dezvoltare
I T N E M U C O D
si a proiectelor propuse n cadrul acesteia; activitatilor turistice, de loisir, sport-agrement si distractie din oras de atins
stabilirea unui diagnostic si a unor obiectivele si prioritatile
specifice, necesar a fi aplicate n utilizarea terenurilor, n organizarea
peisagistic a unui sistem verde urban coerent i n conformarea
F N
A M R O
simultan, astfel:
Analiza situatiei existente si necesarul/deficitul de spatii verzi

Tipologiile de spatiu verde sunt definite ca avand suprafete, raze de deservire si norme pe cap locuitor, precum si procente ale populatiei care le frecventeaza
E R
U P
IC L B
sintetizarea i concluzionarea analizei i identificarea unor inte
164
In Bucuresti, In ceea ce priveste bilantul procentelor de spatiu verde pe cap de locuitor, existente in anul 1991, precum si necesarul/deficitul pentru anul 2025 este prezentat mai jos, neexistand la data elaborarii prezentului raport, date de recensamant si date referitoare la evolutia populatiei pana in anul 2035, pentru a se realiza o prognoza de evolutie si de necesar/deficict al spatiilor verzi in Muncipiul Bucuresti.
I T N E M U C O D
deficitara/necesara de spatiu verde amenajat:
F N
A M R O
Padure-Parc ZONE CU CARACTER UTILITAR:
BILANT EXISTENT SI NECESAR SPATII VERZI IN INTRAVILAN Tipologia / categoria Supraf Supraf Spatii Necesar / de spatiu verde ata ata verzi Deficit plantat in intravilan minima maxim existent de spatii Mp/ a e verzi locuito Mp/ r locuito r Parcuri publice 4,23-6,23 6 8 1,77 urbane mp/loc mp/loc mp/loc mp/loc Gradini publice 2,77-4,77 4 6 1,23 urbane mp/loc mp/loc mp/loc mp/loc Scuaruri 0,79-3,29 4 0,71 1,5 mp/loc mp/loc mp/loc mp/loc Fasii plantate 1,55-2,95 mp/loc 3 0,05 stradale / mp/loc mp/loc mp/loc Aliniamente TOTAL 12,5 21,0 3,76 9,37spatii verzi mp/loc mp/loc mp/loc 17,24 in mp/loc intravilan:
E R
U P
IC L B
BILANT EXISTENT SI NECESAR SPATII VERZI IN EXTRAVILAN Distanta Tipologia / categoria Suprafata Necesar / km de spatiu verde Ha/1000locuit Deficit plantat in EXtravilan ori de spatii verzi Zone de 23.777,7 12 ha / Max 35 km agrement ha 1.000 locuitori 12 ha / 1.000 locuitori Distanta maxima Max 50 km
16.969,7 ha
Situatia actuala a componentei referitoare la spatii verzi este descrisa prin
bilantul territorial de mai jos, cu referire la suprafata existenta si cea
Distanta minima
Pepiniere, Sere si rasadnite, Terenuri de cultura
8 mp/ ha
10 mp/ha, din care pepiniere 3% din spatiul verde plantat
Necesar / Deficit de spatii verzi 357 hectare in anul 2000 662 hectare in anul 2025
165
Tipologia / categoria de spatiu verde plantat in intravilan
Suprafata existenta Mp/locuitor in 1991
Suprafata necesara / deficit Mp/locuitor in 2025 10,03 mp/loc 0,71 mp/loc 0,30 mp/loc
Diagnostic de stare al peisajului:
Parcuri, gradini si scuaruri publice urbane Spatii urbane publice specializate Amenajari publice specializate (sport, agrement si loisir) Poli de recreere, agrement si distractie Poli sportivi specializati
5,91 mp/loc 0,34 mp/loc 1,82
0,39 mp/loc -
0,48 mp/loc 1,68 mp/loc 1,17 mp/loc
I T N E M U C O D
Spatii plantate de protectie, Fasii plantate stradale / Aliniamente Padure-Parc in intravilan
0,36 mp/loc
F N
A M R O
Scopul diagnosticului de stare al Peisajului Muncipiului Bucuresti, este de a
reliefa informatiile importante ce rezulta din analiza, conturand o imagine cat mai fidela a realitatii, rezultat al unei analize de ansamblu si nu foarte fragmentata in paliere de studiu, organizat pe cele trei componente importante: Peisaj natural, Peisaj Antropic (construit) si Peisaj Cultural. Muncipiului Bucuresti beneficiaza de prezenta unui PEISAJ specific cu
E R
U P
IC L B
fragilitate crescuta, expus riscului de supra/subutilizare, precum si de pierdere si degradare. Peisajul Natural bazat pe prezenta celor doua diagonale elemente naturale de peisaj: zona de nord a Lacurilor Raului Colentina, precum si traiectul insotit de cornisa Raului Dambovita, reprezinta un schelet al dezvoltarii spatiilor verzi publice urbane, atat istoric-evolutiv, cat si ulterioare. Spatiile verzi existente (diminuate cu cca 50%, de la 3471 ha in 1990, la 1708 ha in 2008), nu asigura procentul minim/locuitor de spatiu verde necesar pentru ridicarea calitatii vietii in conformitate cu normele europene (9 mp/loc OMS; 24-26 mp/locuitor-UE), neavand o diversitate functionala si de activitati
0,47
Pepiniere, Sere si rasadnite, Terenuri de cultura - in extravilan
8 mp/ ha
10 mp/ha,din care pepiniere 3% din spatiul verde plantat
specifice unor tipologii variate de spatiu verde
public amenajat.
Peisajul Antropic (construit) urban si architectural al capitalei este variat, divers si neomogen, fara a beneficia de spatii publice urbane reprezentative peisagistice, insuficient pus in valoare si supus presiunilor de suprautilizare si mineralizare intensiva, neechilibrat in teritoriul zonei centrale (suprafata de spatii verzi este de cca 60 mp), fata de zonele periferice (suprafata de spatii verzi este de cca 300-400 mp). In prezent, Peisaje antropice precum peisajul specific cailor de comunicatie / peisajul de intrare si acces in oras, peisajul aferent retelelor tehnico-edilitare, peisajul industrial, etc., nu sunt integrate intr-o strategie comuna in cadrul tipologiilor de peisaj recunoscute ca valoare urban-arhitecturala si peisagistica.
166
Peisajul cultural al Municipiului Bucuresti, beneficiaza de un potential neutilizat, distribuit neuniform, marcate insa de existenta unor elemente importante, particularizate si variate de peisaj cultural material, oral si imaterial, cu posibilitatea de integrare in patrimoniul cultural urban, arhitectural si peisagistic a noi tipologii specifice de peisaj. Existenta unor tesuturi morfotipologice si structurale, germeni de peisaj cultural s-au pastrat ca amprenta generatoare de dezvoltare urbana in intravilan.
germeni ce pot cataliza interesul investional, cu mentionarea riscului de potentare a utilizarii dezechilibrate, sporind riscul de gentrificare a peisajului.
I T N E M U C O D
investitori. sale, existand pericolul utilizarii peisajului ca obiect de consum. Ritmurile diferite de utilizare ale Peisajului
Diagnostic de utilizare al peisajului:
In ceea ce priveste utilizarea Peisajului la nivelul Municipiului Bucuresti,
acesta nu beneficiaza de reprezentativitate, de activitati diversificate si mixitate
functionala ca suport al acesteia, nefiind utilizat optim in sensul durabilitatii si conservarii resurselor de peisaj natural, antropic si cultural existent. Activitatile din spatiile verzi, cat si din spatiile publice urbane, sunt restranse ca profil de utilizare, atat la nivel local, cat si la nivel de mezzo-peisaj, nesatisfacand cererea si nevoia de activitati, diversitate si atractivitate pentru locuitori, turisti si
F N
A M R O
Diagnostic de gestiune al peisajului:

Lipsa unui sistem de gestiune eficace, lipsa parteneriatului, a dialogului si a eforturilor conjugate a tuturor actorilor urbani, sunt principalele probleme ce se manifesta in cazul fiecareia dintre componentele de Peisaj, mai ales datorita lipsei unei viziuni unitare si coerente, sustinute de un demers legislativ si o serie de actiuni focalizate in implementarea unei Strategii focalizate pe Peisaj, ca resursa si ca motor de dezvoltare a Muncipiului Bucuresti. Este necesara elaborarea unei strategii de interventie unitara si coerenta la nivelul PEISAJULUI Municipiului Bucuresti, in toate componenetele sale, atat in teritoriul intravilan, cat si in relatie cu mezzo- si macro-peisajul zonei metropolitane, a Judetului Ilfov si a localitatilor din coroana de asezari, aflate in imediata vecinatate, fiind necesar un cadru institutional si administrativ de gestionare proprie, precum si o legislatie care sa sustina ridicarea calitatii vietii si ameliorarea pericolului de pierdere si distrugere a peisajului fragil existent.
E R
U P
IC L B
Pierderea traditiilor vechi ca pericol asociat Peisajului Cultural, este rezultat al
slabei promovari al valorilor locale, in detrimentul culturilor urbane straine de traditia locului. Dinamica urbana si evolutia culturii urbane, precum si a loisirului/petrecerii timpului liber, determina diversificarea continua a activitatilor si implicit conduce catre o dinamica urbana a Peisajului in toate componentele
Definirea viziunii strategice:

Viziunea dezvoltrii unuispatiu public urban si al unui peisaj coerent, reprezint o form mprtsit de comunitate a identittii si valorilor comune, form ce rspunde la ntrebarea Cum ar trebui s fie sau s devin Municipiul Bucuresti? Pe baza acesteia, misiunea traseaz rolul administraiei locale si cile majore prin care viziunea va fi atins n orizontul de timp prognozat. Formularea viziunii, a valorilor de baz, identittii si misiunii este rezultatul unui proces participativ, care implic factorii de decizie si alti actori urbani.
permanent/ocazional,
sezonier/de week-end, pentru locuitori/vizitatori/turisti, de diferite varste, determina consumul diferit de spatiu in Peisaj si trebuie luate in considerare in formularea strategiei de interventie. Zonele cu vocatie particulara pentru activitati si utilizare specifica, se focalizeaza pe tipuri diferite de recreere, prin
167
REALIZAREA UNEI
VIZIUNI
UNITARE
DE
CONSERVARE,
protectie si dezvoltare a peisajului la nivel municipal, in concordanta cu nivelurile superioare ale mezzo si macro-peisajului , PRECUM SI AMENAJAREA SI PROTEJAREA SPATIILOR VERZI SI A CADRULUI NATURAL EXISTENT, VOR conDUCE LA
Prioritati de actiune :
CRESTEREA ATRACTIVITATII, PRECUM SI LA dezvoltarea de noi arele verzi si spatii publice urbane, pentru toate categoriile de utilizatori, IN TOATE ANOTIMPURILE SI MOMENTELE ZILEI, CONDITII CARE VOR CREA UN ELEMENT REPER LA NIVELUL ORASULUI, DAR SI UN MODEL DE gestiune la nivel national.
I T N E M U C O D
sale naturale, urban-arhitecturale si cat si a celui uman implicat in proces.
Definirea Misiunii Strategice:
SUSTINEREA ROLULUI SPATIILOR PUBLICE URBANE si a
F N
A M R O
etc.)
Crearea cadrului juridic, administrativ, legislativ i instituional pentru
sustinerea dezvoltarii si protectiei Peisajului, in toate componentele sale, precum
si a subsistemelor de sustinere a acestora (regim hidrologic, sistem pedologic,
E R
U P
in
IC L B
Elaborarea unei viziuni unitare, precum si a unei strategii de protectie
i dezvoltare a relaiei si raportului trinomului Peisajul Natural / Peisaj Antropic / Peisaj Culural
Promovarea Proiectul de Peisaj ca si concept de sine statator, atat
pentru Interventii in Peisaj, cat si pentru documentatii sectoriale
Eliminarea
disfunctionalitatilor
Peisaj,
generate
de
PEISAJULUI (natural, antropic si cultural), ca produs, motor, germene morfostructural si catalizator al vietii urbane, ce poate genera dezvoltarea Muncipiului Bucuresti in mod natural si cu respect pentru locuitori si pentru valorile culturale.
sub/suprasolicitare, mineralizare extensiva, poluare si distrugere
Stabilirea categoriilor de interventie necesare atat generale, cat si pe
componente si paliere specifice
Stabilirea conceptului de dezvoltare a Peisajului in teritoriu, la scari
etritoriale diferite (macro/mezzo-teritorial) prin colaborare si parteneriat la nivelul sectoarelor administrative ale Municipiului Bucuresti, precum si la nivel intercomunal si inter-orasenesti
TRANSFORMAREA Peisajului intr-un vector economic de interes, va genera dezvoltare teritoriala, suport economic, calitate ridicata a vietii si sanatate, atat a organismului urban,
Definirea unor politici coerente cu privire la creterea calitii spaiilor
verzi existente, precum si dezvoltarea de noi spatii verzi amenajate, a spatiilor urbane publice, precum si a activitatilor, echipamentelor i serviciilor integrate in Peisaj;
Realizarea unui sistem verde unitar si coerent, care s functioneze si
sa asigure conectarea intre macro, mezzo si peisaje locale valoroase
Identificare si protectia peisajelor valoroase (naturale, antropice si
culturale) si eliminarea riscului acut de pierdere a ultimelor rezerve existente, prin suprasolicitare a terenului, in favoarea dezvoltarii intensive al altor functiuni
168
(poluante sau pentru care cerinta spatiilor verzi publice este marita / zone rezidentiale)
Innobilare peisagistica estetica is functionala de calitate si promovarea
unui demers functional-ambiental cu respect pentru mediu in sensul dezvoltarii durabile
Identificarea urgenta si promovarea germenilor de peisaj, ce pot
cataliza interesul investional, pentru eliminarea riscului de potentare a utilizarii dezechilibrate, care sporeste riscul de gentrificare a peisajului.
Crearea unor poli magnetici principali in peisaj, de interes, atractivi, cu
Masuri pentru sustinerea utilizrii terenului in mod adecvat, prin
consevarae si protectia ecosistemelor naturale, fara amplificarea substituirii acestora cu ecosisteme artificiale (datorit urbanizrii, defririi, abandonului culturilor agricole, etc.)
Identificarea si pastrarea zonelor de tip pattern morfo-structural care
I T N E M U C O D
pot genera un model de Peisaj
Promovarea de noi activitati in spatiile urbane (sport, agrement,
distractie, loisir, agricultura biodinamica, cercetare)
Renaturarea zonelor fragile si a celor expuse la riscuri
F N
intravilan si
A M R O
mixitate functionala si de utilizare, cu rol de polarizare a unui numar mai mare de utilizatori (locuitori, vizitatori, turisti), precum si poli secundari de interes local (loisir, odihna, relaxare, contemplare si promenade); Propunerea unor elemente cu rol ambiental-decorativ, de imagine si
E R
U P
IC L B
protectie
Utilizarea de zone mixte, cu ambiante diferite, active (dinamica
polarizatoare pentru vizitatori ) / pasive ( dinamica calma, puternic plantata,
destinata in principal odihnei si promenadei individuale )
B. PEISAJUL si Spatiul Public ca PRODUS si MOTOR de dezvoltare urbana, prin:
Directii Strategice:
Promovarea Peisajului ca un catalizator al vietii urbane , focalizat pe
activitati, functiuni si utilizari diverse
A. PEISAJUL promotor al Spatiului Public ca MESAJ si ATITUDINE IN TERITORIU, prin:
Transformarea Peisajului intr-un vector economic de interes,
generator de dezvoltare teritoriala si spatiala
Catalogarea Peisajelor valoroase pe tipologii morfo-structurale si
Identificarea
germenILOR
morfostructuralI
din
realizarea Registrului spatiilor verzi
promovarea lor ca unitati de peisaj referentiale
Promovarea peisajului ca suport economic, pentru ridicarea calitatii
Reabilitarea si protejarea valorilor de peisaj si patrimoniu natural,
vietii si a sanatatii organismului urban si a celui uman implicat in proces.
antropic si cultural (istoric, peisagistic, urban-arhitectural, industrial, specific infrastructurii, etc.);
Dezvoltarea unor axe de interes spatial si local in peisaj si conectarea
acestora cu spatii publice si zone urbane (centrale, rezidentiale, industriale)
Preluarea unor locuri cu memorie / mesaj cultural (material, imaterial,
Sustinerea
peisajelor
fragile
prin
informare,
legislatie,
norme,
istoric, oral, etnografic, antropologic, etc.) pentru propunerile de dezvoltare a diferitelor tipologii de peisaj
documentatii, etc.. specifice peisajului
Accentuarea rolului Peisajului ca MOTOR ( ca dotare urbana, de
recreere, odihna, relaxare si destindere cu valoare deosebita pentru capitala ), prin punerea in valoare a elementelor naturale (diagonale verzi ale capitalei,
169
oglinzi de apa, maluri, cornisa); antropice (fronturi la raul dambovita, peisaje urbane) si culturale traditii, obiceirui, cutume locale, istorii ale locului)
Integrarea de noi tipologii de spatii verzi cu rol terapeutic si de
cercetare (parcuri de tratament si contact social pentru categorii defavorizate si
Cresterea gradului de reprezentativitate (conservare, reabilitare,
persoane cu dizabilitati, parcuri terapeutice si de recuperare aferente spitalelor, parc de cercetare eco si bio-tehnologica in pedologie, horticultura, silvicultura,
revitalizare, reamenajare stilistica, etc);
Procese de interventie pe paliere-tinta pe termen mediu (10-20 ani):
I T N E M U C O D
PEISAJE NATURALE si SPATII VERZI
Concretizarea unui sistem verde consistent la nivel municipal, care sa
conduca la cresterea procentului de spatiu verde/loc si implicit la ridicarea calitatii vietii
F N
A M R O

etc.)
Inserarea in teritoriul metropolitan si in vecinatatea acestuia de areale
puternic plantate cu valenta de petrecere a timpului liber la sfarsit de saptamana sau ocazional pentru toate categoriile de varsta (padure-parc, parc de cercetasi, parc de sporturi extreme, parc acvatic, parc de distractii, parcuri ecologice de tip heem-parc, parcuri agricole amenajate) Pastrarea si conservarea zonelor umede existente si amenajarea (cu
E R
U P
IC L B
pastrarea zonelor preponderant vegetale in detrimentul celor minerale) malurilor, oglinzilor si fronturilor cu deschidere la apa Finalizarea zonelor de protectie verzi pentru infrastructura retele
tehnico-edilitare si cai de comunicatie (accese/intrari in oras, centura, drumuriexpores, autostrazi) Educatia copiilor si a tinerilor pentru intelegerea problematicii
Integrarea sistemului verde intr-un sistem la nivel metropolitan si
teritorial care sa integreze o abordare durabila (centura verde-galbena-albastra), inclusiv prin promovarea unei agriculturi moderne in zona adiacenta capitalei
complexe a peisajului si necesiattea protectiei acestuia
Plantarea de perdele de protectie, trasee si concretizarea unor centuri SPATII PUBLICE
verzi de protectie de tip fingers sau unda, perdele de protectie, drumuri de umbr, plantatii de aliniament, etc.
Amenajarea spaiilor publice existente, precum si crearea de altele noi
Amenajarea, taluzarea i plantarea falezelor si a zonelor destructurale Intretinerea zonelor verzi existente si plantarea de noi nuclee verzi, cu
amenajte corespunzator integrate (amenajari specifice pietonale, peisagistice, cu rol decorativ, dalaje, mobilier urban specific, opere de arta plastica, iluminat special, etc.)
si expuse riscurilor n scopul pregtirii condiiilor pentru mobilarea cu amenajari
specii locale decorative si rezistente;
Crearea unui sistem coerent al spatiilor publice si a unor trasee intre
Conservarea zonelor valoroase, inlocuirea speciilor distruse si
obiectivele de utilitate publica existente si/sau propuse
completarea plantatiilor valoroase;
Dotarea corespunzatoare a spatiilor publice (decorativ si estetic, la
Diversificarea amenajarilor peisagistice cu noi tipologii de spatiu
nivel functional, al activitatilor, etc.)
verde specializat (parcuri urbane de cartier, parc expozitional, parc sportiv pe diferite categorii de sporturi si activitati, de distractie, parc botanic si zoologic, gradina arheologica, etc.)
Transformarea unor areale n zone exclusiv pietonale cu legturi
funcionale atat perimetral zonei, cat si cu zonele nvecinate;
170
PEISAJUL NATURAL IN RELATIE CU PEISAJUL ANTROPIC
PEISAJ ANTROPIC INFRASTRUCTURA (CAI de COMUNICATII si RETELE)
Evidenierea i accentuarea caracterului natural al peisajului, precum
i realizarea unui studio altimetric al siluetei-reper specifice peisajului, fara a agresa imaginea urbana existenta/prognozata;

Rezolvarea problemelor legate de trafic, parcaje si carosabile de
deservire a dotarilor interioare supra-municipale.
Conservarea imaginii urbane la nivel altimetric si de reper; Conservarea ambiantei specifice si a perspectivelor dinamice
(libere/deschise, inchise, ascendant/descendente, secventiale, in miscare, etc);
Ridicarea calitatii vietii si a standing-ului locuirii n oras, prin restaurare,
renovare, revitalizare i integrarea de noi dezvoltari de spatii publice urbane si de spatii verzi amenajate si dotate, precum, inclusiv prin mixarea cu alte funciuni necesare, prin refuncionalizare.
I T N E M U C O D
PEISAJ ANTROPIC - SERVICII SI ECHIPAMENTE
Crearea n oras a unei reele de echipamente i servicii legate de
F N
A M R O

Realizarea unor Proiecte de Peisaj, care sa insoteasca documentatiile
de circulatie si retele tehnico-edilitare
Plantarea de zone de protectie in benzi consistente (2-3 randuri de
arbori si arbusti)
E R
U P
IC L B
PEISAJ ANTROPIC URBAN Refacerea insulelor vcaloroase din punct de vedere morfo-structural si
posibilitatea accesului catre/in interiorul lor; Refacerea coerentei spatiilor libere din punct de vedere spatial si
functional aflate in interiorul tiplogiilor diferite Accentuarea sistemului de perspective dirijate, axe vizuale, capete de
activitile de cultura, sport, distractie, agrement, loisir si separarea zonelor
pasive (de liniste) de cele active (potential zgomotoase);
perspectiva, belvederi, promotorii, etc Stabilirea unui regim de construire strict prin regulament, cu referire la
Amenajarea unor alte tipologii de spaii publice urbane, pentru
evenimente (temporare, sezoniere, permanente)
peisaj
Distributia echilibrata a seviciilor si echipamenteleor in spatiile verzi si PEISAJ CULTURAL
in spatiile urbane (fara suprautilizarea terenului prin POT si CUT)
Radiografia si stabilirea locurilor cu memorie in oras (istorice, bazate
PEISAJ ANTROPIC - SITURI PROTEJATE
pe traditii orale si imateriale, etc) si promovarea prin proiecte specifice culturale si turistice
Protectia si amenajarea zonelor de parcuri urbane existente cu valoare
de patrimoniu, precum si integrarea lui ntr-un circuit cultural-pietonal si turistic.
Redescoperirea valorilor culturale materiale si imateriale si integrarea
Catalogarea de noi zone protejate de peisaj, fara a ingradi investitiile,
acestora intr-un sistem de vizitare municipal (cu posibilitatea de extindere in teritoriul metropolitan si in vecinatate)
dar cu o etica de interventie si respect asupra spatiului promovat
Realizarea de scuaruri, gradini si parcuri arheologice, expozitionale,
Educatia populatiei pentru intelegerea si pastrarea aspectelor
culturale, mixate cu activitati de cercetare si productie, etc.
importante de peisaj cultural (traditii, obiceiuri, cutume locale, practici, expresii, cunostinte, abilitati, accesorii, artefacte, obiecte si spatii culturale asociate acestora)
171
Valorificarea turistica a peisajului cultural prin evenimente organizate
Amenajarea/reamenajarea tuturor rezervelor de teren libere/eliberabile
in spatiu public, prin promovarea in mass-media, etc.
prin implementari de noi spatii verzi (in zona centrala si in cartiere)
Completarea de plantatii de aliniament si planatrae de noi drumuri de
Domenii conexe PEISAJULUI (ECONOMICE si SOCIO DEMOGRAFIC)
umbra
Redescoperirea valorilor economice ale peisajului ca produs i Atragerea investiiilor i stimularea cu discernmnt a activitilor Sustinerea activitatii stiintifice si a cercetarii horticole, pedologice si
convertirea acestora ntr-o for generatoare de vitalitate si de investitii
generatoare de profit n cadrul unor programe specifice in peisaj
silvice
I T N E M U C O D

Crearea unui cadru educational si de informare cu privire la peisaj Sprijinirea organizatiilor culturale, stiintifice in cadrul zonelor verzi
Sustinerea tinerilor cu studii de specialitate in urbanism si peisagistica
si integrarea lor in studiile de peisaj, precum si in administratia si gestionarea acestora
F N
A M R O
educatie spatiu verde
Protectia si conservarea patrimoniului cultural prin constientizare si
Catalogarea zonelor libere/eliberabile cu valente in dezvoltarea de
spatii publice urbane si spatii verzi amenajate Stabilirea modului de organizare al peisajului antropic arhitectural-
E R
U P
IC L B
urbanistic si peisagistic al zonelor functionale din teritoriul intravilan; Precizarea solutiilor de infrastructura (cai de comunicatii si echipare
tehnico-edilitara) printr-un Studiu de Integrare in Peisaj Detalierea formelor de proprietate asupra terenurilor si a conditiilor de
asigurare a terenurilor necesare obiectivelor de utilitate publica, cu valenta de
Demararea aspectelor legislative si institutionale care sa sustina
Actiuni pe termen scurt:
problematica peisajului Stabilirea profilului functional si al activitatilor specifice pentru
Stabilirea tipologiilor de peisaj valoroase fragile si a celor aflate in
asigurarea unei diversitati de activitati (loisir, joc, sport specializat, agrement, distractie, odihna-relaxare si contemplare, etc.) Stabilirea suprafetelor maxime destinate construirii (POT separat pe
pericol de pierdere si distrugere, pe categorii ale peisajului (natural, antropic, cultural)
Realizarea urgenta a unui Registru de evidenta al spatiilor verzi
cladiri si alei/platforme) cu pastrarea caracterului predominant de zona verde (cel putin 30%)
plantate (care sa cuprinda la nivel de releveu suprafetele spatiilor verzi, speciile si esentele vegetale, copacii monument ai naturii, etc.)

Stabilirea zonelor de protectie verzi adiacente zonelor construite Demararea actiunilor de plantare in zone expuse riscurilor si pe
Limitele raportului:
Domeniul Peisagistic, dincolo de componenta urban-arhitecturala, se afla in contact cu multe alte domenii conexe, precum geografia, antropologia, etnografia si etnologia, arta, sociologia si economia urbana, stiintele tehnice
terenuri degradate
Curatarea si intretinerea zonelor verzi existente (nu numai a parcurilor
mari, in prezent suprasolicitate) si a spatiilor publice urbane
172
(horticole, botanice, pedologice, silvice, iluminat, alimentare cu apa, drenaje si irigatii, etc.) In acest sens, prezentul raport nu isi doreste si nici nu poate fi exhaustiv, problematica peisajului in toata complexitatea sa, neputand a fi epuizata si integrata intr-un raport, fara detalierea aspectelor tehnice, estetice si functionale specifice, in sens transdisciplinar si in context local. Raportul de fata se bazeaza pe datele si informatiile furnizate de autoritatile publice in domeniu, precum si pe o incursiune teoretica si documentara cu caracter general. Fara studii si doecumentatii specifice de Peisaj, nu se pot stabilii in detaliu
I T N E M U C O D
protectia peisajului, dar si pentru educare si constientizare. Bucurestiului care aspira sa devina o capitala europeana.
care sunt tipologiile valoroase de peisaj natural, antropic si cultural existente, ce urmeaza a fi protejate/amenajate/revitalizate si nici cum se poate realiza o
extindere a suprafetei de zone verzi si a spatiilor publice aferente. Nu se poate
da un raspuns imediat la cum se poate gestiona eficient problematica peisajului si a spatiilor publice la nivel municipal si nici la problematica parghiiile de atragere a locuitorilor, vizitatorilor, turistilor si investitorilor, pentru utilizarea si
F N
A M R O
Scenarii de tip a face sau a nu face nimic/ Pericolele neinterventiei:
Scenariile de tip if sau if not se refera la evolutia situatiei in domeniul
peisajului natural, antropic si cultural, precum si a spatiului public urban si consecintele ne-actiunii in planuri mai generale, daca nu se intervine strategic in moemntul actual Scenariul a nu face nimic (do nothing), adica a nu se interveni urgent in
E R
U P
IC L B
situatia actuala, va conduce la degradarea si pierderea peisajului cu fragilitate ridicata, dar si la scaderea calitatii vietii locuitorilor, precum si a sanatatii organismului urban si uman. Aceste disfunctii se vor accentua exponential, si vor contribui la scaderea prestigiului Bucurestiului care se doreste a fi o capitala europeana si la o stagnare si regres economic, care va conduce la cresterea decalajului comparativ cu celelalte state europene. Neinterventia si nerezolvarea disfunctionalitatilor acute ale problematicii peisajului, facuta coerent si printr-o interventie strategica concertata, va avea repercursiuni nu numai asupra mediului si a sanatatii urbane si umane, ci si asupra domeniului economic si social, cu impact posibil si in suportarea de sanctiuni financiare si economice pentru nerespectarea cerintelor europene. De asemenea, se va accentua pericolul suprasolicitarii spatiilor verzi existente (cu mult sub normele europene) incurajand concesionarii sa adopte comportamentul proprietarilor, revendicand cat mai multe avantaje uitand, in schimb, de posibilele indatoriri. Astfel, peisajul va fi perceput ca o scena a luptei de interese in concesionarea de terenuri si constructii, amplasament favorabil pentru activitati diverse, multe dintre ele ilegale si loc propice pentru constructii lipsite de autorizatie.
In urma unor studii complexe ale Peisajului in toate componentele sale, printr-
o metodologie transdiscipinara, se va putea radiografia posibilitatile de elaborare a legislatiei in domeniu. Acestea vor putea sta la baza promovarii unei metodologii de elaborare a Studiilor specifice de Peisaj (integrate la diferite scari), menite sa devina nu mijloace coercitive, ci vectori de promovare a
173
Prioritati:
vegetatie ei materialul vegetal valoros, dar si la celelalte categorii de peisaje:
peisajul antropic/construit (urban si arhitectural) si peisajul cultural (oral, material, imaterial, etc.)
Elaborarea si implementare unei Strategii urbane coerente care sa
Posibilitatea acordata prin lege de a obtine si finantari extrabugetare ar trebui
asigure o viziune de ansamblu si care sa fie urmarita apolitic, necesitand timp indelungat de implementare
Stabilirea unei Politici Sectoriale de Peisaj unitara in teritoriul
administrativ si metropolitan al Bucurestiului in relatie cu o Strategie de Peisaj la nivel
supra-territorial
pentru
putea
functiona
in
sistem
(zonal/
intercomunal/regional/national)
Obligativitatea de elaborare a Studiului de insertie in Peisaj si a
I T N E M U C O D
Studii istorice si culturale, etc.)
Proiectului de Peisaj, realizat de specialisti in domeniu, in cadrul tuturor documentatiilor de urbanism si la toate scarile teritoriale (Zona Metropolitana,
PUZ, PUG, Studiu de circulatie, Studiu de implementare a reteleleor eoliene,
F N
A M R O
sa incite interesul pentru explorarea de noi perspective de finantare, depasind astfel atat de familiara inchiriere de bucati de peisaj. Modul cum peisajul se comunica publicului, referindu-ne astfel la imaginea
pe care peisajul o promoveaza in oras (posibil, inclusiv prin diversele manifestari gazduite), este astazi perceput ca o scena a luptei de interese in concesionarea de terenuri si constructii, amplasament favorabil pentru activitati diverse, multe dintre ele ilegale si loc propice pentru constructii lipsite de autorizatie. Putem considera Bucurestiul, ca un recipient, dar si generator de peisaje,
E R
U P
IC L B
de la cele antropice/construite, care domina imaginea orasului, pana la peisajele naturale, care din pacate incep sa decada si sa descreasca din punct de vedere cantitativ si calitativ, sau pana la peisajele culturale, care isi gasesc cu greu locul, recunoasterea valoarea si individualitatea. In contextul unui oras secvential, cu imagini fractionate, uneori destructurate si de cele mai multe ori destructurante, Bucurestiul insa, este un recipient cu un farmec regasit, tocmai in diversitate si fractura, ce poate fi recompus si restructurat prin alaturare secventiala de peisaje diferite in cadrul unei politici indreptate catre protectia peisajului. Peisajul trebuie sa devina o caracteristica important a calitii vietii, n areale urbane sau rurale, degradate sau n cele conservate, n spaii recunoscute ca fiind pitoresti, precum i n peisaje considerate obinuite in spatiul cultural romanesc dar speciale in alt context cultural, el putand deveni o resursa unica, favorabila si cu o importanta vitala in metabolismul urban, generand nevoia de
Promovarea legislatiei in domeniul spatiilor verzi si a peisajului, pentru
protectie, conservare, administrare si gestiune
Realizarea unui Registru Local /National de Peisaj, cu specificarea
peisajelor valoroase naturale, antropice si culturale, precum si a detaliilor tehnice (arbori protejati, specii si esente horticole, pedologice, silvice, botanice si faunistice, biologice, etc.)
Cresterea suprafetei de spatiu verde/locuitor pentru a atinge normele
actuale (9 mp/cap de locuitor norma Organizatieie Mondiala a Sanatatii, 24-26 mp/cap de locuitor UE, 50 mp/cap de locuitor normele Orhganizatieie Natiunilor Unite)
Concluzii:
Pericolele si constrangerile existente astazi, conduc catre marirea fragilitatii peisajului cu referire la lipsa metodologiilor si a legislatieie in domeniu, precum si la lipsa unei baze de date actualizate, a unor relevee exacte cu privire la
protecie, management i amenajare corespunztoare. Evoluia tehnicilor de producie (agricol, silvic, industrial, minier, etc.), precum i politicile n materie de peisaj, amenajare a teritoriului, urbanism, transport, infrastructur, turism i agrement, dar i schimbrile economice
174
mondiale, conduc la accelerarea si transformarea peisajelor si implicit a bunstrii sociale i individuale, fiind necesara acut legiferarea, protectia si conservarea acestuia Bucurestiul sufera de lipsa protectiei la nivelul spatiilor publice urbane, a spatiilor verzi amenajate divers, a elementelor de mediu si sanatate a populatiei, necesitand urgent operatiuni de protectie si conservare a macropeisajelor situate atat in intravilan, cat si la limita acestuia, in zona metropolitana, sau, la nivel intermediar al mezzopeisajului, al insulei urbane, al frontului construit sau la limita permeabila verde sau a altor elemente naturale valoroase (diagonala verde a lacurilor Colentinei, axul structurant al Raului
managementul i amenajarea crora este necesar cooperarea, fiind necesar
s se instituie un instrument nou, consacrat n mod exclusiv proteciei, managementului i amenajrii tuturor peisajelor europene.
Este nevoie de asumarea unei politici a peisajului, ca o expresie prin care
I T N E M U C O D
accesorii, artefacte, obiecte si spatii culturale asociate acestora). vietii si proceselor urbane.
Dambovita).
Interventia trebuie realizata si la nivel de micropeisaj, cu referire la peisajul
cultural, imobil (monument, ansamblu, sit, areal) si oral, interior-uman sau
imaterial (practici, credinte, cutume, obiceiuri, expresii, cunostinte, abilitati,
F N
A M R O
peisajer,
autoritile publice competente desemneaz principii generale, strategii i linii directoare care permit adoptarea de msuri specifice care au ca scop protecia, managementul i amenajarea peisajului; de definirea unui obiectiv de calitate care desemneaz formularea de ctre autoritile publice
E R
U P
IC L B
competente, pentru un anumit peisaj, a aspiraiilor populaiilor cu privire la
caracteristicile peisajere ale cadrului lor de via. Protecia peisajului cuprinde aciunile de conservare i meninere a
aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonial derivat din configuraia natural i/sau de intervenia uman, in timp ce managementul peisajelor cuprinde aciunile viznd, ntr-o
perspectiv de dezvoltare durabil, ntreinerea spatiului urban si a peisajului n scopul direcionrii i armonizrii transformrilor induse de evoluiile sociale, economice i de mediu, ajungandu-se in final amenajarea peisajului, prin propuneri de aciuni cu caracter de perspectiv ce au ca scop dezvoltarea, restaurarea sau chiar crearea de noi peisaje. Impunerea unui program in domeniul cercetarii peisajului capitalei, articulat si interrelationat cu celelalte studii din domeniul urbanistic, ecologic, cultural, antropologic si etnografic, poate conduce catre rezultate care sunt definitorii si obligatorii in contextul sanatatii organismului urban, dar si al organismului uman. Fara sprijinul administrativ si legislativ, precum si al institutelor de cercetare si invatamant superior sau a celorlalti actori urbani implicati in proces, peisajul Bucurestiului, sufera de fragilitate extrema, de transformari si metamorfoze in secvente utopice, uneori cu repercursiuni fatale asupra mediului natural si antropic, si, implicit asupra omului, factorul timp presand, metamorfozand si transformand peisaje, degradandu-le cu o viteza de neegalat.
Decupate in tablouri care pot si trebuie sa devina repere sale, peisajele
Bucurestiului trebuie sa recompuna un oras in timp real, pe care ni-l dorim si
care poate sa devina un element esenial al bunstrii sociale i individuale, protecia, managementul i amenajarea acestuia implicand drepturi i responsabiliti pentru fiecare actor urban, de la administratie publica, la institute
de cercetare si invatamant superior, pana la ONG-uri si opinia publica. Imaginea peisagistica a orasului, naturala si antropica trebuie s rspund voinei publice de a se bucura de o calitate crescut a peisajelor i s joace un
rol activ n transformarea lor, peisajul relevandu-se intr-un element esenial al
Este necesar sa se tina seama de sursele legale existente la nivel internaional n domeniul proteciei i managementului patrimoniului natural i cultural, de amenajarea teritoriului, de autonomia local i cooperarea transfrontier, Conventia Europeana a Peisajului recunoscnd c: diversitatea i calitatea peisajelor europene constituie o resurs comun pentru protecia,
175
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
176
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
177
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
178
Infrastructura de transport si mobilitatea
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Infrastructura de transport i mobilitatea
179
Seciunea de fa reprezint sinteza raportului de expertiz privitor la Infrastructura de transport i mobilitatea n municipiul Bucureti i n aria sa de influen i susinere.
I T N E M U C O D
F N
A M R O
Bucureti de atins paliere :
Principalele niveluri pe care raportul le-a parcurs: aspectele teoretice referitoare la mobilitate care sunt
determinante pentru studiul Bucuretiului liniile directoare i tendinele rezultate n urma consultrii
E R
U P
IC L B
documentelor europene i naionale n domeniul transportului i
mobilitii, care trebuie preluate i n cazul Bucuretiului analiza critic a transportului i mobilitii la nivelul oraului
sintetizarea i concluzionarea analizei i identificarea unor inte
Prin parcurgerea acestui traseu, raportul a putut identifica problemele cele mai importante ale transportului i ale mobilitii, cu referire la urmtoarele
La nivel teritorial
ntrzierea conectrii la culoarele paneuropene IV i IX i a realizrii platformei mutimodale din sudul aglomeraiei urbane, fapt care reprezint o frn n dezvoltarea economic a ntregului teritoriu studiat. La nivelul aglomeraiei urbane Absena unui sistem integrat, unitar, de planificare i gestionare a transporturilor, la nivelul ntregului teritoriu al oraului Bucureti i al zonei sale de influen i susinere ridic probleme de (slab) coeziune teritorial,
180
accesibilitate, de stimulare a automobilitii i, prin aceasta, de scdere a calitii mediului i cadrului urban, a calitii vieii locuitorilor i a atractivitii aglomeraiei urbane pentru actorii economici importani i pentru turism. Odat cu ieirea din criza economic este probabil o accelerare a dezvoltrii urbane i o cretere a navetismului iar acestea, n absena unei abordri prospective i a unor msuri eficiente, luate din timp, vor acutiza fenomenele negative actuale i vor genera probleme noi, posibil mai grave.
Mai trebuie spus ca, pentru implementarea oricror strategii i politici specifice este necesar un cadru legislativ i instituional adecvat, iar n domeniul mobilitii (n sine unul strategic) acesta este incomplet i ineficient.
I T N E M U C O D
implementate n viitor, strategie inteligent de mobilitate.
1
La nivelul Municipiului Bucureti
Exist iniiative i operaiuni urbanistice importante pentru ameliorarea
mobilitii n oraul Bucureti1, n curs de realizare sau prevzute a fi dar acestea sunt, nc, rezultatul unor abordri
F N
A M R O
Premise teoretice i documentare:
E R
U P
IC L B
Pentru a-i asigura o dezvoltare urban coerent, Bucuretiul are nevoie
de o conectare ct mai rapid la principalele culoare europene de transport,
enunat att prin documentele europene ct i prin cele naional i regionale. Este ns la fel de important ca aceast racordare s se fac avnd n
vedere dou principii eseniale: echilibrarea exigenelor de accesibilitate cu
exigenele de calitate a mediului de via urban i o limitare a satisfacerii mobilitii la pragul la care ea este nc durabil. Se impune deci : Reducerea nevoii i volumului de trafic motorizat individual Dezvoltarea transportului public i organizarea intermodalitii O nou geografie modal care s armonizeze relaia infrastructur i mod de transport O nou geografie modal
sectoriale (Master Planul de Transport 2008 i Strategia de parcare pentru
Municipiul Bucureti) necorelate clar cu obiective i strategii de dezvoltare
spaial. Acest aspect este evideniat cu preponderen la nivelul zonei centrale, n care complexitatea disfuncionalitilor de mobilitate impune, cu att
mai mult, o strategie integrat de reabilitare funcional i spaial corelat cu o
Un aspect evident este acela c intermodalitatea, dei esenial pentru Dintre practicile de remodelare a mobilitii n oraele europene, utile pentru situaia Bucuretiului, putem reine: Crearea unor artere / centuri ocolitoare localitilor nchiderea inelelor rutiere principale Crearea / dezvoltarea reelelor de infrastructuri i servicii pentru bicicliti.
nchiderea inelului rutier principal, realizarea unor linii de tramvai n sit propriu, a unor pasaje
remodelarea sustenabil a mobilitii, n vederea prioritizrii transportului public
i a reducerii automobilitii, mai ales n zonele sensibile la trafic motorizat, este prea puin studiat. Tocmai n Strategia de parcare i mai ales pentru zona central, unde transferul ctre TP va fi primordial, abordarea parcrilor de transfer lipsete. n acest sens, o prioritate ar fi studierea acestui aspect (ca i a altora) pentru axul Berzei-Buzeti - Uranus, care este n curs de realizare.
Dezvoltarea unor reele de trasee i zone / piee pietonale Transformarea unor artere majore de circulaie n bulevarde urbane
denivelate, a unor parcri subterane etc.
181
Operaiuni de ngropare / acoperire a unor mari infrastructuri rutiere sau ferate, supraterane. Organizarea staionrii i a infrastructurilor de staionare Dezvoltarea reelelor de transport public structurante i nepoluante n marile orae i aglomeraii urbane (tramvai i metrou) Organizarea intermodalitii i a polilor de schimb intermodal Organizarea i dezvoltarea reelelor de transport public (prin cooperri intercomunale) pe teritoriul aglomeraiilor urbane i a zonelor metropolitane Organizarea unor zone 30 Organizarea unor zone car-free Reabilitarea zonelor grilor
zona central in care ca numar sunt concentrate cele mai multe strazi iar majoritatea sunt inguste si au traseu sinuos.
zona median care cuprinde strazi care s-au croit in perioada moderna de expansiune imobiliara si dezvoltare industriala
I T N E M U C O D
Reabilitarea zonelor centrale istorice reducere a ponderii traficului motorizat Alba Iulia . urmtoarele zone:
Reabilitarea spaiului public prin operaiuni de pietonizare i Organizarea unor centre secundare i a unor poli urbani specializai
F N
A M R O
echilibrare
zona periferic in care strazile nu sunt clar definite ca profil transversal, iar echiparea edilitara lipseste pe majoritatea strazilor.
Raportul pune n eviden implicaiile pe care structura oraului le are
E R
U P
IC L B
asupra funcionrii circulaiei:
segregarea funcional generat de crearea marilor
ansambluri rezideniale monofuncionale n proximitatea unor
platforme industriale a cror activitate a fost redus su ncheiat, genereaz astzi fluxuri pe distane mari Structura care urban monocentric, fr s creeze bazine de sub-centre de mai mici,
via
Infrastructura n Bucureti:
Bucuretiul este considerat un nod de comunicaie important al rii cu rol n preluarea de fluxuri externe majore. Trama stradal interioar este dezvoltat pe o structur radio-concentric , cu o configuraie extrem de complex din
accentueaz polarizarea de fluxuri ctre zona central Traversarea zonei centrale de ctre cele dou axe
majore N-S, E-V, fr alternativ ocolitoare (la nivelul primului inel rutier, dar i pe un perimetru mai restrns, corespunztor chiar zonei centrale) din care o mare parte este constituit de trafic de tranzit, greveaz asupra centrului.
punct de vedere al diversitii tipurilor de esuturi, structurat totui de o serie
de noduri importante: Piata Unirii , Piata Eroii Revolutiei, Piata Presei Libere, Arcul de Triumf, Piata Charles de Gaulle, Piata Victoria Piata Romana, Piata
Aceste probleme sunt accentuate de creterea dramatic a numrului de autovehicule din ultimii ani, dar i de dificultatea de intervenie din cauza configuraiei strzilor.
Cu excepia tramei radial concentrice majore, cu rol n preluarea principalelor drumuri naionale ce converg spre Bucureti, se pot sintetiza totui
182
Calea Ferat reprezinta un mijloc de transport calatori de mare capacitate care impreuna cu celelalte sisteme se poate pune la punct cu un sistem de transport eficient, fluent si atractiv pentru calatori. Reeaua de transport n comun, dei diversificat, are o acoperire slab a oraului n special n zonele periferice, o lips de integrare ntre diferitele mijloace de transport-schimb dificil, lipsa deservirii pe timp de noapte i o neprioritizare a transportului n comun n trafic, dar cea mai grav problem este lipsa unei autoriti de management integrat a traficului. Analiza tipurilor i motivelor deplasrilor a pus n eviden faptul c 44% din deplasri se fac ntre domiciliu i locul de munc, cca 44% se fac cu transportul n comun i 23% cu autovechicul personal i 30% din fluxurile din
Ofert redus de transport de suprafa pe axul urbanistic principal N-S
genereaz intense fluxuri de tranzit motorizat care traverseaz zona central, care afecteaz artere importante din perspectiva patrimoniului istoric pentru
ora.(Bd.Lascr Catargiu - Bd. Magheru Bd. Nicolae Blcescu i Calea Victoriei)
I T N E M U C O D
Bucureti sunt generate de deplasri externe. anumite zone. nalte, ansamblurile de locuine colective. unor parcri supraetajate subterane sau supraterane.
Disfuncionaliti i efecte negative ale mobilitii, n profil teritorial
F N
A M R O
Lipsa intermodalitii (incluznd parcri de transfer), mai ales la
intersecia penetrantelor cu inele rutiere (i n special cel principal) dar i la limita oraului dublat de absena unui sistem integrat de transport,
gestionat la nivelul ntregului teritoriu al Bucuretiului i al zonei sale de influen. Apar ca implicaie probleme de transfer modal ntre transportul
E R
U P
IC L B
periurban i cel urban, ceea ce face ca n deplasrile ntre localitile zonei automobilitatea s aib o pondere prea mare (frnat nc doar de situaia economic a locuitorilor, dar previzibil n cretere, pe viitor). Conectivitatea limitat a sistemului rutier major, n special la nivelul inelelor rutiere, are acelai efect de canalizare a traficului de tranzit E-V i mai ales N-S, prin zona central. Poluarea fonic i chimic se manifest cu intensitate maxim, n relaiile cu fluxurile motorizate majore i congestionrile de trafic, n lungul marilor artere de circulaie, la interseciile acestora i n zona central.
Disfuncionalitile i consecinele negative ale mobilitii prezente, ale
raportului/ interaciunii sale cu esutul i peisajul urban traversate, au o
distribuie inegal n teritoriu, manifestndu-se predilect, sau polarizat, n
Zona central
Din punctul de vedere al reelei de transport n comun , zona central prezint probleme de deservire n special pe axul N-S, i n privina absenei transportului ferat uor de suprafa preferat n general pentru zonele centrale ale oraelor, dar mai ales de absena unei integrri a transportului in comun i a infrastructurii rutiere. Aceasta situaie este dublat de lipsa unui sistem informatizat ce face transportul n comun inefficient.
Probleme de staionare (att la domiciliu ct i la destinaii) sunt pe
ntregul teritoriu al oraului ns exist concentrare, n form acut, n zonele cu densitate ridicat, : zona central, arterele rutiere majore placate cu cldiri
Ocuparea spaiului stradal de ctre autovehicule, n contextul unei oferte de staionare la sol limitat, a unei resurse de teren restrnse i al inexistenei
183
Din punctul de vedere al circulaiilor, cea mai important problem o reprezint inexistena unei ocolitoare a centrului care ar putea reduce traficul de transit din zona central, urmat de faptul c infrastructura rutier este amenajat aproape exclusiv pentru ndeplinirea funciei de culoar de circulaie. Aceast dubl problem nu las posibilitatea realizrii unor bulevarde urbane n adevratul sens al cuvntului sau a unor zone pietonale Inexistena unor faciliti intermodale coroborat cu o lips a
Recomandri:
reglementrilor i controlului n domeniu face ca parcarea s fie una din problemele cu efectele cele mai nocive n zona central.
I T N E M U C O D
Proasta gestionare a traficului are repercusiuni : degradarea calittii funcionale i ambientale a spaiului public locuitorii o au asupra acestuia centrale cu probleme serioase de accesibilitate.
asupra mediului prin poluare i implicit scderea calitii vieii
F N
A M R O
E R
Accelerarea conectrii la culoarele paneuropene IV i IX i a realizrii platformei mutimodale din sudul aglomeraiei urbane.
U P
IC L B
Implementarea unui sistem integrat, unitar, de planificare i gestionare a transporturilor, la nivelul ntregului teritoriu al oraului Bucureti i al zonei sale de influen.
n plan fizico-spaial prin consum excesiv de spaiu urban valoros i prin Corelarea celor dou documentaii referitoare la transport, ntocmite la distan de 10 ani, cu politicile europene n domeniu i gndirea n pararel cu dezvoltarea urban pentru minimizarea impactului negativ asupra mediului, calitii vieii i excluziunii sociale.
n plan social prin starea de nesiguran n spaiul public, comportament
neadecvat n spaiul public, dar mai ales ca efect al percepiei negative pe care
n plan economic prin neatractivitatea oraului, i n special a zonei
Pentru implementarea oricror strategii i politici specifice este necesar un cadru legislativ i instituional adecvat, iar n domeniul mobilitii (n sine unul strategic) acesta este incomplet i ineficient.
184
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
185
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
186
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
187
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
188
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
189
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
SWOT
190
Tendina politicilor europene (Charta verde european

de transport urban - ctre o nou cultur a mobilitii urbane green paper, Comisia Comunitii Europene, Bruxelles, 25 septembrie 2007 Planul de aciune privind mobilitatea urban 2009-2012 al C.E. (septembrie 2009), Comunicare a Comisiei Europene -Un viitor sustenabil pentru transporturi: ctre un sistem integrat, bazat pe tehnologie i uor de utilizat, Bruxelles, 2009, Politicile LUT (Land Use & Transport)-Repere/ Studii de caz / exemple , Recomandrile Uniunii Internaionale a Transporturilor Publice (UITP)care vizeaz ideea de mobilitate durabil i finaneaz proiecte de dezvoltare.
ntrzieri n realizarea marilor infrastructuri
(culoarele IV i IX n special, dar i a platformei intermodale prevzute a
se realiza n partea de sud a oraului) care asigur conectarea Bucuretiului i a zonei sale de susinere i influen la marile fluxuri
fizice dar i economice, n cadrul pieei unice europene i chiar la nivel
Localizarea geografic a Bucuretiului la confluena
OPORTUNITI
PATN -Seciunea I- Reele de transport, ,Master Planul naional de Transport, 2009, Strategia de dezvoltare durabil a serviciul de transport public local de cltori - Romnia 2025, Uniunea Romn de Transport Public, 2003 , Master Planul General pentru Transport Urban, 2008, Studiu complex pentru transportul urban n Bucureti i zona sa metropolitan,
AMENINRI
I T N E M U C O D
fluvial VII Dunrea. ocolitoare a zonei centrale) care aceasta strategie se refer).
coridoareor paneuropene de transport IV i IX , n proximitatea coridorului
Realizarea axului Buzeti Berzei Uranus (ca
alternativ de circulaie pe direcia N-S a orauui dar i ca posibil
F N
A M R O
mondial; ntrzieri care pot determina ratarea unor oportuniti pe care le vor valorifica ri mai bine stuate din punct de vedere al conectrii la
aceste fluxuri i frnarea dezvoltrii economice.
E R
U P
IC L B
Promovarea unor soluii supraterane suspendate
pentru infrastructura de circulaie, care introduc elemente

brutale care fragmenteaz i destructureaz peisajul urban, i construirea de parcri n centrul oraului, care ncurajeaz de fapt pe termen lun
folosirea automobilului.
Continuarea dezvoltrii oraului i aglomeraiei sale urbane fr o politic de mobilitate clar care s armonizeze obiectivul accesibilitii cu acela al
Existena unei strategii de parcare pentru Municipiul
Bucureti (n care, ns, problemei intermodalitii i a parcrilor de

transfer nu i se acorda interesul necesar, tocmai pentru zona central, la
ameliorrii calitii vieii locuitorilor (absena acestei viziuni

clare risc s compromit ansele ulterioare de ameliorare a mobilitii, prin irosirea unor localizri strategice n procesul de dezvoltare urban: de ex. construirea pe terenuri care ar trebui rezervate pentru parcri de reedin sau a destinaie i a unor parcri de transfer n acest sens, trebuie semnalat importana neirosirii oportunitilor funciare create de lrgirea i strpungerea axului Buzeti -Berzei - Uranus i care, n compensaie fa de sacrificiile sub aspectul patrimoniului construit valros trebuie utilizate n folosul zonei centrale istorice).
Proiecte
naionale
care
susin
dezvoltarea
infrastructurii (Strategia PND2007-2013 infrastructuri i transporturi,
Instrumente
legislative
instituionale
JICA (Japan International Cooperation Agency 1998-dec.1999 , Planul de dezvoltare durabil a Municipiului Bucuresti,2009-2012.
inadecvate i chiar legislaie european transpus n mod inadecvat

i/sau cu ntrzieri.
191
Sistemul existent de transport public cu reea diversificat, costuri relative mici, cu parc relativ nou i cu o serie de noduri structurante pentru ora (Obor, Gara de Nord, Rzoareetc). Densitatea oraului constituie o premis favorabil de
dezvoltare pentru transportul n comun dar i pentru o form durabil a mobilitii.
TRANSPORT PUBLIC
la nivelul aglomeraiei
organizare a transporturilor publice, prin care acestea s fie
Investiii recente care vizeaz optimizarea circulaiei:

nchiderea inelului rutier principal, odat cu finalizarea legturii de la Podul Basarab i a diametralei nord-sud Buzeti Berzei.
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
O repartiie a cltoriilor transportului n comun i mersului pe jos. monitorizare video recent implementat.
favorabil
Sistem de semaforizare modernizat i sistem de
F N
nc
A M R O
planificate i gestionate coerent la nivelul ntregii aglomeraii urbane a Bucuretiului.
E R
Inexistena unui sistem regional, integrat, de
U P
IC L B
la nivelul orasului Transport public insuficient integrat (metrou i
transport de suprafa ), neprioritizat i nepromovat, cu acoperire slab att a Bucuretiului (n zonele periferice i axa N-S) ct i a zonei sale periurbane, cu ofert comercial neatractiv, concurent cu sine-nsui cu informatizare i informare slab a cltorilor (real-time).
Necorelarea ntre transportul urban i cel pe cale ferat pentru ntrirea cooperrii teritoriale a Bucuretiului. Lipsa intermodalitii la toate nivelurile :
autovehicul-TC, TC-TC, biciclete-TC, att la nivelul oraului ct i la limita sa (poli de transfer,
park&ride)...etc.
CIRCULAII Tram stradal complex cu ramificaii multiple,

cu capacitatea depit din cauza creterii gradului de motorizare, cu structur i gabarite care fac dificile interveniile soft, ea fiind n marea ei majoritate amenajat drept culoar de circulaie .
192
Gradul de motorizare n continu cretere care

atrage dup sine incapacitarea reelei stradale, extinderea intervalelor de congestie n trafic, multiplicarea timpului de deplasare, problemele de staionare (ofert subimensionat de parcri de reedin, la destinaie i de transfer (park&ride) cu efectul cel mai important asupra centrului oraului.
Slaba informare a popuaiei n legtur cu o astfel de viziune, integrat, asupra mobilitii (care ar
efecte neplcute pentru unii locuitori).
spori acceptabilitatea social a unor operaiuni urbane care, inerent, au i
Absena unui sistem coerent i agreabil de circulaii i zone pietonale, i de reele ciclabile, mai ales n zona central a oraului. Realizarea unor lucrri de infrastructur rutier i
PUNCTE SLABE
reuit ).
Absena unei politici integrate de mobilitate i
abordarea nc sectorial a problemelor legate de sistemul de micare, la nivelul oraului i, cu att mai puin, la nivelul aglomeraiei urbane (nici n Master Planul de Transport, nici n Strategia de parcare a Municipiului Bucureti nu este argumentat o corelare clar cu obiective ale planificrii
spaiale).
PUNCTE SLABE
I T N E M U C O D
detrimentul altora de mai mare importan.
de transport cu un grad de prioritate sczut, n
Traficul contribuie la poluarea global, consum
excesiv de spaiu urban valoros, degradarea calittii funcionale i
F N
A M R O
unor
realizarea transport.
E R
proiecte
Un sistem nc defectuos de implementare a urbanistice care au de ca obiectiv i
U P
IC L B
circulaie
unor
infrastructuri
Polarizarea unor disfuncionaliti de mobilitate
i a efectelor negative ale acestora n zona central a oraului i absena unei politici de mobilitate integrat care s poat
remedia, etapizat dar coerent, aceast situaie .
ambientale a spaiului public prin poluarea fonic i chimic generat de
trafic, prin alterarea faadelor cldirilor expuse efectelor traficului de pe artere importante. Probleme de sntate ca efect al polurii fizice i
chimice generate de traficul motorizat, nesiguran n spaiul public.
Comportament de mobilitate orientat nejustificat
de mult ctre automobilitate (supravalorizat ca semn social de
193
Infrastructura tehnico-edilitar
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
194
Acest capitol reprezinta sinteza raportului de expertiza privind situatia echiparii edilitare in municipiul Bucuresti.
Principalele probleme si prioritati implicite subliniate in cadrul acestui raport sunt:
I T N E M U C O D
F N
A M R O
1. 2. 3. 4. 5.
Orasul este deservit de sistem de canalizare in sistem unitar, concept
neecologic. De asemenea, datorita faptulu ica statia de epurare nu este functionala, apele neepurate se deverseaza in raul Dambovita. Apele de suprafata si acviferul din Bucuresti si Jud. Ilfov prezinta un
E R
U P
IC L B
grad ridicat de poluare, datorita problemelor de epurare a apei uzate precum si poluarii din activitati agricole si productive. Probleme ale sistemului de canalizare datorate vechimii si starii de
uzura a elementelor retelei. Principala problema a SDGN Bucuresti este scaderea presiunii
gazelor la consumatori in perioada de ger si durata de viata a conductelor existente , cca 60% cam 1420 km, care depasesete 50 de ani . Din punctul de vedere al amplasrii surselor de cldur aferente
SACC, pe teritoriul MB, se constat un dezechilibru sub aspectul raportului ntre capacitatea termic instalat n surse i densitatea de consum a arealelor arondate acestora. Dezechilibrul respectiv se manifest n mod deosebit n zona de Nord a MB, ceea ce a obligat extinderea cu mult a arealelor aferente mai ales CET Bucureti Sud, dar i pentru CET Bucureti Vest. De asemenea, sistemul de termoficare este uzat fizic si moral, fapt ce duce la pierderi mari in retea si implicti la costul ridicat al giga- caloriei. 6. Retele electrice de distributie de pe teritoriul orasului Bucuresti sunt
in proportie de peste 95% cu vechime mai mare de 15 ani 7. zonele defavorizate din punct de vedere al internetului si
televiziunii pe cablu sunt zonele centrale de case individuale: B-dul Ion C Bratianu B-dul Unirii B-dul Decebal Sos Mihai Bravu Calea Mosilor B-
195
dul Carol I. Alte zone cu disfunctionalitati ar fi zona Giulesti ( de la B-dul Constructorilor spre centura), zona Colentina Andronache, zona sos. Giugiului ( de la str. Luica spre centura), zona sos Alexandriei - Calea Rahovei Ferentari Prelungirea Ferentari, zona Prelungirea Ghencea sos Alexandriei.
pana la Statia de Tratare Rosu. Din fronturile de captari subterane Ulmi apa
este transportata spre Statia Arcuda, iar cea de la Bragadiru spre Statia de Tratare Rosu. TRATAREA APEI BRUTE
Uzina Arcuda are in prezent o capacitate de productie de 650.000mc/zi.
I T N E M U C O D
2007 este de 156.348.294mc. SURSE DE APA productie de 39.000mc/zi. 1.000mc/zi. Puturile de mare adancime din 29.000mc/zi, iar minicaptarile-27.000mc/zi. TRANSPORTUL APEI BRUTE
PREZENTAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A MUNICIPIULUI BUCURESTI
Sistemul centralizat de alimentare cu apa permite racordarea a
1.683.265 locuitori din populatia de 2.064.774 de la nivelul anului 2006. In
F N
A M R O
260.000mc/zi.
Statia este alimentata din raul Dambovita si partial din raul Arges. Uzina Rosu este alimentata din raul Arges avand o productie a apei
potabile de 520.000mc/zi.
E R
U P
IC L B
La debitele asigurate de cele doua statii trebuie adaugat si debitul provenit
din sursele subterane-fronturile, puturile din oras si minicaptarile care insumeaza un debit de cca. 100.000mc/zi. Apa din fronturile de captaree este refulata direct in apeducte, iar cea din
puturi, in reteaua orasului. Din studiile facute de fosta regie la nivelul anilor 1995-1996 a rezultat insuficienta debitelor furnizate in conditiile prezentate, propunandu-se realizarea unei noi uzine la Crivina, pe raul Arges, a intrat in sistem cu o capacitate de
consecinta, procentul de populatie care beneficiaza de serviciile S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. este de 81% volumul total de apa distribuita in anul
TRANSPORUL APEI POTABILE Apeductele au fost proiectate sa functioneze cu un anumit grad de umplere. Cresterea debitelor a condus ca acestea sa lucreze ca sisteme gravitationale sub presiune. O alta observatie legata de transportul apei potabile consta in faptul ca debitele ce converg spre oras nu sunt masurate in totalitate, astfel incat evaluarea si controlarea debitelor este anevoioasa, nefiind posibila nici dirijarea apei functie de necesitatile de la un moment dat. INMAGAZINAREA APEI POTABILE In vederea consumurilor in orele de varf la statiile de pompare orasenesti sunt realizate 20 de rezervoare cu o capacitate de cca. 350mc.
Captare subterana de la Bragadiru a fost pusa in functiune in anul 1901 cu
extindere in anul 1927, avand 276 puturi, cu adancime medie de 13,4m si Frontul subteran Ulmi pus in functiune in anul
1908, cu extindere in anul 1990 are 266 puturi, cu adancime medie 21m avand o productie de 54.000mc/zi. Frontul subteran Arcuda a fost pus in functiune in anul 1970, cu 114 puturi extins ulterior la 128, cu adancime medie de 33,9m si Dn 200-250mm cu pompe submersibile individuale cu o propuctie de Bucuresti furnizeaza
Transportul apei brute de la priza Brezoaiele de pe Dambovita se face pana la Statia de Tratare Arcuda, iar cea de la Crivina de pe Arges se face
196
Avand in vedere ca volumul apei inmagazinate pentru asigurarea capacitatii de compensare zilnica este necesar a fi cel putin 50% din debitul zilnic, studiate posibilitati de realizare a noii rezervoare. Exploatarea intensiva a rezervoarelor cu coborarea la limita a nivelelor conduce la antrenarea depunerilor din rezervoare in retea, cu consumuri energetice mari datorate randamentelor mici. POMPAREA APEI Datorita capacitatii rezervoarelor descrisa mai sus regimul de exploatare actual se poate spune ca este unul de avarie, datorat necesitatii reducerii pomparii, in vederea acumularii apei in rezervoare, fapt ce conduce la
APA INDUSTRIALA
Fosta zona industriala din partea de est, sud-est si sud a Municipiului Bucuresti astazi partial in reconversie este alimentata printr-o retea
independenta. Apa necesara industriei este preluata din lacurile Pantelimon II si
Cernica de unde este pompata si transportata spre consumatori printr-o retea
I T N E M U C O D
DISTRIBUTIA APEI diametre beton (28%). functionarii. fiind finantate din fonduri proprii si din imprumuturi bancare.
randamente scazute ale unitatilor de pompare cu consum mare de energie.
Pe teritoriul municipiului distributia se face prin artere (conducte cu
F N
A M R O
de lungime de 70km.
ELEMENTE DEFICITARE SI MASURI CE SE IMPUN Consideram ca micsorarea substantiala a debitelor consumate prin
E R
U P
IC L B
inlocuirea tronsoanelor de conducte ce prezentau probleme in exploatare, precum si reglementarea consumurilor prin extinderea contorizarii pana la nivelul apartamentelor din locuintele colective au condus la date corecte care au putut determina un consum real al apei potabile la nivelul municipiului. Tot in aceasta categorie de probleme trebuie analizata diminuarea masiva
a consumurilor de apa potabila provenita din restrangerea zonelor industriale de pe teritoriul municipiului. O alta latura asupra careia S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. trebuie sa isi mentina atentia este cea rezultata din alimentarea cu apa din puturile de mare adancime ale orasului, multe din ele fiind astazi abandonate datorita innisiparii sau exploatarii lor necorespunzatoare in timp. Si puturile de mare adancime din incinta fostelor intreprinderi industriale azi abandonate, pot face obiectul unor analize in vederea repunerii lor in functiune.
Dn 250-1000mm), conducte de serviciu (cu diametre Dn 100-250mm),
conducte de bransament (Dn 20-150mm). Lungimea arterelor de aspiratie a apei potabile este de cca. 560m fiind realizate din fonta (cca 36%), otel (36%) si
Vechimea retelelor de distributie din Bucuresti raportata la nivelul altor tari,
lipsa de piese si repere necesare vechilor conducte ce necesita interventii au condus la elaborarea unor proiecte pentru inlocuirea conductelor ce prezinta probleme in exploatare necesitand interventii pentru asigurarea normalitatii
Programele de inlocuire a conductelor depreciate au inceput din anii 1990
SISTEMUL DE CANALIZARE
Apele uzate (menajere, industriale, agrozootehnice si de alta natura), apele meteorice din incinte, apele de suprafata si subterane ce trebuie evacuate sunt preluate de canalizare prin intermediul racordurilor. Racordurile sunt executate din tuburi de beton cu Dn 20cm, avand in vedere ca dimensiunile minime ale canalelor de serviciu este de Dn 30cm. In Bucuresti, in
Adoptarea masurilor de inlocuire a conductelor de distributie vechi pe deo parte si extinderea contorizarii apei la consumator pe de alta parte coroborat cu o politica corecta de preturi au condos in ultimii 15 ani la diminuarea unei mari cantitati de pierderi de apa din sistemul de distributie si de la consumatori.
197
prezent exista cca. 95.000 de racorduri ce deservesc imobilele cu o lungime de 665km. Apele meteorice de pe domeniul public (strazi, spatii verzi, alei, etc) sunt captate prin intermediul gurilor de scurgere. Numarul gurilor de scurgere din Bucuresti este de cca. 45.000 cu o lungime totala de peste 225km. COLECTAREA APELOR DE CANALIZARE In acest sens canalele de serviciu au dimensiuni cu diametru cuprins intre 30 si 80cm sau ovoide de 60/90cm, iar colectoarele secundare au dimensiuni cu diametru de pana la 150cm, respective 100/150cm. Canelele de serviciu sunt nevizitabile, iar colectoarele secundare sunt semivizitabile (greu vizitabile).
ELEMENTE DEFICITARE SI MASURI CARE SE IMPUN
Principala deficienta a sistemlui constituie nefinalizarea si implicit neintrarea in functiune a statiei de epurare.
Pe tronsonul colectarii apelor menajere si pluviale apar neajunsuri
I T N E M U C O D
de peste 1.700km. EMISAR executate, conditii de acces dificil; substantial capacitatea sectiunilor proiectate; remedierea acestor disfunctiuni. EPURAREA APELOR UZATE fapt ce Bucuresti a raului Dambovita. executie, cu lucrari destul de avansate la linia I trapta mecanica.
In Bucuresti, lungimea canalelor de serviciu si a colectoarelor secundare este
In anul 2008 a fost realizata o inspectie punctuala a casetei de catre S.C.
F N
A M R O
provocate in statiilor de
speciale de vechimea retelelor de serviciu, a colectoarelor secundare si a
celor principale.
E R
U P
IC L B
O atentie deosebita trebuie sa fie acordata si bazinelor de retentie si
pompare, pentru ca starera bazinelor influenteaza substantial functionarea
agregatelor de pompare. Deasemeni, trebuie accentuata urmarirea calitatii apelor evacuate in retea
de obiectivele industriale. Cresterea procentului de locuitori al Bucurestiului ce sunt deserviti de reteaua de canalizare este o alta problema la care coroboreaza S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. si Administratiile sectoarelor si Capitalei.
APA NOVA BUCURESTI S.A. in vederea depistarii unor eventuale inadvertente in realizarea casetei, colmatari si obstructii ale sectiunii acesteia. Din aceasta activitate au fost depistate urmatoarele aspecte: - structuri partial deteriorate, lucrari neterminate, sau defectuos
- blocaje concentratoare sistematice de sedimente ce micsoreaza
SISTEMUL DE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE

Principala problema a SDGN Bucuresti este scaderea presiunii gazelor la consumatori in perioada de ger si durata de viata a conductelor existente , cca 60% cam 1420 km , care depasesete 50 de ani . De aceea este necesar: - inlocuirea retelelor cu durata de viata depasita - readucerea amplasamentelor afectate de lucrari la parametrii initiali - modernizarea permanenta si diminuarea emisiilor prin inlocuirea tehnologiilor de constructie a retelelor. - gestionarea deseurilor
- multiple legaturi parazitare, frecvente descarcari tehnologice; Toate aceste observatii au condus la un program de masuri privind
In Municipiul Bucuresti nu se asigura in prezent epurarea apelor uzate, conduce la urmari deosebit de grave, in special in zona aval de
Statia de epurarea a apelor uzate din Bucuresti este in curs de
198
- utilizarea conform reglementarilor in vigoare a substantelor cu potential de risc - modernizarea sistemelor i a echipamentelor de msurare gaze aparinnd SN TRANSGAZ SA; - modernizarea staiilor de reglare msurare i a nodurilor tehnologice; - modernizarea i automatizarea staiilor de protecie catodic; - modernizarea sistemelor de odorizare i de nlocuire a odorantului utilizat; - modernizare noduri tehnologice, a SRM, n sensul dotrii cu elemente pentru automatizare i control de la distan conform cerinelor unui sistem SCADA modern;
SISTEMUL DE TERMOFICARE SI DISTRIBUTIEI A ENERGIEI TERMICE
I T N E M U C O D
calorifice impuse. - reabilitarea si dezvoltarea retelelor de distributie a gazelor. cca. 500 km/an; - dezvoltarea/extinderea retelelor de distributie; - infiintarea de distributii locale noi; - modernizare instalailor si echipamentelor din dotare. CONCLUZII cat si la noul nivel de presiune.
- realizarea de staii de amestec gaze n vederea meninerii puterii
In perioada 2006-2009 s-a avut in vedere realizarea urmatoarelor actiuni:
F N
A M R O
1. 2.
Concluziile finale ale auditului tehnico-economic al STD conform strategiei
energetice remarca urmatoarele: Modul de realizare a sistemului de RTP i concentrarea alimentrii
cu cldur pe cele 4 mari CET ale ELCEN (Bucureti Sud, Progresu, Bucureti Vest i Grozveti), conduce implicit la distane mari de transport, de la acestea
E R
U P
IC L B
pn la consumatorii de capt (curent de ordinul kilometrilor). n aceste condiii, cresc pierderile de cldur i de agent termic, precum i consumul de energie
de pompare la sursele de cldur, ceea ce n final mresc att costul unitar al
cldurii livrat n RTP, ct i al celei livrat la consumatori. Aceste dezavantaje se amplific n regimul de var, cnd arealul asigurat de sursele de cldur rmase n funciune crete mult, comparativ cu cel de iarn. Din punctul de vedere al amplasrii surselor de cldur aferente
- inlocuirea conductelor si a bransamentelor cu durata de viata expirata
SACC, pe teritoriul MB, se constat un dezechilibru sub aspectul raportului ntre capacitatea termic instalat n surse i densitatea de consum a arealelor arondate acestora. Dezechilibrul respectiv se manifest n mod deosebit n zona de Nord a MB, ceea ce a obligat extinderea cu mult a arealelor aferente mai ales CET Bucureti Sud, dar i pentru CET Bucureti Vest. 3. SACC al MB, prin STD existent, asigur alimentarea centralizat
In cadrul programului de eficientizare a distributiei gazelor naturale,
Distrigaz Sud preconizeaza ca in urmatoarea decada sa treaca de la regimul de presiune redusa la regimul de medie presiune. In acest scop este in curs de realizare un studio de prefezabilitate, finantat si de Comunitatea Europeana pentru inlocuirea treptata a conductelor de otel cu o vehime mare si cu stadiu de coroziune avansata, cu conducte din materiale rezitente atat la coroziune,
cu cldur a cca 68% din cererea total de caldur a MB. 4. n intervalul 2000-2007, numrul apartamentelor branate la
actualul SACC s-a redus numai cu 5,2% (31441 apartamente fizice). Ritmul debranrilor a sczut sensibil dup 2003, ajungnd n 2007 la 1370 apartamente. n acelai timp, a crescut numrul rebranrilor, care tot n 2007 a ajuns la 573 apartamente. 5. Din lungimea total a reelei termice primare de 1104 km conducte
(522km de traseu), s-au retehnologizat, prin nlocuire majoritar cu
199
conducte moderne, preizolate, cca 12%. RTP neretehnologizate au o vechime de peste 30 de ani, fiind ntr-o stare avansat de uzur (fizic a izolaiei termice). 6. Consumul specific mediu anual de ap de adaos s-a situat la 1,03 ... 1,25 m3/Gcal, fa de 0,5 m3/Gcal, ct se recomand n literatura de specialitate. Aceasta a mrit costul unitar al transportului i distribuiei cu 0,04 ... 0,09 /Gcal. Valorile mari ale consumului specific mediu anual de ap de adaos au avut, n general, urmtoarele cauze particulare: RTS. pierderile de agent termic din RTS s-au completat cu ap din RTP;
STD, au condus la o cretere a costului unitar al transportului i distribuiei
cldurii de cca 7,6 ... 13,9/Gcal. O reducere a lor la 16% ar nsemna o diminuare a acestei creteri de cost unitar d, n medie, cu cca 4/Gcal. 8.
Ansamblul STD al SACC din MB, alimenteaz cu cldur un total
de cca 1000 puncte termice, staii termice i module termice aflate n
n anii 2006 i 2007 s-a efectuat cea mai mare parte a retehnologizrii
I T N E M U C O D
recupera agentul termic respectiv; termice sau subsolurile blocurilor; conducte i agent termic corespunztor. 7.
Aceasta a necesitat golirea poriunii respective de reea fr a putea
trecerea de la contorizarea la nivel de circuit secundar al punctelor
F N
A M R O
9.
exploatarea RADET, din care 929 cu caracter urban. Din acestea 145 au fost deja retehnologizate, (adic 15,6%), prin introducerea schimbtoarelor de cldur cu plci, a pompelor de circulaie pentru nclzire, cu turaie variabil i a instalaiilor aferente de AMC, inclusiv de contorizare la nivel de PT, STC ori
E R
U P
IC L B
MT. Restul PT-urilor se afl n prezent n curs de retehnologizare. Reeaua termic secundar (RTS) a STD al SACC din MB,
totalizeaz o lungime de conducte de cca 3300 km, pentru nclzire tur/retur, a.c.c. i recircularea acesteia, ceea ce nseamn cca 834 km de traseu. Din
acestea s-au retehnologizat cu conducte preizolate, cca 322 km de conduct, ceea ce reprezint 9,7% din total. 10. Pierderile de cldur ale RTS au fost n medie constante, la valoarea de 10% din cldura primit la nivelul PT-lor. n timp, ele s-au redus puin (n 2007 au fost 95% fa de cele din 2004). 11. Consumul specific mediu anual de ap de adaos, raportat la cantitatea de cldur livrat consumatorilor: a fost de 0,13 0,19 m3/Gcal, reprezentnd o valoare redus. Explicaia fiind: adaosul este preluat din RTP i nu este contorizat separat, iar RTS au o stare de etaneitate relativ bun. 12. Consumul specific pentru pomparea agentului termic secundar (aferent practic nclzirii) a crescut continuu n perioada 2004-2007, de la 10,65 kWhe/Gcal, n 2004, la 13,22 kWhe/Gcal, n 2007, ceea ce reprezint o cretere de 25%. Explicaia este: rezistenele hidraulice suplimentare introduse de organele de reglaj instalate, mai ales a robinetelor termostatate de la nivelul aparatelor de nclzire ale consumatorilor, care nu sunt compensate de reducerile de consum de energie de pompare datorate introducerii pompelor de circulaie cu turaie variabil.
la intrarea n bloc, la contorizarea la nivel de scri de bloc a condus la
creterea pierderilor de agent termic ce revin RTS, pentru c n noile condiii, acestora le revin i pierderile aferente conductelor colectoare de distribuie din
toate lucrrile de modernizare la nivelul punctelor termice, nlocuire
chiar contorizare au impus golirea instalaiilor respective cu pierderile de
Pierderile relative anuale de cldur ale RTP s-au situat la 15 ...
25% din cantitatea de cldur cumprat de RADET de la sursele de cldur ale SACC. mpreun cu pierderile relative de cldur ale distribuiei (PT+RTS), care au fost, n medie, de 10% din cldura intrat n sistemul de distribuie, a fcut ca pierderile relative anuale totale ale SACC, raportate la cldura intrat n acesta, de la sursele de cldur, s fie de 22 ... 32%, fa de cca 16% ct rezult din literatura de specialitate. Aceste pierderi de cldur ale
200
13. Toate elementele specifice funcionrii RTP i RTS, cum ar fi lungimile conductelor, pierderile de cldur i valorile apei de adaos, au fost n continu modificare n timp, din cauza urmtoarelor cauze obiective: n perioada analizat au avut loc modificri de trasee, datorit trecerii de la PT i STC la MT, ceea ce a mrit lungimea reelei primare locale i a redus lungimea reelei secundare; au avut loc comasri de consumatori datorit reducerii consumurilor de cldur ale acestora ceea ce a diminuat/mrit, de la caz la caz, lungimea RTS aferente acestora. 14. Toate valorile relative (pierderile de cldur) i consumurile specifice (de ap de adaos i de energie de pompare) sunt influenate decisiv, att de valorile absolute ale mrimilor respective, dar mai ales de
Se va avea in vedere apelarea la resurse alternative ca: sisteme de incalzire, pompe de caldura, etc.
O alta tinta va trebui sa o constituie reducerea cererii de energie termica ceea ce inseamna implementarea sistemelor privind reabilitarea termica a cladirilor (conservarea energiei la interiorul si exteriorul cladirilor).
I T N E M U C O D
vedere i evoluiile n perioada analizat a valorilor lor absolute. nivelul anului 2020 UE din domeniu. unui sistem modern de termoficare.
valorile cantitilor anuale de cldur livrate consumatorilor racordai la STD al SACC. Ori acestea din urm au sczut n perioada 2004-2007, de la
4716 GWht/an, n 2003, la 4339, n 2007, ceea ce nseamn o reducere cu cca 8%. Ca urmare, pentru a evita interpretri greite relativ la starea STD i
F N
A M R O
de 600mm.
Se estimeaza ca reducerea cererii de energie termica va fi de cca 45%. Se va avea in vedere reproiectarea si reconstructia sistemului de
distributie a energiei termice prin inlocuirea conceptului actual de distributie cu 4 conducte care prezinta pierderi de caldura mari si costuri de exploatare ridicate. Conceptul viitor de furnizare se va baza pe un sistem de 2 conducte cu
E R
U P
IC L B
asigurarea incalzirii si a apei calde de consum direct la abonat. Prin reducerea necesarului de energie termica se va putea trece la
ridimensionarea sistemului de transport astfel incat diametrele conductelor se vor reduce de la 600-700mm in medie in prezent la 350-400mm cu un maxim
managementul acestuia, este recomandabil ca pe lng valorile relative sau
specifice ale diverselor mrimice caracterizeaz starea STD, s se aibe n
RETELELE ELECTRICE
1. Retelele Transelectrica se afla in in zonele de intrare in Bucuresti (Zona CET SUD) ,zona CET VEST) zona Prelungirea Ghencea Domnesti si zona Fundeni Dobroiesti. Toate retelele electrice sunt aeriene pe stalpi de metal si se afla in proportie de 99% in afara drumurilor publice.Terenurile pe care sunt amplasate sunt conform Legii Energiei -Legea 13/2007 terenuri de utilitate publica.. Aceste retele impun din punct de vedere al sistematizarii culoare de
Strategia de dezvoltare a sistemul pentru aducerea lui la
Strategia de dezvoltare a sistemului de alimentare cu caldura si apa calda
de consum pentru consumatorii existenti si viitori va trebui sa fie in concordanta cu legislatia nationala, cu strategia nationala precum si cu Directivele si politicile
protectie si de siguranta in care sunt interzise constructiile(conform Deciziei ANRE 4/2007) 2.Retele Enel sunt amplasate pe tot teritoriu orasului Bucuresti ,sunt
O tinta principala va fi furnizarea energiei termice neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2. Acest deziderat se va putea realiza prin conservarea energiei si construirea de surse de producere neutre si deci conectarea lor obligatorie la sistemul de termoficare cu conditia implementarii
retele de distibutie publica si ajung pana la fiecare consumator(industrial ,rezidential).Acestea sunt amplasate pe drumuri publice , prin trotuare sau
201
spatii verzi) si prin traversari de carosabil si pe proprietati private (reglementate prin contracte de uz/superficie/comodat) 3.Din punct de vedere a duratei de viata Retele electrice de distributie de pe teritoriul orasului Bucuresti sunt -55%cu vechime de peste 40 ani -30% cu vechime de peste 30 ani -10%cu vechime de peste 15 ani -5% realizate in ultimii 10 ani. Instalatiile cu vechime de peste 15 ani au durata de viata PERSPECTIVA DISTRIBUTIE DE DEZVOLTARE A RETELELOR
asemenea
s-au
montat
cabluri
telefonice
intercomunicatiile la nivel de tara (intre orase).
Pentru Bucuresti a insemnat de asemenea o modernizare la nivel de
centrale (inlocuirea celor electromecanice si analogice cu cele digitale), dar si o dezvoltare si modernizare a infrastructurii de retea.
I T N E M U C O D
Principii de modernizare si dezvoltare a retelelor au ca scop: diminuarea duratelor deintrerupere; sa dezvoltari urbane. Aceste principii se realizeaza practic prin: inlocuirea instalatiilor electrice si upgradarea lor; retele in extinderile urbane preconizate prin planurile urbanistice;
cresterea gradului de siguranta a alimentarii consumatorilor si
F N
DE
A M R O
abonati.
Cu implicare la nivel urbanistic aceasta perioada (1990 2000) a
insemnat cea mai de amploare lucrare de investitii in infrastructura pentru domeniul de telecomunicatii, prin construirea de noi canalizatii telefonice, inlocuirea celor vechi deteriorate (in special a celor de beton), cat si amplasarea de dulapuri stradale de concentrare a cablurilor. Cu aceasta ocazie au fost schimbate cablurile vechi cu cabluri cu izolatie de polietilena si invelis protector din ALPET (aluminiu polietilena) si s-a realizat o prima efiencitizare a canalizatie telefonice stradale prin folosirea unor cabluri de transport pana la dulapurile stradale, ca apoi de la acestea sa se amplifice si ramifice spre Tot in aceasta perioada s-a realizat in cea mai mare parte
E R
U P
IC L B
cu fibre optice pentru
asigurarea de noi capacitati de producere, transport si distributie care
reorganizarea retelelor de la aceste dulapuri stradale la abonat, incercandu-se sa fie utilizate cat mai mult cabluri instalate in conducte subterane si cat mai putin cele pe cladiri sau pe stalpi. Rationamente de ordin economic au dus la pastrarea in zonele de case individuale a retelelor pe stalpi si numai in cazuri exceptionale cele pe fatade. Tot in aceasta perioada au aparut primele companii de televiziune pe cablu si companiile de telefonie mobila. Datorita costurilor ridicate pentru executia canalizatiilor subterane aceste companii au ales dezvoltarea infrastructurii de cabluri prin montarea lor pe stalpi sau cladiri (locuinte colective). La inceput aceste cabluri fiind destul de putine si de dimensiuni reduse,
asigure putere suplimentara necesara actualilor consumatori si noilor
amplasarea de noi statii si posturi de transformare si realizarea de noi
TELECOMUNICATII
Dupa revolutia din 1989 s-a reorganizat ca operator national de stat si apoi in 1997 a devenit societate pe actiuni. In aceasta perioada 1991- 1998 compania a investit foarte mult in modernizare si refacere infrastructura. S-au achizitionat centrale telefonice digitale (Golstar, Alcatel, Siemens), De
fata de cele deja existente de energie electrica sau telefonie ale Romtelecom, nu pareau inestetice si autorizatiile de instalare au fost obtinute destul de usor. In perioada 1998 2003 Romtelecom a fost privatizat si a inceput o noua perioada de modernizare ( 1998 - 2010), dar mai ales de schimbare a echipamentelor stradale cu echipamente active de concentrare alimentate cu
202
cabluri cu fibre optice, ONU-ri (optichal network unit). De asemenea s-a inceput inlocuirea unor cabluri de la echipamentele stradale la abonat cu cabluri cu fibre optice. S-au refacut de asemenea traseele de cabluri si a fost necesara o noua etapa de modernizare a canalizatiilor telefonice. Perioada 1998 2010 se remarca mai ales prin dezvoltarea retelelor de internet, atat a companiilor cunoscute cat si aparitia a multor companii noi specializate pe internet si mai ales a firmelor de cartier. Aceasta concurenta acerba a dus la o scadere a pretului cat si la cresterea vitezelor de transmisiuni de date la abonat cum foarte putine tari europene o au. Trebuie sa recunoastem ca acest lucru a dus si la o amploare foarte mare a instalarii de cabluri pe stalpi si cladiri.
In acest moment capacitatea retelei de telefonie fixa permite telefonizarea de peste 100% a numarului de locuinte. Astfel se poate aprecia ca Romtelecom
va efectua doar o inlocuire a echipamentelor din dulapurile stradale sau chiar desfiintarea unor dulapuri ONU ri (prin introducerea cablurilor cu fibra optica la abonati in blocuri). Nu se vor efectua lucrari de construire sau modernizare a
I T N E M U C O D
abonat ( in special pentru persoane fizice). de instalare masiva de cabluri pe stalpi. Tendinte actuale noi pe infrastructura existenta. Pentru acest economica dar si suficienta infrastructura la cerintele pietii.
Cetatenii si edilii orasului se confrunta acum cu alegerea intre a avea
avantajul existentei pe piata a unui internet de viteza foarte mare si a unui pret foarte scazut, dar cu dezavantajul inesteticii a sutelor de cabluri pe stalpi sau cladiri, sau a obligatiei de a cobori aceste cabluri in subteran si a rezultatului
F N
A M R O
lunga, date.
canalizatiilor stradale (sapaturi, etc) decat in cazuri exceptionale pentru ansambluri de locuinte noi, cladiri noi de birouri sau modernizari de strazi. Ca si ceilalti operatori se va axa pe oferirea de noi servicii sau perfectionarea celor existente (telefonie, televiziune, internet, televiziune interactive, televiziune de mare definitie, etc) folosind suportul de cabluri sau instaland cabluri noi dar in canalizatia existenta. In perioada crizei economice numarul abonatilor la majoritatea operatorilor
E R
avute
U P
IC L B
de telecomunicatii a avut o mai mare sau mai mica scadere. De aceea ca strategie, pe perioada scurta, operatorii spera sa-si recapete abonatii sau volumul de ocupare a comunicatiilor de dinaintea crizei economice. Pe perioada capacitatile vor trebui amplificate fie prin schimbarea
firesc de crestere a pretului si a scaderii vitezei internetului pentru fiecare
echipamentelor fie prin marirea numarulului de cabluri (fibre). Acest lucru se va intampla in special pentru operatorii de internet, televiziune si transmisiuni de
De asemenea o dezvoltare foarte mare o au in aceasta perioada
transmisiunile de date pentru societati ( asigurari, banci, etc). Pentru aceste transmisiuni securizate sunt folosite canale de date pe internet , dar mai ales cabluri ( fibre ) diferite fata de cele de internet. De aceea a fost o alta perioada
In anul 2007 a fost organizata licitatia, in urma careia a fost semnat contractul in 2008 pentru realizarea retelei metropolitane de telecomunicatii in parteneriat public privat PMB si UTI sytems. S-a infiintat compania Netcity Telecom SA care va investi circa 300 mil Euro pentru realizarea infrastructurii acestei retele, investitie ce va fi recuperata prin exploatarea acestei retele ( concesionare pe 50 ani), primaria primind o redeventa de 12% din veniturile de baza. Aceasta investitie va oferi conducta suport pentru instalarea de cabluri a diversi operatori, fibra optica neoperata (dark-fiber), canale de date si o retea metropolitana pentru primarie si institutiile publice. Aceasta retea va permite anularea autorizatiilor de instalare cabluri pe stalpi si cladiri pe strazile principale si chiar secundare pentru toate firmele de telecomunicatii din Bucuresti, toate fiind obligate de a utiliza reteaua metropolitana, ceea ce va
Pentru anul 2011 tendinta majora a tuturor societatiilor de telecomunicatii exprimate prin reprezentantii companiilor la expozitii, prin reclamele media, conferinte de presa, etc, inclusiv Romtelecom, Orange, Vodafone, RDS&RCS, UPC, etc este de a moderniza in special echipamentele pentru a oferii servicii lucru o cauza este si criza
203
insemna ridicarea costului serviciilor de telecomunicatii, dar castigul in estetica a strazilor din Bucuresti.
spera astfel ca pentru telecomunicatii sa nu mai fie necesara afectarea majora a strazilor dupa aceasta perioada.
Astfel in urmatorii ani se vor desfiinta retelele aeriene de pe traseele unde Previziuni Datorita previziunilor de iesire din criza piata de telecomunicatii se va revigora, incepand din nou investitiile, dar avand in vedere noile conditii, investitiile in infrastructura de retele ce afecteaza domeniul public (canalizatii de telecomunicatii) se vor face in special pentru racordul la noile immobile, ansambluri de locuite noi sau in cazul impunerii de catre primarie a coborarii in subteran a cablurilor aeriene existente. se va dezvolta reteaua metropolitana Netcity si se vor realiza mici canalizatii de
telecomunicatii de la punctele de acces la Netcity la operatorii de
I T N E M U C O D
Totusi tendinta actuala de dezvoltare a comunicatiilor prin integrarea
serviciilor si folosirea noilor echipamente pe permit viteze tot mai mari de transmisia datelor pe acelasi support fizic (cablu FO) este contracarata de
dorinta de informare si comunicare a societatii, a fiecarui cetatean ceea ce face ca sa existe o tendinta crescatoare si la nivelul construirii de noi trasee de
F N
A M R O
de pe piata.
telecomunicatii sau la abonatii acestora (locuinte colective, locuinte individuale, etc). Daca dorinta companiei Netcity de a executa cei 900 km pana la sfarsitul anului 2012 se va concretiza, atunci aceste mici (ca distanta) lucrari de racord vor fi destul de importante ca volum. Deocamdata nivelul tehnologic si considerentele economice nu vor face sa
E R
U P
IC L B
dispara retelele aeriene in cartierele marginase ale Bucurestului, operatorii de telecomunicatii instaland cablurile de telecomunicatii in subteran la locuintele individuale doar la obligativitatea unor cerinte speciale ale PMB, doar in zonele centrale, odata cu posibilele modernizari ale strazilor. Deci in afara de reteaua metropolitana Netcity, pe termen scurt, nu se prevad investitii majore in Bucuresti a nici unuia din operatorii de telecomunicatii
cabluri. Aceasta tendinta este si din cauza imposibilitatii tehnice de a transmite informatii la viteze mari la costuri reduse de catre telefonia mobila. Oricum in acest moment si operatorii de telefonie mobila au instalate foarte multe cabluri cu fibre optice aerian pe stalpi ( pentru legaturile cu nodurile retelelor). Tendinta este ca si aceste cabluri sa fie reinstalate subteran atat pentru estetica cat si pentru o mai mare siguranta a transmisiunilor (ruperi de cabluri, etc). In urmatorii ani lucrarile cele mai importante pe domeniul public pentru
Vor fi totusi lucrari importante in afara de acestea daca se continua proiectul de modernizare a semaforizarii, prin instalarea de cabluri FO pentru comanda semaforizarii si a transmisiunilor video de la camerele de la intersectii la sediul politiei rutiere. Pentru urmatoarele faze ale studiului se recomanda totusi aflarea
realizarea retelelor de telecomincatii vor fi cele pentru realizarea retelei metropolitane de telecomunicatii ale companiei Netcity Telecom SA pentru realizarea celor cca 900 km de canalizatie propusa pana la sfarsitul anului 2012, pana in prezent fiind in functiune doar cca 80 km. Aceasta se va realiza prin instalarea de conducte si camere de tragerea cablurilor si posibil instalarea unor echipamente stradale. Prin aceste conducte se vor instala cablurile cu fibre optice. Se prevede ca numarul conductelor (fibrelor optice ce se pot instala in acestea) sa asigure capacitatea necesara pentru cel putin 10-20 ani. Se
punctului de vedere oficial privind viitoarele investii pe termen scurt si lung de la fiecare operator major de pe piata de telecomunicatii din Bucuresti.
Zone cu disfunctionalitati Un paradox o constutuie la ora actuala ca unele din zonele defavorizate din punct de vedere al internetului si televiziunii pe cablu sunt zonele centrale de case individuale. Exemplu ar fi zona intre B-dul Ion C Bratianu B-dul Unirii B-dul Decebal Sos Mihai Bravu Calea Mosilor B-dul Carol I .
204
Bineinteles ca toate zonele de case individuale sunt defavorizate privind in special televiziunea pe cablu si internetul ( mai putin telefonia fixa care este tot aeriana dar nu necesita echipamente distribuite pe retea), mai putin cartierele de lux unde conditiile sunt diferite (cum ar fi zona Dorobanti). Alte zone cu disfunctionalitati ar fi zona Giulesti ( de la B-dul Constructorilor spre centura), zona Colentina Andronache, zona sos. Giugiului ( de la str. Luica spre centura), zona sos Alexandriei - Calea Rahovei Ferentari Prelungirea Ferentari, zona Prelungirea Ghencea sos Alexandriei. Alte zone cu disfunctionalitati ar fi in unele din comunele adiacente cum ar fi Voluntari unde lipsa fondurilor a facut ca telecomunicatiile sa fie instalate pe o
canalizatii noi de telecomunicatii (netcity, dar nu numai), finantate de catre societatile de telecomunicatii care le propun.
In concluzie acest memoriu prezinta numai general problemele de
telecomunicatii, urmand ca la faza urmatoare sa se poata da punctual atat zonele clare cu disfunctionalitati cat si solutii de posibila rezolvare. Inainte de a
linie de stalpi de lemn provizorie ramasa apoi definitiva, canalizatia telefonica
I T N E M U C O D
centrale enumerate mai sus. de exproprieri vor dezvolta ulterior).
nefiind finalizata. Mentionam ca toata zona situata in interiorul centurii
Bucuresti, indiferent de impartirea administrativa, este deservita de aceste
Se atrage atentia in mod deosebit pentru implicarea societatilor de
F N
A M R O
Bucuresti.
demara faza urmatoare este necesar de a avea si punctul de vedere oficial privind planurile de investitii ale principalelor societati de telecomunicatii din
E R
U P
IC L B
telecomunicatii de a participa cu investitii odata cu viitoarele largiri ale centurii rutiere. Daca in zona de nord telecomunicatiile au fost bine dezvoltate in zona de sud sunt destul de firave si nu ar putea sustine dezvoltarea ulterioara. Este bine ca la proiectarea centurilor sa se tina seama nu numai de amplasarea utilitatilor relocate din cauza afectarii lor de largire. Este bine de a crea o zona libera in care sa se poata amplasa ulterior canalizatii de
telecomunicatii ( o zona de utilitati in general de orice tip: gaz, tc, etc - ce se
De asemenea trebuie incurajata dorinta de dezvoltare a unor infrastructuri
subterane nu numai Netcity sau Romtelecom odata cu sistematizarea unor zone sau cu ocazia unor lucrari de poduri, pasaje subterane sau supraterane, largiri de drumuri, constructia de linii noi de metrou, cum ar fi cele in desfasurare actual : pasajul de pe sos Pipera, pasajul Mihai Bravu Vacaresti, metrou magistrala 5 Drumul Taberei. Acest lucru se poate face prin incurajarea si/sau obligarea firmelor de proiectare de a cuprinde in planurile de coordonare nu numai a devierilor de retele ci si a unor proiecte paralele de executie a unor
205
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
SWOT
206
Existenta fondurilor europene destinate gestiunii eficiente a apelor, accesibile pentru sisteme metropolitane Asigurarea prin documentatiile de urbanism a respectarii zonei de protectie sanitara in consecinta cu legislatia in vigoare in special la traseul aferent apeductelor; Semnarea acordurilor privind lucrarile de intretinere a colectorului de sub malul Dambovitei Existenta proiectelor privind transformarea namolului organic in energie electrica- corelarea statie de tratare cu o microcentrala electrica Desfasurarea procesului de reabilitare si extindere a retelei de alimentare cu gaze naturale in
Necesitatea
canalizare divizat ncepnd cu noile cartiere i cu aglomerrile urbane satelite orasului Bucuresti
OPORTUNITI
I T N E M U C O D
a punctelor termice existente si internet Proiectul de dezvoltare a
perioada 2006-2010
In curs de realizare un studiu de prefezabilitate
pentru sistemul de alimentare cu gaze, finantat si de Comunitatea Europeana pentru inlocuirea treptata a conductelor de otel cu o vehime mare si cu stadiu de coroziune avansata, cu conducte din materiale rezitente atat la coroziune,si trecerea de la presiune joasa la medie presiune. In anii 2006 i 2007 s-a efectuat cea mai mare Exista proiecte in desfasurare de retehnologizare Sunt prevazute 8 statii noi de transformare a
F N
A M R O
secundar al punctelor termice sau la intrarea n bloc, la contorizarea la nivel de scri de bloc a condus la creterea pierderilor de agent termic ce revin RTS In afara de reteaua metropolitana Netcity, pe a nici unuia din operatorii de
E R
Trecerea de la contorizarea la nivel de circuit
U P
dezvoltrii
IC L B
unui sistem de
termen scurt, nu se prevad investitii majore in Bucuresti telecomunicatii de pe piata.
parte a retehnologizrii RTS (distributie agent termic)
sistemului
de
telecomunicatii metropolitane in parteneriat public- privat. Proiectul de modernizare a semaforizarii, prin instalarea de cabluri FO pentru comanda semaforizarii si a transmisiunilor video de la camerele de la intersectii la sediul politiei rutiere.
AMENINRI
energie electrice in vederea asigurarii puterii necesare: zona B-dul Lacul Tei-Circului, zona Aviatorilor, zona Calea Floreasca, zona Splaiul Independentei-Sema, zona Calea Grivitei, zona Colentina-Cremenitei, zona Drumul Morarilor-Titan, zona Pieptanari-Prelungirea Ferentari Proiecte de modernizare a retelelor de telefonie
207
Existenta statiei de epurare Bucuresti- Glina Populatia municipiului Bucureti este alimentat cu ap n sistem centralizat prin cele trei staii de tratare: Arcuda pe Dmbovia i Rou + Crivina pe Arge. Procentul de populaie care beneficiaz de serviciile Apa Nova: 81% (1.683.265 de locuitori) continuarea procesului de contorizare la nivelul unitatilor locative din locuintele colective; In Bucuresti, in prezent exista cca. 95.000 de racorduri ce deservesc imobilele, cu o lungime de 665km. Numarul gurilor de scurgere din Bucuresti este de cca. 45.000 cu o lungime totala de peste 225km. 3300
Reeaua termic secundar (RTS) a STD al SACC din MB, totalizeaz o lungime de conducte de cca km, pentru nclzire tur/retur, a.c.c.
recircularea acesteia, ceea ce nseamn cca 834 km
cldur un total de cca 1000 puncte termice, staii termice i module termice aflate n exploatarea RADET, din care 929 cu caracter urban. Din acestea 145 au fost deja retehnologizate, (adic 15,6%)
PUNCTE TARI
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
din cererea total de caldur a MB. branate s-a redus numai cu 5,2% . 1104 km conducte (522km de
In Bucuresti, lungimea canalelor de serviciu si a
colectoarelor secundare este de peste 1.700km.
Realizarea de noi statii de reglare- masurare gaze
pentru asigurarea presiunilor necesare (zona centrala si Sos. Alexandriei, Calea Rahovei) alimentarea centralizat cu cldur a cca 68% n intervalul 2000-2007, numrul apartamentelor
F N
s-au
A M R O
de traseu. Din acestea s-au retehnologizat cu conducte preizolate, cca 322 km de conduct, ceea ce reprezint 9,7% din total. Toate retelele electrice sunt aeriene pe stalpi drumurilor publice.
de metal si se afla in proportie de 99% in afara Modernizarea si extinderea infrastructuriilor de
E R
In
U P
moment
IC L B
i retelei de
telecomunicatiei existente (telefonie fixa si mobila, internet) acest capacitatea telefonie fixa permite telefonizarea de peste 100% a
numarului de locuinte.
Din lungimea total a reelei termice primare de traseu),
retehnologizat, prin nlocuire majoritar cu conducte moderne, preizolate, cca 12%. Ansamblul STD al SACC din MB, alimenteaz cu
208
reteaua de canalizare n sistem unitar a orasului pierderile n sistemul de alimentare cu ap se pot estima ca fiind n jurul valorii de 30% 35% n anul 2009, din instalaiile proprii de alimentare cu ap (microcentrale) din 40,14% punct de au fost vedere necorespunztoare
Modul de realizare a sistemului de RTP i concentrarea alimentrii cu cldur pe cele 4 mari
organoleptic/fizico-chimic/microbiologic n prezent, toate apele uzate din Bucureti sunt evacuate fr o epurare prealabil direct n rul Dmbovia, n aval de Capital, n dreptul comunei Glina (statia de epurare nu este functionala). apele de suprafata din zona municipiului
PUNCTE SLABE
PUNCTE SLABE
I T N E M U C O D
canalizare
Bucureti prezint un grad ridicat de poluare. Abandonul puturilor de mare adancime
Canelele de serviciu sunt nevizitabile, iar colectoarele secundare sunt semivizitabile (greu vizitabile). vechimea retelelor de serviciu, a colectoarelor secundare si a celor principale in cazul sistemului de Principala problema a SDGN Bucuresti este
F N
A M R O
CET ale ELCEN (Bucureti Sud, Progresu, Bucureti Vest i Grozveti), conduce implicit la distane mari de transport, de la acestea pn la consumatorii de capt cresc pierderile de cldur i de agent termic, precum i consumul de energie de pompare la sursele de cldur, ceea ce n final mresc att costul unitar al cldurii livrat n RTP, ct i al celei livrat la consumatori Consumul specific mediu anual de ap de adaos
s-a situat la 1,03 ... 1,25 m3/Gcal. Aceasta a mrit costul unitar al transportului i distribuiei cu 0,04 ... 0,09 /Gcal. pierderi de cldur ale STD, au condus la o cretere a costului unitar al transportului i distribuiei cldurii de cca 7,6 ... 13,9/Gcal Pierderile de cldur ale RTS au fost n medie Consumul specific pentru pomparea agentului termic secundar (aferent practic nclzirii) a crescut continuu n perioada 2004-2007, de la 10,65 kWhe/Gcal, n 2004, la 13,22 kWhe/Gcal, n 2007, ceea ce reprezint o cretere de 25% Retele electrice de distributie de pe teritoriul orasului Bucuresti sunt in proportie de peste 95% cu vechime mai mare de 15 ani zonele defavorizate din punct de vedere al internetului si televiziunii pe cablu sunt zonele centrale de case individuale: B-dul Ion C Bratianu B-dul Unirii B-dul Decebal Sos Mihai Bravu Calea Mosilor B-dul Carol I. Alte zone cu disfunctionalitati ar fi zona Giulesti ( de la Bdul Constructorilor spre centura), zona Colentina Andronache, zona sos. Giugiului ( de la str. Luica spre centura), zona sos Alexandriei - Calea Rahovei Ferentari Prelungirea Ferentari, zona Prelungirea Ghencea sos Alexandriei. constante, la valoarea de 10%
E R
U P
IC L B
scaderea presiunii gazelor la consumatori in perioada de ger si durata de viata a conductelor existente , cca 60% cam 1420 km , care depasesete 50 de ani . Din punctul de vedere al amplasrii surselor de cldur aferente SACC, pe teritoriul MB, se constat un dezechilibru sub aspectul raportului ntre capacitatea termic instalat n surse i densitatea de consum a arealelor arondate acestora. Dezechilibrul respectiv se manifest n mod deosebit n zona de Nord a MB, ceea ce a obligat extinderea cu mult a arealelor aferente mai ales CET Bucureti Sud, dar i pentru CET Bucureti Vest. RTP neretehnologizate au o vechime de peste 30
de ani, fiind ntr-o stare avansat de uzur (fizic a izolaiei termice).
209

Concept Strategic Bucuresti 2035 - Part. 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Concept Strategic Bucuresti 2035 - Part. 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Concept Strategic Bucureti 2035

Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare

urban integrat a municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen

Conceptul strategic Bucureti 2035 VOLUMUL I

Concept Strategic Bucureti 2035

CONTRACT NR.291/2010: STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI SU DE SUSINERE I INFLUEN

URBAN INTEGRAT A MUNICIPIULUI BUCURETI I

- CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035-

prof.dr.arh.Constantin Enache....................................... lector arh.Liviu Iani........................................

- Dr.arh. Mircea Enache

municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen

CONCEPT STRATEGIC BUCURETI 2035

BENEFICIAR: Primria Municipiului Bucureti

Prof.dr.arh.Alexandru Sandu Prof.dr.arh.Doina Cristea

Lect.dr.arh.Gabriel Pascariu ccpec uauim

Concept Strategic Bucureti 2035

Tehnoredactare, editare i concept grafic

Raport de expertiz : Dimensiunea teritorial a dezvoltrii Bucuretiului modelare matematic

Raport de expertiz : Elemente privind competitivitatea

Asist.urb. Mihai Alexandru

Raport de expertiz: Evoluia urbanistic 1830-2000

Raport de expertiz: Infrastructura de transport i mobilitatea

Raport de expertiz : Infrastructura tehnico-edilitar

Conf.dr.arh. Cerasella Crciun ccpec uauim

Oraul Durabil Prof.dr.ing.Ioan Bica Studii BGM srl

Dr.Ing. Radu Gogu: Studii BGM srl

Concept Strategic Bucureti 2035

Sinteza raportului de expertiz Locuirea n Bucureti p.135

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Locuirea n Bucureti p.146

PARTEA 5 Analiza SWOT i diagnosticul - p.20

Sinteza raportului de expertiz : Dimensiunea teritorial a dezvoltrii Bucuretiului modelare

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Macropeisajul i peisajul Urban al periferiilor p.76

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Elemente privind competitivitatea p.109

Concept Strategic Bucureti 2035

9.2.Raport de expertiz : macropeisajul i peisajul Urban al periferiilor

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Guvernare local i finane publice p.277

PARTEA 11 Dezvoltare urban pe site-ul PMB - documentar

PARTEA 12 Anexe p.344 prezentat parial n seciunea de anexe

Concept Strategic Bucureti 2035

Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare

urban integrat a municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen

Concept Strategic Bucureti 2035

Oportunitate, condiionri, limite

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURESTI 2035 OPORTUNITATE, CONDITIONARI, LIMITE

Intr-o lume globala, caracterizata de noi structuri de relationare, de

Concept Strategic Bucureti 2035

Oportunitate, condiionri, limite

succes in practica. Propunerea are in vedere ca studiul sa faca diferentierea

Drept urmare, prezentul studiu are in vedere procesul de elaborare al

strategiei, ca o componenta esentiala premergatoare rezultatului, dar a tinut

seama, in structurare si propuneri si de constrangerile dictate de cadrul de

timp solicitat de benefeciar, ca si de limitele generate de sumele alocate

Este cunoscut faptul ca o strategie valoroasa este validata prin

Concept Strategic Bucureti 2035

Oportunitate, condiionri, limite

evolutiei contextului national si regional; in acelasi timp trebuie sa tina seama si

Conceptul Strategic Bucuresti 2035 este exact un astfel de document

urbane, ci se va constitui, in mod firesc, intr-o componenta importanta de

ori la sustinerea modificarilor legislatiei nationale si a cadrului institutional.

Concept Strategic Bucureti 2035

Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare

urban integrat a municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen

Concept Strategic Bucureti 2035

STRUCTURA SI PROCESUL DE ELABORARE