UT-11 | Management urban Disciplin obligatorie | Ore/sptmn: 2C | Credite ECTS: 2

Catedra: Planificare Urban i Dezvoltare Teritorial

Titular: lect.drd.arh. Liviu Iani
Obiective: Cursul are drept obiective familiarizarea studentilor cu notiuni de baza din domeniul managementului, precum si cunoasterea de catre
acestia a problemelor cu care se confrunta orasele in prezent, ca si a modului de organizare si functionare a administratiei publice in Romania, avand
in vedere atat viitoarea practica a profesiunii cat si specificul activitatii in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului.
A.Contextul in care evolueaza orasele astazi MEGATENDINTE
B. MANAGEMENT - intersectia
planificarii urbane/teritoriala ( spatiala) cu
planificarea strategica
C. Modul in care orasele utilizeaza, in contextul lumii de azi planificarea spatiala ca componenta a managementului urban.
Coninut:Raportandu-se la cunostintele anterioare ale studentilor, cursul debuteaza cu explicarea unor notiuni cu care se opereaza ulterior, in
vederea intelegerii continutului acestora dar si a obisnuirii studentilor cu metode de studiu si cu o anumita rigoare si consistenta in procesul de
invatare. Notiunile de baza in domeniul managementului cuprind definirea conceptului si a functiilor manageriale (planificarea, organizarea,
conducerea si controlul), a rolurilor si aptitudinilormanageriale. Cursul abordeaza planificarea strategica si cea operationala, prin comparatie si
prin explicarea componentelor. Sunt analizate tipurile de planuri strategice si operationale si sunt descrise structurile organizationale care pot elabora
planuri strategice, precum si cele ce pot asigura planificarea operationala si implementarea planurilor. Problemele dezvoltarii urbane sunt abordate in
raport cu mega-tendintele ce se manifesta in lumea de azi si cu particularitatile perioadei pe care o traverseaza Romania globalizarea, progresul
tehnologic, dezvoltarea durabila, descentralizarea in administratie, edificarea societatii democratice, tranzitia catre o economie orientata spre
cerintele pietii. Cursul cuprinde, in fireasca legatura cu elementele de management, explicarea particularitatilor organizatiilor din sfera administratiei
publice, precum si a cadrului legislativ care reglementeaza organizarea si functionarea administratiei publice in Romania. Sunt prezentate totodata si
elemente comparative cu situatia din alte tari, cu precadere europene. Sunt abordate politicile publice, cu precizarea specificitatilor sectoriale si de
implementare; este detaliat procesul planificarii strategice in dezvoltarea urbana. In ceea ce priveste activitatea din cadrul administratiei publice, se
acorda o atentie particulara domeniului dezvoltarii regionale si urbane, precum si principiilor de parteneriat, transparenta si participare publica,
mecanismelor de planificare si interventie si rolului documentatiilor de urbanism si de amenajarea teritoriului (problematica acestora din urma va fi
abordata detaliat in cadrul cursului Gestiune si Drept Urban, anul VI)
Metoda de predare:Este folosita o asociere a metodelor traditionale expunere si explicare pe fragmente de texte consacrate din literatura de
specialitate sau de legislatie cu o implicare participativa a studentilor, atat pentru cultivarea atitudinii de prospectie individuala, cat si pentru
contracararea, uneori, a aparentei ariditati a subiectelor abordate
Mod de evaluare: examen si teste aplicate in cadrul activitatii didactice.
teste necesare +1 cele mai bune 6 note
50%
diverse subiecte diferite ( seria A.B)
teste individuale gandire structurata, cuvinte cheie esentiale explicatii coerente logice, numarul cuvintelor.
-enumerati 6 probleme de mediu in orasul Bucuresti cu identificarea cel putin a unei cauze principale , cel putin un efect negativ
-identificati si explicati cauza a cat mai multor asemanri si deosebiri intre modul dvs de viata acum si ceea ce stiti despre modul de viata al parintilor
la varsta pe care o aveti acum.
-planificare profesionala pentru noi pe 10 ani.
-care ar putea fi posibili oponenti ai CSB2035 si care ar fi solutile
-o zona studiata din oras strazile din jurul facultatii
-elaborati o politica de transport public/mediu titlul si 6 programe fiecare cu cate 2 obiective ?
Aplicatii in echipa
-6 obiective si 4 directii de actiune pentru o mai buna activitate didactica a profesorilor la cursuri si seminari/ la atelier pe durata a 6 ani.
-pt o zona data factori MI, ME 7calitati si slabiciuni, 5oportunitati ,2 competente distinctive (ce face unic spatiul-ex arhitectura)
-formulati titlul pentru o politica privind descurajarea circulatiei automobilelor in Bucuresti , zona centrala, pe o perioada de 6 ani. 6 metode
corectori lucrari raport de judecata, trecerea notei, criterii evaluare ( comentariu), insiruire nume/nota /lista, comentariu 1 pag -o lucrare evaluata,
- ansamblu lucrari evaluate, - lucrari.
examen oral biletele cu 2 intrebari (+1 aplicatie pt. 10) 50%
1.Notiuni introductive model sistem
18.Schimbari in stilul de viata
36.relatia urbanism - amenajarea teritoriului
2.Notiuni introductive structura functie
19.Relatia planificare proiectare urbana
37.tipuri de organizatii si resurse
3.Definire management + componente
20.Planificare strategica- caracteristici
38.componentele planificarii strategice; caract
4.Planificare ( def +tipuri) si conducere
21.Planificare operationala- caracteristici
39.despre viziune si misiune
5.Organizare si control
22.Componentele planificarii strategice40. formularea obiectivelor strategice
6.Orasul ca sistem- definire si alcatuire
enumerare si relatii
41. luarea optiunilor strategice
7.Globalizarea
23.Analiza SWOT
42. Planuri operationare refolosibile
8.Consecintele globalizarii in forma urbana
24.Diagnostic si viziune
43. planuri operationale unicat
9.Restructurare economica
25.Misiune
44. BARCELONA
10.Progresul tehnologiei in productie si in
26.Sisteme de obiective strategice
45. relatia strategie - metode de implementare
transporturi
27.Construirea strategiei
46. monitorizarea implementarii si adaptarea
11.Progresul tehnologiei in IT
28.Schema planurilor strategice si operatio
planurilor
12.Probleme de mediu
29.Politici
47.graficul de implementare a strategiei
13.Dezvoltare durabila
30.Metode, proceduri, reguli
48. megatendinte
14.Criza statului instarit si privatizarea in
31.Programe, proiecte
49. compozitia urbana
servicii publice
32.Indicatori urbani
50. problemle de mediu
15.Grade de descentralizare in admpublica
33.Politici urbane
51. dezvoltarea durabila
16.Serviciile publice
34.Terenul- valoare si pret
52. schimbari demografice
17.Probleme demografice in orasul contemp
35.Circulatia terenurilor

Bibliografie minimal:- DuBrin; Ireland; Williams, Management & Organization, SW Publishing Co, Concinnati, 1989;
-Dictionare-de specialitate- (eventual in limbi straine) -dictionar urbanistic - format pdf - http://www.rur.ro/dictionar.php
se gaseste la editura urbanistilor-dictionar antropologic - Francoye Choay- Pentru o antropologie a spatiului
Jean Favier Istoria Banilor
-dictionar of advanced architecture METAPOLIS
Criza capitalismului global-George Soro- http://www.scribd.com/doc/39972987/George-Soros-Criza-Capitalismului-Global
Andrew Jones- Globalizarea
Definirea este un fenomen, rezultatul sau este o idee
Riscurile acele conditii si acei factori care pun in pericol atingerea obiectivului (scopului)
Oportunitatile acele conditii si acei factori care nu pun in pericol atingerea scopului
Calitatile conditii si factori care apartin mediului intern si care faciliteaza atingerea scopului
Sinergie conlucrarea mai multor calitati; efectul sumei este mai mare decit suma efectelor partilor componente
Competente distinctive acele calitati care individualileaza o organizatie si ii ofera un avantaj net in fata celorlalte organizatii
Misiune Defineste tinta si actiunea pentru atingerea ei
Deviza exprimare redusa, cu un grad mare de metaforicitate a misiuni
Sloganul publicitar misiune directionata ca formulare catre consumator
Corelarea intre ele exista o relatie
Coroborate taria relatiei; presupune o coordonare, obiectivele sa fie realizabile
Coordonate exista o ierarhie relatii intre obiective individuale si obiective de grup
Strategie ansamblul deciziilor si alocarii de resurse in cadrul unei organizatii in vederea realizarii misiunii si atingerea obiectivelor pe termen lung
(toate deciziile si alocarea resurselor)
Holding ansamblu de organizatii in care un actionar detine controlul
Politica - ansamblu de practici (actiuni, decizii) pe care o organizatie le foloseste pentru atingerea unui scop ( obiectiv managerial)

este o formulare sau o statuare generala, forma scrisa, care ilustreaza obiectivele unei organizatii si constituie linii directoare in ceea ce
priveste actiunile administrative
Planificare operationala - se ocupa de activitatile cu caracter rutinar (care se repeta) din organizatie, definind in mod precis actiunile care se
intreprind si stabileste in mod exact responsabilitatile pentru acele actiuni dar si modul in care sunt utilizate resursele pentru fiecare actiune in parte
Planuri operationale (cei 6 C) presupun descrierea procesului si metoda (cum?)
Politicile sunt un scenariu, un curs al actiunilor pentru confruntarea cu anumite probleme
Procedurile definiri ale unor etape standard care o data parcurse intr-o anumita situatie duc la un anumit rezultat; au caracter sintetic presupun
niste stadii obligatorii prin care sa se treaca pentru a obtine rezultatul dorit
Metode descriu in mod amanuntit fiecare din actiunile care trebuie parcurse desfasurate de-a lungul unui proces
Regulile limitare de comortament, se aplica fara exceptie in situatiile care se repeta
Programe cuprind mai multe proiecte
Proiecte realizarea si asigurarea unui singur punct de program este un plan operational cu caracter unicat cu obiectiv limitat (timp, amploare,
fonduri) si precis atunci cind proiectul nu apartine
Globalizarea este acea stare de dependenta la nivel microeconomic/social/politic care face ca evenimente care se desfasoara intr-un anumit loc
sa aiba cauze (in evenimente) si sa influenteze evenimente din zone diferite ale globului; deciziile care se iau intr-un anumit loc au consecinte la mari
distante (afecteaza mari teritorii)
Principiul dezvoltarii durabile-folosirea cumpatata a resurselor astfel incit generatiile urmatoare sa aiba dreptul la dezvoltare
satisfacerea nevoilor generatiilor actuale lasind posibilitatea generatiilor viitoare nu doar de a-si acoperi nevoile, ci de a-si alege modelul
de dezvoltare
Genul proxim- incadrarea obiectivului definitiei intr-o categorie, clasa de obiecte apropriate sau asemanatoare
Diferenta specifica stabilirea raportului intre obiect si celelalte obiecte, cautind sa-l individualizam
Modelul este o reprezentare
Modelarea activitatea prin care elaboram modele
Sistem este un ansamblu de elemente intre care exista cel putin o relatie caracteristica; este o suma de elemente organizate intr-o structura
Structura ansamblul relatiilor intr-un sistem ( da informatii despre sistem)
Structurare procesul de stabilire a unui sistem de elemente
Factori sunt agenti ce pot genera o schimbare
Conditii de mediu (relatii) un anumit tip de relatii la un anumit moment
Management proces de utilizare a resurselor unei organizarii in vederea atingerii unui obiectiv general (scop) prin folosire planificarii, organizarii,
conducerii si controlului
Manager persoana care conduce o afacere in scopul realizarii profitului coordoneaza o activitate orientata spre un scop bine definit, urmind sa
obtina o eficienta maxima in atingerea scopului
ia decizii, opereaza, stabileste relatii, utilizeaza informatii, gestioneaza resurse, decide modul de folosire al lor, planifica si urmareste
implementarea lor
Planificarea este un proces (o suita de actiuni) prin care se stabilesc obiective, se definesc actiuni in vederea atingerii obiectivelor, se estimeaza si
se aloca resurse si se construiesc mecanisme de control ale desfasurarii actiunii
Organizarea estimarea actiunilor necesare, structura acestei activitati, descompusa in module,; se creeaza o structura organizatoriala ce se naste o
data cu activitatea ce trebuie condusa - Descompunerea activitatilor in etape
Eficacitate obtinerea rezultatului dorit in timp bun si cu efortul necesar stabilit; calitate de a produce efortul asteptat
Eficienta profit maxim timp redus, cu cit mai putine resurse rezultate cit mai mari
Control presupune modul de adecvare a actiunilor la planuri
Capitalul evaluarea tuturor resurselor de care dispune organizatia
- sumele de bani necesare pentru a cumpara resurse
Prezentarea modalitate de comunicare verbala
Strategia suita de actiuni care vizeaza un domeniu general pe termen mediu sau lung
Planificarea strategica este acel tip de planificare care se ocupa de organizatie in ansamblul sau pe o durata medie sau lunga, definind
perspectivele majore in care se doreste evolutia organizatiei
(Planificarea este un proces in cadrul caruia se stabilesc obiective, actiuni, se evalueaza si se repartizeaza resurse si se stabilesc responsabilitati si
modalitati de control)
Comunicare proces prin care se transmit informatii

1.NOTIUNI INTRODUCTIVE: definitie, sistem, structura, functie, model

DEFINITIA = formulare care explica ce definim? (fenomene, idei, actiuni, persoane, obiecte)
I - GENUL PROXIM raportam, grupam, izolam , incadram prin caracteristici cunoscute intr-un grup specific
II- DIFERENTA SPECIFICA restrangerea definitiei mai putin accesibila,caracteristica ce singularizeaza obiectul in grupul specific
CUVANTUL - sens comun, propriu, de baza, explicatia curenta -denotativ
- apeleaza la comparatii, metafore, pune in context conotativ ( dobandit prin uz)
Dictionar explicativ DEX/ Dictionar specialitate ( lb.straina)- Metapolis / Dictionar antropologie - Francoise Choay
SISTEM= ansamblu elemente intre care exista cel putin o legatura comuna, care nu se gaseste in afara ansamblului ( relatie
caracteristica).Acea relatie leaga elementele din acelasi sistem, deci nu leaga un element din interiorul sistemului cu cel din exteriorul
sistemului.
Un sistem e definit de elementele si de structura sa.
-vb de suma elementor organizate intr-o structura caracteristica, de relatiile dintre acestea, de limitele sistemului care genereaza
Mediul Intern ( continut) si Mediul Extern ( inconjurator)
Clasificarea sistemului:
dpdv nr relatii -simplu /complex( mai multe el caracteristice) ;
dpdv al relatiilor dintre el- static/dinamic ( schimbari in timp);
dpdv al relatiilor cu ME deschis/inchis (schimbari cu ME, relatii, info, materie, energie)
SISTEMUL IDEAL=inchis+static (mai degraba imaginar decat real)
In momentul in care in sistem apare o a doua relatie, ia nastere un SUBSISTEM - elementele au o
particularitate comuna si apartin deja unui sistem
Pe masura ce gradul de complexitate in interiorul sistemului creste, se pot identifica mai multe
subsisteme.
In general, orice sistem poate fi privit ca un subsistem al unui sistem mai mare.
Ex : Orasul este un sistem deschis complex si dinamic. Zona un subsistem al orasului.
F.Choay- urbanismul este o tentativa de a intelege.
STRUCTURA= ansamblul relatiilor din sistem
-sistemul ale caror elemente sunt relatii, care apartin unui sistem
-prin ilustrarea dinamicii elementelor, ne da informatii despre sistem
-rigida/ elastica
-statice/dinamice
-simple/complexe (complexe=avem mai multe tipuri de elemente)
-deschise/inchise
Ex: Structura de rezistenta = relatia care leaga intre ele elementele de rezistenta.
Structura urbana-plan fizic
-plan social
-in suprapunerea diverselor structuri sociale, economice.
FUNCTIE= relatie intre 2 multimi- unui el din multimea I ii corespunde un el din multimea II ( def. matematica)
- intre structura si sistem exista o functie de corespondenta
-in arhitectura- relatia intre SPATIUL arhitectural ,creat si NEVOILE utilizatorului (activitatea adapostita)FUNCTIONALITATE
-in urbanism - relatia intre SPATIUL urban(teritoriu) si nevoile comunitatii, colectivului FUNCTIUNE URBANA
- in teritoriu teritoriu vast si
grup activ
FUNCTIONALITATE- capacitatea spatiului de a servi bine activitatii pentru care este destinat, de a satisface nevoile respective.
MODEL= sistem de reprezentare a unei idei (macheta). Orice model este un sistem.
concret ( macheta de arh)/abstract( conceptul de arh),
static/dinamic,
iconic (semn, chip, reprezinta aspectul; icoana=model de imagine formal).
simplu/complex,
functional (reprezinta fenomenul)
-modelare- constructie mentala
-actiunea prin care elaboram modele in scopul de a ne reprezenta si intelege mai bine actiuni, fenomene, idei.
Cand modelam, construim un sistem si il consideram de referinta (realizarea unui tot considerat reprezentativ). Raportam lucrurile la
modelele noastre si realizam o reprezentare.
A.MEGATENDINTE
Probleme actuale ale oraselor
-intelegerea contextului si continutului dezvoltarii urbane pentru a vedea in ce mediu actioneaza managementul urban
-mediul extern acele probleme ale societatii actuale care afecteaza orasul
-exprima acele tendinte care au un rol determinant in schimbarile din societatea de azi
-consecinte ale megatendintelor in dezvoltarea spatiala a orasului:
-crestere in teritoriu
-URBAN SPRAWL imprastiere urbana
-densificare in zonele centrale ale orasului
-mobilitatea acvtivitatilor economice in oras
GLOBALIZAREA ( mobilitate & transparentizarea granitelor)
RESTRUCTURAREA ECONOMICA ( economia de piata)
PROGRESUL TEHNOLOGIC ( transport-container- si IT-retea invizibila)
DEZVOLTAREA DURABILA (definitie+ tipuri poluare , miscari)
CRIZA STATULUI INSTARIT ( stat centralizat, deconcentrat, descentralizat, cu transfer mare de responsabilitate)

GLOBALIZAREA-acea stare a lumii in care evenimentele care se petrec intr-o parte a globului e foarte probabil sa aiba drept sursa decizii
ce iau loc intr-o alta parte a lumii.( efectul papillon).
-proces complex (are caracteristici si efecte pozitive si negative) ce se manifesta pe multe planuri (economica, in domeniul cultural, de mediu, in
probleme sociale) si consta in cresterea gradului de interdependenta intre elementele unui sistem global (la nivel macroeconomic, social, politic)
( ex. Extindere corporatii multinationale/internationale/transnationale -bugete mai mari ca bugetele multor state- Macroexportul unei afaceri la
scara planetare)
-proces complex de crestere si uniformizare la scara globului a unor structuri economice, sociale, culturale sau de alta factura
-este in miezul cercetarilor si dezbaterilor politice, chiar daca in ultimul timp locul 1 il ocupa problemele de mediu
-introduce sau modifica sisteme de valori
-raspandeste modele
=>cresterea interdependentelor intre planuri si teritorii ale globului
-lupta pentru piata de dezvoltare sau de productie
Sec 16- procesul a inceput cand s-a afirmat ca pamantul este rotund Ch. Columb 1492
-sistem relatii economice, orase italiene
-denumire data de Giddeons- sec 19.
Sec 18-revolutia industriala
Sec19- modelul dezvoltarii economice - MARILE IMPERII COLONIALE- bazate pe acapararea de teritorii EXPANSIONISM ( materia prima)
Sec20- se trece de la nevoie de teritoriu pentru materie prima la
nevoia de teritoriu pentru desfacere, piata cerere ECONOMIE DE SCARA.
-Henry Ford linia de montaj eficientizare, industrializare, bunuri de larg consum
- fabricarea unui nr mare de produse (supraproductie) scade pretul pe unitate de produs= creste profitul
- profitul necesita cerere= depaseste cercul proxim al metropolei.
Orasele se pot alia= ex. Liga Hanseatica a fost o alian a breslelor comerciale care au stabilit i meninut un MONOPOL COMERCIAL (zone
economice exclusive) care s-a extins asupra ntregii Mri Baltice i o bun parte a Europei nordice pentru o perioad de peste patru secole, ncepnd
cu Evul Mediu trziu (secolul al 13-lea) pn n perioada modern timpurie (secolul al 17-lea).
=ex Statele nationale- economia si resursele nationale trebuie protejate cand sunt atacate de piete puternice ( rev 1848- taxe vamale=garduri se
opun patrunderii elementelor din exterior, granita, fiscalitate)
asigura locuri de munca ( pastrarea puterii) sprijin in economia locala
dupa al II-lea razboi mondial ( o mare schimbare in economia mondiala) -destramarea imperiilor coloniale
=>eliminarea principiului de taxe vamale care monopolizeaza resursele si teritoriul
=>aparitia pietelor de desfacere
=>transparentizarea economica a granitelor (trecerea gardurilor)
-scopul globalizarii=cucerirea de noi piete
-circulatia informatiei =catalizatorul globalizarii
TRASATURI GLOBALIZARE:
MOBILITATEA
Pietei- productiei( mutarea fortei de munca langa materia prima) activitatea economica relocalizare
Capitalului- nevoia de siguranta( legitimand amestecul politicului in economie)
de servicii (banci, tehnica informatica)
Fortei de munca- flux de munca necalificat ex turci in Germania=>necesitatea expertilor =>manageri capabili, calificati=> au nevoie de confort =>
Stilului de viata- ex sat francez, gatted comunity (globalizare sociala)=>
Culturala- mobilitatea consumului si a tiparului existential
Serviciului mentenanta, consultanta, contabilitate ....
Informatiei uniformizare sau conflicte cu localul, unele elemente locale care sunt transformate in globale (ex: bucataria chineza, masaj thailandez)
*conceptia si conducerea ( managementul de varf), comanda, cercetarea, design-ul raman in locul initial
TRANSPARENTIZAREA GRANITELOR
Unificarea pietelor- conteaza flexibilitatea, adaptabilitatea, incurajarea schimbului comercial, presiuni politice
Pret/performantacriterii-materiale-manopera
Rezistenta, durabilitate, eficienta, atractivitate
-markteing
Produsele uzura morala mai rapida decat cea fizica
-cercetare
Imunatatirea tehnologiei si a imaginilor de promovare
-design
(teoria consumerismului)
-transport
1.acapararea de noi piete
2. micsorarea costului aparitiei unui nou produs-game de produse- MODULARE=>modificari minore, aceeasi linie d eproductie gandita modular,
secvential=>stimulare cerere, consum
3.fabricarea produsului mai ieftin datorita
tehnologiei
In valoarea produsului
- mana de lucru,= productia in tari sarace bogate in resurse.
materia prima < creativitatea &inovatia
-transportul
EFECTE GLOBALIZARE
Piata financiara non stop- dematerializarea produsului, dispunere centre financiare.
Aduce dezvoltarea localizare /delocalizare activitati
Naste alienarea- orase paranoice ( inebunite sa atraga, capteze activitati industirale si a forta de munca)
Varietate si multime de servicii-NOI DOMENII
Conexiunile orasului
Ierarhie globala a or dpdv al rol pe care il joaca la nivel global (influenta mare)=>se vb de or global Saskia Friedman, Sarsen (N.Y, Tokyo,Londra)
Fiecare modul de fabricatie se muta la sursa de exploatare=> ignorarea specificului locului.
Dispar din orase sectoare intregi de economie (primar, secundar)
Orasele cu activitati economice variate rezista, cele cu 1 sg sufera.
Pericol pentru tarile dezvoltate cei cu joasa calificare- nu mai au de lucru
+ referiri la Glocal- agenda 21 Think global Act local
Schimbarile demografice+schimbarea modului de viata
Dezvoltarea durabila, factorii poluarii generatia a 2 a= urmari globale
1996-common future -HABITAT II Istanbul -GLOBAL REPORT

RESTRUCTURAREA ECONOMICA- reasezarea ( regandirea) relatiilor in activitatiile economice

(economii stimulate/ingreunate de puterile economice a.i sa faca fata schimbarilor economice
-proces generat de Progresul Tehnologic in contextul Globalizarii (relatiile din sectorul economic se modifica datorita procesului globalizarii)
Liverpool, Birmingham- mine inchise, someri, Manchester- port, metalurgie- haos social comunitatea intra in colaps
Clevland, Detroit- parasirea orasului, somaj
Relatiile fundamentale modificate
CITY DEVELOPER CORPORATION
Bazinul Ruhr, Germania- consecintele pietei unice de carbuni
Migratia de la sat-> oras ponderea muncii agricole fata de industrie
Orasul se dezvolta, amplu,costuri mari, nu se mai poate gestiona
Tarile foste comuniste- trecerea ( inlocuirea ) economiei de stat, centralizata cu cea de piata orientata catre cererea pietei
Romania carbunele subventionat 94%
A. criza petrol 72-73 =>S.U.A dezastru, japonia profita ( auto consum mic), cumparatorii devin mai atenti
Statele exportatoare au renuntat la export altele au marit pretul=> lumea depinde de o sursa epuizabila de energie , absenta => nervozitate pe piete
B. metoda proiectelor fanion- a atrage activitati in preajma unei noi activitati
C. competitivitate economica ( orase globale). Orasul capata o noua influenta, alta ierarhie, grupata intr-o RETEA-globala de or.I NY, Tokio, Londra
II-lea nivel de orase mondiale : Paris, Mexic, Miami, unele care aspira (Frankfurt, HongKong)
Orase continentale-capitalele+ alt fel de capitale Barcelona, Milano, Lyon, Rotterdam, Geneva, Cracovia, S.Petersburg , Zurich, Istanbul
Orase porturi- Rotterdam ( alianta cu Shanghai), Hamburg ( port pt China), Marsilia, Genova, Barcelona ( se asociaza )
Orase universitare- Genova, Nisa
Banana Albastra Pentagon 3,4,5 Franta, Italia, Olanda, Belgia ( cele mai mari aglomeratii)
Banana Galbena Franta, Genova, Valencia
Oras=forma preponderenta de locuire a omenirii
- fenomen de urbanizare si de concentrare urbana
- creaza o tot mai mare parte din belsugul economic (procent din PIB)
- se confrunta din ce in ce mai mult cu saracia
- ilustreaza f.bine decalajele dintre tari
- sunt intense, haotice, solicitante, luxoase,
Orasele mari si cu grad ridicat de urbanizare sunt caracterizate de starea de saracie.
Solutionarea problemelor implica sociologi, economisti, etc > tendinte cu influenta covarsitoare asupra societatii > se produc la intalnirea dintre
uman soc ec ecologic si capata forme culturale.
SCHIMBARILE IN CEEA CE PRIVESTE ORASUL SI ROLUL SAU LA NIVEL REGIONAL
- teoria locului central Christahler
- orice oras are o arie de influenta
- unul din centre devine mai important > ierarhie de arii de infl.
- retea usor piramidala
- orasul e remorcheru regiunii >> dependenta economica stransa a regiunii fata de pozitia orasului
- acest oras este un loc central pentru aceasta zona
- apare problema competitiei orasenesti la scara mai mare > se naste un sistem urban la scara mondiala.
pentagonul 40-50-20: 40% din populatia Europei ce produce 50% din productia economica pe 20% din teritoriu (jumatate
din productia Europei se produce pe o cincime din teritoriu )
banana albastra : cel mai puternic megasistem european ce aproape egaleaza megalopolisul american (Boston-Washington) majoritatea activ.ec.
Criterii de determinare a importantei unui oras:
- nr.corporatii de scara mondiala ce isi au conducerile acolo
- nr.zboruri de pe aeroporturile respective
Inner City-orasul intramuros- distinctie intre orasul din interiorul zidurilor de aparare si orasul din afara crescut in urma revolutiei industriale >>
extinderi de locuinte si ampl.industriale ce acopera noi teritorii
Probleme inner city
- accesibilitatea si stationarea(circulatia)
- protejarea mediului si a pietonului impotriva poluarii
Secolul XX aduce lucruri noi la nivelul urbanului: scuarul, locul de inatalnire, spatiul semipublic.
In anii 80 apare conceptul de renovare urbana.
Schimbarile in ceea ce priveste spatiile plantate expuse unei presiuni investitionale si protejate, cautandu-se reinventarea structurilor verzi ale
oraselor>>Helsinki padure urbana.
Activitati urbane generice ( absolut necesare) pentru orice oras: Activitati economice
- primare
exploatarea resurselor naturale
-secundare prelucrarea
-tertiare
servici- comercilae, asistenta sanitara, educatie, constructie , proiectare, transporturi
-cuaternare inglobeaza cunostintele si abilitatile specializate, invatamant superior si cercetare, management, spectacol /divertisment, adm publica.
Locuirea, Activitati de circulatie ( oameni, bunuri), Activitati de educatie, ocrotire a sanatatii, Activitati de depozitare, Ordine si siguranta publica,
Activitati tehnico-edilitare (furnizarea de utilitati: apa, canalizare, gaz, electricitate, tel, etc), Activitate culturala, Activitate de recreere, Activitate
de administrare a justitiei, Activitate de natura spirituala, Utilizarea unui spatiu public pentru activitatil care raspund nevoilor publice.
-activeaza in 3 directii pentru reformarea fortei de munca si atragerea activitatii economice
-oferirea unui mijloc fiscal mai comod pentru nou venite si cele in crestere
-furnizarea de terenuri pentru constructii si sprijinirea dezvoltarii lor
-sprijinirea dezvoltarii orasului
-orasul este locul unde restructurarea economica e cea mai vizibila
-vizibila si in tarile in curs de dezvoltare care devin constiente de atractivitatea lor
-tari bogate in resurse, care devin sarace prin proasta gestionare a acestora (ex: Nigeria)
-tari al caror regim a permis dezvoltarea, care a dus la epuizarea resurselor (ex: Emiratele Arabe)
-marea problema a oraselor contemporane decalaj de ritm de dezvoltare orasul ca realitate fizica are un ritm mai lent in raport cu ritmul de
schimbari in societate in general
-orasul comunitate umana restul este o consecinta a acesteia (interactionarea acesteia cu natura)

-orasul traieste prin activitatii economice- factor de natura aspatiala

PROGRESUL TEHNOLOGIC- noi domenii, noi produse mai bune

-factor important si favorizant al globalizarii
-grabeste uzura morala a produselor (segmentarea productiei, modulare, bunurile materiale si serviciile)
-in procesul de fabricare nu avem de a face cu un produs nou
-se incearca inlocuirea unei singure componente, nu a intregului produs
=>produsul devine modulat
=>fabricarea devine secventiala
-impartirea in componente favorizeaza reamplasarea in spatiu a acestor produse
-face posibila o elasticitate in acest domeniu
-permite ameliorarea produselor
-cercetarea si inovatia tehnologica au un rol foarte important
-creativitatea este mai bine platita
A.TRANSPORTURI- cantitate ( mai mult), pret ( mai ieftin), timp ( mai repede)
-mobilitatea activitatilor economice permite produsului sa fie facut pe componente, in diferite parti, mai aproape de mana de lucru
-scaderea costului productiei
-se aduce in prim plan problema transporturilor (trebuie castigat timp) =>se modularizeaza transportul apare
CONTAINERUL-1960 face eficienta trecerea de la transportul aer/apa/sol =>importanta e conexiunea intre 2 noduri de transport
-creste posibilitatile transportului de marfuri (cantitatea, viteza) , nu se mai trasnporta materiile prime ci piesele ce urm a fi asamblate.
INTERMODALITATE
-transfer mult mai rapid
-transport cu camioane =>axe noi de transport
-se incearca limitarea tranzitiei de camioane: la vama se incarca marfa in vagoane
-reevaluarea relatiiilor intre caile feroviare si activitatile portuare
-reamplasarea zonelor de triaj de marfa
-suprapunere aeroportuara
-apare ideea hartilor timp in transportul aerian si cel feroviar
-apar conceptele:
JUST IN TIME ( JIT) principiu care marcheaza circulatia bunurilor, distributia marfii rapid, fara depozitare ( creeaza decalaj,
uzura morala inainte de a fi pus pe piata), ansamblare in timpul transportului sau in portul de sosire, este critica venirea la timp a
pieselor la locul de asamblare
DOOR TO DOOR (DTD)-sistemul prin care marfa ajunge si este manipulata rapid duce la schimbari in ceea ce priveste orasul=>
CORIDOARE
EDGE CITY- localitati noi la intersectia autostrazilor ( marilor artere, inelare ale orasului traditional) cu aeroportul
- orase de margine reinventate ( SUA) fantoma fara adresa Ghost City
datorita accesibilitatii, pret scazut teren ( liber de constructii), iar urmatoarele constructii au viata scurta si numeroase
reutilizari
- Aglomerare activitati economice- distributie, asamblare.
- Centre de afaceri-> servicii ( centre comerciale, hoteluri, banci, birouri)
- Gandire la scara metropolitana.
Ex. Munchen-inaugureaza noul aeroport in 91, la o distanta de 35 km de oras, primul aeroport de aceasta marime, proiectat
din start cu tot ceea ce se presupunea in perioada globalizarii - depozitare mare, conexiune buna pe calea ferata si autostrada, hoteluri,
centre de afaceri, mall, parc de cercetare, multe terminale, 2 linii de metrou , a inghitit imprejurimile, accent rol oras europena,
descentralizarea autoritaii publice-> pt a nu compromite intreg teritoriul. Dezvoltarea sa nu fie mereu prin aglutinare, pt a permite
spatii verzi (taxa congestie londra zona centrala).
Aer aeroporturi insuficiente- apar noi aeroporturi mai ample, corelare cu orasul - dezvoltarea infrastructurii terestre de legatura, ex.
Aeroport Lyon Gara Satolas, gara tgv <= mobilitatii generate de turism
- trafic aerian a.i zboruri dimineata (dus) seara ( intors),<=mobilitatii fortei de munca ( experti, directori consultanti etc), afaceri
- CARGO<= marfa- depozitare, triaj, distributie, montaj+dezvoltarea infrastructurii necesare- birouri, banci, conference hall
Apa porturi involutie- contractie- scadere a cantitatii de marfuri din port, mult mai putine marfuri in vrac, mult mai multe produse
finite
=>restrangerea dimensiunilor portuare, diminuarea activitatilor
-portul e intre oras si apa:o zona usor convertibila, prin restrangere, devine un teritoriu pe care orasul se poate extinde, ex docuri ,
canary wharf.
-Rotterdam=portul Europei: strategic asezat, e conectat cu calea ferata si isi amelioreaza calitatea serviciilor si capacitatea trierii
marfurilor
Sol -reevaluarea transporturilor feroviare, a garilor si a locului lor in oras, revitalizare
-ex: Germania-campanie de refacere a garilor prin supraetajare =>capacitate de triere a unui numar mult mai mare de persoane
-relatii gari-autogari- pozitia favorabila, in centrul oraselor, legaturi directe.
-relatii intre transportul aerian si cel feroviar (in termeni de pana la 4h de calatorie, trenul rapid e preferat avionului)
-retea de trenuri de mare viteza, TGV, AVB, ICE.
Subtraversarea centrului Olandei cu un canal cu linie dubla=> se schimba structura orasului
Autostrazile incercuiesc orasul apoi injecteaza
ACCESIBILITATE nationala, regionala, zonala.

IT-TEHNOLOGIA INFORMATIEI- IT= FORTA puternica in procesul globalizarii.

info=marfa nu mai este purtatoare de cunostiinte ci se transmite ( repede si ieftin), se vinde,
info este volatila versatila, expansiva, manipulatoare,nu e legata de limite, de dimensiuni, de transport, are nevoie de spatii minimale
info a facut posibila dematerializarea marfurilor (avem produsul financiar cifra,data,optiune futures)
info- un nou produs=> o noua piata->stimulare a cereri-> consumerism de info
Culeg
in timp real
Stochez
aproape oriunde
Prelucrez
costuri din ce in ce mai mici
Transmit
aproape in toate formele
Utilizez
=se multiplica exponential resursele=> se creeaza RETEA INVIZIBILA
Cantitatea informatiei creste, toate previziunile au fost depasite, rolul informaticii e din ce in ce mai mare
- instrumente de prelucrare a informatiei -1982 primul PC / 1990 Romania
-telefoane mobile
-convergenta mijloacelor de comunicatie (fax-telefon, televizor-computer, telefon-fotografii)
-digitizarea imagini, sunet, imagine in miscare-video+circulatia imagini=>
Influenteaza
-cultura si modul de viata ( disparitia unor culturi)
-transportul-mai putine intalniri de afaceri, deplasari <=desi se poate comunica in timp real la distante mari afacerile se fac fata in fata
-credibilitatea=> verificare, prelucrare, utilizare
-cantitatea in defavoarea capacitatii de stocare
-celelalte medii de transmitere ( posta, edituri..etc)
-orasul care sufera, e privat de unii clienti ( hipermarket) destinatiile devin Edge City si nu orasul.
Noi domenii
-biotehnologie
-servicii medicale avansate
-internetul confera informatie dar nu o ierarhizeaza
-Wikipedia = enciclopedia democrata
-devine mai accesibil teritorial
-economic
-democratic :WEB
Sector economic IT- producerea si comercializarea informatiei in sine
- Rata de profit extrem de mare
- Expansiunea pietei foarte mare a.i raportul cerere/oferta nu apuca sa fie cuantificat=> comenzi internet

DEZVOLTAREA DURABILA mediu- origine latina, mijloc, ceea ce inconjoara, artificial/natural, exterior/interior
Daune mediului-> in descrierile oraselor britanice miniere-> starea de sanatate
->mai vizibile dupaWWII
POLUARE= Generatia I= sursa sg, 1 anumit tip (sol, aer, apa), identificabila, plasabila in spatiu, actiune limitata in timp, masurata,
-efecte la scara redusa,
-reversibila, chiar daca e absorbita de natura in timp
-reparabila prin interventia omului
-suportabila ca si cost, evaluata
-responsabilul plateste pagubele, s-a crezut ca aceasta conceptie va stopa dezv. poluarii=>exista taxe,amenzi mici
-dar poluarea nu e punctuala, nu se opreste asa de usor
-Generatia II: -surse necunoscute, difuze, multiple (motoare, automobile), greu identificabile,
-imprastiere, dimensiuni intinse, greu determinat aria, gauri de ozon, efect de sera
-efecte globale, manifestate departe de sursa =globalizarea poluarii
-traverseaza limitele administrative =>greu de controlat prin lege
-poluare ireversibila sau reversibila cu costuri enorme si cu impact asupra CLIMATULUI
-interventia la sursa: dar sursa e greu de identificat
Problemelor de mediu- constientizarea
-incalzire globala
-arme chimice de distrugere in masa
-progresul tehnologic, industrializare pe scara larga =>poluare
-utilizarea excesiva a resurselor naturale
Efectele poluarii permanente sau greu reversibile
-procese de desertificare dispar specii (animale, plante)
- anii60 (68-70) constientizarea generatiei hippie + alte miscari pacifiste.=> Oficializare, Institutionalizare, Proteste
-1972Clubul de la Roma (un Think Tank) publica raportul limitele cresterii (Limits of growth)- modelul, expansiv criticat.
-oameni de stiinta diversi preocupati de viitor, considera ca planeta este secatuita =>nevoie de resurse noi sau de modele de dezvoltare
-1973-74 Socul Petrolului- prabusirea industriei auto in SUA, => oamenii devin mai atenti la achizitii.
-1974- HABITAT I MONTREAL (impulsionat de sectorul de constructii pentru productie de materiale) legat de problema locuirii in lume
-1983-COMISIA BRUNDLAND (ONU- organizatie mondiala)
-1987- DEZVOLTAREA DURABILA- viitorul nostru comun
Model care raspunde nevoilor cele mai importante pentru generatiile actuale si totodata asigura conditii pentru satisfacerea
nevoilor fundamentale ale generatiilor viitoare permitandu-le acestora sa aiba optiunea modeluli de dezvoltare
(tip de dezvoltare ce satisface necesitatile vitale actuale si asigura conditii pentru satisfacerea nevoilor fundamentale ale generatiilor
viitoare garantandu-le acestora libertatea de a-si stabili propriul model de dezvoltare)
CONCEPT- criticat pentru ca este integrator toate cele 3 dimensiunia (economic, social, mediu)
Nevoile fundamentale: apa, hrana -adapost -ocrotirea sanatatii -haine -loc de munca -educatie (=> sansa pentru un loc de munca)
-1992- SUMMIT de la RIO- pt I oara termenul SUSTAINABLE DEVELOPMENT ( SUA nu semneaza)
-AGENDA21 THINK GLOBAL ACT LOCAL Olanda, Irlanda, Suedia,Norvegia
-> planificare urbana
->principii dezvoltare durabila
1. limitarea utilizarii resurselor epuizabile si
2. identificarea de resurse alternative
3. studierea consecintelor pe termen mediu sau lung a tehnologiilor noi inventate (ex: plantele modificate genetic)
4. repararea deteriorarilor produse dpdv al mediului natural
5. principiul eradicarii saraciei (ridicarea nivelului minim absolut)
6. informare si educatie: intelegerea efectelor schimbarilor in comportament, locuri de munca mai bine platit
7. implicare comunitara - se incearca sa se genereze -comunitati proactive (care sa se mobilizeze pentru prevenirea si
rezolvarea problemelor)
- nu reactive ( ce reactioneaza)
-se cauta asumarea unor responsabilitati sociale si de mediu ale companiilor economice
-din intelegerea consecintelor pe termen lung a neimplicarii lor
-marimea agentilor economici devine coplesitoare in comparatie cu orasul
=>riscul aparitiei monopolurilor gri: putere de decizie in mana unui grup restrans
-principiu: ganditi global si actionati local
-aduce in discutie relatia dintre dezvoltarea economica, sociala, si probleme de mediu (~SWOT)
-impuls pentru -programele de asistenta sociala
- cunoasterea (ecologie-decalaje ecologice; relatia mediu-saracie-conflicte)
-cel mai de succes concept prelua,<= satisfacerea nevoilor de baza ale omului altfel economia va exploda si va dauna si mediului
-1996- COMMON FUTURE-lume in curs de globalizare- GLOBAL REPORT
HABITAT II ISTANBUL se ocupa de urbanizare >1/2 lume- centre urbane=> orasul se prabuseste economic->probl se dezvolta
negativ, orasul nu se mai poate adm
-saracia urbana mai mare decat saracia rurala;
-poluarea in oras
-exodul>urban in tarile mai putin dezvoltate;
segregareafunctionala(spatiala)
-starea de sanatate in pericol -> studierea sperantei de viata
-2002-SUMMIT JOHANNESBURG-putine progrese, schimbari sub asteptari, exista in continuare decalaje de dezvoltare. Progrese
mici in domeniul protectiei mediului in tarile in curs de dezvoltare.

SCHIMBARI DEMOGRAFICE, SCHIMBAREA MODULUI DE VIATA

Globalizarea aduce
-migratia fortei de munca activa- mari migratii ale populatiei active in strainatate, greu digerabile-migratii
intraeuropene Rom-Spania, Italia, sunt preferati Rom la capsuni pt ca au acelasi Background cultural)
-imbatranirea populatiei
-cresterea sperantei de viata (datorita cresterii economice, alimentatiei mai bune, conditiilor mai bune de munca)
- scade natalitatea - tendinta de prelungire a studiilor, tinerii se casatoresc mai tarziu (celibat intarziat), copiii apar tarziu
=>dezechilibru in piramida varstelor:
-creste nr. celor ce trebuie intretinuti =povara in serviciul de asistenta sociala (pensii, asigurari de sanatate) populatie
activa/populatie pensiona
-scade nr. celor ce contribuie
Masuri: - marirea varstei de pensionare
- sistemul Bologna- introducerea cat mai devreme a tinerilor pe piata muncii
- import forta de munca- deschiderea granitelor
=>se schimba modul de viata
-circulatie a modelelor, valorilor =tendinta de uniformizare
-diferente mari intre diferite regiuni ale lumii, rezultate din diferente culturale, religioase, practici de viata, conditii
economice
-toate schimbarile impun un alt ritm de viata in paralel cu amestectul etnic
-multitudine culturala, diversitate rasiala si etnica = lumea e deschisa incrucisarilor
=>-o alta structura a veniturilor publice
-o alta diversitate a serviciilor publice
-furnizarea serviciilor publice nu numai de catre stat, ci si de organizatiile comunitare
Ex Germania postbelica Gastarbeiter-> Turk subcultura (multikult ist tot=multiculturalitatea este moarta)
Ex. Birmigham- max subcontinentul indian, pakistanez, albii sunt minoritari.
Absorbtia datorata casatoriilor mixte, interrasiale.
Cresterea populatiei globale-> criza mediului
Segregare ...pericolul ghetto-izarii
- sociala,
-etnica,
-economica- ex Ferentari, densitate mare a pop, multi membri /gospodarie/curte, putina echipare edilitara, fara centru
cultural, romi, utilitati ilegale
-determina tensiuni sociale culturale
-religioase (ex Oslo, dupa inundatile din 70 deschide granitele pentru pop din Bangladeshau lucrat, locuit, nu s-au casatorit, insa la un moment dat dupa 20 de ani si au dorit o moschee=> discutii de la parcela de
colt => toata intelegerea de pana atunci s-a dus).
-nevoia unor politici de asistenta sociala
-familiile mono-parentale sunt dominante, materne mai des, deoarece tinerii nu sunt responsabili, casatoriile se fac si se
desfac usor=> vulnerabilitate economica => necesare 2 case, 2 masini...
Facultatea de arhitectura Franta82- temele de proiectare pt locuinte pt famili M+T+2 C , insa procentul este < 25%
-varietate mare de agregare sociala- subculturi atomizate ce se intalnesc in spatiul urban
-politici noi de munca numar limitat de ore de lucru pe saptamana =>mai mult timp liber =>necesitatea de programe
specifice
-schimbari in bugetul de timp (clasic 3X8) -cresterea economica nu e suficienta pentru a asigura locuri pentru noua
forta de munca
-somajul devine o problema, datorita ajutorului de somaj
-scaderea numarului de ore de lucru (ex: Franta-7 ore) => =>surplus de
timp liber =>nevoie de dotari de recreere=> ORASUL =MARFA branding urban, imaginea spatiului urban fundamental
Ex Barcelona- calitatea sp public urban, alta structura, alt consum, alte spatii. Orasul isi vinde serviciile sale locuitorilor,
multe optiuni, varietate locuri raspund tuturor cerintelor.
- Starea de sanatate- globalizarea unor boli, dat mobilitatii ex Africa-contaminarea apei + lipsa hranei+ 75% HIV=>
lipsa unei generatii
Cancer-diverse forme, SUA, scad datorita inovatiilor programelor medicale
Alcolism URSS , influentat de economie ( + proasta alimentatie, sinucideri frecvente)=> deteriorarea bagajului genetic
Sinucideri Ungaria
Se estimeaza ca in romania 2030 vor fi 9miliarde populatie.

CRIZA STATULUI INSTARIT, PROVIDENTIAL-wellfare state, atotputernic, atoate datator J.J Rousseau
Rev.1848 modelul de stat national unitar , independent si suveran, modern de drept ( suprematia apartine legii)
Isi asuma responsabilitati fata de cetatean- apararea proprietatii.
Relatia intre STAT si COMUNITATE- cetatean Contract social.
- Obligatii si beneficii
- Responsabilitatea statului fata de cetateni
- Organizare
- Economie nationala
- Servicii publice.
-1945-dupa WWII statele intra in reconstructie economica, statele
- Isi asuma responsabilitati mai mari fata de nivelul de trai al cetatenilor
- Apar programe de locuinte, reconstructia locuintelor
- Efort pentru reconstruirea infrastructurii de transport, aparare, economica etc
- Sisteme de asistenta medicala si sociala (pensii ( SUA sist pensi privat), somaj, ajutor familii monoparentale)
- Se extinde gama de servicii publice ( tehnico edilitare)
Educatie publica gratuita, creste durata invatamantului, universitati de stat
- Apar asigurarile sociale
Servicii tehnico-edilitare
Creste numarul utilitatilor (apa, gaz, canalizare)
Dotari pentru transport apa, energie etc.
Ideea limitarii drepturilor individuale pentru drepturile colectivitatii
- Administratia trebuie sa apere si sa promoveze drepturile cetatenilor
Serviciile publice: cai de acces, iluminare, salubrizare
statul detinea monopolul
-avea repercusiuni asupra costurilor si calitatii serviciilor
- Toate acestea au fost posibile datorita cresterii economice (a progresului tehnologic)
-1972-1973-dupa criza petrolului curba cresterii economice se aplatizeaza, declin
-economiile dezvoltate nu mai vroiau responsabilitatile pe care si le asumasera, economia nu saraceste ci statul
-statul e pus in dificultate
-se constata pierderi enorme
-renuntarea la controlul absolut
=>CRIZA STATULUI INSTARIT
=> optiuni 1deschiderea sectorului serviciilor publice catre sectorul privat (privatizare)ex privatizare UK caile ferate, apoi le
renationalizeaza
piata consumatorilor a crescut astfel ea a devenit interesanta si pentru sectorul privat
( nu au fost bine intretinute)
-sectorul privat are bani si performanta manageriala, se asigura competenta manageriala=> CONCURENTA>CALITATE
-partenerul privat aduce tehnologia (bani+performanta) desi statul controleaza totul, astfel evita reaparitia monopolului
Principii UNIVERSALITATEA DE ACCES- clientul satisfacut de pretul mic, accesibil.
2 -1992 Tratatul de la Maastricht-> U.E acelasi serviciu public costa diferit in locuri diferite (pentru ca este ameliorabil in
masuri diferite)
-o decizie centrala si uniforma are consecinte sociale ineficiente=> nevoia DESCENTRALIZARII serviciilor publice=>
-transferul unor responsabilitati catre o latura inferioara a administratiei
-gestionare mai buna a unui volum limitat de resurse, gestionarea de catre comunitate
Servicii publice- gratuite- educatie, sistem sanatate, infrastructura, strazi, piete, parc, iluminat, asistenta sociala, somaj
- platite- transport public, apa canal, gaz, energie, colectare triere deseuri, ordine publica, telefonie mobila, radio, tv,
utilitati ( apa, caldura, GN, electricitate), tehnicoedilitare ( cai comunicatie- DN, Autostr, CF )
Aceleasi impozite, mai putine servicii ( scapare de raspundere)
Mai multe impozite , mai multe servicii
Politici regionale- o comunitate nu poate sa isi plateasca singura utilitatile
Monopol Natural subventii + monopol de stat- pastreasa serviciile sub autotiratea sa
Politici economice diferentiate in functie de utilizatori
Subventie la sursa/ la destinatie

10

GRADE DE DESCENTRALIZARE IN ADMINISTRATIA PUBLICA -din perspectiva pe care o are statul in rolul serviciului public
A.Statul centralizat
-statut socialist ( ideologie, disp propr private)
-control integral asupra serviciilor ( ce servicii, cine furnizeaza,stabileste pretul, calitatea si standardele de performanta)
- cui
-toata lumea beneficiaza de acelasi serviciu public =>ineficienta economica
-controleaza furnizorii de servicii publice
-garanteaza accesul universal- servicii accesibile- subventie la sursa => risipa, multi beneficiari care nu au nevoie
B. Statul deconcentrat
-control diminuat, pastreaza toate prerogativele anterioare mai putin doua elemente pe care incearca sa le exercite prin institutii
teritoriale ( brate)
a.CINE furnizeaza serviciile publice
-modalitatea tehnica de furnizare a serviciilor publice in
raport cu contextul
b.PRETUL variatie mica, diferenta ce tine de specificul regional, social - control dpdv al calitatii serviciilor publice prefectura
-statul subsidiaza si consumul celor care nu pot plati
-subventia este platita la sursa
C. Statul descentralizat
nr relativ redus de servicii publice lasate( transferate) la discretia autoritatilor teritoriale sau locale
- pot alege sau nu furnizarea lor
-lasa stabilirea furnizorului la latitudinea autoritatilor teritoriale sau locale
-ele stabilesc si pretul intre limitele precizate de stat
-pastreaza inca un numar relativ mare de servicii
-decide ce categorie de cetateni poate avea acces la servicii
-autoritatile decid cine furnizeaza serviciile
-stabileste norme minime de calitate-stabileste criterii
-autoritatile -stabilesc standardele calitative dincolo de cele impuse de stat
-controleaza calitatea serviciilor (poate fi in acelasi timp controlata de stat)
Statul nu mai zice cine si cat (stabileste un pret maximal), imparte ctrl cu aut publice, stab calitatea,
se implica inlocuind subventia la SURSA cu subventia la DESTINATIE
-consecinte ale subventiei la sursa:
-persoana(omul) nu economiseste
-se subventioneaza direct cei ce nu au nevoie
-consecinte ale subventiei la destinatie:
-numai acei cetateni ce se situeaza intr-o clasa de venit beneficiaza de ea
-stimuleaza distribuitorul
-suma totala pt subventii se micsoreaza
D. Statul cu delegare de autoritate , cu transfer mare de responsabilitate (Devolution state)
-statul foarte descentralizat
-isi pastreaza dreptul de a decide asupra unui nr.minim de servicii (in general in domeniul strategic)
-mentine control restrans asupra unui segment de servicii ( in general domenii strategice)
-stabileste standardele minime de performanta+ atributiile de control- liberalizeaza pretul
- nu face subventii, dar prin subventionare indirecta determina autoritatea locala sa creeze programe de subventii si le
sprijina
-are puterea de a determina autoritatea locala de a folosi politica de asistenta ( Danemarca, Anglia)
- control prin sondaj
-autoritatea locala are libertatea de a propune consumatorilor servicii pe care acestia sa le primeasca putand opta pentru lipsa unor
servicii eco
- stabileste cine furnizeaza si costurile serviciilor (uneori cedeaza din controlul asupra pretului)
- stab. si repartizarea subventiilor ( din banii locali (principiul solidaritatii locale) =>sprijin acordat politicilor
locale de subsidii)
- introduce o solidaritate care sa faca o comunitate sa-si doreasca ca toti membrii ei sa traiasca la un anumit nivel
- vizeaza cultura administratiei, -capacitatea institutionala si profesionala
-acest model presupune -o inalta responsabilitate civica si politica
-transparenta deciziilor
-cadru legal privind o economie functionala bazata pe competitie
-comunitati educate si active dpdv social
-autoritati politice dispuse sa se tina seama
Rau pt orase mici lipsite de fonduri, bine pentru orase cu anumit nivel economic cand exista capacitate tehnica, financiara, institutii
SUA stat federal nu si-a asumat responsabilitati
Elvetia pastreaza doar ctrl protectiei mediului, CF, autostrazile, universitatea, posta, apararea.
G.B , Scotia, Irlanda-suveranitate, multi bani pentru parlament ulterior regrete, nu mai aveau nevoie.
Franta legea solidaritatii comunale.
-riscuri: inechitati sociale grave, deturnare de bani publici => recentralizare

11

MANAGEMENT-proces de utilizare a resurselor unei organizatii pt atingerea unui scop prin intermediul a 4 componente -PLANIFICARE
to manage= a administra afacerile pt profit
-ORGANIZARE
a rndi, a gestiona , a antrena
-CONDUCERE
a administra, a conduce
-CONTROL
Managementul este: 1.arta (asemenea urbanismului):-implica creatie, experiment
-subiect oamenii
2.stiinta domeniu bine definit, exclusiv si include: - teorie axiome ( adevaruri incontestabile) teoreme
-experimente care valideaza
Managementul nu are un domeniu exclusiv, deci nu poate fi in totalitate definit ca stiinta.
3.procesul de utilizare a resurselor unei organizatii pentru atingerea unui scop, prin intermediul a patru componente-planificare-org,cond-control.
sistem de fenomene intre care exista cel putin 1 relatie caracteristica si o suita de fenomene logice in timp.
Resurse= umane creativitate esentiale
= materiale- ( terenuri, materie prima
= financiare (caz particular al celor materiale = versatile, folosesc in mai multe scopuri)
= tehnologice (know-how =stiinta de a face; cunostintele necesare pentru gestionarea acestor resurse) - au rol in competitie
In evaluarea strategica resursele se compara (estimeaza) pe CLASE De 3 (scump,mediu,putin) sau de 5 (f.mult,mult,mediu,putin,foarte putin)
La GEVER pt.actiuni > lungi,foarte lungi,medii,scurte,foarte scurte
Organizatia reprezinta un grup de indivizi (sistemul) care urmaresc acelasi scop (relatia caracteristica).
formale (in vederea scopului se constr.in mod formal, isi stabil.reguli)
informale (rel.preexistenta pot si spontane iau nastere odata cu constientizarea scopului)
Sunt trei feluri in raport cu scopul:
1. orientate spre profit: economice-cel mai des intalnite; au dat nastere managementului
2. non-profit (crucea rosie, organizatiile umanitare, unicef, green peace etc): umanitare, asociative, comunitare, ecologiste, religioase,
partide politice( ajung la putere pe baza unei doctrine, model ideologic),reprezentative,profesionale, culturale
-asociatia: realizeaza ceva important pt un scop
-fundatia: pleaca de la ceva, resursa e folosita pentru un anumit scop
-au la baza valori pentru a caror principii lupta
-nu urmaresc in mod esential profitul dar pot fi profitabile orice beneficiu realizat e redirijat spre scopul acesteia
-investitia se intoarce cu alte investitii
-organizatiile din sfera organizatiilor publice au ca scop binele public (nu urmaresc binele membrilor lor, ci al comunitatii pe care o
reprezinta) Comunity Based Organisation ( SUA)
-ele trebuie sa fie si eficace si eficiente
-trebuie sa fie transparente fata de comunitate in felul in care gestioneaza resursele
3. din sfera administratiei publice- reprez interesele unei comunitati, fct pe baza resurselor publice(pt.binele comunitatii pe resursele ei)
- vastitatea activitatilor este mult mai mare
reguli diferite (ex:transparenta), fct bani publici
Organizatiile decurg din: -scop
-mod de operare
-resursele pe care le utilizeaza
Scop= reper final al activitatii de management.
Managementul urban stiinta de a gestiona interesele comunitatii
In managementul urban, organizatia este orasul in intregul sau, cu toate tipurile de resurse:
Materiale: fond material, fond construit si in general spatiul
Timp
Financiare: activitati economice care utilizeza capital, genereaza profit si produse.
Umane: structura demografica, categorii de varsta, sex, nivel de pregatire, tipuri de activitati in care sunt folosite fortele de munca.
Tehnologice
PLANIFICAREA
procesul prin care se stabilesc Obiective , Scopuri
economica, sociala, de mediu, financiara
se definesc actiuni pentru atingerea scopurilor
a patrimoniului, a productiei, a marketing-ului,
se estimeaza +se aloca resurse pt desfs actiunilor
a formarii si utilizarii resurselor umane,
se ordoneaza actiunile in timp
spatiala (teritoriala, urbana, de arhitectura) si aspatiala
se stabilesc responsabilitati privind desfs actiunilor
strategica ( complementara) operationala ( mecanism de implementare a strategiei)
se definesc mecanisme de control
Scopurile definite prin 6 intrebari CEI 6 CE
-ce vreau sa ating, obtin, facem?
definire scopurilor, obiectivelor
-ce fac?
definire directii de actiune
-cu ce resurse?
estimarea tipurilor si cantitatilor de resurse necesare
-cand? timp
ordonarea actiunilor in timp
-cine? responsabilul
stabilirea responsabilului privind desfs actiunilor
-cum? Control
definirea modului prin care act sunt ctrlate si ajustate
Rezultatul planificarii este planul=sistem( ansamblu) de scopuri si actiuni, ordonate in timp.
SPATIALA
1.planificare urbana sau teritoriala e vorba de zone teritoriu =vast
-oras=la o scara mai mica
-2 planuri distincte care tind sa se uneasca
-orasul, asezarea umana, e un element, e in sine un sistem, un element in teritoriu
-orasul in teritoriu: e interesant ce da si ce consuma in teritoriu
-e piesa in teritoriu =>e important schimbul cu teritoriul
2.confuzie dintre planificare urbana si proiectare urbana (urban planing vs.urban design)
-planificare urbana stabilirea scopurilor si actiunilor
gestionarea tuturor tipurilor de resurse (spatiale si aspatiale)
-planificare spatiala=proiectarea urbana se ocupa de spatiu configureaza, creeaza, modifica spatiul si morfologia urbana
-se situeaza intre planificarea urbana si cea de arhitectura
-confuzie intre planul desenat si planul ca suita de actiuni (rezultat al procesului de planificare)
3.planificare de arhitectura relatiile intre spatiu ca produs si gazda a actiunilor, tine seama de planificarea si proiectarea urbana
-elaborarea unui proiect de arhitectura

12

-faza de concept: cum vrem sa fie proiectul

-planificarea realizarii executie.

13

ORGANIZAREA procesul prin care se repartizeaza activitatile (cine?, cum?, cat?) desfasurat in etape:
1.Estimarea tipului si cantitatii de munca, efortului si a timpilor de activitati necesare pentru aplicarea planurilor.
2.Repartizarea pe posturi functionale, in raport cu scopul si tipul de activitati.
3.Constr. relatiilor intre aceste posturi in fct de natura si succesiunea in timp a activitatilor (structura organizatorica- organigrame).
4.Recrutarea+pregatirea de resurse umane => specializarea (=eficienta) si incadrarea pe posturi in structura organizatorica.
eficient=efort mic si rezultat bun (eficienta=raport invers proportional intre efort si efect) eficace=cand isi indeplineste rolul;
se incearca adaptarea/flexibilitate/viteza schimbarea
estimarea actiunilor necesare, structura acestei activitati descompusa in module, ce creeaza o structura organizatoriala ce se naste o
data cu activitatea ce trebuie condusa. Decompunerea in etape.

CONDUCEREA procesul prin care se genereaza comportamente din partea organizatiei pt atingerea scopului.
Conducere reprezentare , putere, autoritate, raspundere, competenta, stabileste limite
A conduce luarea deciziilor, stabilirea regulilor
Exercita presiune, stabileste limite, cere eficientizarea timpului, cere efort, ia decizii, stabileste reguli.
Seful este modelul care trebuie urmat.

CONTROLUL este un proces care: stabileste momentele de control (in functie de plan si timp; nu exista o regula), standardele,
criteriile si nivelele de control (a nivelului de performanta)
monitorizeaza activitatile ( urmarirea +masurarea rezultatelor/confruntarea cu standardele)
constata eventualele abateri
modifica planurile ( obiective, actiuni, resurse) astfel incat sa asigure atingerea scopului
-modului in care se desfasoara activitatea pentru a putea vedea cat de departe suntem pe parcurs si pentru a putea interveni.
-resurselor, actiunilor, riscam eficienta, pentru ca lucrurile sa rezulte conform planificarii.
-eficient (obtinem un rezultat bun prin mijloace minime)
-eficace (obtinem exact rezultatul propus)
-realitatii fata de plan=> ce ar trebui modificat in plan pt a aduce realitatea sprea ob.
-stabilirea standardelor -etape cand se fac controale
-masor realitatea si compar datele din realitate cu standardele
-stabilirea masurilor ca sa pot sa readuc pe curs evolutia faptelor
Motivatie- posibile deraieri
-obiectivitate
-economie
-avantaj ( competitie)

Estimarea- modalitatilor
-instrumentelor
-standardelor-parametrilor
-costurilor

Atitudine -stabilirea standardelor/instrumentelor/momentelor de control =mecanism, structuri institutionalizare, nivel performanta

-planuri de rezerva-gandite inainte-pt eventualele deraieri
-monitorizare/urmarirea corectitudinii aplicarii planului
optimizare -compararea realitatii cu planurile
-descoperirea timpurie a decalajelor
-identificarea cauzelor-celor implicati CE CINE
-gasirea/gruparea elementelor favorabile/nefavorabile
-stopare a procesului/cautare de soluti
-incercare contracarare a influentei negative
-adaptare a planurilor/redefinire scop( in cel mai rau caz)=> pierdere timp
-asumarea riscului
-imaginarea situatiei unde dorim sa se intample actiunea
AUDIT-califica/examineaza mediul intern/extern al unei organizatii pt a gasi calitati/competente distinctive.

14

PLANIFICARE STRATEGICA- ansamblul deciziilor si alocarii de resurse in cadrul unei organizatii in vederea realizarii misiunii si
atingerea obiectivelor pe termen lung (toate deciziile si aocarea resurselor) Planificarea pleaca de la un SCOP.
-caracter general ( de unicat)/ specific (personalizata in raport cu tipul organizatiei, deci este unica, nu poate fi copiata identic
( moment, organizatie, circumstante)
-nedetaliat, holistic ( ansamblu), predictiv, feedback ( nu e liniar), real, coerent, clar ( riscul de anu fi realizate), ierarhic, evaluabil.
-proces care se ocupa de organizatie (oras) in ansamblul sau, pe termen mediu sau lung
- stabileste etape, stadii de timp
-estimeaza in mare tipurile si cantitatile de resurse necesare
-stabileste mecanisme institutionale (tipuri de structuri organizatorice capabile sa asigure desfasurarea intregilor actiuni)
-defineste modalitati de control
-scop mai vag formulat, caracter general, tinta mai indepartata, clara dar nu foarte precisa
- creeaza un MODEL - evaluabila si exprimata in scris
- este un act voluntar, rezultanta unei decizii de vointa
-stabileste directii majore de actiune, teluri, obiective strategice=GOAL
-categorii si cantitati , alocari de resurse ce trebuie utilizate in atingerea scopurilor
- modalitatea institutionala sau organizationala ( structuri )
-identifica- modalitati de control in procesul de implementare a strategiei
-scopurile ( obiective strategice)
-directii de actiune ( nu actiuni)
-tipuri si cantitati de resurse
-nu e masurabila in detalii
Termen mediu oras 5-10-15 ani teritoriu 10-15-20 Termen lung oras 30-40 ani
Teritoriu >20 ani
Scop: mai vag formulat, tinta mai indepartata, clara dar nu foarte precisa, generale
Obiectiv : mai mici ( limitate) vizeaza o perd mai scurta ( medie) de timp, foarte clar.
Componente : relatii de consecutivitate, nu de tip liniar (exista foarte multe relatii de conexiune inversa), ci circular, spiralat , ascendenta (ia
amploare), retea directionala (ne intoarcem mereu sa vedem ce s-a schimbat)
dinamic
general-organizational, analiza interna pt intreaga organizatie
1. CUNOASTEREA MEDIULUI variabil
profesiune= Audit
financar-contabil, resurse umane, tehnologic, patrimoniu
Cunoasterea situatiei existente
competitiv
pe compartimentele managementului, etape proces productie
cererea- puterea de cumparare oferta- prod. +calitatea angajatilor
1.a MEDIUL INTERN - detectarea Factori (elemente, agenti-apa, presiune, temp) conditii (rezultatul interactiunii factorilor, ploaie, inghet)
- punctelor tari, calitatilor = Strenghts -competentelor distinctive -calitati rare -calitati speciale (pt ca sunt in exces)
S
- punctelor slabe, slabiciunilor =Weaknesses (ex: lipsa de resurse)
W
1.b.MEDIUL EXTERN-detectarea factorilor care influenteaza desfasurarea actiunilor (pt un oras paliere lume, continent, regiune, tara, zonaetc)
-oportunitati =Opportunities (premise favorabile atingerii scopului) -identificarea actorilor urbani -oameni=factori de mediu
O
nu se refera la potentialitate ci la ceva concret
-actiunile lor=conditii de mediu
-amenintari =Threats (factori si conditii care, fiind surse ale schimbarii, pun in pericol atingerea scopului de catre organizatie)
T
=riscuri ale mediului extern-impiedica atingerea scopului
-elaborarea analizei SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats)
-nu inlocuieste alte analize, inglobeaza elem. ale acestora, se face in raport cu scopul
-este analiza integratoare, multicriteriala (nu este exacta, obiectiva)
-integreaza factori si subiecte din diferite domenii
-nu e bazata pe cantarire, ci pe evaluarea relatiilor dintre componente
-MI si ME sunt dinamice => analiza e valabila doar pentru putin timp
-vine din mediul exterior al economiei orientate spre profit
-sfarsitul analizei reprezinta formularea diagnosticului=sinteza rezultatelor
-descrierea starii interioare in contextul starii exterioare
-identificarea cauzelor si descrierea evolutiilor posibile in lipsa interventiei
(cuprinde scenariul in cazul neinterventiei=scenariul if not)
-evidentierea proceselor ce au loc (deci e dinamica)
-este un text sintetic format din fraze si propozitii
-pentru a ajunge la misiune trebuie formulate mijloacele
Relatii spatiale ( contur oras)
aspatiale- legislatia naturala ( nu se decide la nivelul orasului, tine de mediul extern)
1.c.DIAGNOSTIC: ( boala cauza simptom) prezinta problema principala a unei organizatii
in raport cu Me si Mi si Scop pentru evidentierea cauzelor principale
-descrierea sintetica a starii prezente + interpretarea ei
-pentru interventie trebuie fizata tinta
-scopul e reprezentat de o situatie de fapt care nu trebuie sa fie ideala, trebuie sa tina seama de diagnostic.
- pentru a ajunge la misiune trebuie formulate mijloacele
2.MISIUNEA descrierea scopului, cai principale de actiune (raportate la resurse si timp,
daca nu am T si R, ma intorc in SWOT)
*reorientare strategica:alegerea unei alte cai spre viziune
pentru a ajunge de la diagnostic D la viziune V
-indica prin ce acele cai de actiune sunt cele mai potrivite pt diagnostic
-atribuirea unui sistem de obiective strategice.
-demonstreaza valorificarea resurselor
-permite intelegerea modului in care se constata progresul catre viziune
-trebuie sa fie clara, accesibil formulata (vizeaza claritatea misiunii)
specifica organizatiei-sa redea unicitatea ei
cuprinda elemente de interes pt cit mai multe dintre persoanele tinta
fie motivanta, mobilizatoare sa atinga viziunea prin interventii de restructurare,renovare,reutilizare,reabilitare,restaurare

15

3.VIZIUNEA- descrierea starii tinta,insusiri, atribute, definirea asteptarilor

-pornind din A vrem sa aj in timpul T cu resursele R folosind diagnosticul D
-se relationeaza cu diagnosticul si trebuie sa fie specifica unei organizatii
-este oarecum vaga, nedetaliata, text sintetic
-riscul nerealismului ( trebuie sa fie realiste, realizabile, tangibile, mai putin indrazneata)
4. FORMULAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE teluri, scopuri, formarea unui SISTEM DE OBIECTIVE STRATEGICE
Obiectiv strategic, <= planificarea pleaca de la scop si resurse =stare, rezultat, definite prin adjective subordonate cu rol atributiv, nu actiune.
-finale (componente ale viziunii)
-de parcurs, de etapa (marcheaza sfarsitul unei etape catre viziune)
-atingerea unui obiectiv ajuta la indeplinirea urmatorului
-se formuleaza individual si se judeca in ansamblu
-obiectivele strategice formeaza un sistem pentru ca sunt relationate:
-corelate/intercorelare necesita mai multe resurse si mai mult timp, dar se adapteaza mai repede in raport cu ME
-ordonate (se necesita o regula in raport cu un criteriu=>relatie de ordine)
-coordonate (raportate unele fata de celelalte, nu fata de ceva exterior)
-ierarhizate-caz particular de ordonare (intervine criteriul de marime, cantitate sau calitate)=aranjare prin compar.
-dependente (exista un criteriu, o regula la care se raporteaza si de care depind toate)
-interdependenta-depind intre ele (moare unul, sufera celalalt)
-conditionare-dependenta foarte puternica (elementele depind si sunt influentate)
-interconditionare-interdependenta puternica (fiecare element depinde vital de celelalte)=>sistemul obiectivelor are o structura f. puternica si rigida
-coroborate-elementele se conditioneaza si se srpijina (un obiectiv ajuta la atingerea celorlalte)=>eficienta maxima
-sinergia: efectul intregului e mai mare decat suma efectelor partilor
-cu cat mai multe relatii de coroborare, cu atat structura e mai tare, mai rigida
-o structura rigida nu se poate adapta la solicitari externe (e eficienta, dar putin adaptabila)
-relatiile intre obiectivele strategice trebuie sa fie cat mai puternice, dar sa tina cont de ME
-daca ME previzibil =>fac un mediu mai tare
-daca ME imprevizibil =>fac un mediu mai sensibil
-o structura mai putin rigida, flexibila se bazeaza pe mai multe resurse e mai adaptabila
-mediile si diagnosticul raman neschimbate
-in dezvoltarea unui sistem de obiective -sistemul trebuie sa fie realizabil in raport cu resursele si timpul (judicioasa folosire)
-devotament maxim fata de viziune, pt ca ea reprezinta scopul final
-elementele trebuie sa fie :-coerente, exprimabile in scris
-realiste, tangibile
-clare (pt a face diferenta intre obiectivele de parcurs si cele de final)
-plasabile in timp (termene precise)
-evaluabile (pentru a vedea progresul)
-ierarhizate descoperirea obiectivelor prioritare
-dupa tipul de relatie
-dupa scop
-dupa cost etc.
-adaptabile, flexibile (pt ME este dinamic si MI modificabil)
-acceptate in orice organizatie (daca nu, nu se mobilizeaza resursele=>nerealiz.)
5. LUAREA OPTIUNILOR STRATEGICE
Plan alcatuit din repartizarea de resurse /obiective/actiuni, influentat de stilul deciziei, managerial ( experienta) de om ul care hotaraste.
Agresiv ( nu renunta la viziune< risc fata de ME, strange relatiile, posibil castig)
Prudent (echilibru mareste MI)
Temator ( revedere sistem obiective, reasigura resurse)
Fiecarui obiectiv (sist. ob) i se asociaza o directie de actiune ( sist.de dir.de actiune)maj/min.
In cazul unei structuri flexibile, pot ramane fara resurse si fara timp
-reevaluarea sistemului
-restructurarea sistemului si a relatiilor intre obiective
=>-nasterea unui alt sistem de obiective strategice -optimizarea sistemului existent
astfel
incat sa fie OK in raport cu viziunea, cu resursele si cu timpul
6.FORMAREA STRATEGIEI- plan ce nu poate fi copiat -structura strategiei se poate
1. sistemelor de obiective strategice (de relatii/directii act)
2.resurse/timp/sisteme de indivizi
- o strategie e un plan , produs al planificarii strategice.
- se face pe termen lung sau mediu
Strategia=asocierea dintre un sistem de obiective strategice si un sistem de directii de actiune
-structura strategiei=relationarea dintre cele doua sisteme
-dupa stabilirea obiectivului, se stabileste pentru fiecare obiectiv in parte o directie
-sistem de obiective=>sistem de directii (relatie de corespondenta)
-o directie de actiune este un ansamblu de actiuni ce - se conditioneaza unele pe altele
- se succed
-clasificarea directiilor de actiune dupa
- utilizeaza acelasi gen de resurse
1. nr.de ob la care duce (duc la un ob.sau la mai multe ob.)
2. costul in resurse (mai scumpe sau mai ieftine)
3. durata de actiune (mai scurta sau mai lunga )
4. importanta directiei de actiune (mai imp.sau mai putin imp.)
5. consumul de resurse (financiare si tehnologice)
-directiile de actiune poate avea asupra unui obiectiv un aport major - un aport minor
-fiecare obiectiv strategic are o directie de actiune majora
-stabilirea unei directii pentru foarte multe obiective nu este indicata-daca esueaza, compromite prea multe obiective
-e grav cand existe obiective fara directii principale de actiune catre ele
-nu exista strategie ideala, ci doar una optima

16

-construirea strategiei proces in care se identifica directia de actiune ce contribuie la atingerea obiectivelor
-se bazeaza pe intelegerea si structurarea relatiilor dintre sistemul de obiective si cel de directii de actiune
-se estimeaza si aloca resurse
-se ordoneaza actiunile in timp
-se structureaza etapele de interventie
-se stabilesc responsabilitatile privind desfasurarea actiunilor
asocierea mai multor actiuni in aceeasi directie in vederea economisirii timpului sau a tipului de resurse pe care le folosesc
-asociere -prin consecutivitate sau dependenta
-functie de -tipul de resurse dominante
-tipul de actiune efectuata
-responsabilitate
-pasul 1: formarea unui sistem de directii de actiuni
-pasul 2: relationarea sist de actiuni cu sist de obiective =formarea structurii strategiei
-mai multe directii ale aceleiasi actiuni=mai multe obiective vizate=optiuni ale strategiei
-pasul 3:-identificarea directiilor principale si a celor secundare
=>ierarhizarea directiilor de actiune contributie esentiala/secundara a acestora
--stabilirea unei directii pentru foarte multe obiective nu este indicata-daca esueaza,
compromite prea multe obiective
-daca un obiectiv depinde de foarte multe directii determinante: e important si totusi vulnerabil-se recomanda diviziunea
7.FORMULAREA PLANURILOR OPERATIONALE
-planurile operationale se fac in timpul planificarii operationale
-strategia e sintetizata de misiune-ea se aplica prin politici ce contin programe (realizate din proiecte)
-planuri operationale -refolosibile politici, metode, proceduri, reguli de unica folosinta (unicat) programe, proiecte
8.MONITORIZAREA, CONTROLUL, ADAPTAREA PLANURILOR preconditie pt reusita planului si a strategiei
Graficul de implementare a strategiei
-strategia se bazeaza pe intelegerea si structurarea relatiilor intre obiective si directii de actiune
-cand? cu ce tipuri si cantitati de resurse? cine? (ce structura organizatorica?)
actiuni f. importante
actiuni importante
actiuni fragmentate
B=actiuni conditionat
2-5 =mult mai multe actiuni desfasurate
-perioada de varf: marim organizatia
-il putem extinde in 3-6 =>timp pentru implementarea strategiei (pt a
exista acea perioada de vf)
-puncte critice pentru control =>proces de monitorizare mai
controlat-angajez forte suplimentare =>pierd resurse
Monitorizarea implementarii si adaptarea planurilor
-monitorizarea- pentru decalarea cat mai timpurie a diferentelor dintre realitate si plan
-stabileste mecanismele de control si eventuala adaptare a planurilor
-stabileste etape, standarde
-masoara realitatea
-urmarirea implementarii strategiei, compararea cu standardele si definirea situatiilor critice
-pentru ca ratarea unei etape duce la pierdere de resurse si de timp
-mecanisme de control :
-proceduri
-metode
-ansamblul alcatuit din structura institutionala si metodele pe care le foloseste pentru control
-aceste mecanisme trebuie trebuie sa fie necostisitoare, acoperitoare si flexibile (pentru a putea fi adaptate mai multor situatii)
Controlul este un proces care presupune
1. stabilirea momentelor de control (in functie de plan si timp; nu exista o regula)
2. stabilirea standardelor, criteriilor si nivelelor de control (a nivelului de performanta)
3. monitorizarea activitatilor
4. masurarea rezultatelor si confruntarea lor cu standardele
5. constatarea eventualelor abateri
6. modificarea planurilor astfel incat sa asigure atingerea scopului
Controlam modul in care se desfasoara activitatea pentru a putea vedea cat de departe suntem pe parcurs si pentru a putea interveni.
Controlam resursele, actiunile, riscam eficienta, pentru ca lucrurile sa rezulte conform planificarii.
Controlul trebuie sa fie -eficient (obtinem un rezultat bun prin mijloace minime)
-eficace (obtinem exact rezultatul propus)
-la punerea in practica, genereaza reactiile spontane-moment de control
-standard
-controlul costa=>trebuie sa ne gandim la cum se va desfasura controlul=>monitorizarea implementarilor
-trebuie sa ne gandim din timpul planificarii strategice la ce metoda aplicam -o alegem pe cea mai responsabila, prin indicatori si indici

indicatori=marimi ce caracterizeaza o stare (ex: puritatea, calitatea aer)

-indici =raport intre doua marimi
-parametri exemplificati, cuantificabili cu care
-stabilesc masura in care un proces e incununat de succes
-se defineste o stare, ne ajuta pentru a defini obiectivul
-standardele de control=valorile indicilor catre care tindem
-se poate constata un progres
-ex: nr masini/1000 locuitori, nr copaci/cap locuitor
-marimi caracteristice
-toate acestea+metodele de control permit estimarea costurilor si alocarea resurselor
-putem detecta momentele sensibile, critice, praguri, puncte in care ne putem intepeni=momente cu grad mai mare de risc
-compromiterea scopului depinde de atingerea maximului de performanta , orice schimbare in mediul extern
-in identificarea acestor momente vom incerca sa diminuam riscul
-trebuie refacuta analiza mediului exterior pt aceste momente pentru ca sunt sanse sa apara momente neprevazute
=>pentru a nu risca prabusirea procesului trebuie sa elaborez un plan B =planuri alternative ajuta la economisirea resurselor si a timpului
insa elaborarea acestor planuri costa =>nu elaborez prea multe =>trebuie sa aleg din planul strategiei acele momente care sunt mai sensibile
-scopul nu este pus in pericol de aceste planuri alternative

17

PLANIFICAREA OPERATIONALA
Caracter: rutina, detaliat, exact, amanuntit, clar, precis, refolosibil- nu mai sunt specifice
-abordare fragmentara -se ocupa doar de parti ale ansamblului
-stabileste obiective exacte, precis plasate in timp, cuantificabile
-actiuni precise, detaliate cu durata limitata
-cuantifica exact resursele pentru orice actiune
-plaseaza exact in timp inceputul si sfarsitul
-responsabilitati precise la nivel de individ sau grup
-stabileste exact termene, momente si standarde de control
-tine seama de mai putini factori si conditii pentru ca e fragmentara ( schematica) =>poate fi copiata, reluata
-planificarea operationala urmeaza planificarea strategica si urmareste punerea in practica a strategiei
-planificarea operationala fara planificarea strategica- posibil dar- risca sa fie ineficienta -se pot consuma resursele si e posibil sa nu se atinga scopul
-planificarea strategica fara cea operationala se poate, dar fara cea operationala nu se poate pune in practica
-ele sunt complementare, in relatie de coroborare (se conditioneaza reciproc si se ajuta)
=>SINERGIA efectul sumei mai mare decat suma efectelor (a+b)> (a) + (b)-daca lipseste una, lipseste sinergia, deci nu mai exista eficienta
Se ocupa cu activitatea de zi cu zi a organizatiei, este elaborata pe termen mediu/scurt.
Stabileste: nr redus de actiuni ( nu directii de actiuni), obiective operationale evaluabile, precise, masurabile
alocarea precisa a resurselor pt fiecare actiune in parte
responsabilitati precise ( posturi functionale)
Identificarea celor 6 C- Ce trebuie facut?
Obiective
- De ce trebuie facut?
Relatii obiective si scop
- Cu ce trebuie facut?
Resurse in detaliu
- Cine face?
Responsabili
- Cand ?
- Cum?
Puncte de control, etape si standarde
Termen mediu si scurt
Scop precis formulat, tinta mai apropiata, claritate si exactitate
Obiectiv cat e unul in parte, perioade scurte, medii

Componente Reutilizabile
A.POLITICI in management ansamblu obiective si actiuni cu finalitate (urm1/ mai multe obiective)pe care organizatile le fol in sit recurente.
-politica -are legatura cu societatea si cu modul ei de functionare
-e o cale: duce in general la -modul in care o societate e organizata
-modul in care un grup uman e ierarhizat si functioneaza
=>de aici apar doctrinele politice (politics)= model, reprezentare a societatii -e o strategie bazata pe ideologie, motivata de partile politice
-la nivel national
-teritorial
-local
-pe care administratia sau alti actori publici le adopta in beneficiul comunitatii.
-reprezinta trecerea de la strategie la plan operational si e cel mai vast din aceste planuri operationale
-sunt cele mai utilizate planuri operationale, cele mai apropiate de strategie ( caracter general nedetaliat) careia ii servesc pentru implementare
- ele pot fi generale, nu sunt detaliate=>pot fi reutilizate planuri operationale refolosibile =>ele trebuie sa fie flexibile
-descriere: principiu + descriere detaliata
- termen mediu si lung (singurele planuri operationale care se pot elabora pe term lung)
-ample-numar mare de obiective
-cele mai cuprinzatoare ca nr de actiuni
-strategiile au nevoie de coerenta -relatii stranse intre obiective si actiuni
-sunt cu atat mai importante cu cat politicile sunt mai vaste
-pot fi:-pentru o organizatie=organizationale
-politici pt tipurile de resurse utilizate (cele mai obisnuite in cadrul unei organizatii)
Resurse materiale -Politica funciara- se ocupa de modul in care sunt detinute/cicula/utilizate terenurile in oras
- tratare echitabila de catre proprietari-imaginea urbana-cerinte functionale-tipuri de activitate
- proprietatea publica- apartine comunitatii umane-parc, strazi la nivel national, judetean, local
- privata apartine persoanei fizice/juridice (recunoscute legal) nivel stat, judet, municipiu, comuna
-mixta
-terenurile- epuizabile/reciclate- vazute ca marfa, densificarea cresterea urbana=> acaparare terenuri, reciclare
terenuri, teren mai ieftin, reguli mai lejere, pretul terenurilor creste- pericol excluderea locuirii
- Politica de constructiiResurse financiare -Politici financiare ( credite , plati)
Resurse umane
- Politici pregatirea locului de munca
-Politici concediu de odihna, bonificatii, calificari , salariale, pt femeile insarcinate, etc
Resurse tehnologice-Politici privind tehnologia ( achizitii tehnologice)
-Politici de patrimoniu
-Politici ale orasului
-Politici de marketing
- Politici de mediu
-o organizatie isi organizeaza politicile in functie de resursele pe care le are-incearca sa creasca productivitatea, eficienta exploatarii resurselor, sa
raspunda asemanator situatiilor asemanatoare -cu cat o organizatie creste, cu atat politica este mai precisa -pentru un produs=politici pt diverse faze
de elaborare a prod ( pol. cercetarea pietei, pol. proiectarea produsului, pol executie prod, pol desfacere produs
marketing, fabricatie
-politici in organizarea spatiala: gestioneaza spatiul urban ca resursa
-Politici funciare (ale teritoriului)
-Politici de proiectare
-Politici de achizitii, aprovizionare
-Politici de marketing etc
-politici publice politici pe care administratia publica le elaboreaza si le aplica in cadrul unei colectivitati pt binele comunitatii
politici sociale
politici de mediu,
politica economica ( dezvoltarea locala)
politici de aparare,
politici culturale,
politici de siguranta si ordine publica,

18

politici de informare etc.

-asamblajul de politici permite foarte multa creativitate

-principalele modalitati de raspuns la problemele orasului
-adesea legate de ciclul electoral
-nationale
-cuprind un nr mare de obiective
-teritoriale
-admit sub-politici
-ale orasului,locale: princip metode la care recurge managementul urban
-integrate ( teritoriale) toate problemele intr-o zona anume, pt zona centrala, pt intrarile in oras, pt marile cartiere de locuinte colective, fata de
zonele de recreere, fata de expansiunea urbana
-sectoriale- subiect specializat la nivelulintregului oras ( salubritate, iluminat, aprovizionare apa)
Politici de locuire,
public ,circulatii,mobilitatea
Politici asistenta sociala,
Politici de trafic ,
Politici educatia publica,
Politici recalificarea fortei de munca,
Politici de canalizare,
Politici privind sanatatea,
Politici fiscale,
Politici privind transportul
Politici calitatea mediului,
Politici bugetare
-implica serviciile publice- puse la dispozitie de catre comunitate gratuit -universal
-cu plata - cu adresa precisa
-pleaca de la valorile si principiile pe care societatea le accepta si le urmareste
-reflecta interesele politice publice pt ca sunt instrumente de punere in practica a doctrinelor
-educatie publica
-servicii pt saraci
-transport public
-asigurarea sanatatii publice
-servicii tehnico-edilitare
-investitii
-ajutor de somaj
-servicii de ordine publica
-furnizare servicii
-sistem de pensii
-salubritate
Politicile urbane -reprezinta modul in care orasul raspunde la probleme
-politici = ansamblu de actiuni care raspund unei situatii ce se repeta
-politici :nationale, teritoriale, locale
-concomitent cu centralizarea-cresterea nivelului de politici care se ocupa de oras
-problemele orasului trebuie rezolvate la nivel local =subsidiaritate (solutia problemei trebuie decisa la un nivel cat mai apropiat de
locul unde apare problema)
-la nivel supranational politicile se axeaza pe calitatea spatiului urban
-atractivitatea economica a orasului
-politicile urbane trebuie sa fie consecinta unei strategii ce pot fi implementata prin seturi diferite de politici
trebuie sa fie suficient de generale pentru a permite limbaje diferite ale politicilor
-doua tipuri sectoriale-se ocupa de o problema, de o anumita zona -ex: politica de mediu, de locuire, de trafic, de transport public
-integrate se ocupa de un domeniu-asociaza programe din sectoare diferite-pot fi la scara teritoriala
-tin de un obiectiv care prin natura lui e integrat -ex: politica de dezvoltare economica locala, politica pentru zona centrala
A.Trad :1.funciare urmaresc dezvoltarea terenului prin urmatoarele aspecte:
-economice-financiare: taxe
-urbanistic: dezvoltare, integrare
-sociale:protejarea proprietatii private
-mediu
2.locuire are ca subpolitica politica de locuinte
-se refera la rolul acestei activitati in oras
-cuprinde locuire si servicii (publice, sociale, cresa, gradinita,..)
-este o politica complexa deoarece ocupa cea mai mare suprafata a unui oras si 1/3 din timpul locuitorilor
3.in domeniul infrastructurilor
-politica de transport si circulatie: are ca subpolitica politica de transport public
-politici de aprovizionare cu apa, energie, etc
4.in domeniul serviciilor sociale -bazate, de regula, pe parteneriat public-privat > statul pastreaza responsabilitati imp in edu si sanatate
- B.Noi :1.de dezvoltare locala- valorificarea factorilor locali imp pt activitatea economica: terenuri, retele, forta munca calificata, calitatea vietii
2.de marketing urban orasul se vinde sau isi vinde averea si chiar politicile
-foarte importante sunt imaginea urbana si calitatea managementului
-politica ce vizeaza calitatea spatiului public sau de indentitate culturala
-politica ce priveste imaginea urbana (sau de identitate urbana)
3.de mediu urban diversitate biologica, calitatea aer-sol, padurea urbana
- politici privind spatiile plantate (zone de agrement/sport)
4.de planificare urbana procesul de planificare este facut deschis participativ
-aceste politici sunt utile daca sunt corect asamblate si daca sunt urmarite d.p.d.v. strategic (efect de sinergie)
5.financiar fiscal locala e un instrument pentru celelalte politici
- se tinde spre un model integrat al politicilor ce vizeaza
-lucruri spatiale
-strategii ce integreaza elementele spatiale cu cele nonspatiale
-economie, resurse locale
-planul local de investitii tine cont de
1.importanta constructiilor in dezvoltarea urbana
2.locul investitiilor in domeniul financiar
-tine cont de prioritatile strategice
-planul local de investitii e rezultatul unor negocieri
Consecinte:- situarea vulnerabila a arhitectului supus -presiunii sectorului privat -unor abordari normative (urbanismul)
- noul rol al urbanistului -are responsabilitati care -nu se rezuma la gasirea unor rezolvari tehnice corecte
-implica capacitati de educare, negociere si asumarea interesului public
SCHIMBARILE IN POLITICILE URBANE
- planificare strategica - Baltimore70-80 prima data, - in Europa abia in anii 80 Barcelona a preluat modelul dezvoltarii strategice
- anterior au mai fost abordari dar la nivel teritorial SUA (50) proiecte hidroenergetice foarte mari(baraje, lacuri acumulare - Tennesse River)
- datorita restructurarii economice orasele sunt nevoite sa isi gandeasca dezvoltarea in ansamblu
- politicile publice au devenit mai importante odata cu dezvoltarea strategica pentru ca au incetat sa fie reactive in mod individual si a aparut nevoia
integrarii lor intr-o strategie.(ex.activitatea de constructii si utilizarea solului)

19

- preocupare deosebita pentru mediul natural prin intelegerea relatiilor multiple cu acesta; planificarea devine mai importanta iar prin intarirea
politicului apare si factorul social
SUA : nivelul social e mai reticient integrat mai degraba ca urmare a activismului social in special la nivelul comunitatii (ex.grup social, ec, etnic,
rasial, etc) >> problemele de planificare tin seama de acest factor
Europa :statul este cel care construieste sau nu lasa sa se distruga puntile catre comunitate.Si datorita existentei unei disparitati (lipsa de legaturalipsa de coeziune) sociale > comuniatatea se agrega la nivelul organizatiilor non guvernamentale, mai putin putin sensibile la locul din oras si care
apara interesele unor categorii sociale.

dupa 1990 apare dezvoltarea durabila ce devine omniprezenta

in SUA apare noul urbanism >> apropiere de Europa dar cu un caracter ce tinde mai mult spre economie >> intoarcerea la comunitate, rolul
spatiului public, rolul arhitecturii, extinderea calitatii vietii in exterior, mixaj functional => reteta (favorita in raport cu revitalizarea urbana)
Revitalizarea ct urbane are mai multa amploare in Europa desi primul proiect de revitalizare urbana e in Boston (deschiderea orasului catre apa).
Tarile in curs de dezvoltare : (asia, america de sud, africa) au alte probleme,cele mai grave in tarile ce adopta o combinatie intre modelul american
si cel european
Probleme de: crestere, locuire, transport, segregare spatiala foarte puternica
Africa > saracie, crestere, servicii minimale, sanatate publica.Aceste probleme sunt agravate de epidemii si conflicte.
Iau nastere parteneriatele public-privat in dezvoltarea de proiecte si programe publice urbane.
Modele pe care politicile publice le pun in practica:
1.Modelul normativ autoritatea publica stabileste regula cu care detine si controlul; este un sistem avantajos daca fondurile sunt publice
2.Modelul incitativ favorizeaza si incurajeaza dezvoltarea urbana prin facilitati (derogari de la regula fiscala sau de urbanism) >> autoritatea lasa
sectorul privat sa-si asume un rol in dezvoltare si-l momeste
3.Modelul partenerial autoritatea construieste o relatie complexa cu sectorul privat si negociaza cu acesta regulile dupa care se face dezvoltarea.
- se cauta situatii de dublu castig (win win)
4.Modelul proactiv autoritatea fie valorifica bunuri (in special teren sau infrastructura) de care dispune ca urmare a proceselor de schimbari
urbane (ca urmare a restructurarilor economice) fie valorifica existenta unor programe clare cu finantare partial sau total publica in anumite sectoare
(invatamant, locuire)
- autoritatea isi alege partenerii si face proiecte pe care le ofera pietii. Pot exista mai multi parteneri.
5.Modelul proiectelor semnal (fanion) autoritatea proiecteaza sau sprijina proiecte care au vizibilitate foarte mare si care pot genera atractivitate
deci dezvoltare urbana.Proiectle nu sunt singulare ci sunt incluse in politici de dezvoltare si sunt nucleul (nucleele) unei strategii (ex.muzeu
Guggenheim Bilbao [F.Gehry], opera din Sidney - proiect dupa care aceasta metoda a si devenit cunoscuta)
B. Metodele- limitate, ca principiu, adaptabile, vagi, generale, sunt sintetizate- termen scurt sau mediu-plan mai mic de detaliere

C. Procedurile- urmareste un singur obiectiv/1 sg directie de actiune, focalizat, descrierea pas cu pas, amanuntit, exact
-deschidere mai ingusta decat politicile, utilizarea unor actiuni dovedite deja benefice
-refolosibile, pentru ca urmaresc acelasi rezultat (respectarea procedurii=obtinerea rezultatului)
-sunt mai restranse decat politicile si respectate de acestea
-metodele + procedurile se ocupa de un spatiu obiectiv
-vizeaza descrierea sintetica a procesului si descrierea detaliata pas cu pas
D. Regulile-constrang, limiteaza un comportament - dicteaza un anumit comportament in anumita situatie.
-nu pot fi incalcate fara consecinte, enunturi- planuri
-cele mai des folosite dar si cele mai simple (de multe ori nici nu capata sensul de plan)
- valoarea lor sta in reutilizarea lor -refolosibile ( peste tot)din doua cauze: -generale (nedetaliate) se potrivesc in situatii similare=>sunt copiabile
-detaliate se refera la o sit care dep de putini parametri =>are recurenta mai mare
-ajuta la cresterea eficientei si la utilizarea mai judicioasa a timpului
-abundenta utilizarii lor in strategie e periculoasa pt ca duce la pierderea unor oportunitati sau nevalorificarea unor calitati
Componente unicate -unicat din doua motive:
a) se ocupa de un domeniu restrans si de o situatie concreta
b) elementele, factorii si conditiile ce determina un program si/sau un proiect nu pot fi reduse, simplificate
-intre ele exista o relatie foarte stransa
-o politica se aplica prin programe si proiecte (un plan refolosibil se aplica prin unicat)
-o politica are nevoie pentru aplicare de cel putin 2 programe
A. Programele-foarte dependente de context=>nerefolosibile , -au o perioada mai scurta si medii
-in cadrul programelor, resursele disponibile si timpul sunt elemente critice
-ceea ce asigura succesul unui program corecta succesiune a actiunilor
-numar restans de obiectiv, 1 singur de regula, rar mai multe
-actiunile lor pot fi etapizate, -pot fi alcatuite in functie de resurse
-doua tipuri principale :-specializate (sectoriale, monodirectionale)
-integrate
-detalierea si adecvarea la context sunt UNICE, ADECVARE SITUATIONALA
mult mai detaliate ca politicile=au menirea de a raspunde unei anumite situati in anumit moment
-cel mai utilizat program=programul de utilizare a resurselor financiare buget

B. Proiectele-urmaresc un singur obiectiv,perioada scurta, are un subiect si poate fi integrat ,solutiile unei singure probleme printr-o sg actiune
-cele mai detaliate planuri operationale,specific, irepetabile solutia unica la un anumit loc, nu se copiaza.
-depind in cea mai mare masura de moment si de loc (de conditii particulare)
-proiecte complexe ex. Constructii multifunctionale/monofunctionale
-relatia program-proiect-ex: arhitectura
-programul de arhitectura = tipul de cladire care adaposteste o anumita
-proiectul de arhitectura se realizeaza pentru un anumit loc si moment
activitate/ansamblu de functiuni -specializate:spitale/ integrate: mall-uri -e aplicarea programului intr-o anumita perioada
-strategia=detalierea misiunii -se aplica prin intermediul politicilor cuprind programe si sunt alcatuite din proiecte
-ex: SUA -viziunea=suprematie mondiala -strategii:politice, ctrl resurse, militare, economice, tehnologic-stiintifice, propaganda (informationala)
-politici nat domenii care vizeaza spatiul cosmic NASA(program: Appolo- lansarea unui satelit
proiecte: 11...18, au nevoie de strategie.)

20

BARCELONA-in anii 1800 se solicita elaborarea unui plan pentru dezvoltarea Barcelonei -planificata, desi nu pare (datorita comunitatii umane)
-planul elaborat de Il Defonso Cerda 1853-1854 pt 160 ani inca sunt parcele goale (competitie )
-apare calea ferata care leaga Barcelona cu teritoriul Frantei (ulterior, apare Estacio de Franca)
-Cerda propune un grid, o structura de tip retea cu cateva trasee importante => usor de legat sistemul circulatiei
-unele preiau situatia existenta: Diagonal
-exista cateva directii privilegiate peste care se suprapune gridul ordoneaza si inconjoara structurile mai vechi
-umplerea unui canal care aducea navele in oras =>Rambla (promenada)
-caile de comunicatii si intersectiile sunt ordonate dupa noul sistem
-reteta s-a dovedit a fi foarte buna, intrucat functioneaza si azi, fiind desavarsita (prin construirea Forumului peste centrala)
-planul structureaza cresterea Barcelonei si stimuleaza dezvoltarea urbana
-Barcelona repune in discutie strategia de dezvoltare urbana
-incearca sa elaboreze un process de planificare
-profita de reputatia sa de oras istoric (pe plan modern, ortogonal) si de cea de oras artistic
-are nevoie de o lovitura de imagine- politica imagine cultura /sport>aplica pt gazduirea Jocurilor Olimpice din 1992 (500 columb-strategie turism)
-JO pot fi vazute ca subiectul/obiectivul planului =>JO sunt subiectul unui program de urbanism
-presupun infrastructura de transport si gazduire
-arene sportive, cazare pentru sportive si oficiali
-infrastructura de televiziune si transmisii
-desfasurarea programului are loc departe de centru, unde un teren mare e alocat satului olimpic
-JO pot fi private, din punct de vedere al orasului, ca elemente ale strategiei de dezvoltare a orasului
-se decide ca toate elementele care compun JO vor fi construite in oras, disparate, mai multe locatii, gandit pt viitor
-impactul asupra dezvoltarii cartierului/orasului va contribui la dezvoltarea si emanciparea cartierului respectiv
-olimpiada=etapa in dezvoltarea orasului=>planificare strategica-procesul de planificare din aprilie 1988 pana in martie 1990
-s-a inteles ca nu numai prezentarea evenimentelor sportive e importanta
-prezentarea arhitecturala e foarte importanta de asemenea=>standarde ridicate in proiectare
-2 turnuri de comunicatii, situate pe 2 locuri care domina Barcelona landmark -Calatrava -Foster
-se creeaza pe faleza un nou port (devine port de plecare, gandit ca un proiect complex)
-zona e favorizata pentru pietoni
-port de agrement
-se realizeaza centrul de comunitate si agreement =nucleul a ceea ce se intampla in zona
-in continuarea Ramblei
-in vecinatatea garii franceze-caile ferate sunt ingropate=>triaj pt satul olimpic (ulterior devine spatiu universitar)
-renovarea cladirilor importante de arhitectura veche
-Barceloneta=cartier locuinte pt muncitorii sezonieri -se amelioreaza spatiile publice din jur -amenajarea unei plaje curate, restaurante, din exterior
-conversie a spatiului-se extind spatiile comerciale, apar multe restaurant
-proiect de ameliorare la fiecare nod mare: parcaj mare
camere urbane lumina, parcele demolate
-teren de sport (dupa JO revin comunitatii)
-spatiu public: piata, parc
-se genereaza nuclee care duc la sporirea vecinatatii
-Barcelona gazduieste forumul mondial de cultura
-activitatile industriale sunt expediate dincolo de Montjuic
-Barcelona face din cultura o a doua marca a orasului=>devine una din marile destinatii culturale europene
-o noua strategie: intre 1989 si 2000
-scopul general-consolidarea Barcelonei ca metropola
-mentinerea echilibrului
-promovarea unei imagini urbane
-3 linii strategice de actionare construirea Barcelonei ca unul din centrele lidere ale zonei
-imbunatatirea calitatii mediului social -promovarea
serviciilor de afaceri si industrie
Acupuntura urbanaCe aleg sa nu fac, pt ca nu am timp
Principii in oras :.orice investitie olimpica trebuie sa:
1. aiba un post uz urban
2. creasca calitatea vietii
- parc de cartier
- spatii de parcere
- calitatea deosebita a arhitecturii (Gaudi)
- arta (Dali, Miro,Domingo)
- firma de arh.si urb.Mortorel&

C O N C E P T U L

S T R A T E G I C

B U C U R E S T I

2 0 3 5

Intr-o lume globala, caracterizata de noi structuri de relationare, de dinamism accentuat, de tensiuni
si reforme, competitia urbana este un element cardinal atat pentru dezvoltarea economica cat si
pentru durabilitate, calitatea vietii, echilibru social sau al mediului.
Incepand din deceniul al optulea al secolului trecut, planificarea strategica si-a facut triumfal
Baltimore si Barcelona sunt pionierii pe continentul american si pe cel european) trecerea din
domeniul corporatiilor in arena publica a planificarii urbane si teritoriale
Nu este posibila definirea unei strategii tip;conditiile externe si interne, dinamica precum si
modul de urmarire in practica a unei strategii sunt foarte diferite de la caz la caz, dupa cum si
comportarea in timp a unui oras poate determina nevoia de revizuire/adaptare a unei strategii nu
neaparat cu
periodicitate fixa. Strategia unui oras este deci indiscutabil unica, pentru un context si o perioada
anume, iar modelele, ghidurile, metodele si tehnicile de planificare strategica se concentreaza mai
curand pe structura si structurarea (procesul de elaborare a) strategiei;
Strategia defineste un amplu si complex proces de interventie in oras, dar este, la randul sau,
rezultatul unui planificat proces de elaborare. Calitatea strategiei este indisolubil legata de calitatea
procesului de elaborare: deschis, incluziv, adaptat.
Existena unei strategii de dezvoltare a municipiului Bucureti n context teritorial, regional,
naional i european reprezint o necesitate ce deriva,
Necesitatea elaborarii unei strategii de dezvoltare integrata a Bucurestilor pe termen scurt, mediu si
lung, articulata la nivelul regiunii pe care o domina, deriva in primul rand:
1.din triplul statut detinut de municipiul Bucuresti: cea mai mare Aglomeratie Urbana a Romaniei
(rang zero in Reeaua naional de localiti si relatii structurale cu localitatile invecinate, 10% din
populaia Romniei n inima Aglomeraiei), de oras-capitala europeana si cel de metropola de
importanta europeana
2.din starea actuala de fapt ce se manifesta in teritoriu:
lipsa de viziune in dezvoltare la scara teritoriala,
conectivitate redusa cu teritoriul national si international a Capitalei Romaniei,
nevoia de a spori accesibilitatea inspre si dinspre metropola,
lipsa participarii si a cooperarii pe proiecte/programe locale de dezvoltare intre diversele entitati
administrativ teritoriale si altele.
Problema este insa mult complicata de faptul ca aglomeratia urbana Bucuresti acopera
un teritoriu ale carui limite nu coincid cu hotarele stabilite prin lege ale nici unei unitati
administrativ teritoriale de baza sau judetene si nici cu cele ale regiunii 8 de dezvoltare. Mai
mult, aceasta Aglomeratie nu are un statut administrativ, iar limitele ei sunt definite ca parte a
fundamentarii PUG-ului din 1999 si trebuie, in prezent, tinut seama de dezvoltarea municipiului si a
zonei sale de influenta in ultimii 11 ani.
Au fost astfel elaborate 13 rapoarte de expertiza, privind:
(a) Dimensiunea teritoriala a dezvoltarii Bucurestiului modelare matematica
(b) Macropeisajul si peisajul urban al periferiilor
(c) Orasul productiv aspecte econmice si demografice
(d) Elemente privind competitivitatea
(e) Evolutia urbanistica 1830-2000
(f) Locuirea in Bucuresti
(g) Infrastructura de transport si mobilitatea
(h) Infrastructura tehnico-edilitara
(i) Spatiul public, calitatea vietii si peisajul urban ca resursa fragila
(j) Calitatea mediului

(k) Gestionarea resurselor de apa

(l) Guvernare locala
(m)Finante publice

Context teritorial- global.european national

Uniunea European a jucat n ultimii 25 ani un rol semnificativ n modelarea politicilor de dezvoltare
spaial, att n cadrul statelor membre ct i al celor n curs de aderare. Conferina European a
Minitrilor pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT, 1983) n cadrul Consiliului Europei, a adoptat Carta
de la Torremolinos care definete obiectivele amenajrii teritoriului ca fiind:
dezvoltarea echilibrat a regiunilor;
ameliorarea calitii vieii;
gestiunea cadrului natural i a resurselor;
utilizarea raional a spaiului.
Carta precizeaz c punerea n practic a acestor obiective presupune o coordonare intersectorial
i o cooperare ntre diverse nivele de decizie(locale, regionale, naionale, europene),ca i participarea
populaiei. Conferina Informal a Minitrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene
a adoptat Perspectiva Dezvoltrii Spaiului European (ESDP), la Potsdam, n mai 1999. ESDP
este expresia voinei statelor membre ale UE i ale Comisiei Europene, susinut de Parlamentul
European, Comitetul Regiunilor i Comitetul Economic i Social, de a promova o mai bun percepie
a dimensiunii spaiale a politicilor europene i de a acorda importan mai mare conceptelor spaiale
n cadrul acestor politici.Scopul ESDP este de a contribui la dezvoltarea echilibrat i durabil a
teritoriului UE, acordndu-se o atenie sporit politicilor de dezvoltare spaial a teritoriilor din afar
granielor actuale sau viitoare ale statelor membre, inclusiv rile mediteraneene, ale Africii de Nord i
Orientul Mijlociu. Conferina European a Minitrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT,
2000) a adoptat la Hanovra documentul intitulat Principii directoare pentru dezvoltarea
teritorial durabil a continentului european care are rol determinant pentru orientarea politicilor
respective n Europa.
Documentul introduce urmtoarele principii ale politicilor de amenajare durabil a teritoriului:
Promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socio-economic echilibrat i ameliorarea
competitivitii
Promovarea aciunilor de dezvoltare angrenate de funciunile urbane i de mbuntirea relaiilor
rural-urban
Promovarea condiiilor mai echilibrate de accesibilitate
Dezvoltarea accesului la informaii i cunotine
Reducerea prejudiciilor provocate mediului
Valorificarea i protecia resurselor i patrimoniului natural
Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare
Dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranei
Promovarea turismului calitativ i durabil
Limitarea preventiv a efectelor catastrofelor naturale Statele membre (15) au adoptat urmtoarele
categorii de teritorii i de obiective i opiuni politice pentru dezvoltarea spaial a Europei:
(1) zone metropolitane
(2) zone urbane policentrice (cu densiti ridicate i sczute)
(3) zone rurale urbanizate (rural accesibil)
(4) zone rurale (rural inaccesibil)
(5) zone periferice.

Principalele implicatii metodologice probabile ale particularitatii situatiei spatiale

a Romaniei (cu implicatii si in abordarea dezvoltarii municipiului Bucuresti), sunt:

- statutul de urban sau rural este invechit si nu are un suport conceptual comparabil cu
cel din tarile UE,fiind tributar sistemului economiei centralizate, care a desfiintat
notiunea de comuna suburbana si nu a asezat diferentierea urban- rural pe baze
structurale.
- Evolutia urbanizarii, impune o viziune de policentricitate in retea cu conditia ca
vectorii sa primeasca incarcatura localitatilor urbane provenite din localitati rurale, pana
in 2025.
- Aparitia la nivel intr- regional a tinuturilor pe criterii complexe (economice, sociodemografice, geo- mirfologice si culturale) - Concluziile privind nivelul de policentricitate
al tarii noastre, nu tine cont de unele aspecte spatiale
De asemenea, intarzierea conturarii conceptiei strategice de dezvoltare spatiala a
Romaniei face ca aceasta sa fie perceputa diferit in diferite documente si studii
Europene. Principalele concluzii ale acestor studii sunt:
- Romania se afla pe o axa majora europeana est- vest ( harta)
- Romania nu conteaza in sistemul liniilor de forta
- Romania se situeaza pe axa nord- sud Baltic- Danubiana
- Romania este in afara ariei de interes
- Romania este ocolita de relatiilor estvest
In concluzie, pentru asumarea rolului de releu regional al Romaniei si cresterea
conectivitatii teritoriale in conditiile in care in studiile ESPON rolul coridoarelor IV
si VII este redus, este necesar ca municipiul Bucuresti in primul rand sa isi asume
rolul de metropola si releu regional si sa fie considerat un motor al dezvoltarii
intregului teritoriu national.
Totodata aceasta abordare, trebuie sa ia in considerare reducerea tendintei de
polarizare a polului principal, prin asigurarea unei structuri teritoriale bazata pe
policentricitate.
Aceste noi abordari ale evolutiei spatiale ale teritoriului european, influenteaza
decisiv modul de abordare a dezvoltarii strategice a municipiului, fiind necesara
asigurarea atingerii unor obiective de importanta strategica europeana si
nationala.