Strategia de Dezvoltare Durabila A Municipiului Ramnicu Valcea 2008 2013 PDF

Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea
G-ral Praporgescu nr 14
tel: +40-250-73.60.81 • fax: +40-250-73.60.81
http://www.primariavl.ro/
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA

A MUNICIPIULUI RAMNICU VALCEA
2008-2013
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

REZUMATUL LUCRARII
Prezenta Strategie stabileste obiectivele concrete pentru trecerea, într-un interval de timp
rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata înalta, propulsat de
interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre îmbunatatirea continua a calitatii vietii
oamenilor si a relatiilor dintre ei si armonizarea cu mediul natural.
Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în
ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate
administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse
preţioase.
Experienţa internaţională a aratat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai
bine atunci cînd fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.
Procesul de planificare strategică a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a
comunităţii pe o perioadă de 5 ani.
Etapele metodologice principale ale procesului de planificare strategica au fost următoarele:
realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii,
analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic.
Principiile care au stat la baza procesului de planificare strategica au fost asigurarea
validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea
demersului.
Planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea la nivelul administraţiei publice a unui
management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile
apărute în beneficiul comunităţii.
În completarea obiectivelor ce deriva din strategia locala, planurile si programele locale de
dezvoltare, strategia stabileste directiile principale de actiune pentru însusirea si aplicarea
principiilor dezvoltarii durabile în perioada imediat urmatoare:
Ø Corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale, cu

potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului natural;
Ø Modernizarea a sistemelor de educatie si formare profesionala si de sanatate publica,
tinând seama de evolutiile demografice nefavorabile si de impactul acestora asupra pietei
muncii;
Ø Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic si ecologic,
în deciziile investitionale din fonduri publice pe local si stimularea unor asemenea decizii
din partea capitalului privat; introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienta în toate
activitatile de productie sau servicii;
Ø Necesitatea identificarii unor surse suplimentare de finantare, în conditii de sustenabilitate,
pentru realizarea unor proiecte si programe de anvergura, în special în domeniile
infrastructurii, energiei, protectiei mediului, sigurantei alimentare, educatiei, sanatatii si
serviciilor sociale;
Ø Protectia si punerea în valoare a patrimoniului cultural si natural local; racordarea la
normele si standardele europene privind calitatea vietii sa fie însotita de revitalizarea în
modernitate a unor moduri de vietuire traditionale;
Ø Elaborarea unor studii de piata reale privind necesitatea fortei de munca si gradul de
calificare.

Metodologia lucrarii
Pornind de la obiectivul principal - îmbunătăţirea durabilă a capacităţii administraţiei

publice din România se face prin realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi proces ale
managementului ciclului de politici publice s-a purces la intocmirea prezentei.
Obiectivul specific este de a dezvolta capacitatea de formulare a politicilor publice,
capacitatea de a realiza o mai bună reglementare şi planificare strategică, precum şi aceea de a
dezvolta parteneriatele inter-instituţionale.
Se recunoaşte contribuţia importantă pe care o mai bună reglementare o poate avea în
îmbunătăţirea cadrului de politici şi strategii, ceea ce ar trebui să ducă la o îmbunătăţire directă în
performanţa administrativă. În acelaşi timp, se vor urmări şi aspecte legate de planificarea
strategică vizând îmbunătăţirea coerenţei politicilor la nivel instituţional şi a reformelor privind
managementul cheltuielilor publice prin alocarea fondurilor bugetare pe bază de performanţă
(bugetare pe programe).
Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabila a Municipiului Ramnicu Valcea într-o forma
revizuita este rezultatul obligatiei autoritatilor locale dar si a obligatiilor asumate de România, în
calitate de stat membru al Uniunii Europene, conform obiectivelor convenite la nivel comunitar si
prescriptiilor metodologice ale Comisiei Europene.
Lucrarea reprezinta un proiect comun al mai multor institutii din cadrul municipiului
Ramnicu Valcea si anume: Institutia Prefectului Valcea, Consiliul Judetean Valcea, Agentia pentru
Protectia a Mediului Valcea, Autoritatea pentru Sanatate Publica Valcea, Casa Judeteana de Pensii
Valcea, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca Valcea, Directia Finantelor Publice
Valcea, Directia Judeteana de Statistica Valcea , Inspectoratul Teritorial de Munca Valcea, Casa
Judeteana de Sanatate Valcea, Registrul Comertului Valcea, Camera de Comert si Industrie Valcea,
Directia Judeteana pentru Tineret Valcea, Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu
Valcea, Politia Municipiului Rm Valcea precum si reprezentanti ai societatilor private din
municipiu ce desfasoara activitati din structura edilitara -alimentare apa si canalizare, sistemul
termoenergetic, managementul deseurilor- si retelei stradale si de transport, dupa cum urmeaza:
S.C. ACVARIM S.A., S.C. URBAN S.A., CET GOVORA, S.C. ETA S.A.
Metodologia realizarii acestei strategii de dezvoltare durabila se bazeaza pe un principiu
cheie, esential, in elaborarea oricarei politici locale si de luare a deciziei la nivelul comunitatii
locale: abordarea participatica a partilor implicate.
Motivul care sta la baza alegerii acestei metodologii este atingerea unui raport maxim intre
resursele implicate si realizarea obiectivelor propuse.
Activitatile nu se limiteaza numai la metode traditionale, ci se pune accentul pe metodele de
lucru eficiente si active. Se folosesc instrumente de analiza esentiale cum ar fi Analiza SWOT si
procesul de identificare a obiectivelor si a directiilor de dezvoltare si a Planului de actiuni.
Focalizarea se face pe comunicare si interrelationare, astfel incat participantii sa aiba ocazia
reflectiei asupra diferitelor informatii, atitudini, prezumtii.
De asemenea in cadrul procesului de elaborare a strategiei sunt folosite documentele
strategice de programare de nivel european, national, regional si judetean.
Ca nivel de implicare al comunitatii, metodologia propusa a fost aleasa astfel incat sa se
parcurga drumul oprim de la „constientizare” la „asumare”.
Pentru derularea lucrarii au fost create structuri organizatorice, la baza lor fiind incheierea
Actului de Constituire a Comitetului local de coordonare, a Grupurilor de lucru si a Biroului
Agendei Locale 21.
 Comitetul local de coordonare, principalul for deliberativ al procesului de actualizare a

Strategiei, cuprinzând reprezentantii împuterniciti ai principalelor institutii locale, precum si ai
organizatiei societatii civile.

Consiliul s-a întrunit în sesiuni lunare pentru a discuta versiunile succesive ale actualizarii lucrarii,
pe tot parcursul elaborarii acestuia. Observatiile, sugestiile si recomandarile formulate în cadrul
sedintelor Consiliului, au fost luate în considerare în cadrul lucrarilor Biroului Agenda Locala 21 si
încorporate în versiunea finala a proiectului de Strategie.
 Biroul Agenda Locala 21, ca si un grup de redactare a Strategiei, format din specialisti cu
competente profesionale recunoscute, a elaborat cadrul conceptual, tinandu-se cont de noile
reglemenatri aparute, sumarul tematic si versiunile succesive ale Strategie de Dezvoltare Durabila
în vederea prezentarii spre dezbatere Comitetului local de coordonare. Acesta a analizat
comentariile rezultate din deliberarile si consultarile publice, precum si contributiile scrise primite
din partea diferitelor institutii, asociatii, grupuri sau persoane interesate si le-a integrat în versiunea
finala a proiectului de text.
 Grupurile de lucru s-au constituit la nivelul institutiilor implicate in actualizarea Strategiei prin
reprezentantii acestora pentru furnizarea informatiilor necesare procesului de elaborare si
actualizare a strategiei. Datele folosite în versiunea finala Strategiei au fost verificate si actualizate
pe parcurs cu sprijinul Comitetului local de coordonare.
Adresele de contact ale persoanelor responsabile cu actualizarea Startegiei, reprezentanti al
Biroului Agenda Locala 21, pentru colectarea eventualelor contributii scrise au fost aduse la
cunostinta publicului prin intermediul mijloacelor de informare ( www.primariavl.ro ).

Capitolul 1
CADRUL CONCEPTUAL
Conceptul de dezvoltare durabila (sustenabila) s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai

multor decenii, în cadrul unor dezbateri stiintifice aprofundate pe plan international si a capatat
valente politice precise în contextul globalizarii.
În istoria recenta, prima semnalare a faptului ca evolutiile economice si sociale ale statelor
lumii si ale omenirii în ansamblu nu mai pot fi separate de consecintele activitatii umane asupra
cadrului natural s-a facut în raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat Limitele cresterii
(Raportul Meadows). Documentul sintetiza datele privind evolutia a cinci parametri (cresterea
populatiei, impactul industrializarii, efectele poluarii, productia de alimente si tendintele de
epuizare a resurselor naturale), sugerând concluzia ca modelul de dezvoltare practicat în acea
perioada nu poate fi sustinut pe termen lung.
Problematica raporturilor dintre om si mediul natural a intrat în preocuparile comunitatii
internationale inca de la prima Conferinta a ONU asupra Mediului (Stockholm, 1972) si s-a
concretizat în lucrarile Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, instituite în 1985. Raportul
acestei Comisii, prezentat în 1987 de G. H. Bruntdland si intitulat Viitorul nostru comun a oferit
prima definitie acceptata a dezvoltarii durabile ca fiind „o dezvoltare care satisface nevoile
generatiei actuale fara a compromite sansele viitoarelor generatii de a-si satisface propriile nevoi”.
Conceptul de dezvoltare durabila reprezinta rezultatul unei abordari integrate a factorilor
politici si decizionali în care protectia mediului si cresterea economica pe termen lung sunt
considerate complementare si reciproc dependente.
De la acest punct, problemele complexe ale dezvoltarii durabile au capatat o dimensiune
politica globala, fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferinta Mondiala pentru Mediu si
Dezvoltare Durabila de la Rio de Janeiro (1992), la Sesiunea Speciala a Adunarii Generale ONU si
adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) si la Conferinta Mondiala pentru Dezvoltare Durabila de
la Johannesburg (2002). S-au conturat astfel programe concrete de actiune la nivel global si local
(Agenda 21 Locala) .
În cadrul acestui proces au fost adoptate o seama de conventii internationale care stabilesc
obligatii precise din partea statelor si termene stricte de implementare privind schimbarile
climatice, conservarea biodiversitatii, protejarea fondului forestier si zonelor umede, limitarea
folosirii anumitor produse chimice, accesul la informatii privind starea mediului si altele, care
contureaza un spatiu juridic international pentru aplicarea în practica a preceptelor dezvoltarii
durabile.
Conceptul de dezvoltare durabila are ca premisa constatarea ca civilizatia umana este un
subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie si energie din cadrul acesteia, de
stabilitatea si capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaboreaza pe aceasta baza,
urmaresc restabilirea si mentinerea unui echilibru rational, pe termen lung, între dezvoltarea
economica si integritatea mediului natural în forme întelese si acceptate de societate.
1.1. Nivele europene atinse în contextul dezvoltării strategice durabile a

municipiului.
In acceptie generala, dezvoltarea durabila este definita ca fiind dezvoltarea care satisface
nevoile actualei generatii fara a priva generatiile viitoare de posibilitatea de a le satisface pe ale
lor. Sau cu alte cuvinte dezvoltarea durabila inseamna ameliorarea calitatii vietii respectand
capacitatea ecosistemelor de a sustine aceasta viata.
Asa dupa cum se poate observa, conceptul in sine de dezvoltare durabila depaseste cu mult pe
acela de protectie a mediului, intrucat ia in considerare nu numai salubritatea si integritatea
5

mediului natural pentru nevoi imediate, ci pe termen lung. De aceea este mai nimerit sa definim
dezvoltarea durabila ca fiind acea dezvoltare care ofera servicii economice, sociale si ambientale
de baza tuturor locuitorilor unei comunitati fara sa compromita viabilitatea sistemelor naturale,
sociale si economice, ce depind de furnizarea acestor servicii.
Incepand cu acest an, statele membre au inceput, mai mult sau mai putin, sa incorporeze in
strategiile si politica lor, obiectivele dezvoltarii durabile si sa puna in practica principii si concepte
noi cum sunt : integrarea, cooperarea, subsidiaritatea sau sinergismul.
Astfel :
§ Integrarea – este un demers al comunitatii care ia in considerare politicile, planurile si
programele atat pe orizontala, cat si pe verticala, respectiv integreaza factorii timp si spatiu,
integreaza valori si comportamente, tinand cont de nevoile individului si capacitatea institutionala
de a le satisface ;
§ Cooperarea – un demers ce recunoaste interdependenta tuturor partilor componente ale unui
sistem, respectiv egalitatea accesului la resurse, promovarea consensului in luarea deciziilor, lucrul
in echipa etc ;
§ Subsidiaritatea – rezida in faptul ca deciziile trebuie luate si actiunile executate la nivelul cel
mai potrivit posibil, la nivelul la care problemele locale sunt cel mai bine intelese si rezolvate, in
acord cu competentele si resursele de care se dispune ;
§ Sinergismul – inseamna sa se creeze un ansamblu care, in integralitatea sa, este superior
calitativ sumei partilor sale componente, cu alte cuvinte sa se adopte o viziune strategica ciclica, in
spirala, mai degraba decat liniara ;
Nu exista o metoda globala unica pentru atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile. Punerea
in aplicare a instrumentelor necesare obliga comunitatile locale sa adopte metode noi de gestionare
si administrare a teritoriului. Cheia succesului o reprezinta integrarea dintre diferitele nivele
ierarhice de putere (integrarea verticala) si toti actorii implicati in procesul de decizie (integrare
orizontala). Modalitatea prin care se obtine aceasta integrare ramane insa, la latitudinea fiecarei
comunitati, acestea avand posibilitatea sa aleaga, functie de resurse si dorintele membrilor ei.
Constientizarea problemelor cu care se confrunta comunitatea, atat de catre factorii de decizie,
cat si de catre cetateni va accelera gasirea solutiilor optime necesare atingerii obiectivelor
dezvoltarii durabile. Orice proces de elaborare a strategiilor si planurilor de actiune trebuie sa fie
supus consultarii tuturor categoriilor sociale, pentru a avea siguranta ca odata adoptate ele vor fi
puse in practica, pentru ca reprezinta expresia vointei majoritatii membrilor comunitatii. Acest
lucru se poate realiza mrin : sensibilizarea si educarea oamenilor, prin consultarea si atragerea
participarii lor la realizarea masurilor, prin crearea de parteneriate si prin masurarea, supravegherea,
evaluarea si declararea progreselor inregistrate pe calea dezvoltarii durabile.
1.2. Masurile pentru indeplinirea obiectivelor dezvoltarii durabile adoptate de

România
În perioada 1997-1999 a fost elaborata pentru prima data, cu asistenta din partea
Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD), o Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila,
care a fost definitivata în urma unui numar mare de contributii asamblate într-un cadru larg
participativ si adoptata ca document oficial al Guvernului României. Desi impactul acestui
document asupra politicilor publice la nivel national a fost relativ restrâns, el a oferit cadrul
conceptual si metodologia de consultare a factorilor interesati pentru implementarea cu succes a
programului Agenda Locala 21 într-un numar de circa 40 municipalitati si judete, printre ele
numarandu-se si municipiul Ramnicu Valcea.
Tratatul de Aderare România – Uniunea Europeana, semnat la 25 aprilie 2005
angajamentele concrete ale României de transpunere în practica a întregului acquis comunitar ce
prevad unele decalari ale termenelor de implementare ale unor obligatii de mediu (pâna în 2015

pentru instalatiile industriale cu grad ridicat de poluare, 2016 pentru depozitele municipale de
deseuri, 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de colectare si tratare a apelor uzate).
Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) reprezinta documentul de planificare
strategica si programare financiara multianuala care orienteaza si stimuleaza dezvoltarea economica
si sociala a tarii în concordanta cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Planul
stabileste drept obiectiv global reducerea cât mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-
economica dintre România si celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia
Europeana la 25 iunie 2007, stabileste prioritatile de interventie ale Instrumentelor Structurale ale
UE (Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune) în
cadrul politicii de coeziune economica, sociala si face legatura între prioritatile Planului National
de Dezvoltare 2007-2013 si cele ale UE: Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea
2007-2013 si Strategia Lisabona revizuita.
CSNR prezinta situatia socio-economica a României la momentul aderarii, analiza punctelor
tari si slabe, oportunitatilor si amenintarilor (SWOT), viziunea strategica si sinteza Programelor
Operationale Sectoriale (POS) si Programului Operational Regional (POR) ce urmeaza a fi
implementate în cadrul obiectivului de convergenta.
Strategia de Dezvoltare Regionala (2007-2013) Sud-Vest Oltenia stabileste prioritatile de
dezvoltare la nivel de regiune ce sunt corelate cu cele la nivel national pentru atingerea obiectivului
de coeziune economica si sociala de catre Romania in calitate de stat membru al UE.
Romania beneficiaza de acesul la fondurile ce finanteaza Politica de Coeziune (eligibilitatea
de regiune pentru obiectivul „Convergenta” si „Cooperare teritoriala Europeana”- cu 3 componente
transfrontaliera, transnationala si interregionala) si Politica Agricola si Politica Comuna de Pescuit.
CNSR face legatura intre prioritatile nationale si prioritatile la nivel european si Liniile
directoare integrate la nivel de UE pentru crestere economica si locuri de munca (2005-2008).
Instrumentele de management sunt: POS Mediu, Transport, Cresterea Competitivitatii Economice,
Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacitatii Administrative, pentru Asistenta Tehnica,
Programului Operational Regional (POR). Cadrul formularii Strategiei de dezvoltare regionala
(2007-2013) este implicarea partenerilor institutionali si socio-economici.
In acest context se dezvolta conceptul dezvoltarii durabile la nivel local.
1.3. Ce inseamna dezvoltare locala?

1) Imbunatatirea nivelului de trai;
2) Protectia mediului;
3) Asigurarea serviciilor publice pentru a imbunatatii calitatea vietii;
4) Cresterea nivelului educatiei si culturii;
5) Asigurarea coeziunii sociale;
6) Dezvoltarea investitiilor cu respectarea normelor de protectie a mediului.
Exista o atitudine pozitiva a conceptului dezvoltarea locala dar si negativa, cea a
sindromului turismului si al parteneriatelor. Acest lucru se explica prin atitudinea comunitatii locale
fata de parteneriatul public-privat pentru ca acestea le pot considera intimidante(parteneriatelor
strategice locale cu structura cvasipublica ce au stilul autoritatii publice locale).
Aceasta atitudine se poate transcrie in imbunatatirea unui proces sau sistem (PDCA-Plan, Do,
Check, Act).
• Generarea de detinere colectiva a unei intelegeri de parteneriat intre liderii omologi din
organizatiile partenere;
• Modelarea de roluri, sublinierea importantei muncii in comun, respectarea diversitatii,
modelarea colaborarii;
• Reprezentarea- preluarea aspectelor parteneriatelor locale strategice de catre organizatiile
detinatoare si asigurarea ca ceilalti raspund si indeplinesc asteptarile organizatiei;
capacitatea actorilor locali de a initia si gestiona procese de dezvoltare participativa
7

• Existenta parteneriatelor strategice se stabileste agenda, coordonatele activitatii, se lucreaza
cu parteneriate strategice locale pentru a lua decizii, se asigura ca toti factorii interesati isi
exprima punctele de vedere.
Este necesara o viziune de ansamblu nu numai pentru dezvoltarea si modernizarea retelelor de
infrastructura (strazi, retele apa, canal), ci si pentru preocuparea catre energiile regenerabile.
Regenararea energiei vigoreaza viata regiunilor intregi si aduc profit. Exista un optimism, iar
pe de alta parte dar si problema cine va putea sa valorifice aceasta ocazie. Obstacolele sunt:
birocratia, slaba informare si efortul pentru imbunatatirea situatiei acuale.
Pentru aceasta este necesara imbunatatirea unui Plan strategic pentru autoritatea publica
locala simplu si practic. Sunt necesare cinci puncte de baza pe care este necesar sa le parcurgem
pentru a fi creata o baza si o siguranta:
1) Informatia si documentarea;
2) Pregatirea proiectelor;
3) Finantarea si cofinantarea proiectelor;
4) Imbunatatirea capacitatii administrative;
5) Problema implicarii resurselor umane precum si a colectivitatii in sensul ca daca mergem
singuri trebuie sa platim mult mai mult. Este benefica varianta parteneriatelor (public-public,
public-privat).
Principiul ce sta la baza parcurgerii acestor puncte este ca nimic nu se rezolva automat, iar
solutiile nu sunt magice pentru a putea fi rezolvat de pe o zi pe alta. Un plan strategic simplu are la
baza Strategia regiunii, judetului, avand in vedere ca o regiune influenteaza o alta regiune.( De
exemplu: nu are sens ca pe un teren ca pe un teren fertil sa credem ca vom schimba destinatia si sa
facem turism.) Drept urmare solutiile pentru rezolvarea acestor probleme sunt: pregatirea de
strategii; antrenamentul si experienta in pregatirea proiectelor.
Strategia astfel elaborata nu poate fi de performanta de pe o zi pe alta. Este necesara o
permanenta atentie pentru imbunatatirea ei si obtinerea rezultatelor exprimate si implicite.
Capitolul 2
EVALUAREA SISTEMULUI SOCIO-ECONOMIC EXISTENT
2.1. Capital natural
Resursele naturale se impart in doua categorii : resurse biotice si resurse abiotice. Ele
grupeaza flora, fauna, aerul solul, apa, zacamintele minerale, materiile regenerabile si
neregenerabile, precum si anumite forme de energie. Interactiunea elementelor biotice si abiotice in
prezenta diverselor forme de energie contribuie la geneza climatului, un alt factor important pentru
intretinerea vietii.
Pentru a gestiona durabil aceste resurse, comunitatea urbana trebuie sa adopte practici care
sa conduca la diminuarea consumului de resurse naturale (prin utilizare rationala si randamente de
productie mai mari), a productiei de deseuri (prin reutilizarea sau reciclarea lor ori de cate ori este
posibil), sa elimine poluarea aerului, solului si apelor (prin stabilirea de norme de emisie stricte), sa
mareasca suprafata zonelor verzi si sa promoveze diversitatea biologica in teritoriul administrat.
Referitor la energie, comunitatile urbane trebuie sa adopte masuri de economisire, atat in ceea ce
priveste capacitatile productive, cat si in ceea ce priveste distributia si consumul diverselor tipuri
sau forme de energie.

2.1.1. Aşezarea
Valcea se afla printre judetele fruntase din regiunea Sud- Vest Oltenia care are o populatie
cu pondere mare in mediul rural, de aprox 55%.
Municipiul Râmnicu Vâlcea, capitala judeţului Vâlcea , este situat în zona de nord a
Olteniei, la poalele Carpaţilor Meridionali, de-a lungul râului Olt, unul din principalele cursuri de
apă ale României şi în marginea unei artere de circulaţie de mare importanţă pentru întreaga ţară.
Aflat în centrul unei zone de staţiuni balneo-climaterice renumite – Călimăneşti, Băile Olăneşti,
Băile Govora – Râmnicu Vâlcea numără, la această dată, aproximativ 111.980 de locuitori, în
majoritate de etnie română. După cel de al doilea război mondial, prezenţa zăcămintelor de sare de
la Ocnele Mari, şi abundenţa materialului lemnos din pădurile zonei de munte, fac posibilă apariţia
primelor întreprinderi industriale (Uzina de Sodă si Combinatul de Prelucrarea Lemnului), pe
structura cărora se grefeaza în anii următori economia oraşului.
Dezvoltarea industrială a atras dupa ea modificări semnificative in structura populaţiei,
precum şi în menţinerea cutumelor de muncă si viaţă tradiţionale, oraşul Râmnicu Vâlcea devenind
centrul urban pe care-l cunoaştem astăzi.
Date de bază - Municipiul Râmnicu Vâlcea - 2007

Suprafaţa totală 8952 ha
Număr de localităţi componente 14
Populaţia 111.342 loc
Densitatea populaţiei 1.2437,7 loc/km2
Latitudine nordică 45º 07’ 15’’
Longitudine estică 24º 22’ 21’’
Urmatorul tabel ofera o privire generala asupra utilizarii terenului in prezent in cadrul
Municipiului Ramnicu Valcea:
ZONA
ZONA URBANA ZONA NON-URBAN
ADMINISTRATIVA
ARIA, ha % ARIA, ha % ARIA, ha %
SUPRAFATA TOTALA
8952 100 2923.84 32.66 6028.16 67.34
RAMNICU VALCEA
Zona centrala si alte zone cu
functii complexe de interes - - 97 3.32 - -
public
Zona cu gospodarii si functii
- - 841.90 28.8 - -
complementare
Unitati industriale - - 511.30 17.5 - -
Unitati agricole 23.70 0.81
Zone de recreere si turism 104.2 3.6
Zona de servicii publice 36.60 1.25
Cai rutiere publice 280.65 9.6
Cai ferate 45.81 1.6
Constructii adiacente la
12.2 0.41
retelele publice
Zone de destinatie speciala 29 1
Alte zone (terenuri arabile,
38.82 1.3
rauri)

Prognoza populaţiei pentru oraşul Râmnicu Vâlcea a luat în calcul că tendinţa negativă a
creşterii populaţiei din Râmnicu Vâlcea va continua până în 2010 când minimul de 105,000 de
locuitori va fi atins; in perioada 2010 - 2025 o creştere a populaţiei este scontă ca urmare a unei rate
medii de cca 6.5 % per an.
Diverşi factori au influenţat decizia de a presupune că declinul recent al populaţiei a fost
stopat. Discuţiile cu Municipalitatea indică faptul că populaţia din oraş este acum stabilă; economia
s-a îmbunătăţit în ultimii câţiva ani, iar declinul populaţiei s-a stopat – de ex. mărimea familiei va
tinde să crească; aderarea Romanieila UE în 2007 va tinde să încetinească migraţia către alte ţări
UE pe măsură ce oportunităţile de angajare vor creşte; există planuri de dezvoltare a noi zone, în
limitele oraşului. Drept urmare, numărul de utilizatori de servicii de apă şi apă uzată va creşte în
viitor cu o tendinţă modestă dar permanentă.
2.1.2. Relief
Municipiul Râmnicu Vâlcea este amplasat în Subcarpaţii Getici, la 18 km distanţă de
defileul Oltului in lunca râului şi formează la confluenţă cu râul Olăneşti o zonă de cârlig cu
orientarea N – S. Lărgimea maximă a luncii este de 2,5 km în partea de nord, de 1,9 km în zona
centrală si de 2 km în zona sudică.
Zona dealurilor este impadurită cu esenţe de foioase, în care predomină stejarul.
Oraşul este amplasat pe terasele albiei majore a râului Olt, care sunt evidenţiate mai mult în
partea de vest, deoarece în zona estică dealurile coboară până aproape de firul apei.
Se disting doua terase. În trecut aglomerarea urbană era dispusă pe terasa superioară,
datorită frecventelor inundaţii produse de Olt. Ulterior, după amenajarea hidroelectrică a Oltului,
aria de locuit s-a extins şi pe treasa inferioară, pericolul inundaţiilor fiind înlăturat. Partea vestică a
oraşului se întinde de-a lungul râului Olanesti, majoritatea clădirilor fiind amplasate pe malul stâng
al acestui rau.
2.1.3. Clima
Condiţiile climatice sunt caracteristice climatului temperat-continental cu medii anuale ale
temperaturii de între 100C şi 10,60C, cu precipitaţii normale a căror medie anuală este cuprinsă între
500 şi 900 mm (caracteristică depresiunilor subcarpatice) şi vânturi de mică intensitate cu viteze
moderate.
Aceste caracteristici, precum şi umiditatea relativă a aerului ce variază între 71 şi 78 %,
precum şi numărul mare de zile cu insolaţie maximă favorizează răspândirea viţei de vie, a nucului
şi a altor pomi fructiferi. Toamnele sunt lungi, iar numărul zilelor cu ceaţă este în medie de 52 zile
pe an.
2.1.4. Resurse primare şi secundare

Resursele municipiului, necesare funcţionării şi îndeplinirii cerinţelor minimale de vieţuire
şi muncă a locuitorilor săi, sunt asigurate atât de capitalul natural existent în zonă, cât şi de capitalul
antropic, construit şi realizat de agenţii economici care fiinţează pe teritoriul acestui centru urban.
Dintre ele, apa şi solul sunt esenţiale pentru creşterea prezentă şi viitoare a municipiului, de
existenţa lor, în cantitatea şi calitatea necesară, depinzând durabilitatea dezvoltării.
Resursele de apă
Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat la confluenţa a două cursuri importante de apă: râul
Olt, unul din cele mai importante cursuri de apă din ţară, ce traversează judeţul de la nord la sud şi
10

râul Olăneşti, afluent vestic ce se varsă în Olt pe teritoriul acestui oraş. Raul Olt asigura necesarul
de apa pentru consum industrial. Raul Olanesti asigura o parte din apa apa potabila a municipiului
Rm Valcea.
Resursele de sol
Multă vreme pământul a fost tratat ca o resursă nelimitată la dispoziţia tuturor, dar
abordarea ecosistemică impune reconsiderarea solului şi subsolului ca pe o resursă naturală ce
trebuie gestionată în manieră durabilă.
Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de o suprafaţă totală de 8952 ha cu un P.O.T (procent
de ocupare a terenului) de 21%. În afara imenselor pierderi cauzate de urbanizare, solul
municipiului Râmnicu Vâlcea a suferit o degradare generală a terenurilor şi habitatelor, atît
antropică cât şi naturală, care îşi manifestă efectele prin imposibilitatea utilizării terenurilor la
categoria de folosinţă iniţială.
Folosinţa terenurilor Suprafaţa ( ha )

Construcţii si infrastructuri 1558
Terenuri arabile 1667
Plantaţii viticole şi pomicole 590
Pajişti ( pasuni si fanete) 1208
Terenuri forestiere 3254
Ape şi bălţi 675
Total municipiu 8952
Resursele minerale
În municipiul Râmnicu Vâlcea, cu excepţia resursei de apa care se găseşte în perimetrul
municipiului si este folosită in scopuri industriale, utilitare si casnice, celelalte resurse minerale - ca
pacura, cărbune, gaze naturale (necesare industriei energetice) - sunt aduse de la mari distanţe din
judeţ (lignit de la Berbeşti-Alunu, gaze prin reţeaua de transport şi distribuţie) sau importate.
Aceasta zonă nu dispune de alte zăcăminte minerale exploatabile.
Vegetaţia forestieră
Dealurile din jurul oraşului sunt acoperite cu păduri de gorunete, gorunete făgete si făgete.
Pe lângă speciile dominante ca fagul, si gorunul, apar si carpenul, teiul, frasinul, jugastrul, ulmul si
salcamul. Etajul de arbusti este format din alun, lemn cainesc, corn, soc, clocotis si iedera ca planta
agatatoare. Vegetatia ornamentala din parcurile si zonele de versant cuprinde: bradul argintiu,
molidul, pinul, zada, arinul, plopul si salcia.
Resursele energetice
Din punct de vedere energetic, municipiul îşi asigură producerea energiei necesare desfăşurării
tuturor activităţilor umane, pe plan local, prin două societăţi (cu capital majoritar de stat) şi anume:
S.C. CET Govora S.A – care asigură producerea şi furnizarea agentului termic pentru industrie şi
încălzirea locuinţelor, precum şi a energiei electrice (generată prin arderea combustibililor
convenţionali); este primul producător independent de energie din ţară.
Electrocentrale Râmnicu Vâlcea S.A – care produc şi furnizează energie electrică, prin uzinele
hidroelectrice Râmnicu Vâlcea, Râureni şi Govora, în reţeaua naţională. Dispeceratul energetic
naţional asigură, la cerere necesarul de consum pentru municipiul Râmnicu Vâlcea.
11

Puterea Suprafata
Denumirea
instalata lacului de
hidrocentralei
(MW) acumulare (ha)
Râmnicu Vâlcea 46 319
Răureni 48 174
Govora 45 477
Resurse alimentare
Din punct de vedere alimentar, municipiul Râmnicu Vâlcea este asigurat prin producţia de
carne, lapte şi ouă, majoritatea societăţilor cu profil alimentar având centrele de tăiere (abatoare) şi
prelucrare pe teritoriul oraşului, iar pe cele de achiziţie în imediata vecinătate a acestuia, respectiv
la cel mult 20-30 km distanţă.
De asemenea, producerea făinii şi a pâinii se face prin unităţi specializate care fiinţează pe
raza municipiului, materia prima, grâul fiind cultivată şi produsă in cantităţi suficiente în zonele
limitrofe. În ceea ce priveşte restul vegetalelor (legume şi fructe), suprafeţele cultivate în acest scop
nu asigură o producţie suficientă întregii populaţii a oraşului, pieţele fiind aprovizionate din alte
surse decât cele locale.
2.1.5. Calitatea factorilor de mediu

In contextul regional, la nivelul judetului Valcea s-au inregistrat cantitati mari de deseuri
industriale (poluari acidentale din industria chimica), cel mai mare batal de reziduri periculoase SC
OLTCHIM SA Rm Valcea in suprafata de 16 ha.
1. Din sursa Autoritatii de Sanatate Publica Valcea au fost furnizati atat indicatorii
privind asigurarea cantitatii si calitatii potabile cat si indicatorii de sanatate in
legatura cu calitatea apei potabile.
Indicatori privind asigurarea cantitatii si calitatii apei potabile:
Intreruperi in
Localitatea distributie Consum (l/om/zi ) Statie tratare ( denumire)
ore/zi min max media
Brezoi-Valea lui Stan
0 112 154 133
Rm Valcea RmValcea-Nord
- - - -
RmValcea-Vladesti
- - - -
- - - - Bistrita-SC Oltchim SA
Sistem Sursa 4 Protectie Calitatea

de apa sanitara sursei
Suprafata Profunzime S Suprafata
P Chimie Bacteriologie
nr analize/ nr analize /
necoresp necoresp
CT-9/0;CF-
Lac Bradisor da - - 8;SF-6/
RmValcea - 9
Lac Cheia nu - Mn-4/3;Fe-1/0 CT-1/1; CF-1/1
- Cu-2/0 SF-4/2
p.Bistrita - da - -
p.Vladesti - nu - -
12

Disfunctionalitati grad avansat de uzura retea distributie – Fe >cma
identificate pentru materiale aductiune si retea distributie, inadecvate tipului de apa-corosiva,Fe>cma-sursa
sistemul de principala L.Bradisor
alimentare cu apa captare secundara L Cheia se afla in conervare activa functionind periodic cu debit
minim
linie tehnologica statie de tratare sursa secundara inadecvata variatiilor de calitate a
sursei
colmatarea surselor secundare de profunzime-debite in scadere,T variabila
Indicatori de sanatate in legatura cu calitatea apei potabile

Populatia Boli-nr cazuri
Febra dizenterie /100.000 Hepatita /100.000 BDA /100.000

tifoida A
107656 0 0 9 8,4 135 1,25
Sesizari inregistrate din partea populatiei privind factori de mediu: calitatea apei potabile
-nivelul zgomotului in perioda nocturna datorita functionarii unitatilor de alimentatie publica
Sursele de poluare majore din municipiul Râmnicu Vâlcea aparţin mai multor ramuri industriale,
după cum urmează:
• Industria chimică reprezentată de societăţile comerciale Oltchim S.A şi Uzinele Sodice S.A,
S.C Resin SRL,;
• Industria construcţiilor de maşini – S.C. Vilmar S.A si S.C. Hervil S.A, S.C Protectchim S.A;
• Industria energetică – S.C. CET S.A ;
• Industria exploatării şi prelucrării lemnului – S.C. Cozia Forest S.A
• Industria uşoară – S.C. Favil S.A, S.C. Minet S.A, ;
• Industria alimentară – S.C. Vel Pitar S.A, S.C. Boromir Ind SRL, S.C. DianaProd SA ,SC
Sapte Spice SRL, SC Fravil SA, SC Annabella SRL ;
• Construcţii industriale, civile şi de instalaţii – S.C. Socom S.A, S.C. Electrovalcea S.A, S.C.
Conexvil S.A, S.C Govora S.A, S.C. As SRL, S.C. Erhan S.A, S.C. Imsat S.A, S.C
Energomontaj S.A;
Poluarea industrială, datorată în principal de instalaţiile tehnologice cu profil chimic sau de
producere a energiei termice şi electrice, precum şi poluarea urbană, datorată instalaţiilor de
încălzire centralizată şi mijloacelor de transport, s-a făcut simţită în decursul timpului, prin
creşterea concentraţiilor indicatorilor de calitate ai aerului în zone protejate, generarea de disconfort
locuitorilor, deteriorarea elementelor de urbanism (faţade clădiri) sau prin favorizarea creşterii
sensibilitatii la diferite boli ale aparatului respirator. In ultinul deceniu, reculul resimtit in economie
a avut ca efect diminuarea presiunii impactului antropic asupra mediului. Prin urmare, au scazut
cantitativ emisiile de noxe si s-a imbunatatit calitatea aerului in zonele protejate.
13

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)
Evolutia emisiilor de SO2 in judetul Valcea

intre anii 1999 - 2007
35000
30000
25000
20000
15000 SO2 (tone)
10000
5000
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Sursa: APM Vâlcea

Grafic nr. 1 Emisii anuale de dioxid de azot
In judeţul Vâlcea, cea mai mare contribuţie la emisiile de SO2 o are societatea SC CET SA,
care furnizează agent termic şi apă caldă menajeră în municipiul Rm. Vâlcea, aceasta utilizează drept
combustibil cărbune şi păcură, ambele cu conţinut destul de mare de sulf. Cantitatea de cărbune şi
păcură este diferită de la un an la altul, iar în anul 2007 a fost mai mică decât în anul precedent, dar se
observă din reprezentarea grafică, ca emisiile de SO2 sunt foarte diferite de la un an la altul, functie de
cantitatea de carbune utilizata pentru producerea de energie.
Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)
Evolutia emisiilor de NOx in judetul Valcea

intre anii 1999 - 2007
8000
7000
6000
5000
4000
NOx (tone)
3000
2000
1000
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Sursa APM Vâlcea

Grafic nr. 2 – Emisii anuale de oxizi de azot
Aşa cum se poate vedea din reprezentarea grafică, şi au nivele diferite de la un an la altul.
Provenienţa emisiilor de NOx este în cea mai mare parte datorata utilizarii combustibililor fosili, (a
14

cărbunelui şi a păcurii) de către societatea SC CET Govora SA, dar şi traficului auto, in special in
municipiul Rm. Valcea.
Având în vedere implementarea legislaţiei europene, majoritatea agenţilor economici cu
impact major asupra mediului au inceput sa deruleze incepand cu anul 2006, programe de
conformare în vederea reducerii poluării.
In urma determinărilor efectuate, în perioada 2005 - 2007 se poate constata o îmbunătăţire a
calităţii aerului în judeţul Vâlcea în ce priveşte pulberile în suspensie de tip PM10. In general,
depăşiri ale CMA s-au înregistrat la acest indicator în punctul de măsurare - APM Vâlcea. Acest
lucru se datorează atat funcţionării necorespunzătoare a instalaţiilor societăţii SC ELVILA SA
Sucursala Carpatina cat şi traficului intens din zonă. Faţă de anul 2005, in prezent frecvenţa
depăşirilor a scăzut simtitor urmare incetarii activitati societatii ELVILA S.A .
Pentru evaluarea gradului de poluare a aerului în zona urbană, in municipiul Rm. Vâlcea au
fost instalate si au intrat in functie incepand cu anul 2008, doua staţii automate de monitorizare a
calităţii aerului, ce pun la dispoziţia publicului şi factorilor de decizie date şi informaţii având un
mare grad de certitudine.
Staţiile sunt echipate cu analizoare de dioxid de sulf, dioxizi şi oxizi de azot, monoxid de
carbon, ozon, pulberi în suspensie (PM10/2,5), benzen si COV (compuşi organici volatili) care
transmit rezultatele măsurătorilor în timp real. Masuratorile se efectueaza continuu, iar valorile
obtinute se integreaza si se obtine o medie orara pe fiecare indicator de calitate, care poate fi
comparata cu valoarea maxima admisibila pe intervalul respectiv (conform cerintelor Uniunii
Europene). Pentru pulberile în suspensie se execută determinări gravimetrice şi de conţinut de
plumb, în laboratorul APM Vâlcea.
Datele de calitate a aerului provenite de la cele 2 staţii sunt transmise on-line la Centrul de
Date din cadrul APM Vâlcea şi sunt prezentate publicului cu ajutorul unui panou exterior (amplasat
la Intersecţia străzilor Nicolae Bălcescu cu G-ral Praporgescu (în zona Universităţii Spiru Haret) şi
a unui panou interior situat la sediul APM Vâlcea. Tot în timp real sunt transmise şi Centrului de
Evaluare a Calităţii Aerului ce funcţionează în cadrul ANPM şi care reprezintă punctul focal unde
se centralizeaza datele de calitate a aerului de la toate cele 117 staţii din România.
La nivelul judeţului Vâlcea determinarea pulberilor în suspensie PM10 a început în anul
2003 şi se efectuează într-un singur punct de recoltare la sediul APM Vâlcea. Nu se fac determinări
ale fracţiunii PM2.5.
Frecvenţa depăşirilor a evoluat constant în perioada 2003-2006 (53.7%) cu o uşoară creştere in anul
2005 (60.52%), ca apoi să scadă în anul 2007 la 11.36%, iar media anuală a concentraţiilor de
PM10 a avut o constanţă de 60.6 µg/mc, exceptând anul 2007, valoarea fiind de 36.19 µg/mc.
Maxima valorilor indicatorului PM10 a fost atinsă în anul 2005 de 228.65 µg/mc ca apoi să scadă
la jumătate in 2007 (119.19 µg/mc).
Punct prelevare: Sediul APM Vâlcea

An 2003 2004 2005 2006 2007
Frecvenţa de 56 43,32 60,52 54,9 11,36
depasire (%)
Media anuală 60,72 55,12 60 66,48 36,19
(µg/mc)
Valoarea maximă 154,2 202,3 228,65 200,9 119,19
(µg/mc)
Variaţia concentraţiei şi frecvenţei de depăşire a pulberilor în suspensie – fracţiunea PM10

în perioada 2003-2007
15

Datele de calitate obtinute prim monitorizarea automata a calitatii aerului la cele 2 statii pe
perioada februarie – iulie 2008 demonstreaza si certifica, totodata, tendinta de imbunatatire a
calitatii aerului, constatata in anii anteriori. Valorile medii lunare inregistrate la statia VL-1
(Gradina zoologica):
Luna SO2 NO2 Benzen Toluen PM10
CMA 125 100 - - 75
(ug/mc)
Februarie 24 32 - - 52
Martie 16 30 5 7 43
Aprilie 19 24 4 5 51
Mai 17 58 1 4 46
Iunie 14 59 1 3 47
Iulie 16 36 1 3 48
Valori medii zilnice inregistrate la statia VL-1 (de tip urban)

Cu toate acestea, datorita cresterii parcului auto, cu vehicule ce nu indeplinesc criteriile de
calitate din directivele europene (EURO 2), sunt varfuri zilnice pe diverse ore, cu maxime ce
depasesc concentratia maxima admisa, in special la NO2 si pulberi in suspensie.
In ceea ce priveste statia VL – 2 (de tip industrial), amplasata pe platforma chimica,
depasirile orare sunt inregistrate in general la indicatorul SO2 si pulberi in suspensie (PM10).
Valorile medii lunare se incadreaza in limitele maxime admise, asa cum se poate observa din
tabelul de mai jos:
Luna SO2 NO2 Benzen Toluen PM10
CMA 125 100 - - 75
(ug/mc)
Februarie 26 32 11 15 68
Martie 16 23 7 14 40
Aprilie 12 23 5 9 42
Mai 12 12 7 11 28
Iunie 13 10 2 6 28
Iulie 19 10 1 5 31
Valori medii zilnice inregistrate la statia VL-2 (de tip industrial)
Ca şi în anii precedenti, in anul 2007, nivelul de zgomot măsurat în municipiul Rm. Valcea
indică o dinamică ascendentă. Ponderea o deţin zgomotele exterioare cu caracter permanent -
zgomote de fond - , cu valori cuprinse între 45 dB noaptea şi 100 dB ziua, dar si cele interioare
datorate organizarii festivitatilor (nunti, botezuri etc.) in localuri situate la parter de blocuri sau in
imediata vecinatate a spatiilor de locuit.. Determinările efectuate de Direcţia de Sănătate Publică
Vâlcea – determinări efectuate cu un sonometru care indică numai valori momentane, arată valori
cuprinse între 95 dB(A) şi 50dB(A).
Principalele surse de poluare fonică în municipiul Rm. Valcea care afectează viaţa
oamenilor sunt: zgomotul rezultat din circulaţia rutieră, feroviară, zgomotul şi vibraţiile provocate
de construcţii, de instalaţii de ventilare, de condiţionarea aerului, centrale termice, discoteci, baruri
şi unele zone de agrement.
16

Guvernul României a adoptat în anul 2005 Hotarârea 321, care abordează la nivel naţional
metodología evitării, prevenirii sau reducerii efectelor dăunătoare provocate de zgomotul ambiental
inclusiv a disconfortului, prin implementarea următoarelor măsuri :
• determinarea expunerii la zgomotul ambiental prin întocmirea hărţilor de zgomot pentru
toate localitaţile din ţara pana in 2012.
• punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale.
• adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a planurilor de acţiune, având ca scop
prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental.
O hartă strategică de zgomot este o reprezentare a informaţiilor referitoare la următoarele
aspecte: stare din punct de vedere acustic, existenţa anterioară sau viitoare, în funcţie de un
indicator de zgomot, depşirea unei valori limită, estimarea numărului de persoane dintr-o zonă,
expuse la anumite valori ale unui indicator de zgomot.
Masuri pentru reducerea nivelului de zgomot: Până la sfarşitul anului 2012 toate
localităţile din România, vor trebui să realizeze şi să pună la dispoziţia publicului hărţi strategice
de zgomot, care vor contribui la identificarea şi monitorizarea eficientă a principalelor surse de
poluare fonică de pe teritoriul municipiului Rm. Vâlcea.
Spaţiile verzi au fost o veşnica problemă a primăriilor, aceste zone fiind primele sacrificate
pentru realizarea diverselor proiecte de amenajare urbana sau investiţiilor, aşa în cât suprafaţa lor s-
a redus drastic în ultimii 15 ani, mai ales în intravilanul localităţilor. In prezent, se incearcă gasirea
unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor existente şi extinderea suprafeţelor, acolo
unde este posibil. O mare parte din ele au dispărut prin retrocedarea terenurilor către proprietari.
Spatiile verzi s-au reamenajat continuu, pentru a pastra imaginea placuta a orasului. Asftel
au fost incepute amenajarile la terenul de sport al Colegiului Mircea cel Batran si al Colegiului
Lahovari, centrului de recreere si agrement Zavoi, care se vor finaliza in 2008 , s-au efectuat
lucrari de reabilitare a infrastructurii stadionului municipal Zavoi, amenajandu-se spatiile
administrative si de cazare ale stadionului municipal etc. In partea de sud a oraşului se aflǎ zona
de agrement Strand Ostroveni, care an de an este reamenajatǎ şi înfrumuseţatǎ.
Cu toate acestea, suprafata de spatiu verde/cap de locuitor nu atinge valoarea minima
necesara conform cerintelor Uniunii Europene (de 26 mp/cap locuitor), drept pentru care sunt
necesare eforturi sustinute pentru conformarea cu aceste cerinte pana la 1.01.2012.
Determinarile de zgomot ocazionale efectuate pe raza mum. Rm. Valcea, releva faptul
ca nivelul zgomotului ambiental este depasit pe alocuri, sursa principala de zgomot fiind
traficul rutier, celelalte surse (industriale si traficul feroviar) avand o pondere mai mica.
In vederea evaluarii si aplicarii unor masuri de reducere a zgomotului ambiental se
vor avea in vedere:
- cartografierea principalelor surse si zone in care exista poluare fonica si elaborarea hartii de
zgomot, pana in anul 2012;
- elaborarea planului de actiune pentru reducerea nivelului de zgomot, pana in anul 2013;
- managementul corespunzator al retelei de transport urban, in vederea asigurarii unor
suprafete de rulare de calitate pe strazile mun. Rm. Valcea;
- managementul corespunzator al traficului in vederea uniformizarii volumului traficului;
- o mai buna planificare urbana prin redezvoltarea zonelor cu densitate mare de populatie si
crearea de spatii linistite departe de trafic.
Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane este prezentă şi în oraşul Râmnicu Vâlcea, sursele
de poluare fiind multiple şi diverse. Cel mai afectat curs de apa este râul Olt, care intră în judeţul
nostru cu o „ zestre” de poluanţi semnificativă, urmare impurificării lui in cursul superior.
Platforma chimică, pe care funcţionează cele mai mari şi diverse surse de poluare, respectiv
societăţile comerciale OLTCHIM S.A şi Uzinele Sodice Govora S.A, contribuie la poluarea apelor
nu numai prin substanţele evacuate în apele de suprafaţă, ci şi prin depunerile pe sol a reziduurilor
sale lichide şi solide. Batalele de şlam ale USG şi de reziduuri organo – clorurate ale OLTCHIM-
ului, au impurificat pânza freatică din zonă, făcând-o improprie consumului potabil.
17

In ceea ce priveşte volumul apelor uzate menajere si industriale, colectate de pe teritoriul
municipiului Râmnicu Vâlcea prin sistemul de canalizare, (exploatat şi întreţinut de această
societate) se remarcă faptul că, pe de-o parte nu toate apele uzate generate din activităţile
productive şi menajere sunt deversate in canalizare, multe dintre ele ajungând direct în emisarul
natural (în special în râul Olăneşti), iar pe de altă parte reţeaua de canalizare nu acoperă în
întregime suprafaţa municipiului.
Poluarea solului şi vegetaţiei, din cauze antropice locale, este mai puţin evidentă, cu
excepţia zonelor unde sunt amplasate depozitele de deşeuri urbane şi industriale ( batalele de slam
ale USG şi batalul de rezidii organice al Oltchim S.A.). Aceste suprafeţe, pe care sunt amenajate
depozitele (construite fara respectarea criteriilor ecologice) trebuie să suporte o reconstrucţie
ecologică îndelungată, înainte de a fi redate circuitului natural. Deşi, pe teritoriul localităţilor din
municipiu sunt zone unde s-au constatat uscări în diferite stadii ale vegetaţiei (îndeosebi forestiere),
nu se poate afirma cu certitudine că fenomenul respectiv se datorează exclusiv poluării locale.
Există mulţi alţi factori de stress, care pot condiţiona dezvoltarea vegetaţiei.
2.2. Capitalul Antropic
Nu se poate vorbi de o protectie responsabila a mediului si de dezvoltare durabila, fara a lua

in calcul problemele economice. Presiunile concurentiale ce se manifesta la scara mondiala au
constrans comunitatile locale la restructurari economice profunde, fara precedent. Industriile
manufacturiere, infloritoare in secolul XIX, au suferit un declin rapid odata cu progresul
tehnologiilor moderne si robotizarea dezvoltate cu precadere in a doua jumatate a secolului XX, iar
investitiile si activitatile productive s-au orientat catre zone in care exista mana de lucru si resurse
ieftine. In zonele ramase, dezvoltarea s-a axat pe servicii si consum sau pe sisteme de productie
avansate din punct de vedere tehnic si putin poluante, nu fara destule convulsii sociale generate de
somaj. Pe ansamblu, forta de munca tinde sa devina inalt calificata si sa se orienteze catre
intreprinderi de prestari servicii, mai putin catre exploatari de resurse naturale si activitati de
productie primara.
Intre activitatea economica si durabilitatea fizica a mediului exista o legatura intrinseca,
nemijlocita, degradarea mediului antrenand implicit evolutia economica a unui areal. Al V-lea
Program « MEDIU » al Uniunii Europene recunoaste necesitatea schimbarii de atitudine si de
comportament economic, subliniind ca exista 5 domenii – tinta in care trebuie sa se produca aceasta
schimbare : industrie, transport, energie, agricultura si turism. Acest program fundamenteaza
principiile conform carora este absolut necesar sa se reduca consumul de materii prime (obtinute
din resurse naturale) si « productia » de deseuri, sa se adopte modalitati de exploatare si productie
curate si sa se respecte nivelul de sustenabilitate al planetei.
In consecinta, politicile economice au inceput sa se concentreze pe mentinerea cresterii
economice in acord cu aceste principii si sa gaseasca solutii menite a aplatiza diferentele dintre
categoriile sociale. Modelele economice clasice nu ofera suficiente elemente pentru a fundamenta o
echitate sociala reala si nu conduc la diminuarea polarizarii societatii in saraci si bogati. Trebuie sa
se gaseasca un model economic in care sa fie armonizate toate aspectele ce vizeaza functionarea si
dezvoltarea unei societati : crestere venituri, mediu curat, locuri de munca, echitate sociala,
bunastare materiala si spirituala. Cu alte cuvinte, sa se gaseasca un model de economie durabila.
2.2.1. Activităţi economice şi mediul de afaceri
Activităţi economice
In Rm Valcea se afla specializari remarcate in regiunea Sud Vest Oltenia a industriei textile
si a produselor chimice.
18

Ponderea intreprinderilor mari din Valcea in regiune este de 19,9 %; in productia majoritatii
intreprinderilor de top din judet si majoritatea din Rm Valcea: fabricarea produselor chimice de
baza (SC OLTCHIM SA), trasnportul si distributia aburului si apei calde( SC CET Govora SA),
fabricarea produselor de morarit SC Boromir Ind SRL), energie electrica (Filiala pentru reparatii si
Servicii Hidroserv Rm Valcea). Investitii straine sunt la parteneri de top SC VILMAR (Franta),
Magneto Wheels Romania SA
Agricultura
Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii este o sarcină de prim ordin pentru asigurarea
securităţii alimentare a cetăţenilor oricărei localităţi. Prin fondul funciar de care dispune,
Municipiul Râmnicu Vâlcea poate să-şi asigure independenţa alimentară la o serie de produse,
inclusiv anumite cantităţi pentru export.
Total suprafaţă Din care (după modul de folosinţă):

arabilă Livezi şi pepiniere
2008 Arabil Păşuni Fâneţe Vii
pomicole
3465 1667 582 835 373 8
Important este ca pe aceste suprafeţe să fie structurată o producţie agricolă care să satisfacă
prioritar nevoile populaţiei oraşului cu legume şi fructe proaspete sau conservate, şi să permită
dezvoltarea unui puternic sector zootehnic pentru acoperirea nevoilor de carne, lapte şi ouă.
Impactul produs de apariţia şi dezvoltarea sectorului privat nu s-a reflectat firesc în creşterea
producţiilor şi aceasta datorită, în primul rând, unor cauze de natură financiară şi funciară.
Industria
Tipuri de industrii in Râmnicu Vâlcea
Sectorul industrial din Ramnicu Valcea este vast si include:
• Produse chimice si similare
• Alimente si bauturi
• Cherestea si produse forestiere
• Textile
• Produse petrochimice
• Intretinere si reparatii transport
• Materiale de constructie
• Galvanizare si fabricarea metalului
• Fabricarea produselor metalice
• Productia de energie electrica si termica
Zone industriale
Unitatile industriale din Ramnicu Valcea sunt grupate in esenta in trei zone:
• Platforma nordica
• Platforma nord-centrala
• Platforma sudica, care include marele complex de industrie chimica ce include Oltchim.
Industria oraşului a cunoscut în ultimii ani un proces de restructurare . Totodată s-au
constituit noi operatori economici cu capital privat care au compensat în parte urmările negative
generate de inconsecvenţele din acest interval de tranziţie la economia de piaţă.
19

Din datele bilanţurilor pentru anul 2007 depuse de cele 5641 societăţi comerciale ce
functioneaza in municipiu (93% din totalul societăţilor existente la nivel judet), se pot face aprecieri
cu privire la structura si starea lor economica.
Societăţi
Angajaţi Cifra de afaceri Profit brut
comerciale
Valoare
Domeniul de (milioane
activitate Valoare
Număr % din % din % din lei) fara % din
Număr (milioane
mediu total total total marii total
lei)
contribuabi
li
Total Municipiul
Râmnicu Vâlcea, din 5641 100 53480 100 7386.69 100 222.70 100
care:
1. Industria extractivă 6 0,10 232 0,43 125,93 0,30 3.5 2,33
2. Industrie
583 10,33 221877 41,49 3404.47 46,09 37.4 34,02
prelucrătoare
3. Industria energiei
electrice, termice, gaze 12 0,21 2501 4,68 407.73 5,52 1.97 2,95
şi apă
Construcţiile
Modificarea structurală a surselor de finanţare şi reducerea potenţialului investiţional in

zona industriala, la care se adăugă cadrul legislativ instabil şi incoerent care nu a stimulat
investiţiile străine şi autohtone, a făcut ca activităţile de construcţii să înregistreze o scădere
continuă într-o perioadă lungă de timp. Privită prin prisma datelor de bilanţ de la finele anului
2007, activitatea de construcţii se prezintă astfel:
Agenţi economici in
Angajaţi Cifra de afaceri Profit brut
construcţii
Valoare
Valoare (milioane
Număr
Număr % din total % din total (milioane % din total lei)fara % din total
mediu
lei) marii
contribuabili
487 8,63 668 1,25 624.62 8,46 45.7 20,52
O pondere importantă şi cu caracter de continuitate (la un nivel relativ stabil) au prezentat-o

lucrările de construcţii finanţate din fondurile Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea, care au
vizat rezolvarea unor priorităţi, precum: locuinţe sociale, cămin de bătrâni, modernizări de clădiri,
zona de agrement Nord, infrastructuri edilitare (extindere reţele distribuţie apă potabilă şi
canalizare, reabilitare reţele termice, extindere reţea gaze naturale etc).
Cele mai mari probleme legate de construcţii, sunt de natură financiară, în general fondurile
alocate investiţiilor având un parcurs greoi de la finanţator la constructor.
Activitatea de construcţii, investiţiile în general, trebuie să reprezinte în viitor o principală
modalitate de aplicare a atribuţiilor suplimentare ce revin administraţiei locale în urma procesului
de descentralizare.
Lucrarile finantate de municipalitate sunt cele pentru modernizarea si reabilitarea scolilor,
construirea graninitelor noi (ex: Gradinita Ostroveni 6) si modernizarea celor vechi, lucrarile de
modernizare a salilor de sport de la scoli (ex. sala de sport de la Scoala generala nr 9)
20

Turismul
Situat la intersecţia paralelei 45°07’ latitudine nordică cu meridianul 24°22’21’’ longitudine
estică, la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, în plină zonă temperată, cu cele mai
favorabile condiţii de dezvoltare a vieţii omeneşti, Municipiul Râmnicu Vâlcea este aşezat pe una
din principalele rute internaţionale ce leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică (E 81; DN 7).
La numai 180 km de Bucureşti, capitala României, 105 km faţă de Sibiu şi 40 km faţă de
Curtea de Argeş, oraşe cu un bogat trecut istoric, Râmnicu Vâlcea deţine importante vestigii
istorice care au fost puse în valoare doar parţial.
Cadrul natural, condiţiile noi create prin amenajările hidroenergetice de pe râul Olt care au
„înzestrat” oraşul cu două mari lacuri de acumulare cât şi apropierea, la numai 18-20 km, de
staţiunile balneoclimaterice Olăneşti, Govora, Călimăneşti – Căciulata - Cozia, avantaje la care se
adaugă accesul deosebit de comod către zona Voineasa – Vidra, staţiuni montane în plin proces de
afirmare, fac din municipiul Râmnicu Vâlcea una din localităţile României în care turismul poate să
devină, în perspectivă, principala activitate economică.
In acest context al judetului Valcea pentru care acesta se situeaza pe locul 3 din punct de
vedere al capacitatii de cazare si pe locul 2 al numarului de inoptari din regiune, inregistrandu-se o
discrepanta intre potentialul turistic si capacitatea de exploatare, iar valcea contrabalanseaza acest
deficit prin practicarea „turismului social” care reprezinta numarul de turisti ce tranziteraza zona cu
subventii de la bugetul de stat, fiind caracterizar de cheluieli reduse.
În acest context trebuie regândită şi redefinită oferta turistică a oraşului, care trebuie sa
permită dezvoltarea dotării materiale, a serviciilor complexe şi atractive pentru turiştii din ţară şi
din afara ei, şi nu în ultimul rând atragerea investitorilor străini.
2005 2006
Denumire
Număr Locuri Număr Locuri
Unităţi de cazare, din care: 14 1011 17 897
- Hoteluri 4 419 4 353
- Campinguri 2 218 2 218
- Hanuri si moteluri 1 184 1 94
- Vile turistice 1 10 1 10
- Tabere de elevi si
1 76 1 76
prescolari
Evaluând stadiul actual şi concluzionând că activitatea turistică reprezintă una din opţiunile
cele mai favorabile dezvoltării durabile a oraşului, se impune ca autoritatea locală să acţioneze mai
susţinut, ca un conducător al proceselor de dezvoltare, structurând în acest sens eforturile
sectoarelor public şi privat ale comunităţii, pe baza strategiei şi politicilor aferente pentru
valorificarea diverselor categorii de potenţial.
Elaborarea unor programe pentru promovarea turismului valcean: a hartilor turistice,
pliantelor, traseelor turistice in municipiu.
Comerţul
.
Însă activitatea de comerţ, deşi este reprezentată de 2212 agenţi economici (peste 39% din
numărul acestora pe municipiu) concentrează numai 13,64% din numărul mediu de salariaţi din
oraş şi participă cu aproximativ 23% la cifra de afaceri. Dezvoltând analiza, observăm că grupa
societăţilor comerciale cu ridicata (ce este reprezentată de 740 agenţi economici, adică 33,45%),
deşi concentrează 33,91% din numărul angajaţilor realizează 56,37% din cifra de afaceri , în timp
21

ce la cei 1472 agenţi economici din comerţul cu amănuntul (66,56% din total) cu 66,09% din
numărul angajaţilor se înregistrează numai 43,63% din cifra de afaceri.
Agenţi economici Angajaţi Cifra de afaceri Profit brut

Explicaţii Valori Valori
% din Număr % din % din % din
Număr (mld. (mld.
total mediu total total total
lei) lei)
Total comerţ, din
2212 39,21 7294 13,64 1747,14 23,65 50,05 20,51
care:
- Comerţ cu ridicata 740 39,45 2474 33,91 984,84 56,37 28,34 56,62
- Comerţ cu amănuntul 1472 66,56 4820 66,09 762,30 43,63 21,71 43,38
2.2.2. Evoluţia sectorului privat
Mediul de afaceri
Datele însumate din bilanţurile contabile ale anului 2007 depuse de 5641 societăţi
comerciale pun în evidenta faptul că, prin indicatorii de bază, Municipiul Râmnicu Vâlcea se
înscrie ca unitate teritorial-administrativă reprezentativă în economia judeţului Vâlcea.
% din economia
Indicatori de referinta Nivel an 2007
judeţului Vâlcea
Număr de agenţi economici 5642 60,0
Capital social (mld. lei) 292,85 63,37
Număr mediu salariaţi 53.480 76,9
Cifra de afaceri (mld. lei) 7386,90 82,87
Profit brut (mld. lei) 288,30 95,07
Din totalul agenţilor economici existenţi, 39,2% desfăşoară activităţi de comerţ (inclusiv
alimentaţia publică), aproape 31,6% sunt prestatori de servicii, 10,7% au activitate industrială,
8,6% lucrează în construcţii, 9,0% au ca profil activitatea de transporturi şi 0,9% se ocupă de
agricultură şi silvicultură.
Structura activitatilor economice din Rm Valcea
com
ps
ind
constr
trans
agr, silv
Cifra de
Numărul de Număr mediu Profit brut
Domeniul de activitate afaceri (mil.
societăţi personal (mil. lei)
lei)
Agricultură şi silvicultură 52 14,45 184 1,08
Industria extractivă 6 22,47 232 3,47
22

Cifra de
Numărul de Număr mediu Profit brut
Domeniul de activitate afaceri (mil.
societăţi personal (mil. lei)
lei)
Industria prelucrătoare 583 3404,47 22187 80,52
Energie electrică, gaze, apă 12 407,73 2501 1,97
Construcţii 487 624,62 668 60,8
Comerţ 2212 1747,11 7294 70,5
Hoteluri şi restaurante 269 50,15 1067 2,62
Transport şi depozitare 508 242,47 2379 15,47
Posta şi telecomunicaţii 46 13,15 186 1,09
Activităţi financiare, bancare şi de
145 29,97 303 9,64
asigurări
Tranzacţii imobiliare 150 15.32 200 2,61
Administraţie publică, învăţământ,
125 14,03 274 2,72
sănătate şi asistenţă socială
Alte activităţi de servicii 142 14,08 562 0,87
IMM Total 5628 3703,91 34700 222,73
% din total societăţi comerciale 99,77 50,14 64,88 77,26
Dinamica IMM-urilor
În cei 18 ani de tranziţie sectorul privat a traversat perioade extrem de dificile pe fondul
lipsei de experienţă, labilităţii actului legislativ, birocraţiei şi corupţiei, cât şi a lipsei de încredere a
populaţiei faţă de iniţiativa privată.
Evoluţia în sincope a sectorului privat şi îndeosebi a întreprinderilor mici şi mijlocii rezultă
pregnant din faptul că în întreaga perioadă de tranziţie au fost radiate din evidentele registrului
comerţului local 585 societăţi comerciale, ceea ce reprezintă aproape 5,4% din cele existente la
finele anului 2007.
Analizând evoluţia dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii se poate concluziona totuşi că
îşi consolidează activitatea, îşi perfecţionează managementul şi participă în tot mai mare măsură la
dezvoltarea localităţii.
Dacă cu 10 ani de zile în urmă activitatea economică a Municipiului Râmnicu Vâlcea era
susţinută aproape în exclusivitate de unităţi cu peste 1000 de salariaţi, la începutul anului 2007
circa 99,77% din societăţile comerciale sunt întreprinderile mici şi mijlocii, care realizează 50,14%
din cifra de afaceri.
În rândul agenţilor economici, IMM - urile ocupă deci o pondere crescânda deoarece, pe de
o parte au capacitatea de a absorbi forţa de muncă din procesele de restructurare, iar pe de altă parte
produsele şi serviciile realizate de ele pot contribui la redresarea şi relansarea economiei locale,
consolidând totodată clasa de mijloc a societăţii.
Oscilaţiile creşterii de nivel nu trebuie să fie evaluate numai pe plan economic, dar şi din
punct de vedere al consecinţelor asupra mediului uman şi natural. De aceea, comunitatea oamenilor
de afaceri din sectorul privat trebuie să devină un partener esenţial pentru succesul oricărui program
de dezvoltare durabilă.
În acest scop, administraţia locală trebuie să acţioneze pentru reducerea şi eliminarea
obstacolelor în calea dezvoltării economice şi în vederea creării de facilităţi pentru stimularea şi
promovarea vitalităţii economice.
Servicii pentru afaceri

La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, funcţionează sucursale ale celor mai importante
bănci comerciale din România, respectiv Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Comercială
Română, Reiffeissen Bank, BANCPOST, CEC, Banca Transilvania, a căror activitate furnizează
23

întreaga gama de servicii financiar bancare solicitate de mediul de afaceri şi cerinţele agenţilor
economici.
Din totalul IMM-urilor, circa 198 (la nivelul municipiului) sunt specializate în informatică,
proiectare, asistenţă şi consultanţă, radio, televiziune şi comunicaţii, ceea ce demonstrează o
atractivitate în creştere pentru acest tip de servicii.
S-au dezvoltat de asemenea, multe societăţi ce furnizează servicii INTERNET, atât
persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice, accesul la aceste servicii fiind facilitat de un preţ
relativ modic.
Telefonia mobila este pusa la dispozitie, prin dealeri, in toate zona orasului . S-a extins si
telefonia fixa nemaiexistand doar un singur operator.
În ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, există
doar câteva unităţi de profil, cele mai importante fiind Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice
(unicul de acest fel din ţară), Cercetari pomicole.
2.2.3. Organizarea Spatiala
Reţeaua stradală, Transportul
In interiorul municipiului transportul in comun este asigurat de S.C. ETA S.A. . Societatea
are ca actionar unic Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Valcea.
Transportul populatiei se realizeaza cu autobuze pentru transport calatori (39 buc., total
4.449 locuri), microbuze pentru transport calatori (9 buc., total 131 locuri), cu un total de 170 statii
de urcare/coborare calatori, maxi taxi-uri si de taxi-uri particulare, ce acoperă în suficientă măsură
cerinţele de transport.
In cadrul S.C. ETA S.A. se considera cerintele minime pentru un transport public de calatori
urmatoarele :
1. organizarea traficului (managementul)
2. personal specializat
3. ansamblul infrastructura-vehicul la standarde acceptabile
4. resurse financiare corespunzatoare
iar ca si influentele negative avem:
1. dezvoltarea accentuată a transportului cu autoturismele personale
2. stagnarea dezvoltării economice (scăderea numărului locurilor de muncă)
3. creşterea ponderii populaţiei cu venituri mici (şomeri, pensionari, etc.)
4. concurenţa neloială a firmelor care efectuează transport judeţean şi care, la intrarea în
municipiu efectuează transport urban.
5. creşterea semnificativă a numărului de taxiuri care activează mai mult sau mai puţin
legal pe teritoriul municipiului.
Obiectivul general al S.C. ETA S.A. este de reînnoire a parcului de mijloace de transport în
comun conform Normelor Euro 3 şi Euro 4 până în 2010.
Valoare proiect : 5,7 milioane Euro

Durata proiect : 3 ani
Finantare : neasigurată, se caută surse prin realizarea unui parteneriat public-privat sau
obtinerea unor credite pe termen lung.
Obiective specifice :
• Construirea de staţii pentru pentru autobuze sau modernizarea celor existente;
• Achiziţionarea/montarea de sisteme de control şi monitorizare a traficului.
24

Obiective pe termen lung:
• Înlocuirea parcului de transport public existent cu vehicule ecologice.
Ca si motivatii pentru stabilirea obiectivelor de mai sus ar fi :

1. mărirea numărului de autovehicule particulare (autoturisme şi autoutilitare) ce
circulă în municipiu pentru transportul de călători şi de marfă, în detrimentul
transportului public, accentuează impurificarea aerului troposferic;
2. transport în comun deficitar si poluant
Sinteza programului zilnic de transport public este de 5.700 Km parcursul mediu zilnic, din
care : 4.100 Km cu autobuze si 1.600 Km cu microbuze, in care sunt transportati zilnic 12.000
locuitori ai municipiului din totalul de 111.342
In urma recensamintelor efectuate s-a observat un numar mare de vehicule ale operatorilor
privati. In general acestia nu au linii urbane, ci trasee preorasenesti care se suprapun foarte mult pe
reteaua urbana.
Aceasta se intampla deoarece autogarile sunt amplasate mult in interiorul orasului. In acest
caz aceste vehicule folosesc aproximativ aceleasi statii cu operatorul ETA.
Concluzii privind transportul in comun.

Orasul este bine acoperit de traseele de transport public ale societatii ETA. Totusi acestea
sunt sinuoase si nepotrivite utilizarii vehiculelor articulate.
Transportul preorasenesc este asigurat de operatori privati, dar este de dorit limitarea suprapunerii
acestor trasee peste cele urbane. In acest fel reteaua stradala, nu foarte generoasa, a municipiului ar
putea deservi in conditii mai bune toti participantii la trafic.
Descongestionarea retelei rutiere ar putea rezulta si din transferul calatorilor de pe liniile de
autobuze pe liniile de CF.
Unele trasee pot fi revizuite si concentrate vehiculele pe liniile eficiente, imbunatatindu-se
atractivitatea sistemului si diminuand “risipirea” resurselor pe trasee mai putin eficiente. Traseele
mai putin solicitate se vor mentine cu vehicule de capacitate redusa si cu un program de mers care
sa corespunda unor nevoi sociale pentru elevi si populatia de varsta a treia.
Pentru pensionari, elevi si studenti exista compensari/subventi acordate de catre Primaria
Municipiului Ramnicu Valcea.
Traficul de prognoza. Parametrii socio-economici actuali si de perspectiva
Mobilitatea populatiei este in primul rand influentata de factori socio-economici. Este
cunoscuta tendinta de migrare a populatiei din mediul rural catre cel urban, dar si inglobarea de
catre marile orase a zonelor periurbane inducand o crestere a spatiilor de productie, depozitare, a
spatiilor comerciale si a institutiilor sociale. Implicit numarul locurilor de munca, precum si
densitatea locuitorilor/km2 vor fi corelate cu aceste cresteri.
Avand in vedere prevederile P.U.G., conturarea cartierelor de la periferia orasului – atat
cartiere de blocuri, cat si cartiere de vile, aparitia de noi poli comerciali, precum si inevitabila
inglobare in zona urbana a localitatilor sau a zonelor periferice situate intre acestea si municipiul
Ramnicu Valcea, putem prognoza o evolutie mai accentuata a parametrilor acestor zone. Potentialul
zonelor centrale mai poate creste, dar in curand va ajunge la saturatie si tendinta va fi de migrare
catre noile zone rezidentiale, mai putin aglomerate si care ofera un confort mai bun.
Obiectivele prognozei traficului
Conform Studiului de trafic in municipiul Rm. Valcea, in cadrul fazei de prognoza s-au urmarit
doua obiective principale, care se prezinta succint mai jos.
Prognoza deplasarilor de vehicule
Acest obiectiv se circumscrie necesitatii de elaborare a matricelor de trafic in acord cu
dezvoltarea socio-economica propusa. S-au luat in considerare trei etape de perspectiva: 2010, 2015
si 2020. De asemenea, analiza s-a facut pentru doua scenarii de evolutie a traficului: medie si
optimista.
25

Simularea traficului pe diferite variante de retea stradala/rutiera
Pentru inceput, s-a facut o simulare a traficului de perspectiva pe reteaua stradala existenta,
pentru toate etapele si pentru cele doua scenarii de evolutie a traficului. Pentru cele trei etape de
perspectiva s-au elaborat variante de dezvoltare a retelei stradale si pentru fiecare din acestea s-au
simulat fluxurile de trafic.
Prin dezvoltarea retelei intelegem propuneri de noi legaturi in retea, reorganizarea acesteia,
precum si sporirea capacitatii de circulatie pe anumite sectoare.
Reteaua stradala/rutiera pentru etapa de perspectiva :
Pentru acest scenariu al retelei rutiere de perspectiva apropiata s-a utilizat graful retelei stradale
majore actuale la care s-au adaugat si, respectiv, s-au modificat, dupa caz, parametrii anumitor bare
pentru a corespunde urmatoarelor obiective:
– Largire pasaj Hervil, pasaj inferior pe calea ferata Piatra Olt – Podu Olt;
– Infiintare pasaj str. Bogdan Amaru, pasaj inferior pe calea ferata Piatra Olt – Podu Olt
(realizat in anul 2008);
– Sistematizare acces mijloace de transport spre strada Strandului – DN 64, pasaj superior
Raureni;
– Amenajare cale de acces din Calea lui Traian (zona statie de benzina Rompetrol) pana
la pasajul Bogdan Amaru, paralel cu calea ferata;
– Prelungire bd. Tineretului spre sud cu bd. Dem Radulescu de la intersectia cu str.
Lucian Blaga pana la intersectia cu str. Ostroveni si in continuare pana la intersectia cu
DN 67;
– Prelungire bd. Tineretului spre nord de la str. Gib Mihaescu pana la bd. Nicolae
Balcescu, inclusiv pasaj denivelat suprateran pe bd. Tudor Vladimirescu.
Toate aceste lucrari/proiecte sunt in derulare si sunt sanse reale de a se executa pana in 2010.
Extrem de importanta este finalizarea proiectelor de prelungire a bd. Tineretului intr-un timp
cat mai scurt. Aceasta va conduce la degajarea traficului din zona centrala, dar si din cartierele pe
care le traverseaza.
De asemenea, oportun va fi si proiectul de marire a pasajului de la Hervil (intersectia str. Matei
Basarab su str. Nicolae Titulescu) . Acesta va conduce la fluidizarea traficului, precum si la
parcursuri mai scurte.
Concluzii si recomandari privind evolutia traficului in perspectiva
In perspectiva ratele de crestere a traficului avute in vedere au fost corelate cu ipotezele de
evolutie socio-economica a municipiului si a teritoriului sau de influenta. De asemenea, aceasta
evolutie a traficului a fost corelata si cu rezultatele obtinute in cadrul unor studii similare de trafic.
Din analiza de capacitate realizata pe reteaua stradala existenta, pentru etapa de perspectiva
2020, varianta medie de evolutie a traficului, se constata ca daca nu se fac lucrari de sporiri de
capacitate de circulatie pe anumite sectoare si nu se introduc noi artere de circulatie, reteaua
principala existenta de strazi nu poate prelua traficul de perspectiva.
Un accent deosebit trebuie acordat rezolvarilor de detaliu privind reorganizarea circulatiei in
intersectii, sincronizarea acestora pe axe de circulatie. Fara o solutionare adecvata a functionarii
intersectiilor, capacitatea de circulatie a retelei va fi semnificativ diminuata si eficienta efortului
facut pentru dezvoltarea capacitatii va scadea. In acest sens se impune, intr-o prima etapa,
dezvoltarea unor proiecte de amenajare a intersectiilor care sa identifice solutiile si sa estimeze
costurile de executie, iar apoi sa se treaca la implementarea solutiilor. Atat PUZ-ul zonei centrale,
cat si al celorlalte zone (inclusiv PUG-ul in ansamblul lor), trebuie sa se coreleze cu propunerile si
proiectele privind dezvoltarea capacitatii de circulatie.
De asemenea o importanta deosebita va avea si eliminarea de pe carosabil a traficului stationar
care, prin prezenta lui, duce la o scadere importanta a capacitatii de circulatie. Acest lucru va fi
posibil numai prin elaborarea unor proiecte de constructie a unor parcaje supra/subterane bine
26

amplasate, in special in zona centrala, dar si in cartierele de blocuri, unde stationarea turismelor
este mult mai prezenta.
Propunerile privind dezvoltarea capacitatii de circulatie a retelei stradale/ rutiere se regasesc
sintetizate in dupa cum urmeaza:
– largiri ale strazilor ce se afla la limita capacitatii de circulatie;
– aparitia unor strazi noi (prelungirea spre Sud si spre Nord a bd. Tineretului, cale de
acces dinspre Calea lui Traian spre pasajul Bogdan Amaru);
– aparitia unui pasaj peste CF in zona Bogdan Amaru si largirea celorlate pasaje
existente;
– intersectiile semaforizate care necesita reamenajarea/revederea semaforizarii;
– intersectiile si nodurile rutiere care necesita analiza sau reamenajari;
– axele ce necesita corelarea/sincronizarea circulatiei.
Pentru a decongestiona reteaua stradala urbana si pentru imbunatatirea sigurantei circulatiei
propunem relocarea autogarilor spre zonele periferice. Un alt element important de care se poate
tine seama ar fi utilizarea caii ferate pentru transportul public de calatori ca alternativa la
transportul public rutier, in special spre zona industriala Oltchim. De asemenea pot fi infiintate noi
gari (halte) tocmai pentru a elimina trasee inutile ale liniilor preorasenesti. In zonele noilor
autogari/gari, pentru o mai buna functionalitate, se recomanda si amenajarea de spatii pentru parcari
colective.
Zonificarea funcţională
Diferitele grupe de necesităţi umane sunt satisfăcute pe teritoriul municipiului, prin zonele
funcţionale ale localităţii, cele mai importante fiind: zonele de locuit; zonele industriale; zonele de
servicii (învăţământ, sănătate, cultură, comerţ, administraţie, edilitare); zonele periurbane, toate
legate prin căi de comunicaţie (circulaţia interioara si legătura cu teritoriul).
Suprafata teritoriului administrativ: 8.952 ha.
Situatia suprafetelor de teren din municipiul Rm Valcea prin documentatii de urbanism – PUZ
aprobate in Consiliul Local. Suprafata totala in intravilan: 3635,4 ha. (HCL 27/29.02.2000).
De asemenea se aproba in Consiliul Local urmatoarele zone:
Zone de locuit:
- PUZ Copacelu-Salrom: 5,76ha (HCL 186/11.12.2001);
- PUZ Dealu Malului- La Carbunari: 0,6993 ha (HCL 157/31.08.2004);
- PUZ Raureni- La Porcarie: 8,991ha (HCL 176/63/27.09.2004);
- PUZ Goranu 1: 3,70 ha (HCL 62/31.03.2005);
- PUZ Goranu 2: 43,856 ha (HCL 63/31.03.2005);
- PUZ Cetatuia: 8,1096 ha (HCL 113/31.07.2003);
- PUZ Dr Garii-Pr Sarat, Miana srl: 12,858ha (HCL 190/25.09.2007);
- PUZ Feteni: 0,168ha (HCL 109/31.05.2007);
- PUZ Goranu-str Izlazului 2A: 0,3679 ha (HCL 129/30.05.2008);
- PUZ Troianu: 0,14 ha (HCL 162/10/30.06.2008);
- PUZ Zona rezidentiala si functiuni complementare Troian Sud: 32,40 ha (HCL
269/117/30.09.2008);
- PUZ Ansamblul locuintelor zona Nord-Livada: 8,4525 ha (HCL 268/116/30.09.2008);
Aria locuibila (mp) : 1.471.954,00
Situatia actuala a locuintelor existente:
• Locuinte sociale Colonia Nuci: 64 apartamente;
• Blocuri ANL Ostroveni, in regim de inchiriere: 6 blocuri cu 108 apartamente;
27

• Locuinte sociale Ostroveni : 7 blocuri, 140 apartamente;
In executie se afla:
• in regim de inchiriere (ANL) 6 blocuri, 108 apartamente;
• locuintele sociale la Caminul de batrani vechi un numar de 91 apartamente;
• la Caminul de batrani de la Cocosul de aur, cu 40 camere, cu 80 de locuri.
Zone industriale:
- PUZ Parc Industrial- Statia de epurare: 6,50 ha (HCL 224/111/30.11.2004);
- PUZ Zona industriala Str Baciului- Damila srl: 2 ha (HCL 223/71/31.07.2008);
- PUZ Showroom service auto, str Raureni 117-119 0,4274 ha (HCL 192/40/31.07.2008).
Profilul localitatii si rolul in reteaua de localitati, in contextul zonarii economico-
functionale de perspectiva a teritoriului judetean, municipiul Rm Valcea face parte din zona
cu profil economic complex a Culuarului Oltului si axei Rm Valcea- Horezu, zona
caracterizata printr-un grad ridicat de urbanizare si echipare tehnico-edilitara.
Spaţii verzi
Amplasat într-un cadru natural de excepţie, municipiul dispune atât de zone de recreere
neamenajate (pădurile de pe dealurile înconjurătoare), cât şi de parcuri amplasate în zonele de
locuinţe şi dotări.
Astfel, Parcul ZĂVOI, amenajat în secolul trecut, dispune de alei betonate, locuri de joacă
pentru copii, dotări de alimentaţie publică. Vegetaţia constă dintr-o pădure seculară sistematizată.
Parcul este situat în imediata vecinătate a stadionului municipal.
Parcul MIRCEA CEL BATRÂN, care se găseşte în zona centrală, este de asemenea, amenajat
cu alei betonate, dotări de agrement, etc. şi fiind înconjurat de vechiul zid al centrului istoric,
completează în mod fericit centrul civic al oraşului.
În zona de sud, prin utilizarea unui vechi braţ al râului Olt şi recuperarea terenului din fosta
luncă, a fost realizată ZONA DE AGREMENT Ostroveni, care este dotată cu bazine de înot (cu apă
dulce şi cu apă sărată), unităţi de alimentaţie publică, un sat de vacanţă cu posibilităţi de campare,
grădina zoologică, spaţiu amenajat pentru pescuit şi sporturi nautice, etc. Zona este cea mai
valoroasă posibilitate de agrement în lunile de vară, fiind frecventată şi de turişti din alte localităţi.
Infrastructura edilitară
Alimentare cu apă şi canalizare

Datele prezentate mai jos au fost extrase din Master Plan - iunie 2007 al S.C. ACVARIM S.A.
Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă al oraşului Rm.Vâlcea a început în 1906 (un puţ
în terasa râului Olăneşti, o conductă de aducţiune din fontă Dn 175 mm, alimentând Capela şi zona
oraşului vechi) continuând până în 1997, când a fost construită Staţia de tratare a apei Valea lui
Stan (unde se tratează apa captată din Lacul Brădişor de pe râul Lotru).
Folosirea mai multor surse de apă în sistemul de alimentare al oraşului Rm.Vâlcea a fost
necesară datorită erorilor făcute la construcţia Staţiei de tratare Nord între 1967 şi 1970. Staţia
primea apa brută din râul Olt care la acel moment era în mod serios poluat cu pesticide, fenoli,
cianuri; se preconiza că soluţia realizării dezinfecţiei cu ozon şi filtrare CAG ar fi fost, în tot cazul,
viabilă; această soluţie nu a condus la o calitate acceptabilă a apei şi în consecinţă au trebuit să fie
utilizate alte surse, de la Cheia şi Brădişor.
In prezent Ramnicu Valcea este aprovizionat din:
28

• Sursa Bradisor, de unde sunt achizitionati in jur de 50-55,000 m3/zi; aceasta sursa apartine
sistemului Bradisor - Valea lui Stan (APAVIL), care este autorizat ca operator al Consiliului
Judetean Valcea;
• Sursa Cheia (apartinand Consiliului Local Ramnicu Valcea) si este operata de ACVARIM SA;
poate asigura in conditii de minima siguranta 14,000-17,500 m3/zi; sursa este clasificata in a
treia categorie de siguranta a sistemului (in conformitate cu NTPA 013); apa este transportata in
mod gravitational 18.15 km diferenta de altitudine fiind de 110.0 m) la statia de tratare Nord,
unde este tratata si apoi pompata din nou in reteaua de distributie din Rm. Valcea;
• Alte surse (lacul Vladesti, Vladesti-Pietrari, Bistrita-Babeni, raul Olt) sunt necorespunzatoare in
primul rand din punct de vedere al calitatii apei brute si in al doilea rand din punct de vedere al
cantitatii de apa, datorita reducerii scurgerii cauzate de colmatarea stratificata.
• Sursa Bradisor
Lacul Bradisor este un lac de baraj, situat in cursul mijlociu al raului Lotru. Langa raul Lotru si
afluentii sai din amonte de lacul Bradisor sunt situate lacurile Malaia si Ciunget.
Nivelul apei in cazul lacului Bradisor variaza intre inaltarea maxima de 457.00 metri deasupra
nivelului marii si inaltarea minima de 432.00 metri deasupra nivelului marii. Capacitatea lacului si
raului Lotru este estimata a fi suficienta pentru a deservi sistemul regional al judetului Valcea,
atunci cand productia de energie si alimentarea cu apa sunt aduse la acelasi nivel.
Apa brută de la Brădişor este tratată la Staţia de tratare a apei Valea lui Stan la o cotă de 350.50
masl, şi introdusă in conducta de aducţiune care ajunge acum la Râmnicu Vâlcea. Pe traseu sunt
patru derivaţii principale pentru: Brezoi (15 l/s), Călimăneşti - Caciulata (130 l/s), Daesti (10 l/s) şi
Bujoreni (10 l/s).
Lungimea conductei de aducţiune este L = 52.5 km executată în conducte de fier DN 1200 mm.
Lacul Bradisor este un rezervor pentru:
• Productia de energie;
• Alimentarea cu apa a sistemului regional Valcea;
• Pescuit la crescatoria de pastravi.
Principala problema a sursei este solicitarea de masuri de protectie in zonele de captare ale
raului Lotru si lacuri din cauza deversarii apelor uzate netratate si o aplicare mai controlata de
ingrasaminte si pesticide. Autoritatile din judetul Valcea ar trebui sa fie foarte atente in luarea in
considerare a masurilor de protectie solicitate pentru a preveni poluarea acestei resurse de apa
potabila importante.
29

Baraj pe râul Lotru – Lacul de acumulare Brădişor.
Sistemul furnizează apa potabilă pentru mai multe localitati deservind un număr total de
129.888 locuitori (când sistemul Cheia nu funcţionează).
Prezentare zona de consumatori deservită în prezent de către Staţia de tratare a apei Valea lui Stan
şi numărul populaţiei:
POPULAŢIE
NR LOCALITATE
DESERVITĂ
1 Râmnicu Vâlcea 107,726
2 Alte localitati din judetul Valcea 22,162
TOTAL 129,888
Staţia de tratare a apei potabile Valea lui Stan (Uzina de Apă Valea lui Stan) a fost construită
între 1994 şi 1997.Amplasamentul statiei de tratare a apei este la cca 7.9 km după barajul Brădişor.
După tratare apa purificată este transportată la Râmnicu Vâlcea gravitaţional.
Şi unele industrii mari (platforma Oltchim) sunt alimentate cu apă potabilă de Staţia de tratare a
apei Valea lui Stan .
• Sursa Cheia :
Râul Cheia este un tributar al Râului Olăneşti. Barajul de derivaţie (baraj) de pe râul Cheia este
situat la o distanţă scurtă deasupra comunei Cheia şi la cca 3 km de confluenţa Râului Cheia şi
Olăneşti. De la barajul mic, apa brută este filtrată şi derivată în conducta de aducţiune Cheia. Este
un rau cu o zona de captare relativ mica de aproximativ 36 km2 din zona muntilor inalti si a
dealurilor. Colectorul are un baraj din beton situat la distanta mica de satul Cheia si la 18.15 km de
Ramnicu Valcea. Apa bruta deviata traverseaza ecranele si ajunge direct la conducta de transmisie.
Structura a fost construita in 1980 pentru transportul apei brute la Statia de tratare Nord din Rm.
Valcea, iar întregul sistem de apă brută de la sursă este exploatat de S.C. APAVIL S.A. Zona
deservită de sursa Cheia este doar oraşul Râmnicu Vâlcea cu toate că se traversează câteva comune
mari. Datorita dispunerii sistemului, apa de care este nevoie in prezent nu poate fi distribuita la
orasele si satele conectate la retea si este folosita in mod periodic ca si alimentare suplimentara doar
pentru Ramnicu Valcea. Dezavantajul semnificativ al sursei este debitul scazut pe perioada
sezonului cald care poate sa scada de la media de 300 l/s pana la 100 l/s si chiar mai putin.
În prezent un debit mediu de 100 - 150 l/s este înregistrat de la râul Cheia la conducta de aducţiune.
Când a fost construită conducta (în jurul anului 1980) Cheia era principala sursă de apa brută curată
pentru Râmnicu Vâlcea.
• Alte surse:
Captarea Vlădeşti – zona Pietrari
Sursa, descrisa ulterior, este aleasa in functie de importanta sa, dar mai ales ca un exemplu
tipic al surselor de apa subterana din judet care afecteaza intr-o masura mai mica in adancime si
debit, dar in ceea ce priveste geologia si hidrologia nu se asteapta variatii semnificative. Sursa este
situata langa Vladesti, pe malurile raului Olanesti, unde opereaza un numar de 3 puturi de apa
pentru alimentarea satului, iar zonele din zona estica sunt utilizate pentru alimentarea cu apa a
orasului Ramnicu Valcea. Sistemul de alimentare cu apa din aceste surse catre Ramnicu Valcea a
fost construit in 1900. In 1920 rezervorul Popa Sapca a fost construit ca o extensie a sursei Vladesti
30

catre rezervorul superior Capela operat prin pompe. Vechiul sistem Vladesti ca si sistem de
alimentare cu apa a orasului Ramnicu Valcea a fost realizat intre 1906 si 1969 la o capacitate
proiectata de 50 l/s si care acoperea zona centrala a orasului. Conductele erau realizate in principal
din fonta, apoi partial inlocuite cu conducte paralele din diferite materiale. Cu trecerea timpului,
capacitatea sondelor a fost redusa la 4-5 l/s datorita infundarii. Astazi, doar unele case sunt inca
conectate la sistemul Popa Sapca.
Apă subterană in Bistriţa – Băbeni (zona Râureni – Sursele Oltchim)

Construit de şi pentru Oltchim (unul dintre cele mai mari complexuri industriale din
regiune) şi pompată spre Râmnicu Vâlceape un apeduct de DN 600 mm. Societatea Oltchim este
alimentată cu o cantitate mare de apă industrială de la puţurile de-a lungul râului Bistriţa.
Capacitatea proiectată a sursei este de 40 dm3/s.
Când aceste puţuri sunt oprite pentru întreţinere sau deoarece râul Bistriţa nu furnizează
calitatea sau cantitatea necesară, societatea Oltchim se bazează pe sistemul de distribuţie Râmnicu
Vâlcea al ACVARIM pentru livrarea cantităţii necesare de apă către platforma industrială. In
aceste cazuri alimentarea este limitată de către debitul conductei de aducţiune existente DN 600
între STAŢIA DE TRATARE A APEI Nord şi Oltchim. Debitul poate fi întrucâtva mărit prin
folosirea celei de-a doua conducte de aducţiune Petrisor pentru transportul în oraş.
Zone cu puţuri puţin adânci in Râmnicu Vâlcea

La periferia oraşului Râmnicu Vâlcea sunt câteva zone rurale, unde apa este alimentată de la
puţuri publice ori private (alimentare cu apă necentralizată).
Cele mai urgente extinderi ale reţelei de distribuţie a apei sunt înregistrate pentru zona
rezidenţială de lângă platforma industrială. Aceasta se aplică în principal acelora care locuiesc în
aval de debitul de apă subterană care trece pe platforma industrială (la sud şi est de Oltchim).
Denumire U.M. 2004 2005 2006
APA POTABILA
Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile Km 177,4 177,4 177,4
Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile mc/zi 57888 57888 57888
Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor mii mc 5403 5240 4993
CANALIZARE
Lungimea simpla a retelei de canalizare Km 144 145 145
Bilanţul apei
Departamentul de facturare al Acvarim a asigurat bazele de date complete ale consumului de
apa, utilizate pentru managementul financiar al companiei in anii 2005 si 2006, dupa cum urmeaza:
Producţia de apă înregistrată / cumparata de la Lacul Brădişor in 2005
An 2005 APAVIL OLTCHIM APELE CHEIA TOTAL
TOTAL (m3 / 17.474.924 127.531 115.703 423.200 18.141.358
Producţia de apă înregistrată / cumparata de la Lacul Brădişor in 2006

An 2006 APAVIL OLTCHIM APELE CHEIA TOTAL
TOTAL (m3 / 16.384.480 139.509 113.703 2.451.410 19.089.102
Bazele de date legate de calculele si proiectiile consumului de apa (atat pentru apa rece, cat
si calda) provin din aceeasi sursa si suna dupa cum urmeaza:
31

Apa vanduta in 2005
AG. AGENTI
An POPULAŢIE GOSPODA
CET FAVIL OLTCHIM CONTORIZ PAUSA TOTAL
2005 CONTORIZ. R. PAUSAL
ATI L
Apa rece
pentru apa
calda
TOTAL 2.081.705 450.878 3.608.028 2.624.371 3.300.986 251.546 189.191 12.506.70
Apă vanduta in 2006

AG. POPULAŢIE
An AGENTI GOSPODAR
CET FAVIL OLTCHIM CONTORIZ CONTORIZA TOTAL
2006 PAUSAL II PAUSAL
AT T
Apa rece
pentru apa
calda
TOTAL 2.188.702 448.323 2.637.025 2.617.278 3.051.437 5.668.71 13.9071,32 11.769.458
Pentru aceiasi ani, Acvarim a furnizat un set de date, inregistrate lunar, cu privire la
fluxurile de apa in punctele critice ale retelei stocate in inregistratoarele de presiune.
Datele de baza prezinta faptul ca cea mai bine dezvoltata inregistrare a sistemului de
consum (contorizare) se afla in Ramnicu Valcea, deoarece multe din celelalte orase au acoperire
scazuta in ceea ce priveste apometrele consumatorilor datorita mai ales instalatiei vechi si nesigure.
Rata de conectare in orasul Ramnicu Valcea este foarte ridicata (mai mult de 90 % din populatie) si
marea majoritate a consumatorilor sunt facturati in functie de apometre (95 % din populatie si 90
% din agentii economici).
Aceasta implica faptul ca apa consumata care nu este facturata si contorizata nu prezinta
importanta.
Baza de date de facturare este astfel un instrument exact pentru definirea bilantului apei, in
ceea ce priveste consumul.
Bilantul de apă potabilă

Pe perioada anului 2005, totalul de apa achizitionata s-a ridicat la 13.586.612 m3,
provenita in special din sursa lacul Bradisor. Acvarim a estimat faptul ca transmisia, consumul
operational si pierderile pana la reteaua de distributie sunt sub 1 % din volumul achizitionat.
Astfel, apa produsa trebuie sa fie de 13.586.612 m³.
Din moment ce volumul intrarilor in sistem este acelasi ca si apa produsa, valorile din
tabelul urmator au fost calculate pornind de la datele asigurate de Acvarim, ca rezultat al
masuratorilor din retea, pe perioada intregului an 2005.
Pierderile cunoscute au fost identificate sau presupuse si pot fi considerate sigure bazandu-
se pe nivelul ridicat al datelor contorizate. Locatiile necunoscute ale pierderilor reprezinta
principala problema pentru metoda de planificare a imbunatatirii retelei din moment ce nu exista
suficiente informatii precise acolo unde acestea apar.
Tabelul de mai jos deriva din premisele proiectarii asupra imbunatatirii retelei de
alimentare cu apa pana in 2010.
32

Bilantul de apă in reţeaua de apa dupa ISPA in 2010
Consum Consum contorizat facturat
Facturat (inclusiv apă exportata) Apa
Autorizat 7.573.448 facturata
Consum 7.593.738 69,34% 7.593.738
autorizat (m3/an) Consum necontorizat facturat (m3/an)
7.756.627 69,53% 20.290 69,53%
(m3/an) 0,19%
71,02% Consum Consum contorizat nefacturat
Nefacturat 0
Autorizat 0,00%
162.889 Consum necontorizat nefacturat
Volum (m3/an) Consum
Intrari in sistem 1,49% 162.889
(reglat pentru 1,49%
erori cunoscute) Pierderi Consum neautorizat
10.921.842 Aparente 557.988 Apa
(in m3/an) 656.456 5,11% nefacturata
100,00% (m3/an) Erori de contorizare
6,01% 98.468 3.328.105
(presupunere) 0,90% (m3/an)
Pierderi de Pierderi pe magistralele de transmisie 30,47%
apa si/sau distribuţie
3.165.216 1.229.369
(m3/an) 11,26%
28,98% Pierderi reale Pierderi si deversari la
2.508.759 bazinele de stocare ale societatii
(m3/an) 204.049
22,97% 1,87%
Pierderi la conexiunile de serviciu
pana la punctul de contorizare client
1.075.341
(presupunere) 9,85%
In tabelul de mai sus sunt incluse rezultatele asteptate de la reabilitarea retelei de distributie
din cadrul ISPA. Aceste rezultate se observa mai ales in procesul de reducere a pierderilor de apa
atunci cand au fost comparate cu pozitia initiala care este prezentata in detaliu in Strategia de
Depistare a Pierderilor si raporatele de Proiectare a Sistemului de Alimentare cu Apa pregatite
pentru masura ISPA.
Bazandu-se pe realizarile de mai sus, continuarea pe viitor a campaniilor de reducere a
pierderilor de apa sunt planificate a se executa in actiuni paralele ca:
Contorizare in regiune si depistarea pierderilor cu lucrari de reparatie efectuate in mod continuu de
catre unitatile de Furnizare a Apei incepand din zona cu cele mai semnificative pierderi. si
A doua faza a reabilitarii/inlocuirii conductelor principale de distributie ca o continuare a
masurii ISPA.
Primul grup de activitati se va afla intr-un stadiu avansat atunci cand proiectul pentru
Fonduri de Coeziune va fi implementat. Va fi efectuat de o unitate/unitati a/ale carei/caror
echipament, instruire si planificare sunt stabilite in cadrul proiectului raportat incluzand utilizarea
sistemelor GIS, SCADA de repartizare a regiunilor prevazute.
Al doilea grup de lucrari se considera a acoperi toate conductele principale care sunt, si vor
fi in viitor, schimbate sau reparate pe perioada executarii lucrarilor de teren facute de Constructor
33

pe masura ISPA, activitati care sunt bine specificate in Contract. Este important si prin urmare scos
in evidenta faptul ca inregistrarile unitatii GIS de Furnizare a Apei regularizeaza datele de teren
asupra lucrarilor de inspectare a conductelor care vor rezulta intr-o baza de date solide pentru
lucrarile detaliate de proiectare in stadiul Documentatiei de Licitatie pentru Fondul de Coeziune.
Sistemul de colectare a apelor uzate in Râmnicu Vâlcea

Obiectivul Master Planului consta in identificarea unui program de lucru fezabil si eficient din
punct de vedere al costurilor, in conformitate cu standardele romanesti si/sau europene.
Toate informatiile disponibile stranse si inregistrate in sistemul GIS (harta zonei municipiului,
niveluri etc.) au fost utilizate ca baza pentru elaborarea Master Planului (stadiu aprilie 2007).
Ultimele informatii privind limitele municipiului si intinderea zonelor intravilane (zone intravilane
sau prevazute ca zone intravilane pe viitor) au fost primite de la Client si reprezinta baza pentru
elaborarea Master Planului. Informatiile referitoare la zonele intravilane provin din luna ianuarie
2007.
Descrierea Generala a Retelei de Canalizare

Municipiul Ramnicu Valcea are un sistem de canalizare centralizat functional care acopera
majoritatea zonelor stabilite ale municipalitatii. In esenta, sistemul poate fi impartit in 3
componente principale:
• Partea de nord a municipiului Ramnicu Valcea (reteaua nord a raului Olanesti)
• Partea de sud a municipiului Ramnicu Valcea (reteaua sudica a fostului sistemul separat
Olanesti)
• Canale de transport la Statia de Tratare a Apelor Reziduale (camera de interconectare
MH00 la sud de cartier Ostroveni catre Statia de Tratare a Apelor Reziduale).
Aceste 3 componente sunt strans legate intre ele si cresc/descresc debitul din partile de nord si
sud ale municipiului Ramnicu Valcea, influentand astfel puternic comportamentul hidraulic al celor
2 colectoare generale/canale de transport la lucrarile de tratare a apelor uzate.
Lungimea totala a sistemului de canalizare se adauga la 114.801 m de canale ape uzate si
pluviale dintre DN 250 si DN 1500 si mai sus (pentru canale ovale si in forma de clopot). Cifrele au
fost extrase din ultimele informatii ale departamentului GIS (stadiu ianuarie 2007) care a fost
infiintat in timpul implementarii ISPA. Canalele cu diametre mai mici de 250 mm nu au fost luate
in considerare. Dupa implementarea ISPA lungimea canalelor ajunge la 123,934 m. Lungimea ia in
considerare liniile de conducte inlocuite in timpul lucrarilor de constructie. Lungimea sistemului
poate fi impartita in 2 categorii potrivit tabelului de mai jos:
CATEGORIILE SI LUNGIMEA SISTEMULUI DE CANALIZARE INAINTE DE DUPA ISPA

ISPA
[m] [m]
Canale ape uzate (in sistem combinat si separat) 87,874 97,007
Canale de ape pluviale 26,927 26,927
TOTAL 114,801 123,934
Reteaua include un bazin de retentie vechi in Strada Tineretului, langa intersectia cu capatul
de jos al Strazii Gib Mihaescu (construit in anii ’70), un nou bazin de retentie (bazin de supraplin
pentru apa pluviala la capatul de jos al Strazii Carol I/intersectia cu Splaiul Independentei, care va
fi construit in cadrul ISPA), un supraplin de ape pluviale la intersectia Strazii Nicolae Titulescu cu
Strada Matei Basarab (construit in anii ’70 si reabilitat in cadrul ISPA), o structura de preluare ad-
hoc in Strada Dacia, o camera de separare a debitului la MH00 la inceputul celor 2 canale de
transport pereche catre Statia de Tratare a Apelor Reziduale, precum si o statie de tratare a apelor
34

reziduale in sudul orasului (construita initial in anii ’70 si reconstruita in cadrul ISPA 2007-2010).
Pentru detalii cu privire la Statia de Tratare a Apelor Reziduale a se vedea capitolul separat din
acest raport.
In cadrul Proiectului ISPA aflat in derulare a fost introdusa o baza de date GIS pentru
colectarea tuturor informatiilor legate de alimentarea cu apa si canalizare. Baza de date este in
permanenta actualizata/intretinuta de ACVARIM.
In prezent zona orasului nu este canalizata in totalitate. Aproximativ doar 80 % din populatia
care primeste apa este racordata la sistemul centralizat de canalizare. Exista totusi o lipsa de canale
in anumite cartiere care sa racordeze toate asezarile posibile la sistemul centralizat de canalizare.
In cadrul masurilor ISPA 2007-2010 au fost executate lucrari in vederea imbunatatirii sistemului de
canalizare si extinderii acestuia. Principalele lucrari sunt enumerate in tabelul de mai jos.
Art. CATEGORIA DE LUCRĂRI LUNGIME

Constructia Canalului Colector si Inlocuiri in Retea – Sistem combinat
A 4,425 m
B Extinderi ale canalului colector in Sistem Combinat 1000 m
C Constructia canalului colector si Inlocuiri in Retea – Sistem Separat 460 m
D Extinderi ale Canalului colector in Sistem Separat 6,936 m
E Reabilitarea colectorului principal la Statia de Tratare a Apelor Reziduale 2 x ca. 2,750 m
F Lucrari de Imbunatatire a Canalului colector, constructia camerelor speciale 4 pcs
G Imbunatatiri hidraulice 164 m
H Bazin de retentie nou pe strada Carol I (200 m3) 1 pc
I Reabilitarea bazinului de retentie existent (4,500 m3) 1 pc
J Reabilitarea/Reconstructia supraplinului de ape pluviale si a conductei de evacuare 1 pc
K Lucrari de curatire, inspectie si reparatie a canalului colector 8,100 m
L Inspectia si constructia caminelor de vizitare 200 pcs
M Statia de pompare (Goranu) 1 pc
CONSTRUCTIA TOTALA A CANALULUI COLECTOR IN CADRUL ISPA 12,982 m
Sistemul de canalizare consta in prezent din urmatoarele elemente enumerate in tabelul de mai
jos, sumarul principalelor active de canalizare (inclusiv lucrările din cadrul Măsurii ISPA 2006-
2010):
Art. CATEGORIA DE LUCRARI LUNGIME

A Sistem de canalizare in Sistem combinat (nord) 54,350 m
B Sistem de canalizare in Sistem separat (sud) 33,566 m
C Canale de ape pluviale 26,927 m
D Canal magistral si canale de transport 9,100 m
E Bazine de retentie 2 buc
F Camine de vizitare a canalelor 9,500 buc
G Supraplinuri de ape pluviale 1 buc
H Statii de pompare 1 buc
I Camere speciale (altele decat caminele de vizitare integrate obisnuite) 4 buc
LUNGIMEA TOTALA A CANALULUI COLECTOR DUPA ISPA 123,934 m
35

Strategia de dezvoltare a Apei şi apelor uzate
Cererea de Apă în viitor

Cererea de apa viitoare este reevaluata pe baza datelor provenite de la ACVARIM. Proiectarea
debitelor este realizata pentru urmatorii 24 de ani. Estimarile generale realizate sunt:
• Consumul pe cap de locuitor scade de la 165l/hd/zi in prezent la 140 l/hd/zi in 2030
• O usoara crestere a consumului de apa industriala
• O reducere a consumului institutional si de alt tip proportional cu reducerea consumului de apa
menajera
Cea mai previzibila crestere a cererii de apa industriala/comerciala este aceea determinata
de noul parc industrial realizat in sudul orasului, langa sediul Statiei de Tratare a Apelor Reziduale.
In Anexa 3 sunt furnizate cateva detalii.
Tinand seama de viitoarea regionalizare a serviciilor de distributie a apei, alimentarea totala pe
sursele de apa trebuie sa includa toate actiunile in desfasurare si cele prevazute.
Dezvoltarea viitoare a apelor uzate

Sistemul de ape reziduale din Ramnicu Valcea trebuie sa urmareasca trei directii principale:
• Reducerea intrarilor si a infiltratiei, inclusiv eliminarea apelor pluviale (pe cat de mult
posibil)
• Extinderea pentru acoperirea tuturor zone existente si a zonelor intravilane
• Extinderea Statiei de Tratare a Apelor Reziduale la tratare tertiara, corelata cu incarcatura
de poluanti si sarcina hidraulica prevazuta
Pe termen scurt (2010) este prevăzut că două decantoare primare cu funcţionare în paralel vor fi
introduse în procesul de tratare. Aceasta va fi necesară din cauza creşterii estimate a concentraţiei
apelor uzate intrate şi se estimează că va fi un rezultat direct al îmbunătăţirilor la sistemul de
canalizare al oraşului şi provenind din rezultatele lucrărilor de construcţii din Contractul pe Carte
Roşie FIDIC. În plus, va fi necesară o minimă reabilitare a primei linii a sistemului de fermentare a
nămolului, care va cuprinde o reabilitare completă a primului dintre bazinele de fermentare de 700
m3 şi a rezervorului de gaz aferent de 500 m3. Bazinul de fermentare şi rezervorul de gaz vor fi
echipate cu noi echipamente.
In plus: Din cauza situaţiei actuale în suspensie a staţiei de compost a nămolului, probabil că va
fi necesar, pe termen scurt, să se achiziţioneze o Unitate de Stabilizare cu Var. Aceasta nu a fost
iniţial prevăzută. Totuşi, necesitatea de a asigura un nămol stabilizat va impune nevoia de a avea o
stabilizare suplimentară după deshidratare.
Pentru termen mediu (2020) se prevede finalizarea liniei secundare a sistemului de
fermentare a nămolului, care va cuprinde o reabilitare completă a celui de-al doilea dintre bazinele
de fermentare de 700 m3 şi a rezervorului de gaz aferent de 500 m3. Bazinul de fermentare şi
rezervorul de gaz vor fi echipate cu noi echipamente.
Introducerea unui motor pe gaz pentru utilizarea biogazului produs va fi realizat fie în Faza
1, fie în Faza 2, în funcţie de producţia reală de gaz realizată în sistem.
Termenul mediu va cuprinde în plus o creştere a capacităţii bazinelor de aerare pentru
eliminarea suplimentară a azotului şi se estimează să cuprindă şi investiţii sporite într-un bazin
suplimentar de 2.300 m3 şi echipamentul de aerare suplimentar necesar. Vor fi investiţii
suplimentare într-un rezervor de de-nitrificare adiţional şi în echipamente de amestecare pentru
zona de de-nitrificare.
36

Măsuri imediate de Proiect pentru aplicatii pentru Fondurile de Coeziune
Obiective
1. Costul pentru Instalaţia de var/amestecare a nămolului va fi inclus în Aplicaţia pentru
Fondurile de Coeziune.
2. Costul pentru introducerea decantării primare şi re-introducerea procesului de fermentare
anaerobă primară in combinaţie cu un motor pe gaz pentru producţia de electricitate va fi
incorporat în Aplicaţia pentru Fondurile de Coeziune.
3. Costul pentru motorul pe gaz pentru producţia de electricitate va fi incorporat în Aplicaţia
pentru Fondurile de Coeziune.
4. Costul pentru re-introducerea celei de-a doua fermentări anaerobe va fi incorporat în
Aplicaţia pentru Fondurile de Coeziune.
Priorităţi de Proiect
1. Investiţii de înaltă prioritate la sistemul de alimentare cu apă
2. Investiţii de înaltă prioritate la sistemul de canalizare
Abordare generală
Procesul pentru elaborarea Master Planului a fost iniţializat odată cu evaluarea Master
Planului anterior pregătit pentru elaborarea măsurii ISPA, lucrările detaliate de proiectare din
cadrul aceleiaşi măsuri, şi colectarea de date suplimentare la sistemele existente. Aceasta a fost
urmată de analiza aprofundată a acestora şi încheiată cu derivarea de cerinţe viitoare pentru
echipamente, lucrări de construcţii, estimări de costuri pentru aceleaşi şi pregătirea pentru debitul
instituţional viitor cu analiza fezabilităţii financiare a autorităţilor responsabile cu Studiul de
Fezabilitate care va urma după acordul tuturor părţilor asupra acestui raport.
Programul propus este derivat lunând în considerare constatările şi calculul:
• Cerinţelor tehnice pentru dezvoltarea sistemului de apă şi de canalizare pentru a atinge
standardele de servicii UE şi româneşti,
• Cerinţelor instituţionale pentru reorganizarea şi îmbunătăţirea exploatării sistemelor, şi
• Presupunerile generale despre capacităţile fizice şi financiare ale zonei şi societăţii de utilităţi
pentru asigurarea exploatării sustenabile a sistemului.
Sistemul termoenergetic
Prin Hotararea Consiliului Local nr. 205/53 din 31 iulie 2008 s-a aprobat „Strategia locala de
alimentare cu energie termica a municipiului Ramnicu Valcea”.
1. Situatia actualã a sistemului de alimentare centralizatã cu cãldurã a Municipiului
Râmnicu Vâlcea
1.1. Structura generalã a sistemului de alimentare centralizatã cu cãldurã a Municipiului Râmnicu
Vâlcea
Sistemul de alimentare centralizatã cu cãldurã a Municipiului Râmnicu Vâlcea cuprinde
urmãtoarele subansamble principale:
Ø Centrala electricã de termoficare (cogenerare) – CET Govora;
Ø Sistemul de retele primare – RTP- pentru transportul pentru transportul si distributia
Ø cãldurii sub formã de apã fierbinte ;
Ø Punctele termice - PT;
Ø Sistemul de retele termice secundare –RTS- pentru distributia cãldurii de la punctele termice
la consumatorii de cãldurã pentru încãlzire si apã caldã de consum;
Ø Instalatiile interioare de alimentare cu cãldurã a consumatorilor.
În cadrul acestora, SC CET Govora SA a concesionat si asigurã operarea ansamblului
SAC, pânã la nivelul consumatorilor – clãdirile acestora.
37

1.2. Prezentarea generalã a CET Govora
Proiectarea si realizarea CET Govora a început în anul 1950 si s-a dezvoltat în timp în patru etape
succesive, simultan cu evolutia platformei chimice Râmnicu Vâlcea. In prezent, CET Govora
cuprinde urmãtoarele subansamble principale:
Ø Instalatiile energetice pentru producerea simultanã si combinatã – în cogenerare–a
cãldurii si energiei electrice. Ele cuprind instalatiile de cazane de abur viu (5 x 420 t/h) si
turbinele cu abur cu condensatie si prizã reglabilã (TA 3 si TA 4) si cele cu contrapresiune si
prizã reglabilã (TA 5 ºi TA 6), de 50 MWe putere electricã instalatã în fiecare, cu instalatiile
anexe aferente acestora: preparare si alimentare cu combustibil, circuit de preîncãlzire
regenerativã, circuite si instalatii de rãcire, etc. Combustibilul posibil a fi utilizat de diversele
cazane de abur poate fi cãrbunele, pãcura si gazul metan.
Ø Instalaþiile de alimentare a consumatorilor de abur – statia de transformatoare de abur, statii
de reducere – rãcire, etc.
Ø Ansamblul instalatiilor de livrare a cãldurii sub formã de apã fierbinte, care asigurã
producerea acesteia si vehicularea sa pânã la consumatorii de apã fierbinte (boilerele de bazã
– BB si de vârf – BV si pompele de retea)
Ø Ansamblul instalatiilor de tratare termicã si chimicã a apei de adaos aferentã asigurãrii cu
apã de adaos demineralizatã si dedurizatã (degazoare de 1,2 bar, statia de tratare chimicã,
pompe de apã de adaos).
Prezentarea generalã a sitemului de retele termice primare

Sistemul de retele termice primare cuprinde ansamblul de retele de transport a cãldurii, sub
formã de apã fierbinte, de la CET Govora la diversele puncte termice cu caracter urban sau tertiar
din cadrul orasului Râmnicu Vâlcea. În prezent acesta este un sistem bitubular închis, cu câte 2
conducte tur – retur de diametre identice, care iarna asigurã punctelor termice cãldura necesarã
pentru încãlzire si prepararea apei calde de consum, iar vara numai prepararea apei calde de
consum. Reteaua termicã primarã de apã fierbinte însumeazã circa 29,2 km de traseu, din care 16,9
subteran si 12,3 km suprateran, având diametre între 50 si 1000 mm.
Prezentarea generalã a ansamblului format din punctele termice

Actualul sistem de termoficare al Municipiului Râmnicu – Vâlcea cuprinde 2 categorii de
puncte termice, din punctul de vedere al operatorului: 39 de puncte termice concesionate de CET
Govora ca operator si 29 de puncte termice concesionate de alti operatori. În prezent, sunt în stadiu
de constructie, urmând a fi puse în functiune în perioada 2008-2009 un numãr de 5 puncte termice.
Toate punctele termice sunt de tipul „puncte termice centralizate”, asigurând simultan
alimentarea cu cãldurã atât a consumatorilor de încãlzire cât si a celor de apã caldã de consum.
Prezentarea generalã a sistemului de retele termice secundare

Sistemul de retele termice secundare asigurã distributia cãldurii de la punctele termice la
consumatori – clãdirile acestora. El cuprinde sistemul bitubular închis pentru alimentarea cu
cãldurã a consumatorilor de încãlzire si prin sistemul monotubular deschis cu conductã de
recirculare, pentru alimentarea consumatorilor de apã caldã de consum.
Prezentarea generalã a subansamblului consumatorilor
Acesta reprezintã ansamblul instalatiilor interioare de distributie a cãldurii – retele termice
interioare – si al aparatelor de încãlzire, din interiorul clãdirilor consumatorilor. În prezent, existã
urmãtorii consumatori finali de servicii, ai SC CET Govora SA:
· 656 asociaþii de locatari / proprietari;
· agenti economici;
· 30.960 apartamente fizice alimentate cu cãldurã fatã de 33.376 apartamente construite;
· 1.890 scãri de blocuri.
38

Concluzii privind starea tehnicã a CET
Strategia de alimentare cu cãldurã a consumatorilor de tip urban si industrial aflati în
perimetrul Municipiului Râmnicu Vâlcea nu poate fi conceputã fãrã a lua în considerare situatia
actualã si perspectiva CET Govora pentru urmãtorii 20 - 30 de ani. Situatia actualã este reflectatã
de starea tehnicã a echipamentelor principale (cazane si turbine cu abur, cazane de apã fierbinte,
etc.) si de nivelul performantelor realizate în ultimii ani de functionare. Perspectivele CET Govora,
ca principal furnizor de cãldurã al tuturor consumatorilor aflati în perimetrul Municipiului, depind
la rândul lor de starea tehnicã a echipamentelor, de nivelul performantelor realizate, dar si de
calitatea managementului si de forta financiarã a proprietarului acestei întreprinderi în urmãtorii 20
-30 de ani.
Productia totalã de cãldurã (sub formã de apã fierbinte si abur) a crescut cu 9,5% în 2006
fatã de 2004 datoritã cresterii productiei de cãldurã sub formã de abur, cu 13,3%, în timp ce
productia de cãldurã sub formã de apã fierbinte a scãzut cu 4,5%.
Cãldura totalã în cogenerare, sub formã de apã fierbinte si abur a reprezentat 100% din
totalul cãldurii produse de CET, crescând în 2006 fatã de 2004 cu 9,5%. Din aceasta, cãldura
produsã sub formã de apã fierbinte a reprezentat între 18,7-21,4% si diferenta a fost produsã sub
formã de abur care a reprezentat diferenta de 78,6-81,3%.
Deci, din totalul energiei electrice produsã de CET în cogenerare, în medie în intervalul
2004-2005, pe seama aburului s-a produs cca. 79,3%, iar pe seama apei fierbinti numai 20,7%,
având tendinta de variatie inversã în intervalul 2004-2006.
În ceea ce priveste evolutia în perioada 2004-2006, cresterea productiei totale de
cãldurã în cogenerare cu 9,5%, s-a datorat cresterii productiei în cogenerare pe seama aburului (cu
13,3%), în timp ce productia în cogenerare pe seama apei fierbinti a scãzut cu 2,7%.
Productia totalã de energie electricã a rãmas cvasi constantã în intervalul 2004-2006. Se
constatã cã ponderea productiei de energie electricã în cogenerare a fost în acest interval, în medie
de cca. 68%, crescând în intervalul 2004-2006 de la 64,3% la 72,8%. Diferenta – fatã de 100%- o
reprezintã productia de energie electricã în condensatie - care a fost în medie de 32%, scãzând în
perioada 2004- 2006 de la 35,7% la 27,2%.
Energia electricã livratã a fost cvasiconstantã în intervalul 2004- 2006, în jurul valorii de
77%. Diferenta între energia electricã produsã si aceea livratã, a fost în medie de 23%, reprezentând
cca. 0,6% consumul pompelor de retea pentru apa fierbinte si diferenta de 22,4% fiind consumul
propriu electric al CET. Se constatã cã aceastã valoare este la limita max. normalã pentru o CET cu
combustibil solid.
Consumul anual de apã de adaos a scãzut în intervalul 2004-2006, de la 625 mii m3 /an la
451 mii m3 /an (de al 100% la 72,8%) , ceea ce reprezintã un consum specific mediu, raportat la
cãldura produsã sub formã de apã fierbinte de cca. 1,25 m3/Gcal.
Valoarea respectivã se situeazã la limita maximã a consumului de apã de adaos pentru un
sistem de alimentare cu cãldurã de tipul celui din Râmnicu Vâlcea, ceea ce aratã cã acesta are încã
pierderi relativ mari de apã din reteaua primarã de apã fierbinte. Oricum, în intervalul 2004-2006,
acest consum specific a scãzut de la 1,5 m3/Gcal la 1,14 m3/Gcal, ceea ce probeazã îmbunãtãtirea
SAC al orasului.
Consumul total de combustibil (în echivalent termic) a fost relativ constant, în jurul valorii
de 4201 GWh/ an, scãzând în 2006 la 97,4% faþã de anul 2004.
Structura medie a consumului totale de combustibil pentru perioada 2004-2006 a fost:
- consum sub formã de cãrbune: 89,4% (crescând de la 87,5 la 92,8%);
- consum de combustibil lichid: 0,7/ (cvasicinstant);
- consum de gaze naturale: 10% (scãzân de la 11,9% la 6,3%).
Având la bazã constatãrile de mai sus, se poate spune cã :
39

- din punctul de vedere al capacitãtii termice instalate, atât sub formã de apã fierbinte,
cât si sub formã de abur, CET Govora este supradimensionatã fatã de cererile de
cãldura actuale ;
- din punctul de vedere al utilizãrii capacitãtii de productie a energiei electrice
instalate, CET Govora este obligatã, mai ales vara, sã producã multã energie
electricã in condensatie, ceea ce îi reduce performantele energetice (randamentul
global mediu anual) ;
- performantele energetice în cogenerare (çcg) sunt putin diminuate fatã de cele
obisnuite unor CET cu capacitãti instalate de 4 x 50 = 200 MWe , din cauza uzurii
fizice, dar mai ales a uzurii lor morale, ceea ce impune in perspectiva modernizarea
sa cu echipamente energetice moderne, cu performante energetice superioare si
reabilitarea unora dintre echipamentele existente cu durate remanente de viatã mari;
- posibilitatea de productie majoritarã a cãldurii sub formã de abur în scopuri
tehnologice – industriale pentru platforma chimicã adiacentã reprezintã un mare
avantaj pentru CET Govora, ceea ce îi permite realizarea unor performante
energetice, dar mai ales economice superioare.
Impactul asupra mediului a functionãrii centralei
Impactul asupra mediului al producerii celor douã forme de energie utilã: cãldurã si energie
electricã este în functie de :
Ø tipul combustibilului utilizat si caracteristicile acestuia. În cazul centralei analizate se
utilizeazã urmãtoarele tipuri de combustibil:
o gaz natural;
o pãcurã;
o cãrbune.
Ø caracteristicile tehnice si functionale ale centralei.
Auditul retelei primare de transport
Reteaua primarã, asigurã transportul apei fierbinti de la centrala de cogenerare pânã la
punctele termice. Sistemul de transport al energiei termice este o retea de tip bitubular închisã,
având o lungime de traseu de aprox 29,2 km, din care 16,9 km (58%) amplasatã subteran în canale
nevizitabile si 12,3 km (42%) amplasatã suprateran, cu diametre cuprinse între Dn 50 si Dn 1000
mm. Sistemul de transport este compus în întregime din conducte clasice. Reteaua este de tip
arborescent, cu o magistralã având 12 km lungime de la sursã pânã la intrarea în oras, portiune în
care diametrele scad de la Dn 1000 la Dn 700. În zona urbanã, din magistrala de termoficare pleacã
mai multe ramuri cu diametre între Dn 700 si Dn 200, din care se racordeazã punctele termice.
Auditul punctelor termice

Punctele termice existente sunt de tipul racordare indirectã si asigurã consumatorii urbani din
Municipiul Râmnicu Vâlcea cu:
Ø agent termic secundar pentru încãlzire – apã caldã cu temperatura de proiectare 95/75°C;
Ø apã caldã de consum cu temperatura de maxim 60°C;
Agentul termic primar care alimenteazã punctele termice este apa fierbinte cu parametrii de
proiectare 150/60°C (parametrii de funcþionare 135/45°C) si este furnizat de CET Govora.
Toate punctele termice sunt contorizate atât pe circuitul primar cât si pe secundar. Acestea sunt
automatizate. La nivel de consumatori, se poate spune cã sunt contorizati pânã în prezent aprox
80% din consumatori.
40

Aspectele tehnico-economice ale sistemului de transport si distributie a cãldurii
Nr. Mãrimea UM 2004 2005 2006
crt
1 Cãldura sub formã de apã fierbinte produsã de CET Gcal 413510 408359 394761
Govora
2 Cãldura intratã în PT-uri Gcal 366420 366641 335326
3 Cãldura livratã din PT-uri Gcal 335224 349832 329368
4 Cãldura vândutã Gcal 274884 278182 265593
5 Pierderi în sistemul de transport Gcal 47090 41718 59435
% 11,39 10,22 15,06
6 Pierderi în punctele termice Gcal 31196 16809 5958
% 8,51 4,58 1,78
7 Pierderi în sistemul de distribuie Gcal 60340 71650 63775
% 18,00 20,48 19,36
8 Pierderi în sistemul producere transport-distributie Gcal 138626 130177 129168
% 33,52 31,88 32,72
Din tabelul de mai sus se pot conluziona urmãtoarele:
- cantitatea de cãldurã produsã de CET a scãzut continuu în perioada 2004-2006,
reprezentând în anul 2006 cca 95% din productia anului 2004.
- totodatã se observã o crestere a pierderilor de cãldurã în sistemele de transport
(pierderi mai mari cu aprox 3,7% în 2006 faþã de 2004) si respectiv de distributie
(pierderi mai mari cu aprox 1,4% în 2006 faþã de 2004).
- de asemenea, la nivelul punctelor termice, se constatã o scãdere a pierderilor de la
8,5% în 2004 la 1,5 în 2006, fapt ce poate fi explicat prin modernizarea punctelor
termice.
- pierderile totale în SAC s-au mentinut la o valoare medie de 33%.
În concluzie, se poate spune cã simultan cu scãderea cantitãtii de cãldurã livrate din CET si intratã
în punctele termice, se constatã o crestere a pierderilor de cãldurã atât în reteaua primarã de
transport cât si în reteaua de distributie a cãldurii.
Conditii si restrictii în stabilirea strategiei locale de alimentare cu cãldurã a Municipiului
Râmnicu Vâlcea
Disponibilitatea si accesibilitatea resurselor primare
Sursa de producere a cãldurii sub formã de apã fierbinte este centrala de cogenerare CET
Govora.
CET Govora utilizeazã în prezent, drept combustibil de bazã lignit – în proportie de 85% si
gaz natural în proporþie de 15%. Lignitul este achizitionat din tarã, de la exploatarea minierã
Berbesti ca sursã de bazã si din bazinul minier al Olteniei ca sursã de rezervã.
În ceea ce priveste sursele regenerabile disponibile, a fost analizatã posibilitatea utilizãrii la
CET Govora a hidrogenului rezultat din procesul de electrolizã de la combinatul chimic Oltchim si
a biomasei sub formã de pellets de floarea soarelui. Aceastã analizã a fost fãcutã în cadrul studiului
de fezabilitate realizat de firma MVV privind Retehnologizarea si dezvoltarea CET Govora. În
urma analizei, aceastã solutie nu a fost recomandatã de executantul studiului ca variantã de
reabilitare a centralei ci doar ca un proiect de cercetare privind posibilitatea de utilizare a
hidrogenului la turbinele cu gaze.
A doua posibilitate de valorificare a resurselor regenerabile a fost analizatã în contextul
utilizãrii biomasei rezultate din semintele de floarea soarelui în amestec cu cãrbunele. Din punct de
vedere tehnologic aceastã solutie prezintã avantajul utilizãrii aceleiasi instalatii fãrã a fi necesare
modificãri ale cazanului. Amestecul biomasei cu cãrbunele se face la intrarea in focar.
41

Randamentul, precum si conditiile de exploatare a cazanului nu se modificã. De asemenea, se
presupune cã nu se vor produce alte emisii poluante în afara celor cunoscute.
CET Govora poate avea beneficii de pe urma utilizãrii biomasei dacã aceasta va duce la
evitarea plãtii taxei CO2, sau pretul biomasei sã fie mai mic decât pretul cãrbunelui plus taxa pe
CO2.
Conditii sociale si demografice în zonã

1. Aspecte de naturã demograficã
Populatia Municipiului Râmnicu Vâlcea era, la sfârsitul anului 2005, de circa 111000
locuitori. Sistemul de alimentare centralizatã cu cãldurã din Municipiul Râmnicu Valcea deserveste
aprox 82500 persoane (aprox 74,3% din totalul populatiei municipiului).
2. Aspecte privind dezvoltarea economicã a regiunii

Din punctul de vedere al dezvoltãrii industriale, Municipiul Râmnicu Vâlcea este una din
zonele de concentrare a industriei moderne, industria chimicã.
În anul 2005, populatia ocupatã reprezinta 40% din totalul populatiei, o valoare peste media
la nivel national, de 38%. Din totalul populatiei ocupate, aprox 40% este integratã în domeniul
serviciilor.
Necesarul total actual de cãldurã al consumatorilor alimentaþi din sistemul centralizat este
de 212,33 MW (182,61 Gcal/h).
Necesarul actual de cãldurã al Municipiului Râmnicu Vâlcea

Consumatorii de cãldurã alimentaþi din sistemul centralizat al Municipiului Râmnicu
Vâlcea fac parte din categoria consumatorilor de cãldurã sub formã de apã fierbinte.
În prezent, structura consumatorilor din Municipiul Râmnicu Vâlcea este compusã din:
a) populatia, care locuieste în imobile de locuit (condominiu) sau locuinte individuale alimentati cu
cãldurã din SAC;
b) instituþii socio-culturale, agenþi economici ºi unitãþi asimilate acestora alimentate cu cãldurã din
SAC;
c) populatia, care locuieste în locuinte de tip condominiu (blocuri) sau în locuinte individuale (case)
si care a optat pentru surse alternative de încãlzire (centrale individuale, sobe functionând cu
combustibil solid sau gazos).
Necesarul actual de cãldurã pentru încãlzire al consumatorilor alimentati din sistemul
centralizat este de 187,16 MW (160,95 Gcal/h).
Necesarul actual de cãldurã pentru apa caldã de consum al consumatorilor alimentati din
sistemul centralizat este de 25,18 MW (21,65 Gcal/h).
Necesarul total actual de cãldurã al consumatorilor alimentati din sistemul centralizat este
de 212,33 MW (182,61 Gcal/h).
Evolutia consumului de cãldurã în perioada 2009-2028

Premize generale privind evolutia cererii de cãldurã în perspectivã
Caracteristicile cererii de cãldurã ale oricãrei grupãri de consumatori urbani, depind de
caracteristicile termice ale clãdirilor cu destinatia de locuinte, de numãrul de persoane care locuiesc
în clãdirile respective si de necesitãtile de confort ale fiecãreia dintre aceste persoane.
Majoritatea sistemelor centralizate urbane de alimentare cu cãldurã, concepute si realizate
înainte de 1990, au fost dimensionate pentru a asigura alimentarea în bune conditii a grupãrilor de
consumatori formate din imobile cu destinatia de locuinte, scoli, spitale, magazine, etc.
Toate aceste grupãri de consumatori se caracterizeazã printr-o densitate mare a consumului,
clãdirile conectate la sistemul de alimentare fiind în marea lor majoritate de tip bloc. Sistemele
respective au fost concepute astfel încât toti consumatorii sã beneficieze în mod egal atât de
avantajele oferite cât si de dezavantajele care decurg din aceastã solutie. Dupã 1990 aceste sisteme
42

au avut evolutii diferite, în functie de context, situatia financiarã a consumatorilor, combustibilii
necesari, etc.
În cele mai multe cazuri, o parte dintre consumatorii racordati initial s-au debransat de la
reteaua termicã, contribuind astfel la reducerea cererii si implicit la reducerea productiei de cãldurã
în cadrul sistemelor centralizate.
Cererea de cãldurã a consumatorilor încã racordati la reteaua de apã fierbinte nu constituie
nici ea un invariant pentru urmãtorii ani. Contorizarea la nivel de bloc si de apartament a condus
peste tot, fãrã exceptie, la reducerea semnificativã a cererii.
Contorizarea individualã a consumurilor lunare de cãldurã pentru încãlzire si sub formã de
apã caldã permite multora dintre locatarii bransati la sistemul de alimentare centralizatã sã facã
anumite economii. Valorile consumurilor lunare de cãldurã facturate în multe orase sunt cu
certitudine mai mici decât valorile calculate pornind de la standardele în vigoare (SR 4839/1997 si
SR 1907-1/1997) si de la normele de consum de apã caldã acceptate în prezent (110 l /zi/ persoanã
conf. STAS 1478/ 1990).
Reabilitarea termicã a clãdirilor cu destinatia de locuintã are un efect similar. Evolutia
cererii de cãldurã pentru încãlzire este influentatã de modul de desfãsurare a reabilitãrii termice a
clãdirilor alimentate cu cãldurã.
Pentru a aplica Programul «Termoficare 2006 - 2015 cãldurã si confort» aprobat prin
Hotarirea Guvernului 381/31 martie 2008, trebuie indeplinita una din conditiile de eligiblitate si
anume: “stabilirea zonei sau a zonelor unitare de încãlzire, reprezentând arealul geografic (zona
unei localitãti) apartinând unei unitãti administrativ teritoriale în interiorul cãreia se poate promova
o singurã solutie de încãlzire, respectiv solutia adoptatã pentru reabilitarea si eficientizarea
sistemului de alimentare centralizata cu energie termica”.
S.C. CET GOVORA S.A. a facut propuneri , pentru 7 (sapte) zone unitare de incalzire in
municipiul Ramnicu Valcea , in interiorul carora se poate promova o singura solutie de incalzire –
energia termica din sistemul centralizat de incalzire”
In acelasi timp municipalitatea are un program de mansardare a blocurilor cu 4 etaje (cca.
600 blocuri), realizarea lui ducand la aparitia unor noi consumatori.
Prin urmare, dinamica cererii de cãldurã este rezultatul suprapunerii efectelor mai multor
factori, evolutia nici unuia dintre acesti factori nefiind usor de anticipat.
Solutiile alternative de alimentare cu cãldurã a Municipiului Râmnicu Vâlcea

Solutiile alternative propuse a se analiza în lucrare au în vedere urmãtoarele criterii:
Ø gradul de descentralizare (din acest punct de vedere solutiile propuse acoperã toate gradele
de descentralizare a producerii cãldurii, pornind de la situatia complet descentralizatã, pânã
la situatia centralizatã – cu o singurã sursã de producere a cãldurii la nivelul ansamblului
orasului);
Ø tipul sursei de producere a cãldurii;
Ø tipul combustibilului de bazã;
Ø amplasarea sursei de producere.
Tinând cont de criteriile enumerate mai sus, solutiile alternative propuse sunt:
1. Solutia descentralizatã. Sursele de caldura vor fi amplasate in actualele puncte termice. Din
punctul de vedere al tehnologiilor considerate la realizarea surselor de caldura se vor avea în vedere
variantele:
Ø centralã termicã individualã
Ø centralã de cogenerare cu motoare cu ardere internã (MAI).
Combustibilul considerat va fi gazul natural.
2. Solutia semicentralizatã. Teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea se împarte în 4
43

zone si indiferent de zona, pentru sursele de cãldurã, se vor considera urmãtoarele tehnologii de
realizare:
Ø centralã termicã de zonã;
Ø centralã de cogenerare de zonã cu turbine cu gaze (TG);
Ø centralã de cogenerare de zonã cu motoare cu ardere internã (MAI).
Combustibilul considerat pentru toate cele 4 zone va fi gazul natural.
3. Solutia centralizatã, cu urmãtoarele subvariante:
3.1. Sursã de cãldurã nouã. tehnologiile de realizare a acesteia:
Ø centralã termicã de zonã;
Ø centralã de cogenerare de zonã cu turbine cu gaze (TG);
Ø centralã de cogenerare de zonã cu motoare cu ardere internã (MAI).
Combustibilul considerat va fi gazul natural.
Solutia se considerã în douã subvariante:
3.1.1. sursã unicã nouã pentru tot municipiul
3.1.2. o sursã unicã nouã pentru zonele 3 zone plus o sursã nouã pentru zona din nordul
municipiului. Tipul sursei pentru zona din nordul municipiului corespunde variantei optime
rezultatã pentru zona respectivã din analiza solutiei
semicentralizate.
3.2 Sursã de cãldurã existentã - CET Govora retehnologizatã din punctul de vedere tehnologic-
energetic si al mediului.
Din punct de vedere tehnologic s-a avut în vedere retehnologizarea actualei CET Govora, care în
final va avea profilul urmãtor: conform celor stabilite de comun acord cu beneficiarul lucrãrii si cu
conducerea CET Govora:
Ø modernizarea actualelor turbine;
Ø introducerea unor turbine noi:
Din punct de vedere ecologic s-a considerat realizarea în 2010 a unei CET noi ecologice
(ECOCET) în perimetrul actualei CET Govora, echipatã cu:
- un cazan de abur cu o capacitate de 45 MWt, utilizând biomasa drept combustibil;
- o turbinã cu abur cu condensatie si o prizã reglabilã, de 12 MWe.
Evaluarea investitiilor necesare pentru retelele de transport si distributie si punctele termice

Concluzii privind actualul sistem de încãlzire a spatiilor din blocuri ale cãror instalatii sunt
racordate la sistemul de încãlzire districtualã (CT/PT):
1. Instalatiile interioare de încãlzire în starea lor actualã nu pot sã-si adapteze caracteristicile
functionale la necesitatea asigurãrii confortului termic în spatiile locuite;
2. Sistemul este rigid în raport cu cerinta de flux termic a spatiilor locuite;
3. Instalatiile sunt afectate de disfunctii care le diminueazã randamentul, acesta având valori
cuprinse între 80 % - 85 %;
4. Regimul hidraulic este caracterizat de o mare dispersie a debitelor de agent termic în raport cu
debitele de proiect, raportul acestor valori variind între 0,4 si 2.
5. Consecintele energetice sunt:
- reduceri cu peste 20% ale cantitãtii de cãldurã furnizatã blocurilor, caracterizate de
debite diminuate;
- cresterea temperaturii de retur general, cu repercusiuni negative în performanta
energeticã a CET-urilor.
6. Dotarea clãdirilor cu sisteme moderne de facturare a cãldurii impune adaptarea instalatiilor la
regimul de functionare cu debit variabil, fãrã afectarea regimului hidraulic al sistemului si fãrã
reducerea randamentului de functionare a pompelor de circulatie din CT/PT.
Concluzii privind diagnosticul tehnic si functional al instalatiilor de furnizarea utilitãtilor termice

în blocurile de locuinte:
44

1. Instalatiile de asigurare a încãlzirii spatiilor la nivelul blocurilor, sunt caracterizate de
randamente cuprinse între 80 % - 85 %.
2. Regimul hidraulic este puternic perturbat, prin lipsa oricãrui organ de asigurare a corectei
echilibrãri hidraulice (realizarea pierderii de sarcinã hidrodinamicã realã constantã în orice conditie
de functionare la fiecare bloc în parte).
3. Dezechilibrele hidraulice se manifestã atât pe orizontalã - între blocuri - cu valori de afectare a
debitelor de proiect cuprinse între 40 % si 200 %, cât si pe verticalã - în blocuri, cu aceleasi
caracteristici ca si în cazul dezechilibrelor pe orizontalã.
4. Consecintele regimului hidraulic perturbat sunt reducerea cantitãtii de cãldurã furnizatã
blocurilor/apartamentelor cu deficit de debit cu circa 20% si cresterea temperaturii de retur general;
5. Utilizarea apei netratatã, coroboratã cu sustrageri de apã din retea conduce la depuneri de materii
de naturã organicã sau/si anorganicã, care contribuie la cresterea pierderilor de sarcinã
hidrodinamicã fatã de cele de calcul si la amplificarea "dezechilibrelor" hidraulice, alãturi de
corodarea elementelor componente (conducte, armãturi, corpuri de încãlzire);
6. Utilizarea sistemelor moderne de facturare a cãldurii (contor de cãldurã general, repartitoare de
cost, robinete cu cap termostatic) implicã modernizarea sistemului de pompare a agentului termic în
scopul functionãrii cu debit variabil, fãrã modificarea pierderilor de sarcinã hidrodinamicã (sau
modificarea în limite strânse nederanjante);
7. În cazul instalatiilor mai vechi de 15 ani se impune verificarea stãrii conductelor (cel putin
grosimea peretilor acestora) pentru a se putea decide interventiile de înlocuire a tronsoanelor
afectate de coroziune sau chiar a întregii instalatii;
8. Instalatiile de furnizare centralã a apei calde au capacitatea de furnizare a unor debite superioare
celor de calcul;
9. Dotarea instalatiilor cu contoare de cãldurã trebuie sã fie însotitã de verificarea capacitãtii de
asigurare a unor debite normale de apã caldã;
10. Armãturile vechi sunt de foarte slabã calitate, improprii tendintei generale de reducere a
consumului de apã si de cãldurã;
11. Se impune activarea conductelor de recirculare a apei calde, având ca rezultat imediat reducerea
consumului de apã la nivelul consumatorilor.
Solutii de îmbunãtãtire a sistemului de alimentare cu energie termicã a consumatorilor din

orasul Râmnicu Vâlcea
Scopul lucrãrilor de reabilitare/modernizare:
- asigurarea confortului termic în spatiile locuite, simultan cu diminuarea cheltuielilor
aferente încãlzirii;
- adoptarea solutiilor care servesc scopului anterior mentionat, pe baza evaluãrii
eficientei economice a acestora, pe de o parte, si a gradului de suportabilitate a
costurilor de cãtre locatari si autoritãtile locale, pe de altã parte.
Reabilitarea termicã a clãdirilor are drept urmare scãderea consumului de cãldurã pentru
încãlzire, la nivelul consumatorului, prin reducerea considerabilã a pierderilor de cãldurã ale
anvelopei clãdirii.
Prezentarea lucrãrilor de reabilitare/modernizare a instalatiilor de încãlzire interioarã

a. Modernizarea sistemului de echilibrare hidraulicã a retelei de distributie si dotarea fiecãrui racord
de bloc cu dispozitiv de mentinere a diferentei de presiune realã constantã corelatã cu debitul de
calcul;
b. Modificarea/reabilitarea sistemului de distributie a agentului termic în clãdire:
b.1 Mentinerea actualului sistem de distributie verticalã si dotarea corpurilor de
încãlzire cu repartitoare de cost si cu robinete cu cap termostatic.
b.2 Înlocuirea actualului sistem de distributie verticalã cu un sistem mixt
vertical - orizontal de distributie:
45

1. Modificarea distributiei orizontale din subsolul tehnic prin reducerea numãrului de
coloane verticale care vor strãbate pe înãltime blocul;
2. La nivelul fiecãrui palier se vor realiza racorduri prevãzute cu contoare de cãldurã pe
fiecare apartament;
3. În interiorul apartamentului se va adopta distributia bitubularã orizontalã prin
debransarea corpurilor de încãlzire de la coloanele actuale de alimentare cu agent
termic;
4. În scopul realizãrii stabilitãtii hidraulice a sistemului si a unui reglaj de calitate se
recomandã ca fiecare racord de apartament sã fie dotat cu dispozitiv de presiune
diferentialã constantã;
5. Atât contorul individual de cãldurã cât si dispozitivul de presiune diferentialã
constantã vor fi amplasate în exteriorul apartamentului si protejate împotriva oricãrei
interventii neautorizate;
6. Aerisirea corpurilor de încãlzire se realizeazã prin ventile individuale si prin
conductã de aerisire proprie apartamentului (dotat cu vas de aerisire propriu);
7. Corpurile de încãlzire se doteazã cu robinete cu cap termostatic (în scopul reglãrii
individuale a temperaturii interioare);
Solutiile tehnice pentru reducerea consumului de cãldurã pentru încãlzire sunt urmãtoarele:
a) utilizarea rationalã a cãldurii - care implicã costuri modeste - realizatã prin:
- asigurarea închiderii usilor exterioare din spatiul casei scãrilor;
- etansarea rosturilor mobile din spatiul casei scãrilor, dupã caz;
- izolarea conductelor interioare de distributie a apei calde (încãlzire si apã caldã de
consum) din spatiul subsolurilor tehnice;
- reducerea ratei de ventilare a spatiilor locuite pânã la minim 0,50 sch/h, ca valoare
medie zilnicã;
- reducerea temperaturii interioare rezultante în special în orele de noapte.
b) utilizarea eficientã a cãldurii - care implicã costuri relativ importante - prin:
- izolarea termicã a elementelor de constructie opace;
- generalizarea dotãrii cu geamuri termoizolante;
- dotarea cu robinete cu cap termostatic si introducerea sistemului de repartizare a
costurilor pentru încãlzire.
În urma mãsurilor de modernizare energeticã a fondului de clãdiri existente, alimentate cu
cãldurã din sistemul existent de încãlzire centralã, consumatorii de cãldurã pentru încãlzire
beneficiazã de urmãtoarele efecte economice:
- pe de o parte, îsi vor reduce factura anualã pentru încãlzire;
- pe de altã parte, vor trebui sã suporte costurile acestor modernizãri.
Principiul de bazã al cuantificãrii efectelor modernizãrii energetice a clãdirilor este: aceastã
modernizare se referã (are în vedere) la ansamblul clãdirilor alimentate din SIC existent, indiferent
de modul în care se asigurã confortul termic si fiziologic în spatiile locuite. Fiind cu preponderentã
o solutie constructivã, ea se adreseazã condominiului si nu unor apartamente din cadrul acestuia,
deci nu face distinctie în functie de sistemul de încãlzire adoptat – centralizat sau din SIC.
Riscuri naturale şi antropice

Municipiul Râmnicu Vâlcea este expus atât riscurilor naturale, categorie din care fac parte
cutremurele, alunecările de teren şi seceta, cât şi riscurilor antropice, cel mai important fiind riscul
chimic. Într-un studiu realizat de PRODOMUS S.A Bucureşti în anul 1996, au fost analizate zonele
supuse "hazardului seismic şi al alunecărilor de teren", întocmindu-se totodată şi un "Plan de
protecţie – intervenţie împotriva seismelor, alunecărilor de teren şi accidentelor complementare".
46

Conform acestui studiu, teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea se află situat din punct de
vedere al zonării seismice în zona cu gradul VII de seismicitate (seisme ce încep să dea fisuri la
colţurile deschiderilor – uşi, ferestre – sau clădirilor).
Gestionarea teritoriului din intravilan

Creşterea cerinţei de suprafeţe şi de resurse naturale, urmare a planificărilor de dezvoltare
existente, a condus de multe ori la conflicte de natură diversă în gestionarea teritoriului în
intravilan, prepoderente fiind cele care vizau schimbarea folosinţei terenurilor. Aceste conflicte
trebuie rezolvate ţinând cont atât de satisfacerea corespunzătoare a nevoilor umane de locuire şi
ambientale, cât şi de grija pentru folosirea raţională a resurselor naturale.
Cu un procent de ocupare a terenului de 21%, municipiul Râmnicu Vâlcea nu diferă prea mult
de alte localităţi similare din ţară. Construcţiile civile şi edilitare executate în ultimii ani în
municipiul Râmnicu Vâlcea au fost realizate în conformitate cu condiţionările stipulate în P.U.G,
încercându-se pe cât posibil să nu se strice echilibrul raportului intravilan – extravilan, prin
schimbări de categorii de folosinţă a terenurilor sau de zonă funcţională.
Sub aspectul numărului de locuitori, al suprafeţei ocupate şi al numărului de dotări, localitatea
de centru Râmnicu Vâlcea este cea mai dezvoltată, fiind principalul rezervor de locuri de muncă în
industrie, comerţ şi servicii. Celelalte localităţi din componenţa reşedinţei de judeţ sunt diferenţiate
în funcţie de amplasarea în spaţiul geografic: aşezări semirurale desfăşurate de-a lungul drumurilor
principale (spre sud) sau simple cătune ascunse între dealuri, formând trupuri independente.
Intravilanul existent, definit pe baza fostului perimetru construibil şi fragmentat nefiresc, nu
asigură cadrul necesar dezvoltării libere a municipiului. În aceste condiţii, terenurile obţinute pe
baza Legii nr.18/1991, nu pot fi utilizate pentru construcţii, în ciuda dorinţei exprese a
proprietarilor de a construi. Datorita lipsei cronice de fonduri financiare, o eco-zonă cu potenţial de
agrement deosebit – Dealul Capela – integrată organic în corpul municipiului, a fost practic
abandonată, micile intervenţii efectuate de-a lungul anilor neaducând acest perimetru la parametrii
previzionaţi, printr-o necesară analiză de potenţial. De asemenea nu s-au instituit ferm şi imediat
perdelele de arbori cu rol de protecţie între zonele de locuit şi zonele industriale.
Managementul deşeurilor urbane
Depozitarea deşeurilor
În municipiul Râmnicu Vâlcea serviciile de colectare şi transport deşeuri sunt asigurate de:
S.C. URBAN S.A Râmnicu Vâlcea, - care colectează şi transportă deşeuri menajere de la
populaţie şi agenţii economici; colectează, transportă si valorifica deşeuri reciclabile colectate de la
populaţie şi agenţii economici;
Transportul deşeurilor de la producătorii de deşeuri se realizează atât cu maşini specializate –
10 autogunoiere compactoare şi 2 autocontainiere -, cât şi cu alte mijloace de transport (2
tractoare), KIA si IVECO DAILY, pentru transportul deseurilor reciclabile. Doar 35% din parcul
auto al societăţilor prestatoare de servicii de salubritate prezintă o uzură avansată, având o vechime
de peste 8 ani, in rest parcul auto a fost dotat cu utilaje noi si performante (autospalatoare de spalat
pubele, autocontainera marca IVECO, autoutilitare marca KIA si autospeciala IVECO DAILY,
pentru colectarea si transportul deseurilor reciclabile).
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI RM. VÂLCEA - prin Administraţia Domeniului Public
asigură serviciul de curăţenie stradală inclusiv deszapezirea şi întreţinerea spaţiilor verzi.
Colectarea deşeurilor stradale, realizarea serviciului de deszapezireprecum si intretinerea
spatiilor verzi se realizează de către serviciul primăriei, cu un efectiv de 236 de lucrători şi un parc
auto format din: doua autogunoiere, doua autostropitori, doua autoperii, doua buc masina maturat
trotuare, autospeciale imprastiat antiderapant 3 buc., tractoare rutiere 5 buc (+4 buc. de rezerva),
remorca RM7 8 buc., remorca RPV2 1 buc., incarcatoare frontale 3 buc., autobasculante 5 buc.
(utilaj de rezerva), pluguri pentru zapada 7 buc., buldoexcavator 1 buc., autogreder 1 buc., buldozer
47

1 buc. (doar pentru rampa deseuri), VOLA (incarcator frontal) 1 buc. (doar pentru rampa deseuri),
aspirator stradal 2 buc..
Dupa cum a fost prezentat se poate vedea o imbunatatire si dotare a parcului auto atat pentru
activitatea de colectare, transport deseuri menajere si recuperabile dar si pentru activitatea de
curatire si intretinere cai publice.
Depozitul ecologic de deseuri de la Feteni va fi amplasat, construit, exploatat, controlat,
monitorizat, inchis si urmarit postinchidere conform prevederilor H.G. nr. 162/2002.
Amplasamentul depozitului ecologic de deseuri de la Feteni a fost stabilit in baza unui studiu de
fezabilitate aprobat prin H.C.L. nr. 105/2003 si a unui studiu de impact asupra mediului, cu
respectarea PUG al municipiului.
Avand in vedere ca deschiderea depozitului ecologic de la Feteni a fost amanata prin
rezilierea contractului de executie si atribuirea contractului prin procedura de licitatie unei alte
firme, se estimeaza ca termenul de deschidere a primei celule a fost stabilit la inceputul anului
2009. Pana la deschiderea depozitului ecologic s-a aprobat prin hotararea judecatoreasca
mentinerea in functiune a Depozitului de deseuri de la Rampa Raureni aflat in administrarea
D.A.D.P. Valcea.
Compoziţia deseurilor municipale (%)

Metale 1,9
Hirtie/ Carton/ Cartonaj 5,35
Sticla 4,4
Materiale de plastic 6,84
Materiale mixte 0,33
Materiale organice 59,56
Lemn 1,32
Textile 4,18
Materiale minerale 13,9
Materiale incarcate toxic 0,4
Produse de igiena 1,23
Materiale care nu au fost
0,5
identificate
Total 100
Cantităţile de deşeuri colectate şi transportate de societăţile prestatoare de servicii de

salubritate variază în funcţie de anotimp, de numărul populaţiei (care se modifică în special pe
perioada vacanţelor), de frecvenţa de colectare şi nu în ultimul rând de fluctuaţia beneficiarilor
serviciilor de la un prestator la altul. Cantitatea cea mai mare rezultă de la gospodăriile individuale,
de aproape două ori mai mult de cât la blocuri, unde spaţiul limitat reprezintă una din constrângeri.
Din datele furnizate de prestatorii de salubritate s-a observat că în ultimii ani a crescut
cantitatea de deşeuri colectată de la casele particulare datorită pe de o parte extinderii serviciului de
salubritate în zonele limitrofe ale oraşului (zonele Goranu, Râureni, Căzăneşti), cât şi apariţiei de
noi construcţii în oraş. Numărul de persoane care beneficiau la sfârşitul anului 2004 de servicii de
salubritate la casele individuale era de circa 5202, faţă de 4154 în 1996.
În Municipiul Râmnicu Vâlcea evacuarea deşeurilor se facea pana in 2006 fără o selectare
prealabilă, neexistând nici un fel de tratare şi neutralizare a deşeurilor, singura metodă de eliminare
fiind depozitare.
Depozitarea deşeurilor urbane se face la rampa Râureni, situată la 12 km de centrul oraşului şi
la o distanţă mai mică de 300 m de râul Olt. Rampa Râureni funcţionează din anul 1978 şi are o
48

suprafaţă de 115.000 m2. in care s-au depozitat in cursul anului 2006 o cantitate de 52.370, 5 to.
Rezerva de depozitare este estimată pentru aproximativ 4 ani , când se va atinge capacitatea
maximă a depozitului. Depozitul este prevăzut cu un post de control, dotat cu un cântar basculă
pentru monitorizarea cantităţilor de deşeuri aduse zilnic. Trebuie menţionat că depozitul nu este
construit conform normelor ecologice, nerespectând distanţele minime faţă de de zonele de locuit şi
de apele curgătoare. Situaţia prezentă impune închiderea imediată a actualului depozit de deşeuri şi
reconstrucţia ecologică a zonei respective, concomitent cu deschiderea unei noi rampe de
depozitare a deşeurilor amenajată conform criteriilor ecologice stabilite de Uniunea Europeană.
Primaria Municipiului Ramnicu Valcea a atras in acest sens, 11 milioane Euro, fonduri
nerambursabile de la UE, pe programul ISPA. Lucrările de închidere a depozitului actual, precum şi
de construire a unui depozit ecologic, se vor finaliza în cursul anului 2009.
Situatie statistică privind colectarea deşeuri menajere şi nemenajere de pe raza Mun. Rm.
Vâlcea de către URBAN S.A. în perioada 2005-2008 se prezinta astfel:
tone
2005
menajer+nemenajer În anul 2005 nu era implementat programul de "colectare selectivă" colectarea
32,618 deşeurilor făcându-se amestecat
2006
menajer+nemenajer În anul 2006 nu era implementat programul de "colectare selectivă" colectarea
24,147 deşeurilor făcându-se amestecat
2007
menajer+nemenajer reciclabile colectate / fracţii ( populaţie ≈ 5%+agenţi economici ≈ 95% )
hârtie folie PET sticla TOTAL deşeuri
25,000 671 25 31 77 25,804
În anul 2007 a fost implementat sistemul de colectare selectivă amplasându-se un număr de 50 de
puncte de colectare( clopote ), distribuite în tot oraşul. Fiecare punct de colectare este alcătuit pentru
următoarele fracţii de deşeuri reciclabile: 2,1 mc (clopot albastru, pentru hârtie+carton); 3,2 mc (clopot
galben, pentru plastic-folie+PET-); 1,1 mc (clopot alb pentru sticlă albă-de ambalaj-); 1,1 mc ( clopot
alb+verde pentru sticlă colorată-deşeuri de ambalaj ). Aşadar dintr-un total de 25.804 tone de deşeuri
colectate din Rm Vâlcea, 25000 tone au fost depozitate la Rampa Râureni, iar 804 tone au fost colectate
separat urmând a fi sortate şi trimise spre reciclare.
tone
2008 ( pentru perioada ianurie 2008 - iunie 2008 )
menajer+nemenajer reciclabile colectate / fracţii ( populaţie ≈ 5%+agenţi economici ≈ 95% )
hârtie folie PET sticla TOTAL deşeuri
19,237 471 15 20 20 19,763
În anul 2008 se poate observa o creştere a cantităţii de deşeuri colectate de URBAN S.A. şi o creştere a
cantităţilor de deşeuri reciclabile colectate separat pe fracţii.Aşadar dintr-un total de 19.763 tone de
deşeuri colectate din Rm Vâlcea(ian-iun. inclusiv), 19.237 tone au fost depozitate la Rampa Râureni,
iar 526 tone au fost colectate separat, sortate şi trimise spre reciclare.
Reciclarea deşeurilor
In cursul anului 2006 la nivelul municipiului Ramnicu Valcea s-a implementat sistemul de
colectare selectiva a deseurilor reciclabile, avand 4 componente : sticla (alba si colorata), hartie,
PET-uri si deseuri organice biodegradabile. Au fost amplasati pe teritoriul municipiului recipienti
49

pentru fiecare tip de deseu si au fost distribuite la populatie 33.000 minipubele pentru deseurile
biodegradabile rezultate din activitati casnice.
O parte din materialele refolosibile (hârtie, carton, sticlă, fier) se recuperează direct de la
producătorii de deşeuri sau indirect prin intermediul întreprinzătorilor particulari, printr-o unitate
specializată, REMAT. Această unitate are pe teritoriul oraşului mai multe puncte de precolectare,
unde populaţia şi agenţii economici pot depune deşeurile refolosibile contra cost. In anul 1999,
cantităţile de materiale refolosibile colectate de REMAT Vâlcea au fost de 3356 tone, din care 2600
de tone oţel. Având în vedere că în 1999 au fost depozitate 114850 tone deşeuri, rezultă un procent
de doar 3% de recuperare a materialelor refolosibile din deşeuri solide, ceea ce situează Municipiul
Râmnicu Vâlcea sub media pe ţară.
Situatia deseurilor reciclabile
110
105
100
95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
folie
folie
folie
folie
folie
folie
folie
PET
PET
PET
PET
PET
PET
PET
hartie
sticla
hartie
sticla
hartie
sticla
hartie
sticla
hartie
sticla
hartie
sticla
hartie
sticla
DEEE
DEEE
DEEE
DEEE
DEEE
DEEE
DEEE
ian. feb. mar. apr. mai iunie iulie
Ri - reciclabile intrate
Rv - reciclabile valorificate
Ip - indicator de performanţă
(Rv / Ri x 100)
Situatia deseurilor reciclabile

Ri Rv Ip % IP
hartie 98.8 98.03 99
PET 2.5 2.37 95
98.8
ian.
folie 3.38 3.38 100

sticla 3.56 3.56 100
DEEE 1.83 1.83 100
hartie 71.32 69.43 97
94.8
feb.
PET 9.38 7.2 77

folie 3.06 3.06 100
50

sticla 3.56 3.56 100
DEEE 1.83 1.83 100
hartie 85.38 83.49 98
PET 4.05 3.02 75
mar.
89.4
folie 2.82 2.08 74
sticla 3.56 3.56 100
DEEE 1.83 1.83 100
hartie 80.9 79.71 99
PET 5.18 3.22 62
92.2
apr.
folie 3.23 3.23 100
sticla 14.28 14.28 100
DEEE 1.83 1.83 100
hartie 87.76 88.95 101.35
PET 2.33 0 0
80.2
mai
folie 4.3 4.3 100

sticla 6.5 6.5 100
DEEE 1.83 1.83 100
hartie 85 35.67 41.97
PET 4.23 0 0
48.39
iunie
folie 3.35 3.35 100

sticla 6.5 6.5 100
DEEE 3.5 0 0
hartie 120.72 102.72 85
PET 4.23 9.65 228
82.6
iulie
folie 4.184 4.184 100

sticla 3.5 0 0
DEEE 2.8 0 0
Recuperarea deseurilor de echipamente electrice si electronice se realizeaza dupa un grafic

(prima sambata a fiecarei luni) stabilit de operatorul de salubrizare in urma incheierii unui act
aditional la contractul de salubrizare, si aprobat de Primaria Municipiului.
2.3. Capitalul social
2.3.1. Structura şi dinamica populaţiei

La 1 iulie 2007 populaţia Municipiului Rm.Vâlcea însuma 111.342 locuitori din care 53.416
bărbaţi - 47,9% - si 57.926 femei - 52,1% ; sporul natural al populatiei în anul 2007 (+4,4 ‰),
contrastează cu cel înregistrat în cea mai mare parte a localităţilor , pe ansamblul judeţului
înregistrându-se o valoare negativă (-1,8 ‰). Mortalitatea infantilă , deşi a înregistrat o
creştere, înregistrează un nivel mult sub cel al judeţului ( 7,14 ‰ comparativ cu 9,6 ‰ la nivel de
judeţ în 2007).
51

122000
120497
120000 119434
118000
116914
116000
114000
număr populaţie
112000 111701 111342
110000
108000
106000
1992 1996 2000 2005 2007
Analiza dinamicii structurii populaţionale (pe grupe de vârstă) în ultimii 25 ani, ca si

proiecţiile demografice până în 2020 evidenţiază tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, fenomen
prezent si la nivel national, sustinut de evolutia indicatorilor demografici:
După o perioadă în care a scăzut , rata de natalitate are un trend ascendent continuu – 9,7 ‰
-2005 ; 10,2 ‰ - 2006 ; 10,3 ‰ – 2007 ; mortalitatea generală are un trend uşor crescut faţă
de anul 2000, totuşi sub media pe ţară dar înregistrează valori crescute în context european -
6,4 ‰ - 2005 ; 6,6 ‰ – 2006 ; 6,4 ‰ – 2007 ;
Populatia Municipiului Rm. Valcea a crescut usor pina in anul 2002 cind a fost de 121.401
locuitori, dupa care apare un trend de descrestere lenta dar constanta; in 2007 a fost 112.148
locuitori din care barbati 53.899 reprezentind 48,06% si femei 58.249 reprezentind 51,94 %.
EVOLUTIA POPULATIE
122000
120000
118000
116000
114000
112000 numar populatie
110000
108000
106000
93 96 99 02 05 06 07
ANII
Posibil ca scaderea populatie sa fie pe seama fenomenului de migratie a populatiei si putin

pe seama fenomenelor naturale (natalitate si mortalitate generala).Sporul natural al populatiei este
pozitiv in ultimii ani: + 4,5 %o in anul 2007 contrastind cu restul judetului unde inregistreaza
valori negative : – 2,75%o in 2007 .
52

Grupa de
Masculin Feminin Total
vârstă
0-9 ani 5.121 4.903 10.024
10-19 ani 6.918 6.968 13.886
20-29 ani 9.910 9.800 19.710
30-39 ani 9.768 10.938 20.706
40–49 ani 7.653 9.385 17.038
50-59 ani 8.410 8.614 17.024
60–69 ani 3.396 3.825 7.221
70-79 ani 1.754 2.477 4.231
peste 80 ani 486 1.016 1.502
Dinamica populaţiei are o evoluţie relativ pozitivă, comparativ cu situaţia naţională, sporul natural
pozitiv contrabalansând fenomenul de îmbătrânire al populaţiei, dar efectele procesului de
imbatrânire demografică se vor simţi atât în sfera economică, socială cât şi asupra derulării
evoluţiilor demografice viitoare, mai pregnant după 2005, când în populaţia în vârstă de muncă (15-
65 ani) vor intra generaţiile reduse numeric născute după 1990, impunând măsuri active de
stimulare a natalităţii şi protecţie socială a grupelor vârstnice.
Analiza dinamicii structurii populationale ( pe grupe de virsta ) arata ca ,fata de anul 1994
,populatia de virsta 0-19 ani a scazut cu aproape 18.000 locuitori ,iar populatia de virsta peste 40 de
ani a crescut cu 17.300 locuitori. Fenomenul arata procesul de imbatrinire al populatie ,cu gravele
lui consecinte atit asupra sistemului economic , dar mai ales asupra sistemului de sanatate si de
asistenta sociala. Doar cohorta populatie nascute imediat dupa decretul de interzicere a
intreruperilor de sarcina (cohorta de virsta 20-29 ani),este mai mare in 2007 fata de anul 1994.
Tendinta de imbatrinire a populatiei (si mai grava la nivelul judetului ) este sustinuta si de evolutia
anumitor indicatori demografici:
Ø Rata de natalitate a avut un trend descendent :8,5%o -1996 ;8,16 %o -1999; 8,1%o -2000,
dupa care fenomenul incepe lent sa se redreseze : 9,20%o in 2006 si 9,79%o in 2007. La
nivel de judet fenomenul se agraveaza si in prezent :8,45 %o in 2006 si 8,35 %o in 2007.
Ø Mortalitatea generala (in ciuda agravarii continue la nivel de judet si de tara ) are o evolutie
mult mai buna cu tendinta de ameliorare :6,36 %o in anul 2000 , 5,94 %o in anul 2006 si
5,29 %o in anul 2007. La nivel de judet indicatorul mortalitatii generale a fost aproape
dublu in anul 2007 :11,10 %o .
Ø Si sporul natural are o evolutie pozitiva : + 3,26 %o in anul 2006 si
+ 4,5 %o in anul 2007 ,cu atit mai mult cu cit valorile pe judet sunt de peste 15 ani
negative: - 3,32 %o in anul 2006 si -2,75 %o in 2007.
53

EVOLUTIA INDICATORILOR DEMOGRAFICI PE ULTIMII 5 ANI
10
8 NATALITATE
6 MORTALITATE
INDIC. la %o GENERALA
4
MORTALITATE
2 INFANTILA
0 SPOR
2003 2004 2005 2006 2007 NATURAL
ANII
2.3.2 Convieţuirea etniilor

Omogenitatea structurii etnice a populaţiei municipiului Râmnicu Vâlcea, peste 93,55% din
locuitori fiind de naţionalitate română, a statuat un climat de convieţuire paşnică şi stabilă, normale
într-o comunitate liberă. Prin urmare, nu au existat tensiuni interetnice sau confesionale datorate
populaţiei minoritare. Practicarea religiei şi tradiţiilor individuale de grup, indiferent de mărimea
lui, a fost considerată de populaţia majoritar-ortodoxă, un drept inalienabil al fiecărei etnii,
respectându-se apartenenţa declarată la comuniunea de idei, cutume şi cult religios al acestora.
1930 1956 1966 1977 1992 2002
Total Municipiu 15.648 25.592 31.178 70.134 116.914 107.726
Ramnicu-Valcea
Romani 14.639 25.180 31.007 69.355 115.453 105.949
Maghiari 166 115 91 284 304 200
Germani 276 88 41 73 138 98
Rromi 81 48 5 351 935 1.357
Sarbo-croati 34 10 - 7 9 5
Rusi 40 28 5 23 5 6
Turci 2 3 - 1 6 25
Bulgari 32 6 1 3 5 3
Polonezi 7 18 1 3 11 5
Greci 14 3 4 5 6 5
Armeni 8 2 - 1 2 3
Evrei 184 51 1 6 4 8
Ucraineni 6 4 2 1 4 6
Tatari - 2 - 4 3 5
Slovaci 22 1 1 1 3 -
Cehi - 2 - - 3 -
54

Alte nationalitati 137 31 19 14 21 51
2.3.3. Formarea resursei umane

Întârzierea aplicării unor reforme reale pe piaţa muncii, în consens cu cele de restructurare
economică operate la nivelul întregii ţări, au creat dezechilibre majore pe piaţa forţei de muncă,
ponderea şomerilor în totalul populaţiei în vârstă de muncă 18-62 de ani atingând în Rm.Vâlcea, la
sfârşitul lunii ianuarie 2007, valoarea de 1,78%. Aceasta reflectă mutaţiile economiei locale, dar şi
incapacitatea ei de a absorbi şi utiliza întreaga resursă umană de care dispune. În acelaşi timp,
valoarea înregistrată a ponderii şomerilor în totalul populaţiei în vârstă de muncă 18-62 de ani,
situează oraşul Rm. Vâlcea sub rata şomajului pe judeţ (3,9%) şi sub rata şomajului pe ţară (5,4%).
Numărul şomerilor, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, la sfârşitul lunii ianuarie 2007,
era de 1444, din care 983 în plată şi 461 fără drepturi băneşti.
Cauzele ce stau la baza evoluţiei şomajului pe categorii de vârstă, sexe şi profesii sunt, în
principal:
Ø disponibilizările colective;
Ø lipsa locurilor de muncă pentru încadrarea absolvenţilor de învăţământ profesional,
preuniversitar şi universitar;
Ø neconcordanţa dintre structura cererii şi cea a ofertei de muncă marcată de imobilitatea
Ø categoriile de vârstă 30-39 şi 40 de ani;
Ø ponderea mare a femeilor în totalul şomerilor;
Aceasta a crescut de la 49,22% în 2005, ajungând la 55,33% în anul 2007. La sfârşitul lunii
ianuarie 2007, femeile reprezentau 55,33% din totalul şomerilor înregistraţi în municipiul
Rm.Vâlcea (799 din 1444).
Datorită faptului că şomajul este un fenomen multidimensional (economic, psiho-social,
cultural, politic), care acoperă o mare diversitate de situaţii concrete, graniţa dintre ocupare, şomaj
şi inactivitate este nedeterminată. În timp ce, pe de o parte, câştigă teren forme atipice de ocupare
(activităţile cu timp parţial, interimatul, contractele pe durată determinată etc.), pe de altă parte, în
noţiunea de populaţie inactivă se ascund forme deghizate de şomaj ca pensionarea anticipată,
şomerii de lungă durată, ca şi persoanele cuprinse în diferite dispozitive de formare şi reconversie
profesională. În fine, munca la negru, apreciată ca afectând circa 10% din populaţia activă,
deplasează şi flexibilizează graniţa dintre şomaj şi ocupare.
Grafic rata somajului perioada 1.01.2001-31.12.2006 [%], in jud Valcea
LUNA Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006
IAN 14,3 11,8 11,1 8,5 7,7
FEB 14,3 11,5 9,9 8,2 7,5
MAR 14,6 11,4 9,8 7,4 5,3
APR 14,3 10,8 8,6 6,7 5,0
MAI 13,6 10,7 7,0 6,7 4,7
IUN 13,3 10,5 6,7 6,8 4,7
IUL 13,1 10,0 5,8 6,5 4,5
AUG 12,4 9,3 6,1 7,0 4,7
SEP 11,8 9,2 6,5 7,0 4,7
OCT 11,6 9,2 6,9 7,0 4,8
NOV 10,9 8,9 7,2 6,5 4,7
DEC 11,0 9,0 7,3 6,7 4,7
55

6
5.2
4.7
5 3.7
4.1 3.4
4
4 3.4 3.6 3.5
3.3 3.2 3.4
3
0
Rata somajului 2007
ian. mar. mai iulie sept. nov
Rata somajului in jud Valcea 2007-2008
5
4.1 4.4 4.3
4.1 3.8 3.6 3.8 3.9 4.1
3.8
4
0
ian. mar. mai iulie sept. Rata som ajului 2008
3.3.4. Activitatea de protecie sociala
Ponderea şomerilor din municipiul Rm. Valcea în total populaţie stabilă în vârstă de muncă
18-62 de ani 2,2% la data de 31.10.2008, iar rata somajului in judetul Valcea la data de 31.10.2008
4,3%.
2005 2006 2007
Pondere someri 3,1 1,6 1,4
Rm Valcea (%)
Rata somajului 6,7 4,7 3,5
in judet (%)
Ponderea somerilor in Rm Valcea este in scadere in ultimii ani si scazuta fata de rata
somajului in judetul Valcea.
2.3.4. Situatia protectiei sociale

Funcţionarea optimă a unei societăţi democratice presupune nu numai existenţa unui cadru
legislativ adecvat şi a unei construcţii instituţionale eficiente, ci şi dezvoltarea unei culturi
participative bazate pe încredere şi cooperare. Din perspectiva definiţiei clasice a capitalului social
ca fiind «un bun societal care îi uneşte pe oameni şi le permite să urmărească mai eficient realizarea
unor obiective comune», statornicirea încrederii între membrii societăţii are la bază îndeplinirea
obligaţiilor asumate şi reciprocitatea.
În societatea modernă, colaborarea entităţilor publice şi private în slujba intereselor şi
drepturilor fundamentale ale cetăţenilor este susţinută de reţeaua de asociaţii voluntare, organizaţii
neguvernamentale, asociaţii profesionale, grupuri caritabile, iniţiative cetăţeneşti etc. care
acţionează (autonom sau în cooperare, direct sau prin mass media) în relaţia cu puterea de stat
(legislativă, executivă, judecătorească), garantul respectării valorilor şi practicilor democratice.
56

Pe măsura maturizării accelerate a acţiunii civice în România ca factor de susţinere a unei
guvernări care îşi întemeiază legitimitatea pe responsabilitate şi transparenţă şi ca element de
importanţă crucială în promovarea principiilor şi practicilor dezvoltării durabile, solidaritatea şi
coeziunea socială se va clădi pe temeiul unor principii ferme precum:
ü Transparenţa actului decizional al administraţiei publice;
ü Comunicarea permanentă şi accesul liber la informaţii de interes public;
ü Parteneriatul durabil în realizarea obiectivelor comune convenite;
ü Optimizarea utilizării resurselor;
ü Nediscriminarea organizaţiilor neguvernamentale în raport cu ceilalţi potenţiali parteneri din
comunitate;
ü Respectarea valorilor organizaţiilor neguvernamentale şi a misiunilor acestora.
Rolul administratiei locale este de a asigura acordarea asistenţei sociale prin dezvoltarea sau
înfiinţarea de servicii proprii, instituţii de asistenţă socială, servicii pilot sau prin concesionarea de
servicii sociale unor furnizori de servicii sociale specializaţi, acreditaţi în condiţiile legii (unităţi de
asistenţă medico-socială, asociaţii sau fundaţii, culte religioase, persoane fizice) sau finanţarea
asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică care înfiinţează şi administrează unităţi
de asistenţă socială, în baza standardelor obligatorii de calitate, cu proceduri şi planuri intervenţie şi
asistenţă, cu monitorizarea, evaluarea costurilor şi eficienţei serviciilor sociale acordate, în
conformitate cu actele normative în vigoare.
Adoptarea, în domeniul asistenţei sociale, a pachetului legislativ reprezentat de Legea
705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială (înlocuită ulterior de Legea 47/2006), HG
90/2003 pentru aprobarea regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciului public de
asistenţă socială şi OG 68/2003 privind serviciile sociale, modificată şi completată prin OG
86/2004, reprezintă una din cele mai mari schimbări în prestarea de servicii sociale din România
ultimilor ani.
Apariţia Legii nr.47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială, a permis
dezvoltarea serviciilor sociale în funcţie de nevoile beneficiarilor, garantarea calităţii prin
standardele generale şi specifice, precum şi disponibilitatea asigurării resurselor materiale necesare.
Crearea unui sistem de servicii sociale de calitate şi adaptate nevoilor reale ale populaţiei
vulnerabile a constituit principala preocupare şi în acest sens s-a instituit sistemul de acreditare a
furnizorilor de servicii sociale publici şi privaţi.Cea mai utilizată formă de sprijin a fost însă
reprezentată de asistenţa socială financiară, care prin prestaţiile sociale (ajutor social, alocaţii
familiale, ajutoare financiare sau de urgenţă, ajutoare speciale, etc.) a asigurat condiţii minimale de
trai pentru persoanele cu nevoi sociale.
Ca urmare a acestor schimbări a fost necesară restructurarea, la nivel local, a modului în
care se realiza activitatea de asistenţă şi protecţie socială, cu atât mai mult cu cât efectele acesteia
asupra beneficiarilor nu erau cele dorite (gradul de satisfacţie era destul de redus, se crease o
„dependenţă” a acestora de serviciile sociale furnizate, fondurile şi aşa limitate nu erau utilizate
eficient).
La nivelul Municipiului Rm.Vâlcea schimbările anterior amintite au avut, în principal, trei
mari componente:
A. Înfiinţarea Direcţiei de Protecţie Socială;
B. Parteneriate şi proiecte cu finanţare externă;
C. Diversificarea preocupărilor autorităţilor locale privind creşterea calităţii vieţii
cetăţenilor municipiului
A.Înfiinţarea Direcţiei de Protecţie Socială

Direcţia de Protecţie Socială Rm.Vâlcea este organizată în temeiul art.3 alin.(1) din HG
90/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciului public de
asistenţă socială şi funcţionează în baza HCL 46/27.03.2003 (cu modificarile şi completările
57

ulterioare).Este serviciu public de interes local, cu personalitate juridică, finanţat din bugetul local
şi care – până in anul 2003 - a funcţionat ca serviciu de specialitate în cadrul Primăriei Rm.Vâlcea.
Direcţia de Protecţie Socială a fost acreditată ca furnizor de servicii sociale - conform HG
1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei
Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum şi a Metodologiei de acreditare a
furnizorilor de servicii sociale – pentru următoarele servicii: informare, consiliere, Cantina de
Ajutor Social, serviciul la domiciliu pentru persoane vârstnice aflate în situaţie de criză şi
combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost prin crearea de centre sociale de urgenţă.
Direcţia de Protecţie Socială îşi desfăşoară activitatea prin intermediul a trei servicii şi două
compartimete (Serviciul Asistenţă Socială; Serviciul Buget, Contabilitate, Prestaţii Sociale;
Serviciul Autoritate Tutelară şi Protecţia Copilului; Compartimentul Resurse Umane;
Compartimentul Secretariat-Administrativ) şi realizează la nivel local măsurile de asistenţă socială
în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu
handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.
Serviciile sociale furnizate de DPS au fost centrate pe următoarele grupuri cu vulnerabilitate
crescută: protecţia copilului şi a familiei, protecţia persoanelor cu dizabilităţi şi protecţia
vârstnicilor.
B.Parteneriate şi proiecte cu finanţare externă;

În scopul acordării de servicii sociale adecvate nevoilor grupurilor-ţintă, Primăria
Municipiului Rm.Vâlcea, prin Direcţia de Protecţie Socială, a urmărit atragerea de fonduri
extrabugetare şi promovarea unor parteneriate cu organizaţii nonguvernamentale. Astfel, până în
prezent, au fost desfăşurate următoarele proiecte:
Nr
crt Titlul proiectului Scopul proiectului Parteneri
Furnizarea de servicii de asistenţă - Primăria Municipiului

Centru de Consiliere şi socio-medicală şi consiliere pentru Rm.Vâlcea;
1 Ajutor pentru Persoanele persoanele disponibilizate în cadrul - Asociaţia Asistenţilor Sociali
Disponibilizate şi unui Centru de Consiliere şi Profesionişti.
Familiile Acestora înfiinţarea unui Centru de Zi pentru
copiii proveniţi din familiile acestora.
- Creşterea numărului persoanelor - Primăria Municipiului
asistate de la 200 pers/zi la 250 pers/zi Rm.Vâlcea.
Modernizare Cantina de - Mărirea capacităţii sălii de mese de
2 Ajutor Social la 20 locuri/serie la 50 locuri/serie;
Rm.Vâlcea - Crearea unui adăpost pe timp de
noapte pentru persoanele fără
locuinţă, copii ai străzii.
- Prevenirea abandonului copiilor - Primăria Municipiului
Centrul de Asistenţă infectaţi HIV/SIDA; asigurarea Rm.Vâlcea
3 pentru Copiii Infectaţi respectării drepturilor lor - Asociaţia Asistenţilor Sociali
HIV / SIDA fundamentale; îmbunătăţirea calităţii Profesionişti.
vieţii familiilor.
- Primăria Municipiului
- Prevenirea abandonului şi Rm.Vâlcea
4 Centrul de Zi „Cozia” instituţionalizării copilului cu - Asociaţia de Sprijin a
handicap neuromotor. Copiilor Handicapaţi Fizic –
România, Filiala Rm.Vâlcea.
- Inspectoratul Şcolar Judeţean
58

Vâlcea;
- Sprijinirea accesului la educaţie al - Consiliul Judeţean Vâlcea;
5 Acces la educaţie pentru copiilor de etnie rromă, al copiilor cu - Casa Corpului Didactic;
grupuri dezavantajate cerinţe educative speciale şi al - Primăria Municipiului
copiilor care provin din comunităţi Rm.Vâlcea;
dezavantajate socio-economic - Asociaţia Asistenţilor Sociali
(Colonie Nuci). Profesionişti.
C.Diversificarea preocupărilor autorităţilor locale privind creşterea calităţii vieţii

cetăţenilor municipiului
1. Acordarea de facilităţi (reducere 50% / gratuitate) la transportul local pentru pensionari şi
elevi/studenţi;
2. Amenajarea unor spaţii de joacă moderne pentru copiii din municipiul Rm.Vâlcea, dar şi a
unor locuri de agrement de interes public, cum ar fi Parcul Zăvoi, Stadionul Municipal
(inclusiv acordarea de facilităţi anumitor categorii de persoane privitor la accesul în incinta
acestuia), Baza de Agrement Ostroveni, Baza Sportivă „1 Mai”;
3. Dotarea societăţii locale de transport în comun – SC ETA SA – cu mijloace de transport
moderne, adaptate inclusiv accesului persoanelor cu handicap;
4. Alocarea unor spaţii adecvate pentru sediile Asociaţiei Nevăzătorilor din România – filiala
Rm. Vâlcea şi Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România – grupa de surzi Rm. Vâlcea;
5. Amenajarea sediului Direcţiei de Protecţie Socială;
6. Accesibilizarea mediului fizic, extrem de importantă în procesul de egalizare a şanselor
pentru persoanele cu dizabilităţi (rampe de acces, sisteme de semnalizare sonoră şi vizuală la
trecerile de pietoni, mijloace de transport special adaptate, spaţii de parcare);
7. Premierea cuplurilor care au împlinit 50 ani de căsătorie şi a persoanelor care au atins
venerabila vârstă de 100 ani;
8. Subvenţionarea din bugetul local a cheltuielilor cu încălzirea lăcaşurilor de cult de pe raza
municipiului;
9. Întâlniri festive ale executivului Primăriei Municipiului Rm. Vâlcea cu tinerii care au
împlinit vârsta majoratului;
10. Suplimentarea numărului locuinţelor sociale pentru persoanele fără adăpost, ca urmare a
demersului autorităţilor locale pe lângă Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a schimba
destinaţia etajelor II-IV ale Internatului ce aparţine Colegiului Economic Rm. Vâlcea; astfel,
cele 36 camere au fost amenajate corespunzător (contorizare individuală) şi repartizate
beneficiarilor;
11. În vederea integrării în viaţa socială normală a tinerilor care părăsesc instituţiile de ocrotire,
Primăria Municipiului Rm.Vâlcea a achiziţionat două apartamente cu patru camere situate în
Cartierul Ostroveni (blocurile B13 şi B14), apartamente cărora li s-a stabilit destinaţia de
“locuinţă socială” şi în care au fost repartizaţi tineri externaţi din centrele de plasament
aparţinând fostei Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului Vâlcea;
12. Dată fiind construirea – în zona Ostroveni 5 – a 140 locuinţe sociale, Consiliul Local al
Municipiului Rm.Vâlcea a aprobat, prin HCL 171/2002, ca 10 dintre acestea să fie
repartizate unor tineri proveniţi din centre de plasament;
13. Repartizarea anuală a unor sume semnificative centrelor bugetare pentru unităţile şcolare în
vederea întreţinerii, modernizării şi funcţionării acestora.
14. Înfiinţarea Centrului Social de Urgenţă Ioana pentru combaterea excluziunii sociale a
persoanelor fără adăpost, prin asigurarea de găzduire şi îngrijire şi oferirea de suport pentru
(re)integrare socială.
59

Dificultati intampinate in activitatea de protectie sociala
Deşi legislaţia existentă a permis posibilitatea dezvoltării la nivel local a acelor servicii care
să răspundă cu adevărat nevoilor comunităţii şi a încurajat parteneriatele dintre administraţia locală
şi organizaţiile nonguvernamentale din domeniul social, inclusiv atragerea de fonduri externe şi
degrevarea bugetelor locale, s-au înregistrat şi unele dificultăţi în desfăşurarea activităţii de
protecţie socială la nivelul municipiului Rm.Vâlcea:
- există un deficit al capacităţii de intervenţie socială, autorităţile locale fiind
concentrate în special pe administrarea/ameliorarea şi, mai puţin, pe soluţionarea
problemelor sociale;
- lipsesc serviciile de asistenţă socială comunitară pentru tipuri grave de probleme:
violenţa domestică, dependenţa de alcool şi de droguri, asistenţa socială a victimelor;
- lipsesc serviciile de îngrijire socio-medicală în familie şi comunitate (centre de zi
destinate copiilor, vârstnicilor, persoanelor cu dizabilităţi, în fiecare cartier al
municipiului);
- lipsa continuităţii pe termen lung a finanţării externe pentru anumite proiecte de
anvergură;
- dimensiunea problemei fiecărui grup-ţintă este cunoscută doar parţial (empiric,
pornind de la cazurile concrete ce au fost gestionate) şi necesită cercetări urgente
(ştiinţifice, ale căror rezultate să fie relevante pentru o întreagă categorie de beneficiari:
pensionari, persoane cu handicap, consumatori de droguri, alcool, etc.);
- personalul specializat (asistenţi sociali, psihologi, medici) este insuficient şi cu
puţină experienţă;
- accesul la serviciile de asistenţă socială este inegal;
- îngrijirea în familie este mai frecventă în familiile tradiţionale, unde valorile morale
au o mare influenţă şi mai rar întâlnită în familiile din mediul urban, afectate în mai
mare măsură de disoluţie;
- obligativitatea fiecărui furnizor de servicii sociale de a îndeplini anumite condiţii-cadru
(prevăzute expres în legislaţia privind acreditarea furnizorilor publici/privaţi de servicii
sociale şi în cea privind licenţierea serviciilor din domeniul protecţiei copilului);
- necesitatea respectării unor standarde de calitate în domeniu, elaborate funcţie de
serviciul acordat;
- multitudinea de atribuţii aflate în sarcina autorităţilor locale, mai ales în domeniul
prevenţiei.
Este de menţionat faptul că punerea în practică a cerinţelor de tipul celor anterior
menţionate, impuse de aderarea la Uniunea Europeană (acreditare, licenţiere, standardizare) – de
altfel incontestabil utile pentru acordarea unor servicii de calitate şi care să ducă la rezolvarea
situaţiilor de criză – creează unele „blocaje” în cadrul serviciului public de asistenţă socială. Acesta
este nevoit să facă faţă unui număr foarte mare de solicitanţi (cca 100/zi), administrând mii de
dosare pentru beneficiarii de prestaţii băneşti, fie că acestea sunt acordate din bugetul local sau sunt
plătite de alte instituţii (Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Vâlcea – pentru alocaţiile
complementare / de susţinere, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului –
indemnizaţiile de hrană cuvenite persoanelor infectate HIV/bolnave SIDA, indemnizaţiile
persoanelor cu handicap).
Toate acestea demonstrează necesitatea elaborării unei strategii de protecţie socială (cel
puţin pe termen scurt) care să aibă în vedere dezvoltarea serviciilor comunitare alternative pentru a
răspunde ţintit nevoilor identificate. De asemenea, trebuie iniţiate programe de pregătire integrată
care să se adreseze tuturor celor implicaţi în serviciile de îngrijire a persoanelor în dificultate, fiind
absolut necesară crearea unei „reţele” a furnizorilor de servicii sociale care să ducă la o creştere a
satisfacţiei beneficiarilor şi să preîntâmpine instalarea stării de „dependenţă” a acestora de serviciile
sociale prestate.
60

Proiecte realizate in perioada 2005-2007
În scopul acordării de servicii sociale adecvate persoanelor aflate în situaţie de risc social,
Direcţia de Protecţie Socială a urmarit atragerea de fonduri extrabugetare şi promovarea unor
parteneriate cu organizaţii nonguvernamentale, desfăşurând cu succes o serie de proiecte cu
finanţare externă sau internă (unde a avut calitatea de solicitant) şi participând, în acelaşi timp, la
derularea altor proiecte în calitate de partener al unor instituţii publice sau organisme
nonguvernamentale, după cum urmează:
§ În perioada 2005-2006 a participat, în calitate de partener, la Proiectul PHARE « Toţi
diferiţi, toţi egali - Asigurarea accesului la educaţie al tuturor grupurilor
dezavantajate din judeţul Vâlcea» derulat de către Inspectoratul Şcolar Vâlcea.
Finanţarea Phare a fost de 555.000 Euro, din care 6.400 Euro au reprezentat cofinanţarea
Primăriei Municipiului Rm.Vâlcea;
• Scop: sprijinirea accesului la educaţie al copiilor de etnie rromă, al copiilor cu
cerinţe educative speciale şi al copiilor care provin din comunităţi dezavantajate
socio-economic;
• Rezultate: La nivelul municipiului Rm.Vâlcea proiectul a înfiinţat în cadrul
Şcolii cu clasele I-VIII nr.8 Rm.Vâlcea (Colonie Nuci) un Centru de Zi menit să
contribuie la îmbunătăţirea accesului la educaţie şi a calităţii actului educaţional
pentru copiii din zonă prin :
Ø implementarea programului “ A doua şansă “ pentru aproximativ 20
tineri care nu au reuşit să-şi finalizeze cele 8 clase gimnaziale;
Ø programul “Şcoala Părinţilor“ – instruire şi formare pentru părinţi pentru
dezvoltarea capacităţilor parentale;
Ø consiliere socială (informare, orientare către servicii sociale pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi depăşirea situaţiilor de criză);
Ø obţinerea actelor de identitate (certificate de naştere, cărţi de identitate,
eventual prin promovarea acţiunilor de înregistrare tardivă a naşterii).
O altă locaţie a proiectului a fost în cadrul Liceului Teoretic “ Matei Basarab“
Rm.Vâlcea unde s-a înfiinţat un Centru de Resurse pentru Educaţie Incluzivă. Acesta a
asigurat coordonarea activităţilor desfăşurate în toate cele 8 unităţi de învăţământ din judeţ
incluse în proiect, oferind sprijin cadrelor didactice, părinţilor şi copiilor în aplicarea
principiilor educaţiei incluzive în fiecare şcoală, indiferent de deficienţele fizice sau mentale
ale copiilor, de originea lor culturală sau socio-economică, limbă maternă sau etnie.
§ În septembrie 2006 Direcţia de Protecţie Socială Rm.Vâlcea a obţinut de la Ministerul

Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse o finanţare de 616.039 lei a proiectului depus în
parteneriat cu Asociaţia Asistenţilor Sociali Profesionişti Vâlcea şi AJOFM Vâlcea
privind crearea „Centrului Social de Urgenţă Ioana” pentru persoane fără adăpost,
proiect aflat în plin proces de implementare.
• Scop: scop combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost, prin
asigurarea de găzduire şi îngrijire şi oferirea de suport pentru (re)integrare
socială;
• Rezultate: Proiectul se derulează pe o perioadă de 3 ani (2 ani pentru reabilitare
şi 1 an pentru acordarea de servicii) şi va avea următoarele rezultatele:
Ø amenajarea unui adăpost care să ofere găzduire unui număr de 40
beneficiari şi servicii de specialitate unui număr de 60 persoane / an;
Ø reducerea cu 15% a comportamentelor neacceptate social (violenţă,
delincvenţă, vagabondaj) prin furnizarea de servicii sociale specializate;
61

Ø responsabilizarea şi implicarea socială a minimum 15 beneficiari prin
furnizarea de servicii sociale care să le faciliteze identificarea şi
mobilizarea resurselor personale pentru depăşirea situaţiei de criză;
Ø realizarea unei «hărţi» a zonelor din municipiu frecventate de persoanele
fără adăpost prin cartografierea zonelor de adăpostire şi a celor unde
aceştia îşi desfăşoară activităţile lucrative pentru a-şi câştiga existenţa.
De asemenea, ca partener DPS se implică în implementarea, începând cu martie 2008, a

următoarelor proiecte:
ü „Centrul de formare profesională în domeniul serviciilor sociale” derulat în

perioada martie 2008 – martie 2009 de către Asociaţia Sanmed şi finanţat de către
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse cu suma de 33300 Euro;
• Scop : derularea pentru şomeri de lungă durată, cursuri de formare
profesională în domeniul social: îngrijitori bolnavi la domiciliu,
îngrijitori copii, îngrijitori bătrâni, asistenţi personali ai persoanelor cu
handicap grav. Se urmareşte, de asemenea, cresterea ocupării,
adaptabilităţii şi mobilităţii forţei de muncă în sfera serviciilor sociale,
precum şi promovarea incluziunii sociale pentru persoanele dezavantajate
pe piaţa muncii.
• Rezultate :
Ø plasarea în muncă a cel puţin 25% din persoanele instruite;
Ø editarea unui „Ghid pentru personal cu atribuţii de îngrijire la
domiciliu”;
Ø amenajarea unui centru de formare profesională în spaţiul pus la
dispoziţie de solicitant (Asociaţia Sanmed);
ü „Birou de integrare şi combatere a discriminării pentru persoanele de etnie

rroma” derulat în perioada martie 2008 – martie 2009 de către SC Formator Grup
SRL şi finanţat de către Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse;
• Scop : facilitarea accesului la instruire si insertie pe piata muncii a unui
numar de 60 de persoane de etnie rroma ale căror calificari nu mai sunt
cerute pe piaţa muncii, sau fără calificări, care au absolvit sau nu
invaţământul obligatoriu sau liceal.
• Rezultate:
Ø 60 de persoane instruite în ocupaţia de florar decorato(dintre care 30
din municipiul Rm.Valcea; peste 100 persoane beneficiari indirecţi
(membrii familiilor grupurilor ţintă);
Ø organizarea unui târg de creaţii florale « Floricica »
Ø înfiinţarea unui birou de integrare şi combatere a discriminării pentru
persoanele de etnie rromă
Ø eliminarea prejudecăţilor şi schimbarea mentalităţilor cu privire la
persoanele de etnie rromă
Ø schimbarea atitudinii persoanelor de etnie rromă în ceea ce priveşte
importanţa şi necesitatea integrării în societate
În prezent, Direcţia de Protecţie Socială, în parteneriat cu Asociaţia pentru Dezvoltare

Comunitară Vâlcea (conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Rm.Vâlcea
nr.47/28.02.2008) a iniţiat proiectul „Centru de servicii terapeutice pentru copilul cu autism
Mara” în vederea obţinerii finanţării acordate în cadrul Programului “ Phare 2004-2006 –
62

Coeziune Economică şi Socială – Servicii Sociale”, cererea de finanţare fiind în faza de
precontractare.
Centrul va funcţiona în cadrul Şcolii Generale nr.6, situat în Rm.Vâlcea, strada Copăcelu
nr.182 şi va avea ca scop îmbunătăţirea gradului de adaptabilitate şi a calităţii vieţii copiilor cu
tulburări din spectrul autist şi ale familiilor acestora din municipiul Rm.Vâlcea, pe durata a 18 luni
de proiect (din care 6 luni pentru amenajarea spaţiului şi 12 luni pentru funcţionarea efectivă a
Centrului, prin furnizarea serviciilor specializate propuse în proiect).
Serviciile specializate furnizate în cadrul centrului vor consta în servicii de evaluare
complexă, intervenţie recuperativ-terapeutică, reabilitare şi monitorizare curentă pentru copiii cu
sindrom autist sau tulburări din spectrul autist, precum şi servicii de consiliere, informare şi
îndrumare pentru părinţii acestora.
Obiective strategice pentru perioada 2008-2013:
A. Crearea de servicii sociale locale centrate pe nevoile clienţilor. Diminuarea dezechilibrelor

locale existente, limitarea sărăciei extreme.
1. Colectarea, centralizarea şi analizarea datelor privind fenomenul de prevenire şi combatere a
marginalizării şi excluziunii sociale, precum şi de implementare a măsurilor de asistenţă socială
în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice,
persoanelor cu handicap, sau a oricăror persoane aflate în nevoie
responsabili: Consiliul local al Municipiului Rm. Vâlcea, ONG
2. Stabilirea parteneriatelor în domeniul asistenţei persoanelor vulnerabile social,

economic,locuinţe.
responsabili: Consiliul local, ONG
3. Înfiinţarea unor servicii noi sau extinderea celor existente, pentru a le creşte accesibilitatea
(centre de zi, grădiniţe sociale, cămine sociale, adăposturi de urgenţă, centre medico-sociale şi
“respite care”, etc).
B. Limitarea situaţiilor de abuz, violenţă şi exploatare

1. Organizarea unor campanii publice de informare şi sensibilizare asupra problematicii
abuzului, violenţei şi exploatării
2. Înfiinţarea unor centre locale de informare şi consiliere, punerea accentului pe prevenţia

acestor probleme
3. Stabilirea de parteneriate şi grupuri de lucru în domeniul protecţiei copilului, combaterii

consumului de droguri şi a criminalităţii asociate acestuia, domeniul violenţei domestice
responsabili: Consiliul local
4. Concesionarea unor servicii specializate organizaţiilor acreditate

5. Constituirea unei reţele de familii-suport, de sprijinire şi susţinere a victimelor violenţei

domestice
responsabili: Consiliul local, ONG,
63

C. Promovarea unei societăţi incluzive, reducerea riscului de marginalizare socială prin
identificarea, evaluarea şi acordarea sprijinului necesar celor aflaţi în dificultate
1. Organizarea unor campanii de sensibilizare a cetăţenilor pentru creşterea gradului de
acceptare la nivelul comunităţii a persoanelor aflate la risc de marginalizare socială (grupuri
minoritare, persoane cu dizabilităţi,vârstnici, persoane infectate HIV)
Termen de realizare
2. Susţinerea sau înfiinţarea de adăposturi de urgenţă, centre de zi, centre “respiro”, servicii
rezidenţiale pentru persoanele aflate în situaţii de risc (bătrâni, persoane cu handicap, persoane
dependente de droguri, alcool, homeless)
3. Stabilirea de parteneriate şi grupuri de lucru în vederea reducerii riscului de

marginalizare socială prin identificarea, evaluarea şi acordarea sprijinului necesar celor aflaţi
în dificultate
4. Dezvoltarea unui program de voluntariat şi înfiinţarea unui Centru de Voluntariat pentru o

mai bună implicare a voluntarilor în furnizarea de servicii persoanelor aflate la risc de
marginalizare socială
responsabili: Consiliul local,ONG
5. Încurajarea reconversiei asistaţilor social pentru a preveni dependenţa socială, transmiterea

acesteia
responsabili: Consiliul local,ONG, alte instituţii abilitate
6. Promovarea, diversificarea serviciilor de îngrijire la domiciliu şi pentru alte categorii de

persoane (servicii îngrijire paleativă, servicii îngrijire la domiciliu pentru persoane cu afecţiuni
psiho-mentale, persoane vârstnice singure, )
responsabili: Consiliul local,ONG, alte instituţii abilitate
7. Locuinţe protejate - batrâni, pers. hand., tineri proveniţi din centre ,familii rrome.
D. Dezvoltarea operaţională a DPS pentru eficientizarea relaţiilor cu structurile instituţionale

cu atribuţii în domeniu.
1. Completarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie socială la nivel local, prin implementarea
sistemului naţional de asistenţă socială şi trecerea decisivă de la protecţia socială de tip pasiv la
activizarea capacităţilor individuale şi colective
2. Dezvoltarea şi gestionarea de servicii sociale proprii, în funcţie de nevoile locale

3. Înfiinţarea de noi servicii, unităţi şi departamente pentru implementarea măsurilor de

asistenţă socială
T
64

4. Promovarea de parteneriate cu alţi furnizori de servicii sociale şi sprijinirea activităţii acestora
5. Asigurarea subvenţionării serviciilor sociale acordate de furnizori acreditaţi în condiţiile legii

6. Concesionarea de servicii sociale către ONG-uri acreditate

7. Finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi administrării unor unităţi specializate

de asistenţă socială
8. Implementarea standardelor profesionale în serviciile prestate

9. Creşterea capacităţii serviciilor sociale prin creşterea numărului personalului implicat şi

eficientizarea activităţii
E. Dezvoltarea capacităţii manageriale, profesionalizarea personalului la nivelul DPS.

1. Planificare strategică dinamică, continuă şi flexibilă a muncii de asistenţă socială.
responsabili: Consiliul local, DPS
2 . Îmbunătăţirea nivelului de pregătire şi specializare a personalului din cadrul DPS prin

participarea la programe de perfecţionare profesională.
3. Dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor personalului în utilizarea PC prin obţinerea

ECDL-ului.
4. Promovarea şi implementarea de programe pilot, împreună cu alte servicii publice sau

organizaţii din ţară şi străinătate, prin schimburi de experienţă, conferinţe şi seminarii comune
F. Dezvoltarea comunicării interinstituţionale şi cu structurile societăţii civile. Extinderea

parteneriatului social (instituţii, ONG-uri, cetăţeni) la nivel local, judeţean
1. Coordonarea activităţilor de colaborare şi comunicare ale autorităţilor şi instituţiilor publice
locale care structurează sistemul naţional de asistenţă socială
2. Schimbul de date şi informaţii cu instituţiile centrale şi locale în conformitate cu convenţiile,

acordurile, recomandările internaţionale şi legislaţia naţională, prin care se structurează
sistemul naţional de asistenţă socială
3. Optimizarea cooperării cu toţi actorii sociali (persoane/grupuri, privat/public),

profit/nonprofit.
65

G. Dezvoltarea parteneriatului social şi a responsabilităţii sociale.
1. Crearea de grupuri de parteneriat local în problematica socială cu orientare pe
obiective specifice.
responsabili: Consiliul local, ONG, alte institutii
2. Crearea unui calendar comun de activităţi

3.. Organizarea unor ateliere tematice, conferinţe de caz, campanii de responsabilizare

4. Dezvoltarea unui program de voluntariat la nivel local prin atragerea de resurse umane şi
materiale din comunitate.
H. Conştientizarea problematicii populaţiei de etnie roma de către comunitate

1. Dezvoltarea de programe de finanţare guvernamentală sau în parteneriat pentru asigurarea
de locuinţe sociale pentru familiile numeroase
responsabili: autorităţile locale
2. Crearea de grupuri de parteneriat între structurile administraţiei locale şi comunitatea romă

pe diverse probleme (securitate socială, sănătate, protecţia copilului, ordine publică, educaţie,
participare civică)
3.Organizarea de acţiuni de promovare a culturii minorităţii rome

responsabili: autorităţile locale, ONG
4. Încurajarea şi sprijinirea participării active a liderilor romi în procesul decizional local cu

impact asupra vieţii economice şi sociale a comunităţii de romi
5.Dezvoltarea, în parteneriat cu organizaţiile nonguvernamentale rome, de programe locale

pentru procurarea documentelor de identitate
responsabili: autorităţile locale, ONG
3.3.5. Pensiile si asigurarile sociale de stat ale populatiei
Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea asigură atat in municipiu cat si in judeţ aplicarea unitară a
legislaţiei din domeniul pensiilor şi asigurărilor sociale de stat, precum şi din domeniul asigurărilor
pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Finanţarea cheltuielilor de organizare, funcţionare
şi de investiţii se asigură de către CNPAS din fondurile repartizate de la bugetul asigurărilor sociale
de stat.
Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea a urmărit realizarea următoarelor obiective:
§ Introducerea noului sistem public de pensii prin punerea în aplicare a legii 19/2000;
§ Aplicarea măsurilor de Protecţie Socială prin actualizarea valorii punctului de pensie;
§ Recalcularea pensiilor din sistemul public, stabilite potrivit legislaţiei anterior datei de
01.04.2001 conform principiilor legii 19/2000 potrivit ordonanţei 4/2005;
66

§ Stabilirea cuantumului drepturilor de asigurări sociale individuale, recalcularea şi plata
acestora;
§ Stabilirea şi plata indemnizaţilor şi altor drepturi prevăzute de legi speciale, finanţate de la
bugetul de stat;
§ Certificarea stagiilor de cotizare;
§ Asigurarea execuţiei bugetare în profil teritorial şi organizarea contabilităţii acesteia;
§ Realizarea activităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
§ Distribuirea în limita locurilor repartizate a biletelor de tratament balnear;
§ Rezolvarea contestaţilor, sesizărilor şi reclamaţilor conform competenţelor legale;
§ Îndeplinirea atribuţiilor privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale la
nivel teritorial.
Aplicarea masurilor de protectie sociala
Valoarea unui punct de pensii s-a actualizat în funcţie de posibilităţile financiare, cu un

procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei.
În perioada 2004-2008 actualizarea valorii punctului s-a aplicat trimestrial. Începând cu
01.01.2005 valoarea punctului de pensii s-a stabilit prin legea asigurărilor sociale de stat.
Valoarea punctului de pensie în perioada 2004-2008 a avut următoarea evoluţie:
Data Valoare punct (lei) Procent indexare

01.01.2004 2.652.000 Stabilită prin legea bugetului Asig. Sociale
01.03.2004 2.705.040 2
01.06.2004 2.759.141 2
01.09.2004 2.869.507 4
01.01.2005 2.955.952 3
01.01.2006 323,1 9,3
01.09.2006 339,3 5
01.12.2006 396,2 16,8
01.09.2007 416 5
01.11.2007 541 30
01.01.2008 581,3 7,5
De actualizarea valorii punctului de pensie aplicată cu data de 01.11.2007 au beneficiat

101.611 pensionari care au realizat stagii de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat şi
21.307 pensionari care au realizat stagii de cotizare în sistemul agricol.
Pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă al pensionarilor în cursul anului 2007 au apărut
acte normative care au modificat şi completat legislaţia în domeniul asigurărilor sociale, astfel
pensia medie pentru finele anilor 2005, 2006 si 2007 este:
PENSIA MEDIE
CATEGORII DE PENSII DECEMBRIE DECEMBRIE DECEMBRIE
2005 2006 2007
Limită vârstă cu vechime completă 127 171 280
Limită vârstă cu vechime incompletă 90 123 198
Invaliditate gr. I 85 114 226
Invaliditate gr. II 94 128 193
Urmaş 29 38 102
TOTAL 95 130 213
67

Recalcularea pensiilor conform Ordonantei de Urgenta nr. 4/2005
Prin procesul de recalculare a pensiilor a fost determinat punctajul mediu anual potrivit
formulei de calcul introdusă de Legea 19/2000 pentru toate pensiile provenite din fostul sistem al
asigurărilor sociale de stat.
În acest mod, toate pensiile au fost stabilite după principiile aceleiaşi legi, indiferent de data
pensionării şi indiferent de legislaţia care a fost aplicată la momentul stabilirii iniţiale, fiind
calculate pe baza salariilor şi a sporurilor cu caracter permanent din toată perioada de activitate a
fiecărui pensionar.
Procesul de recalculare a pensiilor nu a fost un proces de majorare a pensiilor. Scopul
acestei măsuri a fost acela de a se asigura un raport de echitate între toţi pensionarii din sistemul
public de pensii.
Pe parcursul a patru etape au fost recalculate pensiile unui număr de 77973 persoane, fiind
consultate peste 84000 dosare de pensie din sector de stat şi 15000 dosare de pensie de agricultori
aparţinând persoanelor cu stagii de cotizare în ambele sisteme.
În urma recalculării pensiilor a rezultat următoarea situaţie:
Nr. pensii cu Nr. pensii % mai mari Efort

Nr. Nr. total
Etapa punctaj mai cu punctaj din total financiar
crt. pensii recal.
mare mai mic pensii recal. (lei RON)
1 I 3588 1314 2274 36,62 74816
2 II 20772 7925 12847 38,15 388172
3 III 26315 8881 17434 33,74 390675
4 IV 27301 13468 13833 49,33 699906
TOTAL 77.976 31.588 46.388 40,50 1.553.569
Pe categorii de pensii creşterea în urma recalculării se prezintă astfel:
Nr. Media valorică

Categoria de pensie Creşterea pensiei în procente
crt. (RON)
1 Invaliditate gr. III 41,93 55
2 Urmaşi 23,45 28
Limită vârstă cu vechime
3 23,22 41
incompletă
4 Invaliditate gr. II 20,26 39
Limită vârstă cu vechime
5 16,81 63
completă
6 Invaliditate gr. I 14,90 31
În cursul anilor 2005, 2006 şi 2007 situaţia cererilor de re-recalculare a pensiilor stabilite
anterior datei de 01.04.2001 şi care au făcut obiectul recalculării prevăzute de Ordonanţa de
Urgenţă nr. 4/2005, este următoarea:
NR. CERERI NR. CERERI GRAD DE

ANUL
ÎNREGISTRATE REZOLVATE REZOLVARE
2005 7245 7245 100
2006 10852 10852 100
2007 17023 17023 100
TOTAL 35.120 35.120 100%
68

Măsurile aplicate în domeniul asigurărilor sociale în perioada 2005 – 2007 au condus la
creşterea pensiei medii pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare în sistemul asigurărilor
sociale de stat, după cum urmează:
Nr. Creştere în ian Creştere în

crt. Pensia medie 2006 faţă de 2007 faţă de dec
Categorii de pensii dec 2005 2005
Dec Dec Dec % Creştere % Creştere
2005 2006 2007 netă netă
Limită vârstă cu
1 386 477 693 23,58 91 79,53 307
vechime completă
Limită vârstă cu
2 194 237 388 22,17 43 100 194
vechime incompletă
3 Total limită vârstă 317 391 578 23,34 74 82,34 261
4 Pensie anticipată 429 582 752 35,67 153 75,29 323
Pensie anticipată
5 297 451 578 51,85 154 94,61 281
parţială
6 Invaliditate gr I 227 288 399 26,87 61 75,77 172
7 Invaliditate gr II 219 282 394 28,77 63 79,91 175
8 Invaliditate gr III 213 284 386 33,33 71 81,22 173
9 Total invaliditate 218 283 392 29,82 65 79,82 174
10 Urmaşi 130 158 233 21,53 28 79,23 103
11 Total asigurări sociale 259 328 471 26,64 69 81,85 212
12 Agricultori 95 130 213 36,84 35 124,21 118
În perioada 2005 – 2007 Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea a asigurat plata pentru
următoarele categorii de drepturi:
Nr. Număr beneficiari

Categorii de drepturi
crt. 2005 2006 2007
1 Pensii limită vârstă 55416 55551 55983
2 Pensii anticipate 95 101 57
3 Pensii anticipate parţial 591 615 497
4 Pensii invaliditate 32409 32751 32247
5 Pensii urmaşi 15023 14985 14663
6 Pensii din sector agricol 24315 22772 21069
7 IOVR 618 547 465
8 Veterani de război 8266 7200 6565
TOTAL 136.733 134.522 131.546
Prin Casa Judeţeană de Pensii se mai achită şi drepturile beneficiarilor de legi speciale ca:
• Indemnizaţii acordate conform Legii 309/2002, persoanelor care au efectuat stagiul militar
în detaşamente de muncă (4388 persoane);
• Indemnizaţii acordate conform decretului Lege 118/1990 – drepturi pentru persoane
persecutate din motive politice (570 persoane);
• Indemnizaţii acordate conform Legii 189/2000 – persoane persecutate din motive etnice
(552 persoane);
• Indemnizaţii acordate conform Legii 42/1990 - persoane care au participat la revoluţia din
decembrie 1989 (20 persoane).
69

Activitatea de eliberare a biletelor de tratament si odihna
La data de 31.12.2007 situaţia eliberării biletelor de tratament şi odihnă de către Casa
Judeţeană de Pensii, pentru asiguraţii din judeţ, comparativ cu aceiaşi perioadă a anilor 2005, 2006
se prezintă astfel:
BILETE BILETE
%
REPARTIZATE VÂNDUTE
ANUL 2005
TBRCM (foste UTB) 1107 770 69,56
Alte staţiuni 9063 6379 70,39
Bilete odihnă 1140 842 73,86
TOTAL 11310 7991 70,65
ANUL 2006
TOTAL 9699 8099 83,50
ANUL 2007
TOTAL 8238 6878 83,49
Contracte si declaratii de asigurare

Una din componentele sistemului public de pensii este realizarea stagiului de cotizare de
catre un număr cât mai mare de persoane. Legislaţia în vigoare permite asigurarea individuală a
persoanelor, în 2 componente:
• asigurarea obligatorie a persoanelor care desfăşoară activităţi independente şi realizează
venituri – declaraţia de asigurare;
• asigurarea facultativă a persoanelor necuprinse într-o altă formă de asigurare sau asigurarea
suplimentară a persoanelor care doresc să-şi completeze venitul asigurat – contractul de
asigurare.
Având în vedere importanţa acestei componente, importanţă dată atât de atragerea persoanelor
neasigurate pentru realizarea unui stagiu de cotizare cât şi de încasarea de venituri suplimentare la
bugetul de asigurări sociale, Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea a fost preocupată, în anul 2007, de
îmbunătăţirea acestei activităţi.
Astfel, dacă la 31.12.2006 erau asiguraţi pe bază de contract de asigurare 2973 de persoane
cu un total venit asigurat de 830.641 lei, la data de 31.12.2007 numărul acestei categorii de
asiguraţi era de 3827 persoane cu un venit asigurat total de 1.280.910 lei. Se constată o creştere cu
28,70 % a numărului de persoane asigurate şi cu 54,20 % a venitului total asigurat.
La 31.12.2006, numărul persoanelor asigurate obligatoriu pe bază de declaraţii de asigurare
era de 1.939, cu un total venit asigurat de 760.561 lei, iar la 31.12.2007, această categorie de
asiguraţi număra 2045 persoane, cu un total venit asigurat de 982.569 lei. Se constată şi la această
categorie o creştere, atât a numărului de persoane cât şi a venitului asigurat.
70

O preocupare permanentă o constituie şi încasarea contribuţiilor datorate de aceste persoane
asigurate. Astfel, dacă în anul 2006, totalul contribuţiilor de asigurări sociale ale persoanelor
asigurate individual, datorate şi încasate era de 5.159.509 lei, în anul 2007, aceste contribuţii
datorate şi încasate se ridică la suma de 6.979.788 lei adică o creştere de 35,28 %.
Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale

Riscurile asigurate în condiţiile legii 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
sunt accidentele de muncă şi bolile profesionale.
În cadrul Casei Judeţene de Pensii Vâlcea, activitatea compartimentului AMBP se
desfăşoară în conformitate cu normele în vigoare din ianuarie 2005.
Pentru anul 2005 au fost înregistrate:
• 5088 – declaraţii pe propria răspundere privind asigurarea pentru AMBP depuse de
angajatori;
• 102 – dosare soluţionate;
• 93 – accidente de muncă, din care:
q 81 cu ITM;
q 1 de traseu;
q 1 cu invaliditate;
q 10 mortale.
Au fost acordate:
• 3 despăgubiri de deces în valoare de 11.444 lei;
• nicio compensaţie pentru atingerea integrităţii.
• 33 – declaraţii pe propria răspundere privind asigurarea pentru AMBP depuse de angajatori;
• 90 – dosare soluţionate;
q 81 cu ITM;
q 2 de traseu;
q 6 mortale.
Au fost acordate:
• 3 compensaţii pentru atingerea integrităţii în valoare de 18.598 lei.
• 32 – declaraţii pe propria răspundere privind asigurarea pentru AMBP depuse de angajatori;
q 64 cu ITM;
q 11 de traseu;
q 4 mortale.
Au fost acordate:
3 compensaţii pentru atingerea integrităţii în valoare de 35.166 lei.
2.3.6. Starea de sănătate a populaţiei
Starea de sanatate a populatiei reprezinta rezultatul unui cumul de factori fizici , de mediu
,ereditari si comportamentali,ce pot actiona si influenta fie in sens pozitiv (ca factori de
71

protectie ai sanatatii ) dar mai ales in sens negativ (considerati ca factori de risc pentru
sanatate).
Schimbarile sociale profunde petrecute dupa 1998 ,au produs si modificari profunde in
“modelul” de sanatate al populatiei. Daca inainte de 1989 era specifica o patologie mai mult
generata de carente nutritionale ,patologie specifica tarilor in curs de dezvoltare ,dupa 1990 si
mai ales in ultmii 10 ani specificul patologiei se apropie de cel al tarilor dezvoltate ,in care
bolile cardio vasculare si tumorile maligne (generate de o alimentatie cu excese calorice dar
dezechilibrata in continut la care se asociaza si lipsa unei activitati fizice sistematice ) devine
preponderenta. La aceasta se adauga stresul cotidian ,ce sta la originea multor afectiuni psihice
dar si factor favorizant al afectiunilor cardiovasculare , tumorale , endocrine etc.
Din analiza indicatorilor de sanatate globali si specifici reiese :
• Speranta de viata la nastere , unul din indicatorii sintetici ai starii de sanatate ai
populatiei ,are o evolutie pozitiva cu tendinta continua de crestere :77,62 ani in anul
2007 fata de 74,65 ani cit a fost indicatorul pentru intregul judet . Cei trei ani diferenta
intre valoarea pe municipiu si pe intreg judetul ,au o semnificatie profunda ,stiindu-se
ca acest indicator sintetic al starii de sanatate al populatiei este foarte greu de influentat
.
• Comportamentul demografic in ultimii ani este caracterizat prin reducerea numarului
de copii din familie (media rangului copiilor nascuti in anul 2007 a fost 1 copil fata de
2 cit a fost media pe judet ) dar si de indicele de fertilitate care a scazut continu : 28,06
%o in 2007 fata de 34,0 %o cit a fost indicatorul pe judet in acelasi an. Doar indicatorul
natalitatii are o evolutie mai buna decit situatia pe judet.
• Indicele mortalitatii generale este mult mai scazut fata de media pe judet dar si fata de
valorile pe tara si pastreaza o tendinta de ameliorare continua in ultimii 2 ani : 5,94 %o
in 2006 (11,77 %o valoare pe judet ) si 5,29 %o in 2007 ( 11,10 %o valoarea pe
judet ). Virsta medie de deces in anul 2007 a fost de 68,58 ani iar
mediana (virsta cea mai frecventa de deces ) la 71 ani .
• In ce priveste structura mortalitatii specifice pe cauza de deces :bolile cardiovasculare
detin cea mai mare pondere :412 decese in anul 1999 , 493 decese in anul 2000 si 381
(59 % ) in anul 2007. La mare distanta se situeaza tumorile (21 % in 2007 ) ,bolile
aparat digestiv (8% in 2007) ,leziuni traumatice (2 % in 2007). Ponderea mare a
deceselor prin boli ale aparatului cardiovascular (la fel ca si la nivelul judetului dar si
national) se datoreza mai multor factori : stilul de viata nesanatos ,dar si ineficienta
subsistemului ingrijirilor de sanatate preventive ,curative si de urgenta .
• Mortalitatea infantila are o evolutie favorabila mai ales in ultimii 2 ani (pastrind si
tendinta favorabila a evolutie fenomenului pe judet) :7,73 %o in 2006 si 6,08 %o in
2007; trebuie mentionat totusi ca diferenta intre media pe judet si cea din municipiu
este mult prea mica fata de : nivelul de trai al populatiei din municipiu, oferta de
servicii medicale si gradul de instruire al mamelor ,toate in favoarea municipiului
(principali factori de risc pentru mortalitatea infantila. Cea mai frecventa cauza de
deces 0-1 an o reprezinta afectiunile perinatale (in care malformatiile congenitale detin
o pondere importanta).Revenind la ideea anterioara, este greu de acceptat la nivelul
municipiului decese la copii 0-1 an petrecute la domiciliul copiilor (deci ne asistate
medical ) sau produse prin afectiuni respiratorii (considerate decese evitabile)
• Indicii de morbiditate generala : in ce priveste incidenta (cazuri noi de imbolnavire )
predomina afectiunile virale acute ale aparatului respirator care reprezinta 44% din
totalul de 72.226 cazuri noi inregistrate in cursul anului 2007. Ingrijoreaza si cele peste
3170 de cazuri noi de afectiuni ale coloanei vertebrale , dar si 1370 de cazuri noi de
hipertensiune arteriala. Un alt element de semnalat il reprezinta si cresterea continua a
72

afectiunilor cu caracter alergic :994 , in care poluarea ,dar si alimentele modificate
detin un rol important.
• In ce priveste prevalenta ( cazurile cronice dispensarizate ) creste continu numarul
bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare (in special HTA ) ,creste numarul bolnavii cu
diabet si boli de nutritie ,dar si cei cu afectiuni psihice. Scad in schimb numarul
bolnavilor cu afectiuni digestive (in special ulcerul gastro duodenal) si prin
tuberculoza.
• Numarul bolnavilor in tratament cu HIV\SIDA este de 20 ,cu mult sub nivelul mediei
pe tara.
Asistenta medicala din Ramnicu Valcea ofera toata gama de servicii medicale , incepand
de la servicii de medicina preventiva si pana la asistenta spitaliceasca de nivel judetean.
O masura a accesibilitatii populatiei la servicii medicale sete numarul de furnizori de
asistenta medicala, pe categorii.
Reteaua de furnizori de servicii medicale din municipiul Rm. Valcea este compusa din:
- furnizor de servicii de medicina preventive si sanatate publica- ASP Valcea
- furnizori de medicina scolara:
• 20 cabinete de medicina scolara cu 10 medici
• 8 cabinete de scolare de stomatologie, cu 4 medici si 4 dentisti
- furnizori de asistenta medicala primara:
1. reteaua de cabinete medicale de medicina de familie in contract cu CJAS Valcea,
finantata din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate: 53 cabinete cu 53 medici
de familie
2. 47 cabinete private de medicina generala/ medicina de familie
- furnizori de asistenta medicala ambulatorie de specialitate:
1. 2 ambulatorii de spital si 10 unitati ( CMI, SRL, SCM) ambulatorii de specialitate, in
contract cu CJAS Valcea, finantate din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate
2. 67 cabinete private de diverse specialitati
- furnizori de investigatii paraclinice:
1. 7 laboratoare in contract cu CJAS Valcea, finantate din Fondul National Unic de Asigurari
de Sanatate
2. 2 laboratoare de analize medicale private
- furnizori de medicina dentara:
1. cabinete de medicina dentara, in contract cu CJAS Valcea,finantate din Fondul National
Unic de Asigurari de Sanatate: 28 unitati medicale cu 35 medici de medicina dentara
2. 120 cabinete private de medicina dentara
- furnizori de asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca:
1. Serviciul Judetean de Ambulanta Valcea- statia centrala, cu 13 medici angajati si avand in
dotare 24 ambulante, din care 8 medicalizate, 2 de consultatii la domiciliu si 14 de
transport. 10 ambulante noi au fost primite de la MSP din 2007 pana in present ( 8
medicalizate si 2 de consultatii la domiciliu) ;
2. ISU-SMURD cu 1 echipaj de prim ajutor calificat, functionand cu 1 ambulanta medicalizata
tip B2;
3. 1 serviciu privat de ambulanta: SC UmanServ SRL, cu 5 ambulante medicalizate, 4 de
transport, deservit de 5 medici de urgenta ;
- furnizori de asistenta medicala de urgenta spitaliceasca:
- Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta Valcea, dotata si organizata la
standarde europene, deservita de 7 medici de urgenta ;
- furnizori de asistenta medicala spitaliceasca:
- 2 spitale de nivel judetean:
73

§
Spitalul Judetean de Urgenta Valcea, 1193 paturi, cu o gama de 25
specialitati medicale, deservit de 138 medici , cu un ambulatoriu
integrat cu sectiile din spital, cu 26 cabinete de specialitate
§ Spitalul de Obstetrica Ginecologie Rm. Valcea, maternitate judeteana,
asigurand servicii de specialitate de OG, neonatologie, neonatologie
prematuri. Este deservit de 26 medici
- furnizori de asistenta medicala de recuperare, medicina fizica si balneologie :
§ sectia de RMFB din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Valcea,
sectie cu 40 de paturi
- reteaua farmaceutica:
1. 34 farmacii ( deservite de 36 farmacisti) , in contract cu CJAS ;
2. 9 farmacii private ( 9 farmacisti);
- furnizori de ingrijiri la domiciliu:
• 2 furnizori in contract cu CJAS
2.3.7. Educaţia
2002 2003 2004 2007

Total, din care : 32.214 31.562 30.981 28.757
- preşcolar 3.419 3.364 3.301 3.496
- primar şi gimnazial 12.424 11.579 10.693 8.537
- liceal 9.398 9.653 9.743 10.185
- profesional şi de ucenici 3.020 3.050 2.889 1.746
- superior 3.323 3.315 3.675 4.793
14000 prescolar
12000
10000 primar si
gimnazial
8000
liceal
6000
4000 prof arte,
2000 meserii
superior
0
2002 2003 2004 2007
Decăderea învăţământului profesional, arte si meserii este contracarată, in schimb, de

dezvoltarea unor forme de învăţământ vocaţional deosebite (artistic, formativ, limbi străine) prin
existenţa unor instituţii şcolare ca: Liceul de Muzică şi Arte Plastice, Şcoala Normală, Seminarul
Teologic, Liceul Economic, Licee în care se studiază limbile străine intensiv sau bilingv.
Se constata o crestere a numarului de absolveni de invatamant superior si o scadere a
absolventilor de arte si meserii, fiind necesara o calificare a absolvenilor in domeniul
diferitelor meserii. In acest sens se remarca o calificare a populatiei la furnizorii autorizati de
catre Registrul National al Furnizorilor Autorizati (www.cnfpa.ro)
74

2002 2003 2004 2007
Total unităţi de învăţământ, din
75 76 78 78
care :
grădiniţe de copii 30 15 21 31
şcoli din învăţământul primar şi
17 12 12 18
gimnazial
cluburi ale copiilor 2 2 2 2
licee 14 14 14 15
şcoli profesionale sau de ucenici 10 10 12 10
institute de învăţământ universitar 4 4 4 4
Oraşul „simte nevoia” dezvoltării unor structuri de şcolarizare care să se regăsească în noua
comandă socială, în concordanţă cu dezideratele patronatului local.
O dezvoltare de excepţie a cunoscut şi învăţământul universitar. Există acum in oraş două
universităţi particulare:
1 Universitatea “Constantin Brâncoveanu” este o instituţie de învăţământ superior
acreditată prin Legea nr. 242/23.04.2002 publicată în Monitorul Oficial nr. 291/30.04.2002.
La Rm. Vâlcea, în cadrul Universităţii “Constantin Brâncoveanu” funcţionează Facultatea
de Management, Marketing în Afaceri Economice – Rm. Vâlcea.
Pentru FMMAE care funcţionează în Centrul Rm. Vâlcea al Universităţii “Constantin
Brâncoveanu” dinamica numărului de studenţi pe ultimii 4 ani universitari este următoarea:
Număr studenţi
Anii Masterat DPPD
licenţă
2004 – 2005 2101 336 108
2005 – 2006 2270 635 244
2006 – 2007 2506 650 166
2007 – 2008 2857 533 172
Dinamica numărului de absolvenţi cu diplomă de licenţă pentru FMMAE – Rm. Vâlcea:
Anii Număr de studenţi

2004 – 2005 391
2005 – 2006 336
2006 – 2007 337
2007 – 2008 941
Corpul profesoral este format din cadre didactice titularizate în învăţământul superior; 30%
dintre acestea au grad didactic de conferenţiar sau profesor universitar; peste 90% au norma de bază
la Universitatea “Constantin Brâncoveanu”; peste 75% sunt doctori sau doctoranzi.
2. Universitatea Spiru Haret este o institutie de invatamant superior acreditata prin Legea
nr.443 din 5 Iulie 2002 publicata in Monitorul Oficial nr. 491 din 9 Iulie 2002.
La Ramnicu Valcea, in cadrul Universitatii Spiru Haret, functioneaza doua
facultati:Contabilitate si finante ( cu specializarile Contabilitate si informatica de gestiune-
acreditata, prin Hotarare de Guvern, din 2006 si Finante si banci – autorizata din 2003 – va fi
supusa acreditarii in 2009, dupa absolvirea celei de-a treia promotii) si Drept si administratie
publica ( cu specializarea Drept – acreditata din 2008), precum si un Centru de Invatmant la
Distanta.
75

Pentru Facultatile care functioneaza la Centru Ramnicu Valcea al Universitatii Spiru Haret,
dinamica numarului de stundenti pe ultimii 4 ani universitari este urmatoarea:
Anii Numarul de studenti
2004-2005 1348
2005-2006 1606
2006-2007 2287
2007-2008 2557
Dinamica numarului stude ntilor
3000
2500
Numar studenti
2000
1500 Nr. de stundenti
1000
500
0
2004- 2005- 2006- 2007-
2005 2006 2007 2008
An univer sitar
Dinamica numarului de absolventi cu diploma de licenta pentru cele doua facultati de la Ramnici
Valcea ale Universitatii Spiru Haret:
Anii Numarul de studenti
2004-2005 137
2005-2006 136
2006-2007 185
2007-2008 315
76

Dinam ica num ar ului de abs olve nti cu diplom a de
lice nta
arul destundeti 350

300
250
200
Series1
150
Series2
100
Num
50
0
Anii 2004- 2005- 2006- 2006-
2005 2006 2007 2007
Anii
Corpul profesoral este format din cadre didactice titularizate in invatamantul superior; 40 %
dintre acestea au gradul didactic de conferentiar sau profesor universitar; peste 70% au norma de
baza la Universitatea Spiru Haret; peste 90% sunt doctori sau doctoranzi.
Facultatile de la Ramnicu Valcea ale Universitatii Spiru Haret desfasoara atat activitate
didactica cat si de cercetare stiintifica, avand parteneri de renume national si international in
derularea unor proiecte din fonduri structurale sau strategice, contracte de cercetare cu agenti
economici din diverse domenii.
Cu toate că se poate aprecia că din punct de vedere logistic, municipiul Râmnicu Vâlcea
dispune atât de un număr suficient de unităţi de învăţământ, cât şi de cadre didactice care pot
acoperi toate disciplinele impuse de programa şcolară sau opţionale, pregătirea acestora pe
probleme de mediu este deficitară şi nesusţinută prin instruiri specifice într-un cadru organizat.
Regional este o tendinta de aglomerare avand in vedere distanta relativ mica intre centrele
universitare din Bucuresti si Craiova/Slatina/Rm Valcea.
2.3.8. Sport şi agrement

Pentru recreere Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de câteva zone atractive, situate la
distanţe relativ mici de centrul oraşului şi de cartierele de locuit, la care accesul se poate face
pietonal, fără prea mari dificultăţi, respectiv: Parcul Zăvoi, aparţinând municipalităţii; Dealul
Capela, parte componenta a domeniului public ce aparţine municipalităţii; Parcul Mircea cel
Bătrân, aparţinând municipalităţii; Gradina Zoologică, aparţinând municipalităţii; Baza de agrement
şi recreere de la marginea sudică a cartierului Ostroveni; Baza de agrement de la barajul lacului de
acumulare din nordul municipiului, concesionată unor societăţi private; Complexul sportiv
TRAIAN (cuprinzând Sala Sporturilor, arene deschise de tenis, volei si baschet); Stadionul
municipal de fotbal “ 1 Mai “ cu dotările aferente; Baza de agrement şi sportive private ( aparţinând
unor societăţi comerciale, respectiv OLTCHIM S.A – La Fedeleşoiu şi HIROCONSTRUCTIA S.A
– în nordul municipiului); Complexul de agrement Casa Tineretului Ostroveni.
Deşi există numeroase posibilităţi de recreere şi prin sport în general, practicarea lui în masă
este grevată de diverse condiţionări cum ar fi:
Insuficienţa fondurilor financiare alocate pentru întreţinerea sau modernizarea
dotărilor existente, ca de altfel şi a personalului însărcinat cu curăţenia şi
supravegherea păstrării ei;
Limitarea accesului în bazele de agrement şi sportive, la salariaţii societăţilor
respective (cu sublinierea ca aceasta limitare este relativa, mulţi cetăţeni
77

putând beneficia de serviciile oferite în schimbul unei taxe, în limita
numărului de locuri disponibile);
Utilizarea unor zone naturale neamenajate pentru agrement si îmbaiere - albia
majoră râu Olt şi albia majoră râu Olăneşti - cu repercusiuni asupra stării de
sănătate (accidente, boli infecto-parazitare) a celor care le utilizează precum
şi asupra calităţii factorilor de mediu (sol, cursuri de apă).
2.3.9. Cultura
Din punct de vedere cultural, municipiul Râmnicu Vâlcea are o viata animată, existând
numeroase posibilităţi de participare la evenimente artistice organizate ocazional sau permanent.
S-au afirmat personalităţi artistice locale şi instituţii de cultură ce funcţionează în municipiul
Râmnicu Vâlcea, obţinând rezultate deosebite atât pe plan local, naţional, cât şi internaţional, cum
ar fi: Teatrul de Stat "Anton Pann"; Teatrul Municipal "Ariel"; Filarmonica "Ion Dumitrescu";
Galeriile de Artă – Filiala UAP Râmnicu Vâlcea
UNITĂŢI 2004 2005 2006 2007 2008
Cinematografe cu peliculă normală 0 0 0 0 1
Teatre si Instituţii muzicale 2 2 3 3 3
Biblioteci-total*, din care: 38 27 32
biblioteci publice** 1 1 1 1 1
În municipiul Râmnicu Vâlcea mai există şi alte instituţii de cultură care fiinţează de mai bine
de jumătate de secol şi care pot oferi cetăţenilor servicii culturale diverse pe măsura opţiunilor
individuale, ca de exemplu:
Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanu" care a fost înfiinţată în anul 1950 şi are ca secţii:
filialele din cartierele Ostroveni, Traian, Goranu, secţia de limbi străine, secţia pentru copii,
secţia de împrumut pentru adulţi şi audiovizuale - ludoteca.
Muzeul de Istorie şi Muzeul de Arta, secţii ale Muzeului Judeţean de Istorie; Şcoala de
Arte care oferă copiilor şi tinerilor din oraş posibilitatea unor activităţi multiple şi interesante
în acelaşi timp.
1. Principii si repere ale dezvoltarii culturii
Cultura este definită ca totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire şi a

instituţiilor necesare pentru comunicarea acestor valori.
Cultura are un rol central în dezbaterile privind viitorul Omenirii, ceea ce necesită să
înţelegem Cultura nu doar ca un consumator de resurse, ci şi ca un factor de dezvoltare socială. În
acest sens, Cultura devine un instrument pentru realizarea altor obiective sociale şi economice
(precum: ocuparea forţei de muncă, beneficii economice şi educaţionale, coeziune socială,
reducerea fenomenelor de devianţă socială) şi trebuie înţeleasă ca având valoare şi dinamică
transsectorială.
Dezvoltarea contemporană este caracterizată printr-un ritm accelerat al schimburilor
comerciale internaţionale de bunuri şi servicii culturale şi al dinamicii comunicării dintre indivizi şi
comunităţi. Dar, asimetriile din schimburile internaţionale de produse culturale pot crea riscuri
majore asupra drepturilor culturale. De aceea, se pune problema de a identifica mijloace şi căi prin
care globalizarea să fie benefică tuturor, să ridice calitatea vieţii, să contribuie la dezvoltarea
umană, menţinând diversitatea culturală, care este un factor al dezvoltării durabile.
Componentele Strategiei culturale a judeţului Valcea sunt:
78

Viziunea: Punerea în valoare a potenţialului cultural ca o componentă a dezvoltării durabile
a judeţului Vâlcea şi afirmarea culturii vâlcene pe plan naţional şi european.
Misiunea: Mărirea gradului de satisfacere a drepturilor culturale ale vâlcenilor în condiţiile
păstrării identităţii culturale şi ale inovării culturale în context european.
Valorile: libertatea de creaţie, libertatea formelor de schimburi culturale, profesionalismul,
eficienţa, performanţa, flexibilitatea, mobilitatea, educarea prin cultură, creativitatea, inovarea,
păstrarea identităţii culturale, răspunderea publică şi neutralitatea politică.
Obiectivele principale:
1) Îmbunătăţirea gradului de acces la cultură al cetăţenilor la nivelul comunităţilor locale;
2) Creşterea capacităţii de performanţă a instituţiilor culturale vâlcene în promovarea
produselor lor la nivel naţional şi european, în condiţiile unei finanţări multiple: bugetul propriu,
bugete locale, bugetul Consiliului Judeţean Vâlcea, fonduri nerambursabile din surse centrale, din
surse europene şi din surse private (sponsorizări).
3) Păstrarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural material şi imaterial, ca
modalităţi de asigurare a identităţii, ca factori de incluziune şi de solidaritatea socială, de dezvoltare
umană echilibrată şi de dezvoltare durabilă a comunităţilor locale.
Resursele:
1) instituţionale - (logistica din instituţii) – cele şapte instituţii publice de cultură din
municipiul Râmnicu Vâlcea (Teatrul „Anton Pann”, Teatrul Municipal „Ariel”, Filarmonica „Ion
Dumitrescu”, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale, care dispune de Orchestra populară profesionistă „Rapsodia
vâlceană” şi de Grupul vocal „Rapsozii Oltului”, Şcoala Populară de Arte şi Meserii,Serviciul
Public Comunitar pentru Cultură, Sport şi Tineret al Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea,
Consiliul Judeţean Vâlcea (prin Direcţia Programe, Relaţii Externe şi prin Compartimentul Servicii
Publice Judeţene, Monitorizare Instituţii de Învăţământ şi Cultură), Direcţia Judeţeană pentru
Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea, Episcopia Râmnicului, Filiala Vâlcea a
Uniunii Artiştilor Plastici din România, organizaţii neguvernamentale cu profil cultural, precum
Forumul Cultural al Râmnicului, Societatea Culturală „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea, Fundaţia
Culturală „Sfântul Antim Ivireanul” Râmnicu Vâlcea;
2) umane – personalul angajat în instituţiile sus menţionate, artişti amatori, meşteri populari;
3) financiare – bugetul anual propriu al instituţiilor sus menţionale, bugetele locale, bugetul
Consiliului Judeţean Vâlcea, fonduri nerambursabile din surse centrale (Administraţia Fondului
Cultural Naţional, Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Cultural Român), din surse europene şi
din surse private (sponsorizări).
Biblioteca judeteana Antim Ivireanul
O istorie cât visul generaţiilor vâlcene

Noul sediu al Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul" Vâlcea a fost conceput ca un edificiu
dinamic, o casa a cărţii şi a cititorului, o bibliotecă modernă, a viitorului. Constructia a început în
septembrie 2000, edificiul fiind inaugurat, printr-un efort financiar remarcabil al Consiliului
Judeţean Vâlcea şi al constructorului, Conexvil SA, în 21 iunie 2004.
79

Spaţiu de coeziune socială şi convivialitate, Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea
are un sediu modern aflat pe strada Carol I, nr. 26, în vecinătatea Muzeului de Istorie şi a Muzeului
de Artă "Casa Simian".
Clădirea modernă şi primitoare se remarcă printr-o arhitectură unică şi o cupolă-vitraliu
aparţinând artistului plastic vâlcean Gheorghe Dican.
Biblioteca asigură un mediu de învătare pentru toate vârstele, printr-o ofertă de educaţie
continuă şi prin realizarea unei atmosfere confortabile de studiu.
"Facerea Lumii" - Un vitraliu pentru eternitate

Vitraliul cupolei Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul"
Vâlcea, numit de autorul său, Gheorghe Dican, "Facerea
Lumii", este, prin datele sale artistice şi tehnice o capodoperă
menită să-nfrunte timpul.
Vitrariul este alcătuit din 86 de module asezate pe o
suprafaţă de 142 mp şi este construit la aproximativ 30 m
înălţime de la baza edificiului.
Artistul susţine că valoarea construcţiei este foarte mică
(30.000 USD), având în vedere faptul că preţul materialelor a
fost suportat de el.
Gheorghe Dican afirmă ca edificiul este unicat in tara. "Este cel mai mare vitraliu din
Romania şi este propus pentru a fi inclus în Cartea Recordurilor, fiind unicat din punct de vedere
arhitectonic. Mai este un vitraliu construit în Belgia, dar pe suprafaţă plată. Cel din Vâlcea ţine loc
şi de acoperiş şi este în formă de cupolă. A fost foarte greu de construit. Soluţia tehnică este foarte
complicată", afirmă Gheorghe Dican.
Partea inferioară a vitraliului se compune din 12 ovale, pe fiecare modul sunt 12 compoziţii
cu semne grafice reprezentând diferite tipuri de scris, de la origine până în prezent. Cele două
corpuri de iluminat se compun sub forma globului pământesc cu mediane şi paralele. Partea
superioară a globului simbolizează motivul solar.
Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea:

Ø dispune de peste 400.000 de volume de ştiintă, artă, critică, beletristică s.a., precum şi de
colecţii enciclopedice reprezentative de carti, periodice, documente grafice şi audio-
vizuale, purtătoare de informaţii româneşti şi străine ;
Ø inscrie şi reînscrie anual aproximativ 8.000 de utilizatori
Ø achiziţionează anual aproximativ 10.000 de unităţi de bibliotecă
Ø difuzează anual peste 280.000 de documente
Ø este frecventată anual de peste 150.000 de utilizatori
Ø oferă acces la informare în diverse domenii, tradiţional şi informatizat.
80

Antim Ivireanul - patron spiritual al Râmnicului şi al Bibliotecii
Judeţene Vâlcea
1650 - 1716
Cărturar şi orator religios, s-a nascut în Iviria (vechea denumire a
Georgiei). Luat rob de turci, este dus la Constantinopol, unde avea să-şi dezvăluie
înzestrarea pentru xilogravură, pictură şi broderie. A venit la Bucureşti ca
tipograf, în urma unei solicitării a domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Antim ajunge, nu peste multă vreme, în fruntea tipografiei domneşti.
Calugărindu-se, îşi schimba numele Mirean Andrei, chemându-se Antim. Prima
sa tiparitură este "Invăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon". În
jurul lui se formeaza o adevarată şcoală tipografică, la Snagov şi apoi la Râmnic.
Este ctitorul ansamblului monastic "Antim".
Înzestrarea artistică a lui Antim a fost bogată. Antim era şi un îndemânatic
desenator şi un caligraf cu slova măiastră. A fost editor şi tipograf, a tradus sau a compilat, a scris
cărţi el însuşi.
În 1705 Antim imprima la Râmnic o superbă ediţie de "Antologhion" în româneşte şi
"Invătaţură pe scurt pentru taina pocăinţii", deosebit de rară astăzi.
Antim a contribuit mult la introducerea limbii române în biserică, precum şi la promovarea
ei în scris. Dintre cele 38 de cărţi tipărite de el însusi, 24 au aparut în româneşte. Sunt scrieri de
doctrina teologică ortodoxă, dar şi cărţi cu caracter didactic şi moral (Pilde filosofeşti, 1713) sau
chiar scrieri laice cu caracter popular, precum "Alexandria" sau "Floarea darurilor". Scrierile care
încununeaza opera lui Antim sunt "Predicile" sau "Didahiile", după denumirea lor grecească, rostite
de către Mitropolit, la Bucureşti ori Târgovişte, duminicile şi la sărbatorile mai importante.
Repere istorice:
• La 1 noiembrie 1950 se înfiinţează Biblioteca Centrală Regională Vâlcea, primul
bibliotecar-şef al instituţiei fiind Eugen Ciorăscu.
• La 1 iulie 1952 instituţia îşi schimbă statutul devenind Biblioteca Centrală Regională
Râmnicu Valcea, iar la 1 februarie 1968 devine Biblioteca Municipală. Ulterior, în 4 martie
1974 instituţia se transformă în Biblioteca Judeţeană Vâlcea.
• În 8 noiembrie 1991, instituţiei i se atribuie numele "Antim Ivireanul", care este şi patronul
spiritual al oraşului Râmnicu Vâlcea.
• Din anul 2005 biblioteca se bucură de un sediu propriu, modern, aflat pe strada Carol I, nr.
26.
• De-a lungul timpului, biblioteca a fost condusă de Eugen Ciorăscu (întemeietor), Ioan Popa
(profesor), Gavrilă Popa (profesor), Ioan St. Lazăr (profesor), Maria Tureac (profesor),
Marian Creangă (jurist), Constantin Neamţu (economist), Dumitru Lazăr (profesor),
Valentin Smedescu (jurist).
• Din 1 octombrie 2006, director al instituţiei este doamna Augustina Sanda Constantinescu
(profesor).
2. Cultura – factor de dezvoltare durabilă
Dezvoltarea durabilă este tipul de dezvoltare economică, socială şi umană care răspunde
nevoilor generaţiilor prezente, fără a compromite sau a limita capacitatea generaţiilor viitoare de
a-şi satisface, la rândul lor, aceste nevoi.
Cultura este un factor de dezvoltare durabilă, deoarece aceasta se bazează pe elementele
constitutive ale culturii: diversitate lingvistică, cunoştinţe teoretice şi empirice, credinţe,
reprezentări despre lume, patrimoniu material şi imaterial, creaţii artistice, literare, ştiinţifice,
invenţii etc.
O astfel de dezvoltare necesită ca în domeniul Culturii să se producă:
1) schimbarea modului de producere a bunurilor şi serviciilor culturale;
81

2) diversificarea practicilor de consum cultural;
3) accesul şi participarea la viaţa culturală.
Globalizarea şi creşterea economică, dezvoltarea socială şi progresul tehnologic au un impact direct
asupra elementelor structurale şi asupra funcţiilor sectorului Culturii.
3. Rolul culturii în procesul de dezvoltare umană
Procesul de dezvoltare umană a fost identificat în mod greşit numai cu creşterea bunăstării
generale. În realitate, el presupune şi alte aspecte, la fel de importante, precum opţiunea indivizilor
de a duce o viaţă lungă şi sănătoasă, opţiunea lor pentru educaţie (obţinerea unui nivel de cunoştinţe
care să le ofere satisfacţii materiale, dar şi morale), opţiunea pentru garantarea unor drepturi şi
libertăţi fundamentale, dar şi respectul faţă de sine (autorespectul).
Experienţa unor ţări arată că între bunăstarea economică şi nivelul de dezvoltare umană nu
există un raport direct proporţional, că bunăstarea unei societăţi nu depinde de nivelul venitului, ci
de utilizarea acestuia. Astfel, sunt ţări care înregistrează un nivel ridicat al veniturilor şi un indice
modest de dezvoltare umană şi ţări care au un nivel înalt de dezvoltare umană în condiţiile unui
nivel mediu sau scăzut al veniturilor.
Aşadar, Cultura are un rol primordial în procesul de dezvoltare umană.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea face o
împăţire a monumentelor istorice din judeţul nostru în trei mari grupe: 1) monumente şi situri
arheologice; 2) monumente aparţinând cultelor religioase; 3) monumente civile.
In judetul Valcea exista 96 de monumente şi situri arheologice înscrise în „Lista
monumentelor istorice din judeţul Vâlcea”, acoperind paleoliticul inferior, neoliticul, epoca
bronzului, epoca fierului, cultura dacică şi cultura romană. Biserica Română Ortodoxă deţine circa
80% din bunurile aparţinând patrimoniului cultural înscrise în lista monumentelor istorice, datate
între secolele XIV-XIX..
Monumentele istorice şi de arhitectură nu trebuie considerate „piese de muzeu”, ci trebuie
tratate individual, în mod diferenţiat, respectând legislaţia în domeniu.
Administraţiei publice locale îi revine rolul principal în aplicarea şi controlul respectării
legalităţii în domeniul protejării şi punerii în valoare a monumentelor istorice.
Cunoaşterea şi evaluarea exactă a stării de conservare a monumentelor istorice, precum şi
stoparea degradării monumentelor istorice din judeţul Vâlcea presupune costuri majore, necesită
timp şi o riguroasă stabilire a priorităţilor.
Aprecierea justă a valorilor istorice arhitecturale şi artistice pe care le-a moştenit judeţul
Vâlcea a condus la includerea în Planul Naţional de Conservare şi de Restaurare, finanţat de
Ministerul Culturii şi Cultelor, a unui număr de 13 obiective. Resursele alocate de la bugetul de stat
nu vor putea însă acoperi decât într-o mică măsură costurile intervenţiilor de urgenţă pe care le
reclamă starea actuală a monumentelor din judeţul Vâlcea.
4. Patrimoniul cultural imaterial

Prin patrimoniul cultural imaterial se înţelege ansamblul de practici, reprezentări,
expresii, cunoştinţe, abilităţi pe care comunităţile, grupurile şi indivizii le recunosc ca făcând parte
din moştenirea lor culturală, transmisă din generaţie în generaţie şi recreată în permanenţă.
Patrimoniul cultural imaterial se regăseşte în special în următoarele domenii:
– tradiţii şi expresii orale, principalul lor vector fiind limba;
– artele spectacolului;
– practici sociale, ritualuri şi evenimente festive;
– cunoştinţe şi practici legate de natură şi univers;
– artizanatul tradiţional.
Bogăţia patrimoniului cultural imaterial a zonei etnofolclorice Vâlcea face ca un număr de
peste 50 artişti populari să-şi susţină din activităţile meşteşugăreşti, traiul cotidian, mulţi alţii,
necunoscuţi, reuşind prin abilităţile lor să asigure traiul familiei ca meşteri: zidari, dulgheri,
constructori de case, curelari, fierari etc.
82

De aceea, strategia are în vedere că:
– artizanatul şi celelalte forme de exprimare a tradiţiei trebuie susţinute în vederea
reinserţiei lor în cotidian şi ca element al modului de viaţă comunitar;
– turismul cultural trebuie să valorizeze în mai mare măsură această resursă;
– artizanatul reprezintă o industrie culturală, care poate fi dezvoltată cu succes în multe
zone, ca mijloc de dezvoltare economică şi culturală a comunelor;
– cultivarea specificului zonal şi revitalizarea unor meserii tradiţionale sunt o pârghie pentru
promovarea diversităţii, pentru dezvoltarea ofertei şi pentru extinderea consumului acestor produse
de la comunitate la un public mai larg, care poate fi atras prin turism şi prin forme complexe de
comercializare.
În domeniul artelor vizuale sunt incluse operele de: sculptură, pictură, gravură, litografie,
artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului, desene, design,
alte opere de artă aplicată, opere fotografice, precum şi orice opere exprimate printr-un procedeu
analog fotografiei.
Muzeul de Artă Râmnicu Vâlcea (Casa Simian) are deschis în curtea sa interioară spaţiul
expoziţional numit Galeria „AlterNATIVE”.
În general, artiştii neprofesionişti nu fac parte dintr-o structură asociativă. Există o
organizaţie neguvernamentală, numită Societatea Tinerilor Creatori şi Artişti Vâlcea, care activează
pe lângă Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, instituţie
publică de cultură care îi sprijină pe „artiştii amatori”, inclusiv pe cei din domeniul artelor vizuale.
Din anul 2007, această instituţie are un spaţiu expoziţional, relativ mic, pe două niveluri, numit
Galeria de Artă „Constantin Iliescu”, aflată la parterul sediului Consiliului Judeţean Vâlcea, cu
acces direct din stradă, în centrul municipiului Râmnicu Vâlcea, ceea ce a mai redus intensitatea
conflictului dintre „amatori” şi „profesionişti”.
În categoria de arte ale spectacolului sunt incluse spectacolele de teatru (dramatic şi de

păpuşi, numit şi de animaţie), spectacolele muzicale (operă, operetă, estradă, revistă, simfonice,
pop, music hall), spectacole coregrafice şi spectacole folclorice (muzică, dans, teatru), realizate de
artişti profesionişti sau amatori.
Instituţiile publice de spectacole vâlcene profesioniste sunt localizate în Râmnicu Vâlcea,
municipiul reşedinţă de judeţ: Teatrul „Anton Pann” (înfiinţat în anul 1990, prin transformarea în
teatru profesionist a Teatrului Popular Râmnicu Vâlcea, care a avut în istoria sa performanţe
remarcabile,), Teatrul Municipal „Ariel” (înfiinţat în anul 1998, prin transformarea în teatru
profesionist a trupei de teatru de amatori înfiinţată în anul 1994 de către organizaţia
neguvernamentală Societatea Culturală Nonprofit „Ariel” Râmnicu Vâlcea), Filarmonica „Ion
Dumitrescu” (înfiinţată în anul 1995, având ca suport două formaţii foarte performante de amatori
– Orchestra de Coarde „Concertino” şi Corul Academic „Euphonia”), Orchestra populară
profesionistă „Rapsodia vâlceană”, care nu este instituţie separată, ci secţie a Centrului Judeţean
pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Vâlcea.
Deşi există o tendinţă generală de scădere a numărului de spectatori, pe de o parte datorită
ofertei foarte mari de „divertisment” a televiziunilor private, iar pe de altă parte, datorită scăderii
nivelului de trai, dar şi al celui de instrucţie şi de educaţie, datele statistice de care dispunem (de la
Teatrul „Anton Pann”, care are avantajul existenţei unei secţii de păpuşi, şi de la Filarmonica „Ion
Dumitrescu”) ne arată că, cel puţin în municipiul Râmnicu Vâlcea, există un public fidel, relativ
constant, după cum se poate constata din următoarele două tabele.
Numărul de spectacole şi de spectatori la Teatrul „Anton Pann”,în perioada 2000-2006 :
Număr de spectacole Număr Dinami-

de ca
Dinami-ca din care: specta- numă-
83

Nr. crt. Anul numă- tori rului de
rului de specta-
Total spectaco- spectacole spectacole tori faţă
le faţă de dramatice de de anul
anul 2000 animaţie 2000
(%) (%)
1. 2000 44 100,00 23 21 6.000 100,00
2. 2001 152 345,45 33 119 8.239 137,32
3. 2002 120 272,72 29 91 7.367 122,78
4. 2003 169 384,09 34 135 8.548 142,47
5. 2004 169 384,09 32 137 8.367 139,45
6. 2005 172 390,90 30 142 8.237 137,28
7. 2006 176 400,00 51 125 10.027 167,12
TOTAL GENERAL 1.002 - 232 770 56.785 -
Numărul de concerte şi de spectatori la Filarmonică,în perioada 2000-2006 :
Dinamica
Număr numărului de Număr Dinamica numărului
Nr. Anul de concerte, faţă de de de spectatori, faţă de
crt. concerte anul 2000 (%) spectatori anul 2000 (%)
1. 2000 55 100,00 13.750 100,00

2. 2001 57 103,63 14.820 107,78
3. 2002 54 94,18 13.500 98,18
4. 2003 57 103,63 15.000 109,09
5. 2004 60 109,09 16.000 116,36
6. 2005 62 112,72 16.500 120,00
7. 2006 65 118,18 16.350 118,90
TOTAL GENERAL 410 - 105.920 -

Şcoala Populară de Arte şi Meserii Râmnicu Vâlcea este producătoare de artişti amatori, de
toate vârstele, în domeniul muzicii culte, muzicii uşoare, muzicii populare, baletului şi dansului
popular.
5. Industria fonogramelor, videogramelor şi multimedia

Datorită noutăţii lor pe piaţa românească, aceste trei tipuri de industrii culturale au
înregistrat cea mai mare creştere în raport cu celelalte industrii culturale, atât la nivelul ofertei, cât
şi la nivelul cererii.
Consumul de produse multimedia este facilitat de dezvoltarea, modernizarea şi convergenţa
reţelelor de comunicaţii (cablu TV, telecomunicaţii, Internet), fiind axat pe jocuri şi pe
divertisment, realizate şi comercializate numai pe bază de licenţă.
Producţia şi distribuţia fonogramelor (discuri, casete audio, CD, minidisc etc.) au cunoscut
în ultimii ani o dezvoltare fără precedent, cu producţii internaţionale şi româneşti. S-a înregistrat un
adevărat reviriment în privinţa interesului faţă de producţiile muzicale autohtone.
6. Cultura scrisa
Cultura scrisă se referă la textele tipărite în cărţi, reviste, ziare, alte genuri de publicaţii, dar
şi la cărţile manuscrise (dinainte de inventarea tiparului), la textele manuscrise nepublicate sau
publicate, care pot avea o dublă importanţă: pe de o parte, sunt surse de documentare pentru
84

istorici, iar pe de altă parte, pot deveni valori ale patrimoniului cultural naţional mobil, precum şi la
texte scrise pe orice alt suport.
Deoarece scrierea textelor literare este adesea legată de existenţa cenaclurilor literare, prin
extensie, includem în cultura scrisă acest element al vieţii literare, mai ales pentru importanţa sa
strategică în producerea unei părţi a culturii scrise.
Deşi recunoaştem şi caracterul de „produs industrial” al produsului cultural numit „carte”
(de literatură sau de ştiinţă), am considerat că este mai important pentru Strategia Culturală a
Judeţului Vâlcea să evidenţiem cultura scrisă, în întregul ei, într-un subcapitol separat, dedicat
cărţilor (literare şi ştiinţifice), revistelor (literare şi ştiinţifice), ziarelor şi cenaclurilor literare.
Argumentele acestei abordări sunt următoarele:
1) necesitatea unei prezentări unitare a culturii scrise;
2) în comparaţie cu cărţile, producerea revistelor are un caracter „industrial” mai redus,
înglobând mai multă cultură şi artă decât industrie;
3) puternica tradiţie a cuvântului tipărit, devenită o „marcă identitară” a Vâlcii – prima
carte s-a imprimat aici acum o jumătate de mileniu, iar tradiţia tiparului, începută de Ieromonahul
Macarie la Mănăstirea Bistriţa, în anul 1508, şi continuată cu strălucire de Antim Ivireanul, episcop
al Râmnicului în perioada 1705-1707, a avut o dezvoltare atât de mare, într-o epocă în care tipăritul
cărţilor era mai mult o artă decât o industrie, încât istoricul Nicolae Iorga a numit Râmnicul
medieval „capitala tipografilor”;
4) existenţa în judeţul nostru a unui patrimoniu de carte veche românească cu peste 15.000
de exemplare;
5) existenţa unui număr mare de publicaţii ale presei scrise, în raport cu populaţia judeţului
nostru;
6) existenţa în Vâlcea a unei cantităţi deloc neglijabilă de „producţii literare” (în special
poezie şi proză), de la toate grupele de vârstă, din cenacluri sau din afara lor;
7) existenţa cenaclurilor literare, în mediul şcolar sau în afara acestuia.
Înainte de anul 1989, nu exista în Vâlcea o editură, ci doar o tipografie, secţie a celei din
Piteşti. După 1990, s-a manifestat puternic puterea tradiţiei tiparului şi s-au înfiinţat 37 de edituri,
private, incluzându-le pe cele ale mănăstirilor şi pe cea a Episcopiei, dar zece dintre ele nu au
rezistat în condiţiile economiei de piaţă, iar cele mai multe dintre cele rămase au o activitate redusă,
simbolică. Acum, numai şapte edituri au producţie mai însemnată: „Conphys”, „Almarom” – cele
mai mari, urmate de „Fortuna”, „Offsetcolor”, „Antim Ivireanul”, „Buna-Vestire” şi „Adrianso”,
toate din Râmnicu Vâlcea. Sunt de remarcat: puternica bază materială a Editurii „Conphys” şi
calitatea superioară a tipăriturilor sale; promovarea cărţii bisericeşti, inclusiv la românii din ţările
vecine, de către Editura „Buna-Vestire”; prezenţa constantă la târguri naţionale şi internaţionale de
carte a Editurilor „Fortuna” şi „Antim Ivireanul”.
Vâlcea se remarcă şi prin presa scrisă: după anul 1990 au apărut diverse publicaţii, cotidiene
sau săptămânale, dar multe au dat faliment, inclusiv moştenitorul fostului ziar judeţean al PCR.
Acum, în judeţul nostru există: şapte cotidiene (din care două sunt regionale, apărând în cele cinci
judeţe ale Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia), opt săptămânale, două bisăptămânale, trei săptămânale de
mica şi marea publicitate, la care se adaugă trei reviste culturale (una lunară şi două trimestriale) şi
două reviste ştiinţifice.
In cadrul Directiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Valcea
exista „Strategia locala anuala cu privire la informarea şi consilierea tinerilor 2008”:
7. Rolul informaţiei în societatea modernă

O informare corectă constituie un stimul pentru participare şi pentru ceea ce s-ar putea numi
„creştere socială”.Informaţia reprezintă un atu atât în serviciul colectivităţii – accelerator al
dezvoltării , mesager al culturii – cât şi în cel al individului, asigurându-i acestuia autonomia reală
într-o lume din ce în ce mai complexă.
85

8. Nevoia specială de informare şi consiliere a tinerilor
Tinerii au particularitatea, faţă de alţi subiecţi sociali de a fi confruntaţi cu o serie de
alegeri/opţiuni care au consecinţe importante pentru viitorul lor; pentru mulţi dintre ei existenţa se
înfăţişează ca un proiect supus permanentei dezbateri şi amendări. În mod tradiţional, perioada
şcolară dezvoltă, prin metode specifice învăţământului, educaţia şi formarea individului, bazându-
se în principal pe acumularea de informaţii. Şcoala nu răspunde însă tuturor nevoilor de informare
pe care le are copilul sau adolescentul, ca membru al societăţii. Familia poate să completeze aceste
lipsuri, dar adesea nu este în stare să o facă, datorită sărăciei capitalului cultural sau experienţei
sociale limitate.
Informarea şi consilierea tinerilor sub forma unui serviciu specializat poate să constituie soluţia
optimă pentru a răspunde acestei necesităţi de informare. La un asemenea serviciu ei se pot adresa
cu multitudinea de probleme care îi preocupă, legate de şcoală, profesiuni, hobby, sănătate,
probleme practice ale vieţii cotidiene.
Scop
Dezvoltarea şi diversificarea ofertei de servicii de informare, consiliere şi cosultanţă
acordate tinerilor în domenii de interes specific.
Grup ţintă
Strategia se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 ani, fără nicio discriminare.
Obiective strategice:
1. Realizarea reţelei de Centre de informare şi consiliere pentru tineri.
2. Facilitarea accesului tinerilor la serviciile de informare, consiliere şi consultanţă.
Obiective operaţionale
1. Identificarea şi actualizarea nevoilor de informare, consiliere şi consultanţă pentru tineri.
2. Evaluarea Centrelor de tineret.
3. Reorganizarea Centrelor de tineret în Centre de informare şi consiliere pentru tineri şi
înfiinţarea de noi centre.
4. Certificarea Centrelor de informare şi consiliere pentru tineri.
5. Încheierea de parteneriate/protocoale cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale cu
atribuţii şi preocupări în domeniu.
6. Constituirea de baze de date cu informaţii de interes general, specific pentru tineri.
7. Realizarea reţelei intranet.
8. Promovarea serviciilor de informare, consiliere şi consultanţă.
9. Date de aniversare sau de comemorare în cultura vâlceană:
• 3 ianuarie 1988 - 20 de ani de la moartea Irinei Saţchi, animator cultural

• 29 ianuarie 1913 - 95 de ani de la naşterea muzicologului Ionel T. Geantă
• 31 ianuarie 1418 - 590 de ani de la moartea domnitorului Mircea cel Bătrân
• 14 ianuarie 1963 - 45 de ani de la moartea teologului şi folcloristului G.F.
Ciauşeanu
• 3 februarie – 110 ani de la naşterea istoricului Gheorghe Brătianu
• 16 februarie 1853 - 155 de ani de la naşterea dr. Sabin Gheorghe, ctitorul Statuii
Independenţei de pe dealul Capela
• 7 martie 1893 - 115 ani de la naşterea compozitorului Nicolae Oancea
• 21 martie 1668: - 340 ani de la urcarea Prea Sfinţitului Serafim pe scaunul episcopal
de la Râmnic
• 4 aprilie 1868 - 140 de ani de la naşterea scriitorului şi traducătorului Nicolae
Basilescu
86

• 8 mai 1748 - 260 de ani de la alegerea lui Grigorie Socoteanu egumen al Coziei ca
Episcop al Râmnicului
• 10 mai 1893 - 115 ani de la moartea scriitorului Ioan Emanoil Florescu
• 18 mai 1968 - 40 de ani de la naşterea ceramistului Ion Vicşoreanu
• 20 mai 1913 - 95 de ani de la naşterea compozitorului şi muzicologului Ion
Dumitrescu
• 24 mai 1893 - 115 ani de la naşterea mitropolitului Efrem Enăchescu Tighineanu
• 1 iunie 1838 - 170 de la naşterea geografului George I. Lahovari
• 4 iunie 1888 -120 de ani de la naşterea teologului Constantin Găiculescu
• 20 iunie 1848 - 160 de ani de la ceremonia de sfinţire a stindardelor revoluţiei la
Biserica „Tuturor Sfinţiilor” din Râmnic
• 8 iulie 1693 - 315 ani de la sfinţirea bisericii mari de la Mănăstirea Hurezi
• 29 iulie 1848 - 160 de ani de la Revoluţia Română de la 1848
• 9 august 1853 - 155 de ani de la naşterea cercetătorului şi publicistului Alexandru
Boicescu
• 15 august 1913 - 95 de ani de la naşterea arheologului şi istoricului Ion Barnea
• 1 septembrie1908 - 100 deani de la naşterea folcloristului şi animatorului cultural
Ion I. Alexandrescu
• 16 septembrie 1878 - 130 de ani de la naşterea scriitorului şi pedagogului Eliodor
Constantinescu
• 26 septemrie 1998 – Antim Ivireanu ales ca Protectorul Ramnicului
• 5 octombrie 1968 - 40 de ani de la înfiinţarea Muzeului Memorial Nicolae Bălcescu
• 29 octombrie 1698 - 320 de ani de la alegerea ca domn a lui Constantin
Brâncoveanu
• noiembrie – 500 de ani de la tipărirea, la Mănăstirea Bistriţa , a Liturghierului lui
Macarie
• 1 decembrie 1918 - 90 de ani de la Marea Unire
• 29 decembrie 1933 - 75 de ani de la asasinarea omului politic liberal I.G.
Duca decembrie 2007
2.3.10. Societatea civilă

Evenimentele ultimelor decenii arata ca societatea contemporana nu este pregatita sa faca
fata transformarilor globale pe care le traverseaza in prezent, iar actualele forme de guvernare a
societatii sunt, intr-o masura mai mare sau mai mica, invechite nepregatite sa raspundă nevoilor şi
să fructifice oportunităţile.
Acestea relevă faptul ca în prezent sunt necesare noi modele de gestiune începând cu
nivelul local, dar si regional, national si international, pentru a se ţine seama de creşterea
aspiraţiilor cetăţenilor.
Descentralizarea puterii reprezintă unul dintre mijloacele cele mai eficiente pentru a
evita marginalizarea populaţiei. Mai mult ca oricând, guvernele trebuie să găsească mijloace noi
pentru ca cetăţenii să poată participa la gestiunea treburilor publice şi să aibă mai multă influenţă
asupra chestiunilor ce ţin de existenţa lor.
Spre deosebire de alte instituţii Organizaţiile neguvernamentale sunt obisnuite să ia
hotărâri şi să acţioneze rapid, să şi să ofere soluţii viabile la problemele complexe cu care se
confruntă comunităţile.
La nivelul anului 2006, in cadrul Institutiei Prefectului Valcea exista Lista Asociatiilor si
Fundatiilor active din Municipiul Ramnicu Valcea cu un numar total de 57, dupa cum urmeaza:
NR. DENUMIREA SCOPUL
CRT.
87

1 Asociaţia Judeţeană Sportul Cresterea gradului de conştientizare în rândul tinerilor în ceea ce
pentru Toţi priveşte exerciţiul fizic, combaterea sedentarismului.
2 Dezvoltarea culturală fără graniţe a tinerilor din România prin
Asociaţia Tinerilor pentru Cultură participare la schimburile culturale, de instruire şi comunicare
Europeană liberă sau pe baza de parteneriate internaţionale
3 Clubul de Turism Alpin Promovarea turismului ca mod de petrecere a timpului liber,
Vânturariţa cultivarea şi dezvoltarea dragostei pentru natură
4 Clubul Loviştea Activităţi de tineret, sportive şi turistice
5 Consolidarea democraţiei participative în România; încurajarea
spiritului civic şi de liberă asociere al tinerilor; promovarea şi
Asociaţia ASIST dezvoltarea voluntariatului ca instrument de implicare activă a
tinerilor în comunitate.
6
STCA Dezvoltarea vieţii si creaţiei literare în rândul tinerilor
7 Promovarea de activităţi sportive, ecologice, culturale, ecologice şi

Clubul Eco Sport sociale
8 Fundatia ,,Inima pentru inima” Socializarea si recuperarea copiilor aflati in dificultate, reintegrare
(presedinte – Lidia Dobre) socio-profesionala, asistenta pentru tineri peste 18 ani prin
sustinerea serviciilor altenative de tip familial, centre de zi,
locuinte protejate, centre de orientare profesionala
9 Asociatia de Sprijin a Copiilor Asistenta si sprijin pentru copii handicapati fizic
Handicapati Fizic din Romania
Presedinte- Sanda Diculescu
10 Asociatia Immanuel Sprijin financiar pentru iesirea dintr-o situatie de criza, socializare
Reprezentant Krista Jean Hahne si timp liber pentru persoanele asistate in cadrul centrului de
Asistenta si Ingrijire Pausesti Maglasi Acordarea de servicii
medicale pentru persoanele adulte cu handicap si/sau varstnice;
Asistenta persoanelor adulte cu handicap si/sau varstnice, cu
participarea acestora la activitati culturale, creative si recreative
11 Asociatia Nationala a Surzilor din Completarea documentatiei si baza de date necesara la acordarea
Romania, filiala Valcea drepturilor cuvenite persoanelor cu deficiente de auz si distribuirea
Reprezentant Frumuselu Maria adeverintelor pentru acordarea facilitatilor acordate de lege
12 Asociatia Nationala a Predarea operatiunilor de distribuire a biletelor interurban auto si
Nevazatorilor din Romania, filiala SNCFR
Valcea
Reprezentant Sulumete Vasile
13 Asociatia Centrul pentru Familie Asigura familiilor o alternativa pentru abandonul sau
Rm.Valcea institutionalizarea copilului si promoveaza unicitatea vietii
Reprezentant Margaret Vincet copilului si familiei.
Urmareste dezvoltarea si functionarea urmatoarelor servicii
sociale:
- consiliere, asistenta sociala si suport pentru copii si
familie
- grupuri de suport pentru mame
- interventie de asistenta sociala in maternitate
- suport de asistenta sociala pentru clientii din centrul
maternal
- serviciul de ingrijire pe timpul zilei
- programul cu voluntarii care vor lucra in centre de
plasament
14 World Vision International Sprijin si recuperare, consilierea copiilor cu nevoi speciale
Bucuresti –filiala Valcea Formare continua pentru servicii sociale
Reprezentant local – Cristina
88

Balanescu
15 Fundatia Internationala pentru Consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, traficat
Copii si Familie
Coordonator – Andreea Rezu
16 Asociatia de Sprijin a Copiilor Asistenta si sprijin pentru copii handicapati fizic
Handicapati Fizic din Romania,
filiala Valcea
Diculescu Sandală - presedinte
17 Asociatia Asistentilor Sociali Asistenta familiala si comunitara pentru persoanele adulte cu
Profesionisti Valcea handicap si pentru familiile aflate in dificultate
Presedinte – Andreea Rezu
18 Asociatia Sanmed Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin acordarea de
Presedinte – Anisoara Antonescu servicii sociale si medicale pentru comunitatile locale
19 Fundatia Soul to Soul Prevenirea separarii copilului de familie
Presedinte – Dinica Bogdan Socializare si petrecere timp liber, recuperare, reabilitare si terapie
ocupationala pentru copii, tineri si adulti cu dizabilitati mentinuti
in familie
20 Asociatia Profamilia Valcea Activitati in beneficiul elevilor cu cerinte educative speciale
Presedinte – Lazar Mariana integrati in invatamantul de masa si care se afla in dificultate sau
in situatie de risc scolar;
Scaderea gradului de marginalizare soaciala a copiilor si familiilor
in dificultate;
Scaderea fenomenului de abandon scolar si familial
21 Asociatia Persoanelor Romane Informarea si consilierea membrilor asociatiei si a familiilor

Persecutate Etnic de catre acestora asupra serviciilor sociale, medicale, juridice, asupra
regimurile instaurate in Romania drepturilor si obligatiilor lor
in perioada 06.09.1940 –
06.03.1945
22 Fundatia Culturală "Sfântul Activitati stiintifice, culturale, spirituale, educative, editoriale si
Antim Ivireanul" Râmnicu Valcea sociale; promovarea valorilor spiritualitatii ortodoxe.
Presedinte executiv: Ioan St.
Lazar
23 Forumul Cultural al Ramnicului Realizarea unui dialog sistematic si permanent intre oamenii de
cultura, stiinta si arta din municipiu, din judet, din tara si din
strainatate.
24 Societatea Culturala “Anton Reunirea valorilor culturale si artistice din Rm. Valcea si din afara
Pann" Râmnicu Vâlcea ei in vederea valorificarii capacitatilor creatoare in domeniul
culturii si artei; cenaclu literar; editarea revistei literare “Povestea
vorbei”.
25 Fundatia Romana pentru Tineret Dezvoltarea de programe de si pentru tineret, structurate pe
domenii: social, cultural, sport-turism.
26 Fundatia Culturala "Ariel" Educatie si practica teatrala; ateliere de
Ramnicu Valcea teatru; colocvii, spectacole, schimburi culturale.
27 Societatea Tinerilor Creatori si Promovarea creatiei originale in domeniul literaturii, muzicii,

Artisti teatrului, artelor plastice, coregrafiei, activitate editoriala, de
impresariere artistica.
28 Fundatia "Ctitorii localului Descoperirea, incurajarea si promovarea valorilor spirituale
propriu al Bibliotecii Judetene nationale, promovarea lor in circuitul international de valori;
Antim Ivireanul" Valcea programe editoriale. Organizarea de manifestari cultural-
stiintifice, saloane de carte, expozitii
29 Fundatia Culturala "Prietenia" Educatie prin cultura; dialog intercultural; animatie culturala
(formare animatori culturali).
30 Fundatia Culturala "Alexandru Manifestari cultural - stiintifice, simpozioane, lansari de carte.
89

Ioan Cuza"
31 Fundatia "Valcea 1" Promovarea creatiei originale in domeniul filmului, televiziunii,
literaturii.
32 Fundatia "Curierul de Valcea" Promovarea creatiei originale in domeniul literaturii; activitate
editoriala.
33 Asociatia Nationala "Cultul Evidenta, conservarea si restaurarea monumentelor si cimitirelor
Eroilor" Filiala Valcea eroilor; cinstirea eroilor neamului; organizarea de ceremonii,
manifestari stiintifice.
34 Filiala Valcea a Uniunii Artistilor Asociatie profesionala care reuneste artistii plastici profesionisti
Plastici din Romania din judetul Valcea (dispune de un spatiu expozitional reprezentat
de Galeria de Arta`).
35 Organizatia Nationala "Cercetasii Educatia civica, etica si estetica a copiilor;
Romaniei" – Centrul local Infiintarea unui serviciu de rangeri in vederea asigurarii unui
"Mircea cel Batran" Ramnicu management real si eficient al rezervatiei naturale Caldarea
Valcea Calcescu din muntii Parangului
36 Consiliul Local al Copiilor Participarea copiilor in administratia locala
37 Consiliul Municipal al Tinerilor Participarea tinerilor in administratia locala
38 Prodemocratia Educatie democratica

Dezvoltarea spiritului civic in randul elevilor
39 Fundatia Surorile de Caritate Activitati caritabile
Sf.Ioana Antida
40 Asociaţia Femeilor Manager din Sprijinirea formării anteprenoriale şi manageriale a femeilor
Râmnicu Râmnicu Vâlcea
41 Asociaţia Judeţeană de Handbal Organizarea competiţiilor de handbal
Râmnicu Vâlcea
42 Filiala Rîmnicu Vâlcea a Ajutorarea persoanelor sărace, a copiilor orfani
Societăţii de Binefacere Straubing
43 Asociaţia Judeţeană de Volei Organizarea şi dezvoltarea practicării voleiului
Vâlcea
44 Asociaţia Judeţeană Karate Practicarea sportului
Rîmnicu Vâlcea
45 Asociaţia JUDO jud. Vâlcea Organizarea şi practicarea competiţiilor de judo
46 Clubul Sportiv Culturistul Educarea tineretului prin sport
47 Clubul de şah “Antares” Râmnicu Organizarea de competiţii şahiste
Vâlcea
48 Clubul Sportiv de Tenis Râmnicu Dezvoltarea şi promovarea practicării tenisului
Vâlcea
49 CAR Vâlceana , Râmnicu Vâlcea Dezvoltarea legaturilor de solidaritate
50 Club Sportiv Tenis Club Dezvoltarea si promovarea tenisului
51 Asociatia Judeteana de baschet a Dezvoltarea si promovarea baschetului
jud. Vâlcea
52 Clubul ROTARY Cozia Râmnicu Incurajarea idealului de a fi util societatii
Vâlcea
53 Asociaţia ROTARY Internaţional Coordonarea activităţii membrilor ROTARY
District 2241 Râmnicu Vâlcea
54 Fundaţia ROTATY DISTRICT Participarea la proiecte Rotary
2241 , Râmnicu Vâlcea
55 Biroul de Consiliere pentru Consiliere cetateni
Cetăţeni
56 Asociaţia Vânătorilor şi Practicarea vânătorii şi pescuitului ca act de cultură şi modalitate
Pescarilor Sportivi “ Craiul de petrecere a timpului liber
Munţilor”Râmnicu Vâlcea
57 Asociaţia ,,Natura Mileniului Protectia mediului si dezvoltare ecologică
Trei”
90

Printre problemele cele mai frecvent intâlnite sunt: slaba reprezentativitate si implicare a
ONG-urilor la nivelul comunitatilor locale si necooperarea acestora cu institutiile statului,
exemplele de parteneriat public-privat in acest domeniu fiind incă extrem de rare.
Pentru a deveni viabile si eficiente in plan comunitar aceste organizatii ar trebui sa adopte
urmatoarele caracteristici:
• să fie representative si democratice;
• să aibă o conducere diversifiactă şi largă;
• să urmărească riscuri şi experienţe şi să evalueze rezultatele;
• să fie pregătite să treacă la acţiune directă dacă este necesar;
• să fie responsabile faţă de membrii lor şi faţă de cei din afara lor;
• să folosească educaţia politică şi personală în fiecare stadiu al procesului,
• să adopte maxima "acţiunea este oxigenul organizaţiei".
Funcţiile ONG-urilor sunt diverse:

• instrumente pentru exprimarea şi adresarea activă a nevoilor variate şi complexe ale
sociatăţii;
• motivează indivizii să acţioneze ca cetăţeni în toate segmentele societăţii, mai degrabă
decât să depindă de putere şi de bunăvoinţa acesteia,
• promovează pluralismul şi diversitatea în societate, protejând şi întărind identităţile
culturale, etnice, religioase, lingvistice sau de alt tip;
• crează o alternanţă la instituţiile statului în oferirea de servicii cu o mai mare
independenţă şi flexibilitate;
• stabilesc mecanismele prin care guvernele şi piaţa pot fi ţinute responsabile de către
public.
Tranziţia de la sistemul centralizat, totalitar spre unul pluralist, cu un sistem de piaţă real
şi activ în care cetăţenii iau iniţiativă fie personal (prin reclamaţii şi cereri adresate autorităţilor),
fie economic (pornind de la o afacere), politic (lobby) sau social (în cadrul unei organizaţii
neguvenramentale) este o sarcină de mare dificultate care nu a mai fost niciodată încercată la o
asemenea scară.
Examinarea obiectivă a situaţiei subliniază faptul că şi la Râmnicu Vâlcea, la fel ca în
întreaga societate românească asociaţiile par a avea efecte asupra unui grup restrâns de oameni -
politicieni, jurnalişti, intelectuali, activişti civici.
Sectorul guvernamental suferă, la rândul său de lipsă de percepţie exterioară a existenţei
sale, mulţi cetăţeni neştiind măcar că preocupările lor îşi pot găsi locul şi, în cele din urmă
rezolvarea cu ajutorul unei organizaţii neguvernamentale - actor al dezvoltării locale.
Un alt aspect semnificativ la nivelul comunităţii locale definită de municipiul Râmnicu
Vâlcea este prezenţa densă a mass-media. Imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, în
efervescenţa democratică şi de libertate creată, au luat naştere o serie de publicaţii independente,
dintre care unele au rezistat timpului, altele au dispărut şi au fost create altele noi.
La Râmnicu Vâlcea apar 10 publicaţii cotidiene - dintre care una regională, 2
bisăptămânale, 3 săptămânale, emit trei posturi de radio şi trei posturi de televiziune.
Opinia publică este nu numai prompt informată cu ceea ce se întâmplă în reşedinţa de
judeţ, dar are şi posibilitatea de a alege canalul media pe care îl socoteşte cel mai potrivit.
3.3.11. Ordinea publică

A. Politia Municipiului Ramnicu Valcea
91

Valorile Politiei Romane sustin intreaga activitate de zi cu zi si ofera coordonatele in care
aceasta se dezvolta si mijloacele prin care se realizeaza. Acestea se regasesc in activitatea fiecarui
politist, in incercarea de a contribui la indeplinirea prioritatilor strategice ale Politiei Romane.
Profesionalism - dezvoltate in cadrul institutiei sau construite in parteneriate de colaborare,
metodele si mijloacele folosite in activitatea politieneasca respecta standardele europene, iar prin
conduita fiecarui politist urmarim sa atingem un inalt grad de profesionalism. Nimic nu este mai
presus decat asigurarea unui serviciu politienesc de calitate!
Responsabilitate - va defini fiecare activitate a politistilor in relatiile cu cetatenii si in
construirea unui spatiu de siguranta publica.
Transparenta - vom construi o relatie de incredere cu cetateanul prin transparenta si
comunicare. Vom asculta cererile cetatenilor si vom raspunde cu promtitudine.
Integritate - intreaga activitate politieneasca se desfasoara dupa normele statuate in Codul
de Etica si Deontologie Profesionala.
Cooperare - ne vom sprijini reciproc si vom coopera in lupta impotriva criminalitatii, atat
cu cetatenii, cat si cu celelalte institutii de aplicare a legii de la nivel international si national,
precum si cu celelalte organizatii publice sau private.
II. Analiza „SWOT”:
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
1. Exploatearea eficienta a informatiilor 1. Cadrul dispozitional elaborat nu este

obtinute de la sistemul de monitorizare video eficient si flexibil, nestimuland initiativa;
pe siguranta publica, realizat in baza 2. Cadrul legislativ nu ofera in toatre cazurile
Proiectului “Rm. Valcea – Oras European”; eficienta imediata actiunii politiei, ceea ce
2. Structura politiei, in care au fost angajati cei nemultumeste comunitatea;
mai multi politisti tineri, care pot fi formati 3. Deficitul de personal (raportul politist –
usor in spiritul noilor concepte de munca; populatie este sub media europeana si cea
3. Implementarea conceptului de proximitate judeteana);
care schimba atitudinea politistilor si modul 4. Neexploatarea la capacitate maxima a
de abordare a unei probleme; bazelor de date de catre politistii din
4. Inceperea utilizarii mijloacelor moderne de structurile teritoriale, datorita lipsei de
abordare a fenomenului infractional (analiza aparatura in domeniul informatic;
strategica, operationala, maparea 5. Sistemul de pregatire profesionala a
criminalitatii); politistilor de ordine publica nu este
5. Desfasurarea de activitati preventive in mod suficient, nu da rezultate imediate;
planificat folosind in mod eficient conceptul 6. Logistica deficitara, in special capacitatea
de sistem integrat; limitata a sistemului informatic si a
6. Politica promovata privind apropierea politiei mijloacelor necesare efectuarii serviciului
de comunitate, rezultand o crestere a de ordine si siguranta publica;
increderii acesteia in institutia politiei. 7. Lipsa de care cu calitati profesionale la
formatiunile ce asigura legatura permanenta
cu cetatenii;
92

OPORTUNITATI AMENINTARI
1. Integrarea Romaniei in U.E., ceea ce conduce 1. Rigiditatea sistemului in adaptarea

la: numerica a structurilor politienesti in
Ø dezvoltarea infrastructurii; functie de mutatiile intervenite in
Ø cursuri de pregatire si schimb de competenta diverselor formatiuni (cu
experienta cu celelalte politii din statele precadere a celor de Ordine Publica,
membre; unde competentele s-au dublat in 2007
Ø accesarea unor fonduri nerambursabile fata de perioada anterioara);
destinate tarilor membre; 2. Diversificarea spectrului infractional si
2. Continuarea procesului de transformare a aparitia unor noi moduri de operare;
politiei in scopul indeplinirii standardelor 3. Acutizarea problemelor sociale pe
necesare integrarii Schengen; fondul pauperizarii populatiei si lipsei
3. Atitudinea pozitiva a reprezentantilor masurilor de protectie sociala;
administratiei locale fata de institutia politiei 4. Atitudinea refractara a unor
in realizarea unor spatii moderne pentru reprezentanti ai societatii civile in
desfasurarea activitatii si asigurarea unui sustinerea actiunilor politiei;
climat de siguranta a cetatenilor; 5. Accesul mult mai usor in Romania al
4. Disponibilitatea celorlalte institutii cu infractorilor din statele membre U.E.
atributii pe linie de siguranta publica precum Migratia ilegala si contrabanda cu
si a societatii civile de a sustine eforturile produse piratate, precum si
metariale si umane facute de politie pentru perfectionarea modalitatilor de
asigurarea unui climat de siguranta. comitere a infractiunilor;
5. Disponibilitatea mediului politic de a sustine 6. Ruptura existenta intre structurile
acte normative care sa dea mai multa centrale si structurile din teritoriu, in
eficienta reactiei autoritatilor statului in sensul cunoasterii problematicii reale
domeniul sigurantei publice; din unitatile teritoriale de politie.
6. Imbunatatirea participarii populatiei alaturi de
politie pentru realizarea scopului comun de
siguranta;
UTILIZAREA PUNCTELOR TARI FOLOSIREA PUNCTELOR TARI SI A

SI A OPORTUNITATILOR IN VEDEREA OPORTUNITATILOR IN VEDEREA
ELIMINARII PUNCTELOR SLABE INDEPARTARII AMENINTARILOR
1. Propunerea si sustinerea adoptarii unor 1. Dezvoltarea sistemului de obtinere si

acte normative in domeniul linistii analiza a informatiilor si exploatarea
publice in concordanta cu legislatia operativa a acestora pentru a anticipa
comunitara; mutatiile fenomenului infractional;
2. Reanalizarea Legii 61/1991, a 2. Pregatirea personalului in cadrul unor
necesarului de resurse umane si programe internationale pentru
materiale, tinand cont de sectoarele si cunoasterea noilor moduri de operare si a
zonele de siguranta publica si angajarea tehnicilor moderne de interventie;
de personal, in vederea atingerii unui 3. Dezvoltarea capacitatii politiei de a
nivel optim politist-populatie. Cresterea comunica cu populatia si atragerea
calitatii personalului prin modificarea comunitatii in scopul gasirii unor solutii
criteriilor de selectie; eficiente de promovare a sigurantei;
3. Dinamizarea pregatirii profesionale a 4. Atragerea in programele de pregatire
politistilor prin instruiri bazate pe cazuri derulate in domeniul sigurantei publice a
93

concrete si activitati permanente in reprezentantilor administratiei publice
echipe formate din politisti cu experienta locale;
si politisti fara experienta; 5. Comunicare permanenta cu intregul
4. Extinderea utilizarii analizei informatiei personal, pentru ca acesta sa fie la curent
si exploatarea aplicatiilor informatice in cu evolutia demersurilor realizate in
prevenirea si combaterea domeniile in care se opereaza modificari
infractionalitatii; de structura sau competenta;
5. Imbunatatirea conceptiei de organizare si 6. Implicarea activa a Consiliului National
actiune a politiei de ordine publica in al Politistilor in solutionarea problemelor
contextul modificarilo legislative si a profesionale ale politistilor si realizarea
reorganizarii Politiei Nationale, fapt care unei mai bune cunoasteri a realizarilor
va conduce la o comunicare din teritoriu pentru structurile MIRA si
interdepartamentala mult mai buna; IGPR.
6. Dezvoltarea conceptului de sistem
integrat de actiune in domeniul
sigurantei publice va creste nivelul de
implicare si responsabilizare al
autoritatilor locale si cetatenilor;
7. Alocarea unor resurse materiale
importante pentru a atinge standardele
comunitare in materie, in special la
serviciile ce au rolul de a asigura
cresterea unui climat de siguranta a
cetatenilor.
III. Dezvoltarea institutionala
Caracteristica principala a perioadei postintegrare a sectorului public o reprezinta asigurarea
pozitiei institutiei politienesti in spatiul public al institutiilor statului, care sa confirme parametrii
ridicati serviciului politienesc concentrat pe cetatean si nevoile comunitatilor locale.
In acest proces de schimbare institutionala managementul este unul dintre elementele cheie
din agenda modernizarii sectorului public, urmarindu-se continuarea principiilor:
Ø Mai multa delegare si cedare a sarcinilor catre „prima linie” de management;
Ø Crearea unui sistem clar de responsabilitati ale managementului;
Ø Niveluri mari de pregatire a serviciilor;
Ø O flexibilitate crescuta a componentelor structurale.
Prioritati institutionale urmarite prin management
Dezvoltata din experienta sau prin preluare de la alte politii europene moderne, activitatea
manageriala a fost orientata de prioritati de schimbare institutionala se de optimizare a resurselor.
Permanent, corpul managerial al Politiei Municipiului Rm. Valcea a cautat sa respecte sau sa
implementeze idei precum:
Ø Promovarea unui management proactiv al activitatilor operative, de anticipare a
fenomenului criminal, de prevenire a acestuia si reducerea focalizarii
managementului pe componenta reactiva a activitatii politienesti;
Ø Atitudine si actiune bazate pe principiile solicitudinii si resoectului fata de cetatean,
fermitatii, incoruptibilitatii si transparentei activitatilor;
Ø Implementarea conducerii muncii de politie pe baza informatiilor – „intelligence led
policing” si sustinerea managementului si echipelor de investigatori prin pachete
analitice;
Ø Dezvoltarea culturii organizationale prin integrarea la nivel institutional si individual
a sistemelor de evaluare a performantei si de management al calitatii;
Ø Cristalizarea componentelor de management consultativ si management operativ,
care ofera prioritati si responsabilitati clare nivelelor de management ale institutiei;
94

Ø Cresterea numarului de politisti care actioneaza in strada;
Ø Reorganizarea institutionala pe baza celor mai bune practici „Best European
Practices”;
Ø Compatibilizarea institutionala cu organismele politienesti din Uniunea Europeana,
stabilirea clara a competentelor, eliminarea paralelismelor, eficientizarea modului de
folosire a resurselor in vederea pregatirii postintegrare a Politiei Romane;
Ø Axarea activitatilor de constatare si solutionare pe calitatea actelor de procedura si
complexitatea cauzelor, urmate de o finalitate concreta a investigatiei.
Armonizare legislativa
In acest domeniu, in perioada ultimilor ani, Politia Mun. Rm. Valcea a formulat propuneri,
observatii si puncte de vedere pentru mai multe proiecte de acte normative, promovate catre
structurile superioare ori institutii avizate, spre analiza.
Totodata, au fost incheiate protocoale de colaborare cu alte institutii ale statului, asociatii si
organizatii neguvernamentale, care au abordat domenii diverse, din care amintim: protectia
drepturilor omului, protectia consumatorului, gasirea minorilor disparuti, combaterea violentei
domestice, pregatirea profesionala a politistilor, protectia minorilor, educarea antivictimizare si
antiinfractionala a populatiei.
IV. Optimizarea resurselor institutionale
Este cunoscut la nivelul politiilor moderne din comunitatea europeana ca, managementul
unei organizatii care ofera servicii publice catre cetateni, trebuie sa fie realizat pe principiile
managementului unei afaceri, in care performanta se masoara prin eficienta, eficacitate si calitatea
serviciilor furnizate.
Intreg procesul de schimbare institutionala nu poate fi realizat decat prin sustinerea unui
amplu proces de alocare si realocare a resurselor in institutie in functie de prioritatile identificate si
de pozitia pe care institutia o ocupa in spatiul furnizarii serviciilor publice, insa in acest domeniu,
datorita unei excesive centralizari a resurselor si dispozitiei, pasii realizati au fost foarte mici.
Totodata, resursele financiar-logistice sunt instrumente indispensabile pentru sustinerea
procesului de schimbare institutionala, impunandu-se sustinerea cu resurse pentru realizarea
principalelor obiective si propuneri avute in vedere.
V. Transparenta institutionala
Activitatea de informare si relatii publice a Politiei Mun. Rm. Valcea a avut la baza
principiile transparentei si echidistantei, desfasurandu-se in conformitate cu Strategia
„Marketingul imaginii publice a Politiei Romane” si Planul de actiuni pentru implementarea
acesteia, cu respectarea prevederilor Strategiei de Comunicare si Relatii Publice a Ministerului
Internelor si Reformei Administrative, in vederea transpunerii in practica a obiectivului
„Implementarea unui sistem modern de relatii publice”.
A fost instituita o practica deosebit de utila, respectiv aceea a mediatizarii prin comunicate
comune a parteneriatelor sau proiectelor de colaborare pe care Politia Mun. Rm. Valcea le are cu
parteneri din mediul public sau privat, precum si a rezultatelor unor actiuni specifice, desfasurate
impreuna cu alte institutii, prin compartimentul de la I.P.J. Valcea.
Dezvoltarea permanenta a politicii de transparenta, prin relationarea directa cu opinia
publica, precum si prin organizarea de actiuni mediatice, a reprezentat o prioritate a managerilor
din cadrul Politiei Mun. Rm. Valcea.
S-a urmarit modul de indeplinire a obiectivelor aprobate in cadrul „Programului National
privind activitatea de primire a publicului si de asistenta a victimelor” in unitatile teritoriale, s-a
actualizat programul de audiente la nivel local.
Avand in vedere progresele inregistrate, este necesar ca si in perioada urmatoare, eforturile
Politiei Romane sa se concentreze asupra imbunatatirii imaginii publice a institutiei, prin
perfectionarea pregatirii politistilor si crearea unor standarde operationale, informarea populatiei
asupra componentelor politiei, dar si prin cresterea transparentei institutionale si a comunicarii cu
cetatenii.
95

VI. Cooperarea interinstitutionala
In eforturile de combatere si prevenire a criminalitatii, Politia Mun. Rm. Valcea a inteles
necesitatea unei abordari interinstitutionale pentru obtinerea unei finalitati judiciare concrete.
Schimbul de informatii, actiuni comune sau realizarea de task-force-uri pe problemele identificate
ca fiind prioritare, sunt obiective ce au fost urmarite prin dezvoltarea sau reevaluarea sistemului
relational al Politiei mun. Rm. Valcea.
In vederea prevenirii criminalitatii stradale in sistem integrat, Politia mun. Rm. Valcea in
parteneriat cu alte institutii cu atributii pe aceasta linie, a initia si derulat proiecte de prevenire a
criminalitatii in sistem integrat, reprezentativ fiind Proiectul „Rm. Valcea – Oras European”,
derulat in perioada ianuarie-decembrie 2007.
De asemenea, Politia mun. Rm. Valcea a urmarit dezvoltarea cooperarii in sectorul privat.
Intensificarea acestui tip de cooperare s-a datorat noului mod de abordare a combaterii fenomenului
criminalitatii de la actiunea reactiva la o actiune proactiva, de anticipare si de prevenire in sistem
integrat cu celelalte institutii sau parteneri ai societatii interesati. Au fost urmarite obiective
precum:
Ø Prevenirea si constientizarea sociala cu privire la evitarea principalelor riscuri la care
sunt expusi cetatenii;
Ø Schimbul de informatii si sprijinul reciproc pentru solutionarea unor probleme de interes
comun;
Ø Supravegherea zonelor si locurilor cu risc criminogen crescut;
Ø Educarea antivictimizare/antiinfractionala a populatiei prin intermediul mass-mediei.
VII. Combaterea criminalitatii

In activitatea de combatere a criminalitatii, Politia mun. Rm. Valcea a urmarit prioritatile
europene si nationale si s-a focalizat pe contracararea si controlul eficient al criminalitatii
organizate, traficului de droguri, prejudiciului deosebit adus bugetului consolidat de stat cu
implicatii majore in plan economico-social si pe reducerea infractiunilor grave savarsite conta vietii
si integritatii corporale a persoanei. Alaturi de aceste prioritati a fost continuata si activitatea de
prevenire si combatere a micii criminalitati, care desi nu are un pericol social foarte mare, prin
frecventa cu care se comite si prin disconfortul social pe care il provoaca a constituit o prioritate pe
agenda structurilor de politie de la nivel teritorial.
O atentie deosebita a fost acordata criminalitatii savarsite de cetatenii romani in strainatate.
Criminalitatea stradala
Considerata un obiectiv prioritar pentru Politia Nationala in anul 2007, criminalitatea
stradala a fost abordata intr-o noua maniera, ce s-a axat pe apropierea de comunitate, pregatirea
antivictimala a cetatenilor si perfectionarea sistemului de ordine publica, prin utilizarea unui sistem
de management al resurselor bazat pe analiza informatiilor si maparea incidentelor.
96

Strategia de abordare a fenomenului nu a fost insa sustinuta in planul resurselor umane si
logistice prin cresterea numarului de politisti care au actionat in patrulele stradale si imbunatatirea
dotarii cu mijloace de deplasare si comunicatii.
Infractiunile stradale sesizate au scazut cu 23,56%, fapt ce dovedeste eficacitatea
programelor de prevenire derulate si a masurilor intreprinse de politistii ce actioneaza in strada.
S-a realizat astfel o activitate preventiva intensa, iar mobilitatea efectivelor, care au actionat
stradal, a avut ca rezultat cresterea numarului prinderilor in flagrant fata de anul 2006.
Infractiunile grave comise in strada s-au diminuat (talharia -71,8%). In ceea ce priveste
infractiunile de talharie, trebuie mentionat ca peste 80% s-au comis prin smulgerea de obiecte, fara
exercitarea de violente asupra victimelor.
Scaderi semnificative au inregistrat si furturile in general (-10,82%), dar si furturile din
societati comerciale (-60%), furturile din buzunare, posete si genti (-13,4%).
Criminalitatea stradala la nivelul mun. Rm. Valcea este caracterizata de infractiuni fara un
pericol social deosebit, dar care creeaza o stare de disconfort si nesiguranta amplificata in randul
cetatenilor, fiind necesara o noua abordare in ce priveste sustinerea in planul resurselor umane, prin
cresterea numarului de politisti ce actioneaza in strada.
VIII. Prevenirea criminalitatii
Activitatea de prevenire a criminalitatii s-a axat, in anul 2007, pe identificarea prioritatilor
nationale si locale, derularea unor proiecte pe baza acestor prioritati, precum si continuarea
programelor si proiectelor initiate in anul anterior.
In stabilirea Prioritatilor Politiei Romane si implicit a Politiei mun. Rm. Valcea in domeniul
prevenirii si combaterii criminalitatii pe anul 2007 si a modului de organizare a activitatii, au fost
luate in considerare si aspectele rezultate din evaluarea programelor desfasurate in cursul anului
2006, mai ales cauzele care au afectat eficienta acestor programe. Ca urmare a consultarilor si
colaborarii dintre Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii si celelalte directii
centrale din Inspectoratul General al Politiei Romane, au fost stabilite 3 prioritati nationale si 4
prioritati locale care au orientat intreaga activitate desfasurata de Politia Romana pentru prevenirea
criminalitatii.
PRIORITATI NATIONALE PRIORITATI LOCALE
pevenirea accidentelor de circulatie pevenirea delicventei juvenile
pevenirea criminalitatii stradale pevenirea furturilor din locuinte
pevenirea criminalitatii in mediul rural pevenirea violentei intrafamiliale
pevenirea criminalitatii in zonele turistice
Evaluarea activitatilor desfasurate la nivelul Politiei mun. Rm. Valcea privind prevenirea si
combaterea infractiunilor stradale a pus in evidenta urmatoarele rezultate:
Modul de actiune in sistem integrat, promovat atat in cadrul Grupurilor de lucru constituite
la nivelul Pol. Rm. Valcea, prin care s-a asigurat gestionarea permanenta a situatiei existente in
municipiu in activitatile desfasurate in proiectele locale, prin corelarea actiunilor de prevenire cu
cele de combatere, a condus la inregistrarea unei scaderi a criminalitatii stradale cu 23,56% fata de
anul 2006.
Politia de proximitate si siguranta comunitatii
In decursul anului 2007, a fost finalizata implementarea conceptului Politiei de Proximitate
la nivel national, trecandu-se la etapa urmatoare, respectiv aceea de dezvoltare durabila a pozitiei
acesteia in comunitate. Astfel, a fost organizata intalnirea trilaterala „Romania-Elvetia-Olanda”,
care a marcat finalizarea programului de implementare.
97

Apropierea de comunitate s-a realizat cu precadere prin consolidarea conceptului, context
in care toti politistii au fost pregatiti in domeniul relationarii cu cetatenii, prevenirii si
gestionarii conflictelor. In aceasta forma de pregatire au fost inclusi si managerii de la
toate nivelele.
Un progres evident s-a realizat in directia cresterii vizibilitatii si mobilitatii politistilor in
strada, insa nu s-a reusit si o crestere numerica prin suplimentarea posturilor din cadrul structurilor
politiei de ordine publica ce actioneaza in strada pentru mentinerea ordinii si linistii publice.
Cresterea numarului de autovehicule destinate patrularii pe raza localitatilor urbane s-a
repercutat pozitiv si in ceea ce priveste imbunatatirea reactiei la evenimentele sesizate de catre
cetateni prin S.N.U.A.U. 112. Astfel, in anul 2007, prin intermediul Sistemului National Unic
pentru Apelul de Urgenta 112, Politia municipiului a primit spre solutionare 4504 apeluri de
urgenta.
In aceste conditii, trebuie evidentiat faptul ca, desi volumul solicitarilor de interventie a
crescut semnificativ (+50%), timpul de reactie al patrulelor de siguranta publica s-a imbunatatit
considerabil (85% dintre interventii s-au realizat sub 10 minute), aspect ce denota mai multa
solicitudine si profesionalism din partea politistilor de ordine publica, precum si o abordare mult
mai eficienta a conceptului de interventie la solicitarile cetatenilor prin S.N.U.A.U. 112.
Prin continuarea implementarii Programului pentru prevenirea criminalitatii stradale in
sistem integrat, s-a urmarit constientizarea atat a politistilor cat si a comunitatii asupra faptului ca
siguranta publica nu poate fi asigurata la parametrii de eficienta decat in sistem partenerial, in care
societatea civila trebuie sa aiba rol activ iar politia trebuie sa aiba capacitatea de a atrage parteneri
si de anticipa problemele comunitatii in materie de siguranta.
Evaluarea modului de implementare a acestui program a scos in evidenta faptul ca
autoritatile publice locale si societatea civila, prin organizatiiile neguvernamentale, au raspuns
pozitiv la acest demers, chiar daca se identifica mai greu fondurile necesare derularii unor programe
parteneriale.
Cel mai activ partener este Primaria Rm. Valcea, care permanent a dat dovada de
receptivitate in vederea solutionarii problemelor cetatenilor legate de siguranta publica. In urma
derularii proiectului de prevenire a criminalitatii stradale in sistem integrat „Rm. Valcea –
Oras European”, in cadrul caruia si Primaria Rm. Valcea a fost partener, s-a realizat instalarea
unui sistem de monitorizare video cu dispecerat, pe linie de siguranta publica, care produce
rezultate in ce priveste prevenirea criminalitatii in mun. Rm. Valcea.
Mentionam ca, in perioada analizata, Autoritatea Teritoriala de Ordine Publica a avut o
contributie importanta la imbunatatirea dotarii efectivelor de ordine si siguranta publica, aspect ce a
condus la cresterea eficientei in activitatea politiei. De asemenea, autoritatile publice locale au
raspuns pozitiv la solicitarile privind modernizarea sediilor de politie, respectiv a camerelor
destinate primirii victimelor.
98

IX. Riscuri si prioritati
Riscuri identificate
Ø Lipsa fondurilor necesare bugetarii unor proiecte de importanta majora pentru
Politia Romana cum ar fi: „Intarirea capacitatii sistemului informatic al Politiei Romane”
necesar implementarii SIS;
Ø Legislaţia deficitara in ce priveste consolidarea autorităţii funcţionarilor publici care
îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, în vederea eficientizării
activităţii poliţiei pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, în special a
infracţionalităţii comise cu violenţă.
Ø Efect limitat al preventiei rutiere in conditiile intarzierii adoptarii unei strategii
nationale privind siguranta rutiera si a lipsei de interes a administratiilor publice locale in
implementarea sistemelor automate de supraveghere a traficului, precum si a reducerii
interesului partenerilor din sectorul privat si mass-media in sustinerea preventiei rutiere.
Ø Neadoptarea unor acte normative de interes major, cum ar fi legislatia referitoare la
regimul juridic al contraventiilor, armonizarea cu celelalte reglementari din domeniul
fiscal, administrativ, civil (nivelul de incasare s-a redus sub 20%).
Ø Lipsa fondurilor necesare bugetarii unor functii de agenti de siguranta publica care
sa suplimenteze dispozitivele de siguranta publica pentru o acoperire teritoriala mai buna
a municipiului, in prezent aceasta fiind posibila sub 30%.
Protejarea persoanei
Cea mai importanta nevoie a comunitatii ramane protejarea vietii, iar alaturi de celelalte
institutii de prestare a serviciilor publice pentru garantarea drepturilor si libertatilor, politia
contribuie in activitatea de zi cu zi la oferirea unui sprijin imediat la apelul de urgenta al
cetateanului.
Prin activitatile de cooperare cu institutiile din domeniul securitatii nationale, politia trebuie
sa fie un partener care contribuie la prevenirea si combaterea amenintarilor infrastructurilor critice,
finantarii terorismului sau oricarei forma de manifestare a actelor de terorism, inclusiv bioterorism,
si a faptelor conexe lor. De asemenea, un nivel inalt de profesionalism si de compatibilitate cu
standarde operationale de la nivel european trebuie asigurate in achipele specializate pentru
interventiile speciale sau pentru asigurarea respectarii regimului cu substante periculoase si
explozive.
In Romania, majoritatea infractiunilor care conduc la moartea victimei, au un caracter
demestic, fapt pentru care pregatirea antiinfractionala si antivictimala a populatiei, cu focalizare pe
violenta domestica si juvenila reprezinta o prioritate. O atentie deosebita va fi acordata activitatilor
de prevenire si combatere a abuzurilor comise asupra copiilor, inclusiv pe Internet.
Protejarea patrimoniului
Cresterea gradului de protectie a patrimoniului public si privat prin promovarea utilizarii
mijloacelor tehnice de securitate si promovarea sistemului de paza a vecinatatii vor continua sa fie
principalele cai de actiune pentru prevenirea acestui fenomen.
99

Siguranta stradala
Politica de abordare a fenomenului va trebui sa fie sustinuta in planul resurselor umane si
logistice prin cresterea numarului de politisti care actioneaza in patrulele stradale, cresterea
nivelului de pregatire a acestora, precum si de imbunatatirea dotarii cu mijloace de interventie si
comunicatii. Tot in acest sens, eforturile se vor concentra si pentru:
• realizarea de actiuni in sistem integrat in zonele cu risc crescut de producere a
infractiunilor;
• cresterea capacitatii operative a structurilor ce au atributii in domeniu, in vederea
gestionarii calificate a tuturor problemelor pe aceasta linie;
• initierea si derularea, in cooperare cu societatea civila, de programe pentru
prevenirea si reducerea criminalitatii comise cu violenta, avand ca obiectiv cresterea
gradului de siguranta stradala.
Siguranta rutiera
Siguranta rutiera ramane una din prioritatile nationale. Politia va derula in continuare
programe de prevenire in parteneriat cu celelalte institutii responsabile, iar politica sanctionatorie se
va focaliza pe modelarea comportamentului participantilor la traficul rutier pentru formarea unei
conduite preventive, insa niciodata aceste masuri nu vor fi suficiente fara o interventie rapida in
imbunatatirea infrastructurii.
Prevenirea si combaterea criminalitatii organizate si transfrontaliere

Combaterea traficului de droguri
La momentul actual, nu exista elemente care sa conduca la ideea ca Romania este o zona de
productie a drogurilor, aceasta ramanand doar o tara de tranzit si consum, pe ruta Balcanica catre
tarile din Europa de Vest, insa exista riscul de crestere a consumului de droguri, in special a
drogurilor sintetice, in randul tinerilor.
Astfel, se va urmari reducerea la un nivel cat mai scazut a infractionalitatii in domeniul
drogurilor si criminalitatii conexe, prin eficientizarea activitatilor structurilor specializate, ca
rezultat al imbunatatirii si extinderii cooperarii interinstitutionale interne si internationale, al
consolidarii legislative si institutionale, specializarii personalului din domeniu si asigurarii
resurselor necesare.
Combaterea traficului de fiinte umane
In ultimii ani, traficul de persoane a devenit o problema majora, reprezentant una dintre cele
mai grave forme de incalcare a drepturilor fundamentale ale omului. Prin specificul sau acest
fenomen atrage si implica tot mai multe tari ce pot fi sursa, zona de tranzit sau tari de destinatie.
Infractionalitatea in domeniu trebuie sa fie abordata secvential, motiv pentru care se impune
o replica coerenta la nivel international, concretizata in relationarea cu partenerii straini, la
momentul actual Romania fiind in postura de lider regional in combaterea traficului de persoane.
Combaterea criminalitatii informatice
100

Folosirea Internetului pentru activitati ilegale este o realitate ingrijoratoare pentru zilele
noastre. Amenintarile criminale din domeniul informatic capata din ce in ce mai mult caracter
transnstional, practic ele escaladeaza granitele, anihiland distantele dintre criminalii cibernetici si
victimele acestora.
Parteneriatul public-privat si cooperarea internationala sunt doua elemente fara de care
prevenirea si combaterea criminalitatii informatice nu ar avea succes, deformand imaginea tarii
noastre si transformand-o in sursa de producere a unor atacuri informatice si fraude la comertul
electronic.
Combaterea criminalitatii itinerante
Urmare a implementarii politicii de libera circulatie in spatiul european, apar fenomene de
import si export de criminalitate. In ultimii ani, Romania este angajata din ce in ce mai des in acest
fenomen, fapt ce a determinat adoptarea unor solutii. Participarea, la solicitarile autoritatilor straine,
la desfasurarea unor activitati concrete in cadrul echipelor comune de ancheta, in legatura cu
persoanele sau gruparile de cetateni romani semnalate de autoritatile statului, respectiv ca savarsesc
infractiuni, este solutia cea mai eficienta experimentata pana in prezent. Alaturi de aceste solutii s-a
optat si pentru constituirea unui sistem integrat de monitorizare a cetatenilor romani care sunt
suspecti/condamnati pentru savarsirea de infractiuni in strainatate si dezvoltarea schimbului de
informatii.
Asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri

Prevenirea si combaterea fenomenelor infractionale de natura economica care se manifesta
in sfera economico-financiara, in special in domeniile considerate prioritare pentru Uniunea
Europeana, constituie o misiune importanta a politiei. Directionarea eforturilor va fi spre
combaterea faptelor ilegale grave din economia nationala, pentru mentinerea unui climat de
legalitate in sfera afacerilor, consolidarea unui mediu de afaceri stabil si predictibil, capabil a
asigura buna functionare a economiei romanest, in perspectiva alinierii la normele si standardele
Uniunii Europene.
Pregatirea integrarii in spatiul Schengen
Prin aderarea la Spatiul Schengen se va dezvolta o componenta europeana a serviciului
public national, avand ca principal efect eficientizarea participarii la realizarea „Spatiului de
Justitie, Libertate si Securitate”. De asemenea, integrarea intr-un spatiu care asigura standarde
operationale comune structurilor de aplicare a legii, va reprezenta o certificare a serviciilor publice
politienesti oferite de Politia Romana.
B) Tot pentru asigurarea ordinii si linistii publice, a pazei bunurilor, a apararii vietii si
integritatii bunurilor personale cat si cresterea eficientei pazei obiectivelor de interes public si
privat, in baza Legii 371/2004 la nivelul municipiilor si oraselor, s-a infiintat ca serviciul public
specializat Politia Comunitara.
Conform legii, Politia Comunitara este destinata sa asigure ordinea si linistea publica, sa
asigure cresterea eficientei pazei obiectivelor si bunurilor de interes public si privat in municipiul
Rm. Valcea. Indatoririle personalului, atributiile si modul de executare al acestora, precum si
cerintele care stau la baza relatiilor de serviciu intre persoanele din structura institutiei, sunt
101

stabilite prin H.C.L nr.264/151/2004 privind infintarea Politie Comunitare si aplicarea
Regulamentului de organizare si functionare.
Intreaga activitate a Politiei Comunitare se desfasoara exclusiv pe baza si in spiritul legii, sub
autoritatea si controlul primarlui si actioneaza in sprijinul institutiilor statului executand orice alte
activitati ce ii sunt date in competenta, cu respectarea principiilor impartialitatii, nediscriminarii,
proportionalitatii gradualitatii.
Conform „Statului de functii si organigramei”, Politia Comunitara a municipiului Rm.
Valcea, are prevazut pentru incadrare un efectiv de 250 de salariati.
La data de 31.12.2007, Politia Comunitara are incadrat un efectiv de 190 de salariati, din care
18 la serviciile de: planificare, organizare, instruire, personal si contabilitate ale directiei, iar restul
sunt planificati in serviciu de ordine publica pe zonele de patrulare in Municipiul Rm. Valcea, la
obiectivele conform contractelor de prestari servicii incheiate cu beneficiarii si la locatiile
apartinand Primariei Municipiului Rm. Valcea.
Actuala structura a Politiei Comunitare este asigurata de personal bine pregatit pe linia
atributiilor specifice cat si din punct de vedere al culturii generale, multi politisti comunitari au
studii superioare cu diploma de licenta, iar ceilalti sunt absolventi de liceu cu diploma de
bacalaureat.
In urma actiunilor intreprinse in perioada cuprinsa in raport (01.01-31.12.2007), Politia
Comunitara a constatat un numar de 1.045 fapte ce constituie contraventii, fiind aplicate un numar
de 350 avertismente scrise si 695 amnezi contraventionale, cuantumul amenzilor aplicate fiind de
141.850 RON.
Capitolul 3
Obiectivele strategice de dezvoltare
4.1. Obiectivele generale din strategia de dezvltare durabila
Obiectivele generale sunt cele prezente in strategia de dezvoltare nationala si Regionala SV
Oltenia 2008-2013, pentru cresterea nivelului de trai al cetatenilor. Acestea nu pot fi atinse de
un singur program/proiect ci de mai multe.
Evaluarea strategica, identificarea diferitelor srategii de realizare a solutiilor, selectarea celei
mai adecvate, determinarea obiectivelor, face parte din etapa de analiza. Este faza de
analizarea starii existente pentru a se dezvolta o viziune a viitoarei situatii dorite. Proiectele
sunt concepute sa se adreseze problemelor intampinate, nevoilor si intereselor si intereselor.
Aceasta situatie actuala este analizata in mod diferit de diferitele grupuri de factori interesati.
De aceea acestia au fost implicati in faza de analiza.
Evaluarea sistemului socio-economic reprezentat de municipiul Râmnicu Vâlcea a scos în
evidenţă toate vulnerabilităţile ce se manifestă la nivelul capitalului natural, economic şi social, ce
creează multiple disfuncţionalităţi şi presiuni atat în planul calităţii vieţii individuale şi comunitare,
cat si in mediul economic si ambiental. Analiza SWOT, realizata cu ocazia evaluarii starii
sistemului mai sus amintit, subliniaza punctele tari si pe cele slabe, cat si oportunitatile de care
dispune administratia, pentru a combate amenintarile potentiale.
Puncte tari:
102

Asezare regionala Municipiul este asezat intr-o zona buna a
regiunii si a tarii din punct de vedere al
asezarii geografice si al retelelor europene
de transport,
Asezare regionala intr-o zona cu cel mai Reteaua hidrologice si configuratia
mare producator de energie din Romania cu reliefului confera regiunii rol energetic,
resurse energetice regenerabile exploatarea potentialului apelor curgatoare
Olt- Lotru
Zona bogata in izvoare minerale cu Aşezare geografică favorabilă
proprietati deosebite turismului
Universitati private 2 din cele 5 universitati private din Oltenia

functioneaza la Rm Valcea
Zona favorabila dezvoltarii turismului Posibilitatea dezvoltarii turismului montan,
balnear, istoric, religios
Resurse si poluare Resurse complexe si poluare
moderată
Potential pentru dezvoltare industriala Posibilitatea valorificarii resuselor

naturale din zona geografica (sare,
izvoare minerale)
Modernizarea CET Dezvoltare conform unor strategii de

dezvoltare integrate
Investitii locale Investiţii interne şi străine dezvoltate
transport in comun bine organizat
Sistem educational modernizat Structura Modernizare scoli si licee

Posibilitatea descentralizarii locale
Beneficiaza de lucrari de reabilitare Programele ISPAapa, canal si ISPA

apa canalizare, tratare a apelor deseuri
reziduale si a sistemului de
managementului deseurilor
Puncte slabe
Probleme de mediu afectand apa aerul si Statie de epurare in curs de modernizare

solul
Calitate scazuta a infrastructurii de sanatate
Decalaj intre pregatirea oferita de scoala si Analiza comparativa a ratei somajului la
cerintele pietei muncii tineri si a ratei somajului de lunga durata
sunt o dovada clara a lipsei de corelare a
sistemului educational initial si continuu la
cerintele pietei
Infrastructura de educatie ineficienta si Cresterea nr de studenti nu a fost insotita
adaptata standardelor moderne in materie de extinderea spatiilor de invatamant (2
universitati particulare atestate)
Infrastructura de cercetare inovare slab Existenta unui numar redus de centre de
103

dezvoltata si cu grad redus de punere in cercetare inovare (2)
practica a cercetarii si inovarii
Servicii turistice nemodernizate suficient si
nepromovate
Spatii verzi Diminuate

Locuintelor sociale in numar insuficient
Reteaua de canalizare Nemodernizata in totalitate
Posibilitati de recreere si petrecere a reduse
timpului liber
Lipsa de resurse materiale, financiare

data de criza financiara mondiala,
Reteaua transport feroviar Nu exista legatura directa pe calea

ferata Rm Valcea, Pitesti, Bucuresti.
Traversarea caii ferate prin Impiedicarea fluidizarii traficului

municipiul Rm Valcea (bariera pentru travesarea caii ferate)
Oportunitati
Potential crescut pentru turism
Disponibilitatea fortei de munca pentru
recalificare si dezvoltare abilitati
Posibilitatea utilizarea PPP pentru
modernizarea infrastructurii de
utilitati
Programe finantare guvernamentale si Declararea prin lege a Municipiului Rm
UE(Programe construcţii locuinţe Valcea ca pol de dezvoltare urbana alaturi
sociale, Programe care sa vizeze de alti 13 din regiunea SV Oltenia
reducerea delicventei, )
Posibilitatea calificarii a fortei de
munca prin proiecte programe
Valoarea adaugata in problema
cofinantarii europenee
Punerea in voloare a monumentelor
istorice
Oportinitatea dezvoltarii la proiecte
de dezvoltare nationala, regionala
Situarea favorabila in vecinatatea
proiectelor mari de infrastructura
Posibilitatea strategiilor integrate de
dezvoltare la nivel local, judetean,
regional, national
Mass media locală bine reprezentată
Amenintari
Cresterea ratei somajului
104

Migratia tineretului datorita lipsei fortei de
munca
Mediu economic insuficient
diversificat (marii contribuabili in numar
redus)
Supraglomerarea urbana
Propietate agricolă divizată
Societate civila slab reprezentata
Cresterea infractionalitatii in
domeniul fraudelor electronice
Lipsa de teren in proprietatea
administratiei locale
Dotari insuficiente ale spitalelor
Dependenta de din punct de vedere
economic si social de un numar redus
de mari contribuabili (investitori
mari)
Sindromul parteneriatelor si al
turismului.
Costuri mari in derularea proiectelor
cu (riscul parteneriatului PPPlegat de
informatia si pregatirea proiectelor-
avize, autorizatii, calitatea,
marketingul, veniturile, costurile cu
exploatarea, riscuri tehnologice, risc
institutional)
finantarea si cofinantarea
Necorelarea administratiei publice centrale
cu politicile administratiei publice locale
Concluzia ce se desprinde din această analiză este că obiectivele generale ale strategiei de
dezvoltare durabilă şi să fie definite ca repere fundamentale ale Planului Local de Acţiune
reactualizat sunt:
• crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de lucratori in
agricultura si alte cateva sectoare industriale,
• dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea infrastructurii , valorificarea zonelor
urbane si a potentialului turistic cresterea atractivitatii locale si
• cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii
si calificarea resurselor umane
Cateva prioritati stabilite sunt: madernizarea si dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea turismului
si a patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice, dezvoltarea resurselor umane in
sprijinul ocuparii durabile si imbunatatirea serviciilor sociale, protectia si imbunatatirea calitatii
mediului.
Pornind de la diagnoza prezentului, au fost identificate cateva probleme cu care se confrunta
comunitatea locala legate de conditiile minime de viata (pentru domeniul apei:retea, canalizare,
epurare, salubrizarii, drumurilor publice, transportului local, iluminatul public si altele necesare
bunei functionari a serviciilor de sanatate, invatamant, cultura etc).
105

Un veritabil instrument in acest sens ar putea fi cooperarea descentralizata ca urmare a
evaluarii importantei crescande privind cooperarea descentralizata ca un veritabil instrument de
munca si de dezvoltare a politicilor locale intr-un context european. O data cu descentralizarea si
deconcentrarea serviciilor publice sporeste influenta administratiei publice locale.
Influenta administratiei centrale asupra administratiei publice locale este slaba. Acest lucru se
va indrepta atunci cand administratia centrala va dezvolta acele politici care sa conduca la
asigurarea stabilitatii macroeconomice la reglementarea cadrului legal national si la distribuirea
veniturilor.
Acest lucru a dus la incetineala in acesarea fondurilor din finantarile deschise (elaborarea
ghidurilor), de intelegere a noilor principii, reguli, dificultatea pentru asigurarea cofinantarii si a
intcmirii documentatiei necesare.
Astfel o prima solutie, un prim pas pentru dezvoltarea locala este realizarea de parteneriate
impreuna cu partenerii sai europeni. Sistemul de realizare a unor obiective in sistemul
parteneriatelor public-privat este solutia practica, concreta in crearea veniturilor proprii ale
autoritatilor publice locale.
Situatia actuala este ca autoritatea publica locala este mai bogata in active, imobiliare si mai
sarace in lichiditati pentru a fi in masura sa se finanteze alte proiecte. Un alt aspect sunt proiectele
de sute de milioane de euro pe care le avem active.
Aici exista cateva aspecte practice pentru instrumentul Parteneriat Public Privat (PPP).
Realizarea unui proiect ce nu poate fi finantat integral poate fi combinat cu un alt proiect, ceea ce
face ca ambele proiecte sa poata fi finantate mai usor. Intr-o astfel de situatie de acest gen ambele
parti sunt castigatoare. Cele parti trebuie sa fie intr-o pozitie de echilibru. Se pot aplica diferite tipuri
de scheme. Atunci cand se face un proiect intotdeauna exista un partener privat. In schema PPP cei
doi parteneri trebuie sa lucreze impreuna pentru realizarea unui obiectiv, iar finalul este realizarea si
finalizarea unui serviciu.
In acest cadru amenintarile, riscurile in realizarea unui PPP sunt: avizele, autorizatiile;
calitatea – (de ex a lucrarilor, cand dupa un timp se defecteaza); marketingul (credem ca avem cui sa
vindem produsul); veniturile; costurile de exploatare; riscurile institutionale), seriozitatea sectorului
privat. Acest lucru este ca un proiect trebuie sa fie economic justificat.
Exista unele sectoare care sunt foarte sensibile, iar oamenii se indreapta catre sectorul privat.
De asemenea exista activitati care nu pot fi private.(de exemplu, politia nu poate fi privata).
Un motiv important pentru autoritatile publice e sa aiba la dispozitie mai multi bani si un altul
sa asigure o buna valoare a banilor investiti. Este un criteriu foarte bun de apreciere si in UE, insa
trebuie sa se faca in conformitate cu legislatia in vigoare.Acesta trebuie sa fie in legatura cu
reglementarile europene.
In orice proiect trebuie sa gasim o metoda de a gasi bani lichizi. Pentru unele proiecte publice
exista casturi care depasesc timpul planificat. De exemplu se poate incheia un PPP cu un investitor
pentru un proiect ce nu aduce bani (baza sportiva), insa se pot combina cu altele (magazine,
restaurante) ce pot genera profit.
PPP este un mod simplu si comercial de a gandi lucrurile, este un mod simplu de a transpune
ideile in practica.
Etapa de planificare este etapa in care ideea proiectelor este dezvoltata mai departe intr-un
plan practic, operational, gata de a fi implementat.
ANEXE - structura organizatorica
106

3.1. Obiectivele specifice si proiectele identificate
Stabilirea obiectivelor specifice sunt crearea de noi locuri de munca avand in vedere
scaderea locurilor de munca din agricultura si din alte sectoare industriale. Dezvoltarea durabila
prin imbunatatirea infrastructurii, valorificarea urbana si a potentialului turistic.
Cresterea competivitatii esconomice prin sprijinirea intrprinderilor, dezvoltarea
infrastructurii si calificarea resurselor umane.
PRIORITATI MASURI
1. Sprijin pentru cresterea competitivitatii Sprijin pentru dezvoltarea (inclusiv in cadrul
economice in sectorul privat administratiei publice locale ) capacitatii de
cercetare/inovare/dezvoltare;
Sprijin pentru dezvoltarea capitalului privat
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii Inmbunatatirea unui transport modern;
Realizarea unor situri industriale, comerciale,
tehnologice, mestesugareasti;
Imbunatatirea infrastructurii sociale,
educationale;
Reabilitarea unor zone urbane (zone verzi,
mosteniri culturale, sport, activitati recreative,
parcari, zone pietonale, control trafic, parcuri)
Crearea infrastructurii energetice si valorificarea
energiilor regenerabile;
Crearea infrastructurii pentru cercetare si
dezvoltare tehnologica pentru sectorul privat si
autoritatea publica locala.
Dezvoltarea turismului, promovarea turismului, Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii in

culturii, istoricului zonei turism; dezvoltarea marketing-ului municipal
Dezvoltarea resurselor umane insprijinul unei Dezvoltarea sistemului educatiei, formare
ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor profesionala, facilitatea tranzactiei de la scoala
sociale; la piata muncii;
Dezvoltarea sistemului de formare profesionala
continua ; cresterea acesului si participarea la
formare profesionala continua pe tot parcursul
vietii.
Masuri de instruire pentru someri, grupuri
dezavantajate;
Dezvoltarea serviciilor medicale, sociale si de
voluntariat, in sprijinul cetatenilor;
Protectia si imbunatatirea calitatii mediului Imbunatatirea si extinderea infrastructurii de

utilitati (alimentare cu apa, canalizare, gaze
107

naturale si termoficare);
Sisteme de tratare a apelor uzate;
Modernizarea sistemelor de gestionarea
deseurilor;
Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare
a mediului si interventie rapida;
Reabilitarea siturilor industriale poluante;
Reducerea impactului negativ asupra mediului
generat de centralele de energie electrica;
Masuri pentru reducerea zgomotului ambiental
(-cartografierea principalelor surse si zone in
care exista poluare fonica si elaborarea hartii de
- elaborarea planului de actiune pentru reducerea
nivelului de zgomot, pana in anul 2013;
- managementul corespunzator al retelei de
transport urban, in vederea asigurarii unor
suprafete de rulare de calitate pe strazile mun.
Rm. Valcea;
- managementul corespunzator al traficului in
vederea uniformizarii volumului traficului;
- o mai buna planificare urbana prin
redezvoltarea zonelor cu densitate mare de
populatie si crearea de spatii linistite departe de
trafic.
II Planul Local de actiune

Protecţia resurselor de apă şi utilizarea lor raţională servicii publice de calitate
1. Instituirea perimetrelor de protecţie sanitară a elementelor sistemului de alimentare cu apă
potabilă
2. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă
3. Reabilitarea sistemului public de canalizare şi a staţiei de epurare
Eficientizarea sectorului energetic (producere şi distribuţie)
4. Elaborarea Master Planului de Eficienţă Energetică a Municipiului Râmnicu Vâlcea
5. Reabilitarea şi controlul sistemului de producere şi distribuţie agent termic
6. Extinderea reţelei de distribuţie gaze naturale la consumatorii casnici
Modernizarea infrastructurii stradale
7. Refacerea reţelelor stradale din zonele cu circulaţie rutieră supraaglomerată
8. Amenajarea unui pasaj rutier subnivel în zona Ostroveni
108

9. Construirea unui pod peste râul Olăneşti pentru asigurarea fluenţei circulaţiei (in cadrul
Planului Integrat de Dezvoltare ) podului peste raul Olanesti in continuarea Bd Carol, construirea
bretelei de legatura cu str Morilor de la Punte la unitatea militara, modernizarea albiei raului
Olanesti
Protecţia Mediului
Îmbunătăţirea calităţii habitatului uman
10. Modernizarea parcului de transport urban;
11. Managementul corespunzator al retelei de transport urban, in vederea asigurarii unor
suprafete de rulare de calitate pe strazile mun. Rm. Valcea;
- managementul corespunzator al traficului in vederea uniformizarii volumului traficului;
12.Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor urbane în cadrul unui Management integrat al
deşeurilor
13. Recuperarea, amenajarea şi protejarea spaţiilor verzi din zonele Ostroveni, Nord, Traian şi
Libertăţii
14. Cartografierea principalelor surse si zone in care exista poluare fonica si elaborarea hartii de
zgomot, pana in anul 2012; elaborarea planului de actiune pentru reducerea nivelului de
15. O mai buna planificare urbana prin redezvoltarea zonelor cu densitate mare de populatie si
crearea de spatii linistite departe de trafic.
Conservarea calităţii factorilor de mediu (aer, apa, sol)
14. Amenajarea zonelor naturale de îmbăiere de pe cursul inferior al râului Olăneşti şi râului Olt
în zona Barajului Nord.
15. Monitorizarea calităţii mediului şi impactului asupra sănătăţii populaţiei
16. Reducerea emisiilor atmosferice poluante la sursa de generare
17. Reabilitarea Parcului Zavoi
Sănătatea Populaţiei
Asigurarea asistenţei medicale pe grupe de risc
18. Program de asistenţă specializată pentru gravide şi copilul mic
17. Program educaţional de planificare familială.
Adoptarea stilului de viaţă sănătos
18. Program educaţional privind igiena alimentaţiei şi practicile menajere
Regenerare Urbană
Gestionarea durabilă a intravilanului şi extravilanului
19. Elaborarea unui nou PUG şi regulament de urbanism pe baza criteriilor de dezvoltare durabilă
20. Protejarea mediului şi habitatului în conformitate cu legislaţia comunitară
21. Implementarea sistemului informatizat GIS
22. Master Plan privind identificarea terenurilor favorabile dezvoltării unor afaceri (urbanism)
24. Conservarea patrimoniului istoric şi arhitectural(urbanism)
Relansarea economiei locale
109

25. Prospectarea potenţialului agricol şi oportunităţi de relansare a producţiei agricole
26. Prospectarea relansării industriilor tradiţionale compatibile cu profilul geografic şi geologic al
zonei
27. Centru de Afaceri – sursă de valorificare a potenţialului economic local
28. Implementarea sistemului de asigurare a calităţii serviciilor administraţiei locale în
conformitate cu ISO 9000
29. Amenajarea unor spaţii destinate prezentării şi comercializării produselor agricole şi
pomicole(modernizare piete nord si ostroveni, in curs pt centru)
Dezvoltarea turismului autohton
30. Centru de Informare Turistică
31. Dezvoltarea pieţei culturale
32. „Râmnicul Estival – Vacanţe Culturale Vâlcene”
33. Modernizarea şi extinderea zonei de agrement Ostroveni
34. Centre de Recreere
35. Amenajarea unui traseu turistic pe Dealul Capela şi a sitului arheologic „Bourul de Piatră”
36. Reamenajarea terenurilor sportive
37. „Sportul pentru Toţi” – amenajarea unei piste pentru role, teren de minibaschet, piscină în
zona Zăvoi – Stadion
Îmbunătăţirea Calităţii Vieţii Şi Protecţie Socială
38. Construirea gradinitei din incinta Scolii generale nr 3.
Crearea de servicii sociale locale centrate pe nevoile clienţilor. Diminuarea dezechilibrelor locale
existente, limitarea sărăciei extreme.
39. Limitarea situaţiilor de abuz, violenţă şi exploatare
40. Promovarea unei societăţi incluzive, reducerea riscului de marginalizare socială prin
identificarea, evaluarea şi acordarea sprijinului necesar celor aflaţi în dificultate;
41. Dezvoltarea operaţională a DPS pentru eficientizarea relaţiilor cu structurile instituţionale cu
atribuţii în domeniu.
42. Dezvoltarea capacităţii manageriale, profesionalizarea personalului la nivelul DPS (instruirea
personalului în utilizarea PC prin obţinerea ECDL-ului, planificarea asistentei sociale prin
programe.
43. Dezvoltarea comunicării interinstituţionale şi cu structurile societăţii civile. Extinderea
parteneriatului social (instituţii, ONG-uri, cetăţeni) la nivel local, judeţean
44. Dezvoltarea parteneriatului social şi a responsabilităţii sociale (program de voluntariat la nivel
local prin atragerea de resurse umane şi materiale din comunitate).
45. Conştientizarea problematicii populaţiei de etnie roma de către comunitate (programe de
finanţare guvernamentală sau în parteneriat pentru asigurarea de locuinţe sociale pentru familiile
numeroase, grupuri de parteneriat între structurile administraţiei locale şi comunitatea romă pentru
securitate socială, sănătate, protecţia copilului, ordine publică, educaţie, participare civică, acţiuni
de promovare a culturii minorităţii rome, implicarea liderilor romi în procesul decizional local cu
impact asupra vieţii economice şi sociale a comunităţii de romi, programe locale pentru procurarea
documentelor de identitate)
Prioritatile:
• „InfoCariera” – centru de informare asupra posibilităţilor de integrare socio -profesională
110

• „Împreună cu Noi, mai aproape de Voi” – centre social-culturale de cartier 40.„Atitudini” –
program educaţional de formare şi dezvoltare a conduitei civice a tinerilor
• „Dialogul generaţiilor” – proiect de integrare a pensionarilor în viaţa socială activă, alături de
copii şi tineri
• „Cozia – Centru de zi pentru asistenţa persoanelor cu handicap neuromotor”
• Cămin de Bătrâni(in executie)
• Facilitarea accesului persoanelor cu handicap locomotor în instituţii publice şi în mijloacele
de transport în comun, infrastructura drumuri;
• Program de capacitare a societăţii civile în colaborare cu administraţia locală
• Program de sprijinire a integrării în viaţa socială a tinerilor de peste 18 ani proveniţi din
centrele de plasament
• „O locuinţă pentru fiecare” – program de construcţie a locuinţelor destinate
persoanelor cu venituri reduse prin: atragerea de fonduri în vederea realizării a 314
apartamente; identificarea termenilor disponibile şi realizarea infrastructurilor necesare (alei
de acces, spaţii de joacă, parcări, reţele de utilităţi publice, locuri pentru precolectarea
deşeurilor). Valoare proiect: 8,9 milioane Euro, durata proiect: 3 ani, finantare: Bugetul de
Stat – 7,1 mil. Euro, Bugetul local – 1,7 mil. Euro
• Reabilitarea şi controlul sistemului de distribuţie a agentului termic (in curs)
Derularea unui program investiţional privind producerea şi distribuţia agentului termic,
eliminarea pierderilor de agent termic în reţelele de distribuţie, prin: modernizarea punctelor
termice; contorizarea la nivel de scară de bloc în proporţie de 100% până în 2006; înlocuirea
reţelelor de distribuţie agent termic în proporţie de 100% până în 2010; realizarea de izolaţii
termice la nivelul apartamentelor în proporţie de 100% până în 2010. Valoare proiect: 28,5
milioane USD, durata proiect: 8 ani
• Protejarea mediului şi habitatului în conformitate cu legislaţia comunitară recuperarea,
reamenajarea şi protejarea suprafeţelor destinate spaţiilor verzi din zonele rezidenţiale;
reaclimatizarea unor specii floristice tradiţionale. valoare proiect: 600.000 EURO, durata
proiect: 2 ani
• Elaborarea unui nou PUG şi regulament de urbanism pe baza criteriilor de dezvoltare
durabilă restaurarea şi reabilitarea calitativă a mediului fizic şi gestionarea judicioasă a
teritoriului municipiului ţinând cont de limitele capitalului natural (apă, sol, spaţii verzi,
habitate), conservarea patrimoniului cultural-istoric şi de orizontul de aşteptare a membrilor
comunităţii, prin: regândirea actualului PUG pe criteriile dezvoltării durabile; elaborarea
unui nou Regulament de Urbanism; armonizarea normelor existente cu cele comunitare.
valoare proiect: 240.000 Euro, durata proiect: 1 an
• Reabilitarea sistemului public de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor derularea
unui program investiţional de reabilitare a sistemului public de canalizare şi a staţiei de
epurare a apelor uzate în vederea prevenirii poluării mediului ambiant, prin: înlocuirea
reţelelor degradate şi subdimensionate în sistem divizor în proporţie de 80% până în 2008;
retehnologizarea şi extinderea staţiei de epurare a apelor uzate menajere până în anul 2010.
Valoare proiect: 39,326 milioane Euro, Durata proiect: 5 ani. Finanţare: Proiect ISPA –
21,75 mil.Euro nerambursabili, Primarie – 7,25 mil. Euro (credit B.E.I), 10,326 cheltuieli
neeligibile;
6. Amenajarea zonelor naturale de îmbăiere de pe cursul inferior al râului Olăneşti şi
râului Olt în zona Barajului Nord
111

Prevenirea poluării mediului ambiant pentru protejarea stării de sănătate a populaţiei, prin:
amenajarea zonelor tradiţionale de îmbăiere utilizând bazine de înot ; amenajarea unui
spaţiu de plajă dotat cu utilităţi sanitare; crearea condiţiilor de prestări servicii specifice
zonei de agrement (pentru râul Olt).
Cămin de Bătrâni
Finalizarea căminului de bătrâni în scopul prevenirii izolării persoanelor vârstnice şi
îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora prin: servicii medicale de recuperare şi readaptare,
asistenţă socială şi psihologică; antrenarea lor la un mod de viaţă activ; încurajarea şi
facilitarea legăturilor interumane şi de familie. Valoare proiect: 2,925 milioane Euro, durata
proiect: 2 ani.
Modernizarea şi extinderea zonei de agrement Ostroveni
Diversificarea şi îmbunătăţirea ofertei de petrecere a timpului liber şi ameliorarea sănătăţii
populaţiei prin: extinderea capacităţii bazinelor cu apă sărată; amenajarea spatiilor de
parcare; creşterea spaţiilor de cazare; asigurarea serviciilor şi utilităţilor publice; creşterea
ofertei programelor de animaţie şi divertisment.
Centru de Recreere
Realizarea unui centru de recreere cu larga adresabilitate (copii, adolescenţi, tineri şi adulţi
pensionari) în vederea ameliorării condiţiilor de petrecere a timpului liber prin: organizarea
şi practicarea unor activităţi recreative pentru socializarea copiilor, adolescenţilor şi tinerilor
în afara spaţiului şcolar; responsabilizarea tinerilor ca „actori” şi beneficiari ai actului
educaţional; stimularea creativităţii şi a spiritului asociativ–participativ; implicarea
pensionarilor în activităţi de voluntariat pentru valorificarea experienţei acestora şi păstrarea
legăturii între generaţii; realizarea unor puncte de interes: ludotecă, mediatecă. Finantare:
neasigurata, se cauta surse prin realizarea unui parteneriat public-privat sau obtinerea unor
credite pe termen lung.- Reabilitare Teatru Ariel
Extinderea reţelei de distribuţie gaze naturale la consumatorii casnici
Derularea unui program investiţional pentru extinderea reţelei de distribuţie gaze naturale la
nivelul întregului municipiu, prin: atragerea de fonduri bugetare sau din alte surse pentru
construirea a 5 km/an, până în anul 2013. Durata proiect: 6 ani
Modernizarea parcului de transport urban
Iniţierea unui program investiţional pentru creşterea gradului de confort şi siguranţă a
călătorilor şi reducerea poluării atmosferice în oraş, prin: reînnoirea parcului de mijloace de
transport în comun conform Normelor Euro 3 şi Euro 4 până în 2013. Valoare proiect: 5,7
milioane Euro Durata proiect: 6 ani
„Sportul pentru Toţi” – amenajarea unei piste pentru role, teren de minibaschet, piscină în
zona Zăvoi – Stadion
Amenajarea unui spaţiu pentru practicarea activităţilor de educaţie fizică şi sport de masă, în
vederea ameliorării stării de sănătate, combaterea stresului şi a sedentarismului,
prin:identificarea şi dotarea unui teren adecvat (terenuri de minibaschet, minifotbal, pistă
role etc.); organizarea activităţilor sportive recreative; atragerea unui număr cat mai mare de
participanţi. Durata proiect: 1 an. Finantare: neasigurata, se cauta surse prin realizarea unui
parteneriat public-privat sau obtinerea unor credite pe termen lung
Amenajare si modernizare Gradina Zoologica Ramnicu Valcea
112

Pe termen scurt au fost realizate in perioada 2004-2008:
- reabilitarea strazilor, trotuarelor si parcurilor;
- crearea de parcari;
- refacerea spatiilor verzi dintre blocuri;
- intalniri periodice ale primarului si consilierilor cu cetatenii;
- refacerea traseului Statuia Independentei – Releu pe Dealul Capela in vederea integrarii in
circuitul turistic;
- dotarea statiilor de taxi cu grupuri sanitare si identificarea unor noi locuri de stationare;
- facilitati la transportul comun pentru pensionari;
- sprijinirea asociatiilor de proprietari pentgru refacerea fatadelor si construirea acoperisurilor;
- lucrarile de reparatii, modernizari si investitii cu fonduri din bugetul local vor fi dirijate, cu
respectarea legii, catre firmele locale;
- dotarea fiecarei scari de bloc din oras cy cosuri de gunoi;
- crearea unor cluburi pentru pensionarii din Ramnic
- un pasaj auto subteran la intersectia strazii Bogdan Amaru cu B-dul Pandurilor;
- modernizarea strandului Ostroveni
- clarificarea situatiei retelei de alimentare cu apa la Goranu;
- continuarea tuturor proiectelor incepute de Primaria Ramnicului;
- preluarea stadionului din Parcul Zavoi, modernizarea si transformarea acestuia intr-un complex
accesibil tuturor sporturilor;
- amenajarea unui cimitir in cartierul Ostroveni;
- reabilitarea sistemului de alimentare cu apa potabila si canalizare din Ramnicu Valcea cu
finantare de la Unieunea Europeana;
- amenajarea unei parcari moderne in zona Centrala.
II.1. Proiectia financiara

În vederea prognozării financiare a autorităţii locale, a fost utilizată următoarea structură a
bugetului.
Evolutia nivelului veniturilor persoanelor juridice pentru perioada 2005-2007 in Municipiul
Ramnicu Valcea :
Nr. Nr. conribuabili
Valoare Total
controbuabili inregistrti cu: Chelt. Nr.
An Cifra de
persoane salariale Salariati
Profit Pierdere Profit Pierdere afaceri
juridice
2005 5,327 3,355 1,972 137,356,588 32,761,461 2,574,044,281 188,699,110 30,563
2006 5,251 3,373 8,624 196,450,767 45,917,019 3,070,957,797 246,922,100 30,898
2007 5,628 3,521 2,107 222,731,579 71,618,273 3,703,915,957 309,329,382 34,700
Nivelul taxelor/impozitelor incasate pentru perioada 2005-2007 in Judetul Valcea:
Taxe /impozite
Nivelul Taxe /impozite
incasate la
taxelor/impozitelor incasate la Taxe /impozite Taxe /impozite
Bugetul
An incasate la Bugetul Bugetul incasate la Bugetul incasate la
Asigurarilor de
consolidat din Asigurarilor Fondului e Somaj Bugetul de Stat
Sanatate
care: Sociale (CAS)
(CASS)
2005 481,804 86,394 185,467 21,861 188,082
2006 554,254 200,978 99,383 20,903 232,990
2007 764,591 240,841 115,932 22,509 385,309
TOTAL 1,800,649 528,213 400,782 65,273 806,381
113

Nivelul veniturilor persoanelor fizice pentru perioada 2005-2007 la nivelul municipiului
Ramnicu Valcea:
Localitatea Activitati independente Fise Fiscale TOTAL
Nr. Nr. Nr.
Venit Venit Venit
An contrib. Impozit contrib. Impozit contrib. Impozit
NET NET NET
RAMNICU
VALCEA 2005 4650 20395127 3263220 48741 401976798 42491353 53391 422371925 45754573
2006 5001 47464215 7594274 47893 504466215 56326757 52894 551930430 63921031
2007 0 0 0 39459 449583960 56775183 39459 449583960 56775183
Nivelul veniturilor persoanelor juridice pentru anul 2005 la nivelul municipiului

Ramnicu Valcea :
Nr.
contribuabili
Total
inregistrati cu : VALOARE
Domeniul Nr. total Cifra de Ch.
Localitatea economic contrib. Profit Pierdere Profit Pierdere Afaceri Salariale Nr. salariati
Agricultura 41 23 18 1243750 402063 11051272 327170 90
3953622
Comert 2839 1761 1078 47119942 11342458 1210962975 6 8064
2569107
Constructii 358 240 118 11776508 5790463 254503005 7 4215
6261721
Industrie 598 404 194 31097601 6556275 544568803 1 9177
RAMNIC
U Sanatate
VALCEA Invatamant 2138065
Salubritate 226 130 96 2627681 636982 121562839 9 2731
2584965
Servicii 685 450 235 30633414 2513103 206968611 8 3631
Transportur 1329710
i 580 347 233 12857692 5520117 224426776 9 2655
1886991
TOTAL 5327 3355 1972 137356588 32761461 2574044281 10 30563
NIVELUL VENITURILOR PERSOANELOR JURIDICE PENTRU ANUL

2006 IN MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA
NUMAR CONTRIBUABILI
NUMAR INREGISTRATI CU VALOARE
DOMENIUL CONTRIBUABILI PIERDER TOTAL CIFRA D
LOCALITATE ECONOMIC TOTAL PROFIT E PROFIT PIERDERE AFACERI
AGRICULTURA 50 29 21 1822743 160772 10555687
COMERT 2617 1602 1015 54161314 14237409 1343772786
CONSTRUCTII 385 262 123 28775685 12125048 471849086
INDUSTRIE 587 410 177 46441900 7780273 708006610
RAMNICU SANATATE,
VALCEA INVATAMANT,
SALUBRITATE 228 117 111 2814024 1231881 17106405
SERVICII 765 547 218 41299715 4011833 257181744
TRANSPORTURI 619 406 213 21135386 6369803 262485479
TOTAL 5251 3373 1878 196450767 45917019 3070957797
114

Nr.
SURSA VENIT 2002 2003 2004 2005 2006 2007
crt.
TOTAL VENITURI 57.172.777 72.384.681 88.793.641 104.175.410 146.349.199 184.027.000

din care:
A VENITURI PROPRII 38.738.454 39.912.785 45.709.280 51.088.058 79.054.110 107.903.000
a. VENITURI DIN IMPOZITE LOCALE 14.012.328 20.374.179 24.088.300 27.087.913 41.766.261 48.334.000
VENITURI FISCALE 12.236.639 17.295.124 19.735.412 20.096.660 24.872.858 32.987.000
1. Impozitul pe proprietate 10.492.839 12.355.399 13.774.730 14.173.388 16.909.362 23.313.000
impozit cladiri persoane fizice 4.046.811 3.267.446 3.471.366 3.752.922 3.904.596 4.305.000
impozit teren persoane fizice 633.156 733.426 813.193 880.729 1.002.303 1.283.000
taxa (impozit) auto persoane fizice 512.889 652.521 770.356 745.952 910.940 2.095.000
impozit cladiri persoane juridice 3.980.173 5.318.092 6.494.311 6.484.370 8.323.780 10.888.000
impozit teren persoane juridice 491.673 1.481.440 1.284.636 1.534.553 1.836.569 2.524.000
taxa (impozit) auto persoane juridice 828.137 902.474 940.868 774.862 931.174 2.218.000
2. Alte impozite si taxe directe 1.103.399 410.849 476.615 437.172 576.172 328.000
3. Venituri indirecte 640.401 4.528.876 5.484.067 5.486.100 7.387.324 9.346.000

taxe extrajudiciare 238.413 667.119 679.625 412.442 1.133.353 1.274.000
taxe judiciare si notariale 0 2.589.638 3.293.523 2.869.500 3.451.738 4.110.000
taxe eliberare licente si autorizatii 397.831 841.710 1.228.704 1.480.905 2.140.297 3.435.000
alte venituri indirecte 4.157 430.409 282.215 723.253 661.936 527.000
VENITURI NEFISCALE 1.775.689 3.079.055 4.352.888 6.991.253 16.893.403 15.347.000

1. Venituri diverse si din varsaminte 1.764.855 3.058.647 3.649.642 5.101.297 9.020.451 14.725.000
venituri din amenzi 712.388 941.590 1.064.464 1.078.716 1.197.147 2.089.000
venituri din restituiri fonduri 47.369 50.060 73.953 21.261 49.174 89.000
contributii crese si cantina ajutor 47.779 69.881 89.359 102.698 110.743 123.000
venituri din despagubiri 545 1.588 4.931 15.270 10.065 10.000
venituri din concesiuni - inchirieri 518.920 1.224.512 1.555.641 2.222.434 4.472.056 9.779.000
alte venituri de la intitutii publice 45.542 237.602 56.853 21.873 35.100 450.000
incasari din alte surse 392.312 533.414 625.182 1.417.302 2.899.980 2.741.000
donatii si sponsorizari 0 0 179.259 221.743 246.186 444.000
2. Venituri din capital 10.834 20.408 703.246 1.889.956 7.872.952 622.000
venituri din vanzari locuinte 194 154 51.509 132.955 418.575 466.000
venituri din vanzare bunuri 10.640 20.254 651.737 1.757.001 7.454.377 156.000
b. VENITURI PROPRII DIN

PRELEVARI 24.726.126 19.538.606 21.620.980 24.000.145 37.287.849 59.569.000
1. Cote defalcate impozit salarii 39.177 6.144 27.890 0 0
2. Venituri din activitati independente 30.165 7.613 0 0 0
3. Sume pentru echilibrare 184.174 3.696.766 0 0 1.355.959 316.000
4. Cote din TVA pentru bugetul local 24.472.610 15.828.083 0 2.100.000 3.048.740 58.295.000
5. Cote defalcate impozit pe venit 0 0 21.593.090 21.900.145 32.883.150
VENITURI CU DESTINATIE
B SPECIALA 18.434.323 32.471.896 43.084.361 53.087.352 67.295.089 76.124.000
SURSA: CONT EXECUTIE DE CASA - TREZORERIE RAMNICU VALCEA

115

Managementul surselor de venit ale bugetului local
NIVELUL VENITURILOR PERSOANELOR JURIDICE PENTRU ANUL 2006 IN

MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA
NUMAR
NUMAR CONTRIBUABILI
DOMENIUL CONTRIBUABILI INREGISTRATI CU VALOARE
LOCALITATE ECONOMIC TOTAL PROFIT PIERDERE PROFIT PIERDERE
AGRICULTURA 54 31 23 1084669 23999
COMERT 2668 1612 1056 64362472 2152069
CONSTRUCTII 487 318 169 45701747 1323405
INDUSTRIE 593 404 189 47449987 2098529
RAMNICU SANATATE,
VALCEA INVATAMANT,
SALUBRITATE 265 144 121 3591705 262134
SERVICII 862 585 277 34342168 68485
TRANSPORTURI 699 427 272 26198831 616838
TOTAL 5628 3521 2107 222731579 7161827
Pe baza acestor informaţii au fost determinaţi următorii indicatori ce reflectă, într-o manieră
sintetică, solvabilitatea financiară şi bugetară şi eficienţa managementului financiar: indicatori ai
veniturilor sau care reflectă capacitatea de a genera venituri, indicatori ai cheltuielilor si indicatori
care reflectă capacitatea de investire.
Au rezultat indicatorii de dezvoltare durabilă propuşi
ECONOMIC:
116

SUBCATEGORIA INDICATORI
ENERGIE Cantitatea de energie produsă local (hidro, termo)
Consumul de energie
PONDEREA ACTIVITĂŢII Număr societăţi cu capital privat şi de stat
ECONOMICE Produsul intern brut local pe cap de locuitor
Venituri din turism faţă de veniturile totale
Număr turişti pe an
Structura economică (cifra de afaceri/domeniu)
Rata populaţiei active
FORŢA Forţa de muncă activă şi pasivă
DE MUNCĂ Nivelul pregătirii forţei de muncă
Rata şomajului
Venitul în funcţie de ramura de activitate
Comerţ (total mărfuri vândute)
CONSUM Deşeuri urbane generate
Deşeuri reciclate şi reutilizate
Structura cheltuielilor familiale
POSIBILITATEA DE A Număr locuinţe construite
AVEA O LOCUINŢĂ Număr solicitări case
Număr familii de tineri căsătoriţi
EGALITATEA Număr familii cu venit peste valoarea medie a veniturilor
VENITURILOR corespunzătoare unui trai decent
(DIFERENŢA DINTRE Număr familii cu venit sub valoarea medie a veniturilor
SĂRACI ŞI BOGAŢI) corespunzătoare unui trai decent
Structura veniturilor în % - vezi venitul global
INVESTIŢII Volumul investiţiilor pe tip de activitate
Volumul investiţiilor străine
Volumul investiţiilor în tehnologia informaţiilor şi a
comunicaţiilor
117

AER Calitatea aerului urban (NO2, SO2, ozon)
Emisii atmosferice de CO2
Consum energie pe tip de combustibil
Consum de energie pe tip de sector
Relaţionarea consumului de energie cu CO2, NO2
APĂ Calitatea apei potabile (indicatori chimici şi microbiologici)
Calitatea apei recreaţionale (de îmbăiere)
Consumul de apă potabilă şi industrială
Calitatea apei de suprafaţă şi subterană
Preţul apei
PĂDURI Tipul de păduri şi vârsta acestora
Numărul de tăieri faţă de creştere
Suprafaţa împădurită faţă de suprafeţe tinere plantate
Suprafaţa şi volumul de lemn pierdute în incendii
SOL Calitatea solului

Riscurile eroziunilor terenurilor cultivate datorate vânturilor şi
apei
FAUNA ACVATICĂ Diversitatea speciilor de peşte şi populaţie
(PISCICULTURA) Recolta de peşte comercializată
Rata de pescuit sportiv
BIODIVERSITATEA ŞI Total suprafeţe
CONSERVAREA Total suprafeţe protejate
HABITATELOR Specii supuse riscului
CATEGORIA: PROTECŢIA MEDIULUI
MANAGEMENTUL Cantitatea de deşeuri generate

DEŞEURILOR Suprafeţe active de depozitare
Instalaţii de tratare deşeuri
Staţii de epurare
Sistem de tratare a nămolurilor
Volumul de apă uzată generată pe cap de locuitor
DEŞEURI Locuri de depozitare active PCB
PERICULOASE Uleiuri de transformator tratate
Uleiuri de transformator depozitate
Număr depozite pentru petrol
Locuri contaminate
Instalaţii pentru tratarea deşeurilor
Evidenţa generatorilor de deşeuri periculoase
Cantitatea de deşeuri generate şi transportate (inclusiv medicale)
Poluări accidentale
RESURSE Suprafeţe cultivate
ALIMENTARE Număr de persoane implicate în agricultură
LOCALE Număr de pieţe agroalimentare, ferme
Cantitatea de lactate, carne şi produse vegetale produse pe cap de
locuitor
118

CATEGORIA: SOCIAL
EDUCAŢIE Rata şcolarizării
Acces la unităţile de învăţământ general şi biblioteci
Număr de licee şi scoli postliceale
Număr unităţi de învăţământ superior
Investiţii locale/guvernamentale în programe de instruire
Rata de înscriere şcolară
INFRASTRUCTURĂ Număr persoane fără acces la servicii publice (apă, canalizare,
telefon, căi de acces)
Cheltuieli în infrastructură pentru întreţinere
Investiţii în servicii publice
ECHITATE ŞI Distribuţia veniturilor
DREPTURI Număr familii dependente de ajutor social
Calitatea locuirii (număr locuinţe, suprafaţa de locuit per
persoană, calitatea construcţiilor)
Număr de sesizări vizând încălcarea drepturilor
Număr de plângeri soluţionate
Număr de femei şomere
CULTURĂ ŞI Număr situri
AGREMENT Numar vizitatori/an
NUMĂR DE SITURI Numar carti imprumutate/an
ISTORICE Cheltuieli pentru restaurarea monumentelor istorice
Număr persoane angajate în activităţi de voluntariat
Facilităţi recreaţionale pe cap de locuitor (nr. parcuri, m.p.
spatii verzi/cap locuitor, nr. zone agrement, nr. festivaluri)
SĂNĂTATE Utilizarea serviciilor de sănătate faţă de necesar (nr. medici,

asistente, cabinete medicale)
Speranţa de viata la nastere
Spor natural al populatiei
Mortalitate generala specifica
Morbiditate generala specifica
Numar ani de viata potential pierduti
Indici sintetici de fertilitate
Rata bolilor cu transmisie sexuală (SIDA, sifilis)
Indici de eficienta a serviciilor medicale
Numar persoane vulnerabile asistate
JUSTIŢIE Rata criminalităţii
Număr victime
Număr infractori reintegraţi în societate
Număr abuzuri raportate în cazul copiilor
Număr accidente rutiere
PERCEPTIA ASUPRA Nivelul de satisfactie referitor la locul de munca
CALITĂŢII VIEŢII Nivelul de satisfactie al cetatenilor referitor la asigurarea
protectiei individuale si a bunurilor (raportat la gradul de
infracţionalitate)
119

Nivelul de satisfacţie al cetăţenilor faţă de justiţie
Nivelul de satisfacţie al populaţiei faţă de sistemul de sănătate
Nivelul de satisfacţie al populaţiei faţă de sistemul public de
educaţie
Număr de sinucideri
PARTICIPAREA LA Rata participării la vot
VIAŢA COMUNITĂŢII Rata plătitorilor de taxe şi impozite locale
Număr de mese rotunde/dezbateri organizate pe diverse teme
Număr ore prestate în folosul comunităţii
Număr organizaţii non-guvernamentale
III PROIECTE PRIORITARE

Programe cu finantare externa
În ultimii ani, administraţia publică locală a Municipiului Râmnicu Vâlcea a înregistrat
progrese substanţiale în diferite domenii ale dezvoltării durabile. Importante schimbări au avut loc
în domeniul salubrităţii oraşului şi managementului deşeurilor, în concordanţă cu prevederile
standardelor Europene.
De asemenea a crescut nivelul transparenţei instituţiilor administraţiei locale, prin crearea
unui Centru de Informare al Cetăţenilor, a unui Centru de Informare în Domeniul Managementului
Deşeurilor şi prin organizarea de întâlniri şi consultări publice, pe probleme distincte - dezvoltarea
urbană, probleme sociale şi buget - cu locuitorii municipiului.
Ca urmare, credibilitatea municipiului, în plan intern şi internaţional, a crescut, iar ca o
consecinţă a acestor rezultate, Municipiul Râmnicu Vâlcea a primit trei ani la rând, începând cu
1999, Diploma "Oraş în Drum spre Integrare Europeană", din partea Uniunii Europene, pentru
progrese remarcabile în domeniul apei, calităţii aerului, managementului deşeurilor şi accesului la
informaţii. În anul 2001, Râmnicu Vâlcea a avut cea mai buna aplicaţie, obţinând diploma completă
“3 I – Informare, Integrare, Implementare şi Educaţie Ecologică“.
În anul 2001, Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea a fost prezentă cu proiectul de mediu
ECOPROFIT la Conferinţa Internaţională de la Bremen - "Autoritatea Locală şi Iniţiativa Privată:
Noi Parteneriate pentru Secolul 21 pentru Crearea unor Oraşe mai Prospere Împreună", unde a fost
nominalizată ca finalistă în cadrul secţiunii: "Utilizarea Eficientă a Resurselor Naturale Locale".
Proiecte realizate
Program realizat
Gestionarea mai eficienta a fondurilor locale prin implementarea unui sistem de informare
integrat la nivelul Primariei Municipiului Ramnicu Valcea”
§ realizarea unei retele de info-chioscuri;realizarea de materiale cu informatii
financiare si de interes public (pliante, postere, buletin oficial), organizarea unei
dezbateri publice privind proiectul de buget local pentru anul 2006
Centrul de afaceri
La iniţiativa Guvernului Provinciei Flamande din Regatul Belgiei au avut loc mai multe
discuţii cu Ministerul Industriei şi Comerţului din România pentru construirea unui Centru de
Afaceri în parteneriat cu Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, Consiliul Judeţean şi Camera de
Comerţ şi Industrie Vâlcea în oraşul Râmnicu Vâlcea. Centrul de Afaceri creează cadrul unei bune
desfăşurări a activităţii firmelor cu un număr maxim de 9 angajaţi. Prin acest incubator de afaceri,
firmele vor dispune de consultanţă în domeniul afacerilor, de sedii dotate cu elemente de birotică,
120

de spaţiile necesare desfăşurării activităţilor specifice (depozite, spaţii de desfacere), precum şi de
posibilitatea colaborării cu companii din Belgia. Începând cu luna noiembrie 2004, Centrul de
Afaceri funcţioneaza ca o societate comercială, având ca acţionari fondatori: Primăria Municipiului
Râmnicu Vâlcea, Consiliul Judeţean Vâlcea, Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea, iar sub egida
Guvernului Flamand vor participa la constituirea societăţii două instituţii (societăţi).
Proiecte in curs de realizare
Alimentare cu apă în zona Goranu
Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea împreună cu Agenţia Daneza de Protecţia Mediului
au demarat un program privind introducerea sistemului de alimentare cu apă pentru cartierul
Goranu. Unul din motivele pentru care a fost ales cartierul Goranu este acela ca in prezent cetăţenii
şi societăţile comerciale din zonă folosesc pentru alimentarea cu apă fântâni care nu au debitul
suficient de apă, iar în unele apa nu are calităţi de apă potabilă. In marea majoritate a cazurilor apa
are duritatea foarte mare. Obiectivele programului sunt: ridicarea standardului de viaţă pentru circa
3500 de locuitori şi stimularea dezvoltării economice în zonă;implementarea unui sistem modern de
gestiune a apei şi a unui program de monitorizare a calităţii apei.
Managementul integrat al deşeurilor (Îmbunătăţirea sistemului de colectare, inchiderea
depozitului actual de deşeuri, construirea unei staţii de compost, construirea unui depozit ecologic
de deşeuri
Programe cu finanţare de le U.E. –
Proiectul de alimentare cu apă are ca obiective generale: crearea unor condiţii de trai
civilizate şi asigurarea unui standard de viaţă şi sănătate în concordanţă cu criteriile Uniunii
Europene pentru locuitorii din imediata vecinătate a platformei chimice a oraşului; dezvoltarea şi
întreţinerea reţelelor edilitare în mediul urban.
Proiect ce urmăreşte asigurarea protecţiei sociale pentru persoanele defavorizate, aflate în
situaţii de risc social (familii cu mulţi copii, pensionari, şomeri, vârstnici asistaţi la domiciliu etc),
prin crearea unor condiţii civilizate în cadrul cantinei sociale şi asigurarea posibilităţii de cazare
temporară pentru persoanele fără locuinţă, copii ai străzii, bătrâni neajutoraţi.
Proiect ce urmăreşte lărgirea posibilităţilor de formare profesională iniţială în vederea
începerii unei cariere, prin abordarea unui spectru mai larg de meserii pe plan local, creşterea
oportunităţilor de calificare în meserii care să răspundă cerinţelor socio-economice de moment şi de
perspectivă, crearea de oportunităţi de locuri de muncă pentru persoanele disponibilitate pe plan
local, pe perioada de construcţie a sediului.
Proiect ACVARIM - ISPA APA
„Gestionarea mai eficienta a serviciului public de politia comunitara din cadrul Primariei
Rm Valcea” (PHARE RO 2006)
„Dezvoltarea serviciului de voluntariat in zona municipiului Rm Valcea „ (PHARE RO 2006)
„Dezvoltarea si cresterea eficientei publice electronice catre cetateni si mediul de afaceri la
Primaria municipiului Rm Valcea”
„Amenajare si modernizare Gradina Zoologica Ramnicu Valcea”
„Nu abandona scoala!” Program Scoala colonia Nuci (POSDRU)
„Reabilitarea si modernizarea Colegiului National Alexandru Lahovary” (POR).
„Programul de Cooperare Norvegian „Reducerea emisiilor de CO2 prin promovarea unui
transport ecologic in municipiul Rm Valcea”
„Reabilitarea si modernizarea Colegiului National Al Lahovari”
121

„Consolidare, reabilitare si dotare Grup Scolar Henri Coanda Rm Valcea”
IV Plan de actiune 2008-2013

1. Pe termen scurt:
• continuarea modernizarii strazilor, aleilor, trotuarelor si parcarilor

• continuarea amenajarii spatiilor verzi, plantarii de arbori si arbusti, imbunatatirea parcurilor
• modernizarea salii Filarmonicii Ion Dumitrescu
• continuarea amplasarii de locuri de joaca pentru copii in cartiere si modernizarea terenurilor
de sport din incinta unitatilor de invatamant
• modernizarea targului de la Raureni
• amenajarea unui targ pentru vanzarea autovehiculelor in incinta societatii ETA S.A.
• amenajarea de noi sensuri giratorii, in vederea decongestionarii traficului rutier (Moara
Boromir, int. Bd. Tudor Vladimirescu - Calea Bucuresti, int. Bd. Tudor Vladimirescu - G-
ral Magheru, str. M. Basarab - Nicolae Titulescu)
• realizarea unei bretele rutiere in continuarea strazii Strandului, pe sub Pasarela Raureni
• finalizarea bulevardului Dem Radulescu pe tronsonul strada Strandului - Bd.Tineretului
• Largirea pasajului pe sub calea ferata in zona Hervil
• darea in folosinta, in luna iunie 2008, a pasajului pe sub calea ferata pe strada Bogdan
Amaru
• finalizarea lucrarilor de etajare la scolile si gradinitele din oras
• finalizarea lucrarilor la noul camin pentru batrani.
• amenajarea albiei raului Olanesti, in colaborare cu Directia Apelor Romane
• modernizarea Gradinii Zoologice, pe actualul amplasament, cu fonduri de la bugetul de stat.
• demararea procedurilor in vederea atragerii de fonduri de la U.E. pentru realizarea unei
statii de epurare si introducerea canalizarii in cartierul Goranu
• realizarea unui adapost modern, conform cerintelor U.E., pentru cainii comunitari
• continuarea modernizarii strandului din Ostroveni
• finalizarea cimitirului in cartierul Morilor.
• extinderea sistemului de supraveghere video in oras
• sprijinirea sportului , a sportivilor de performanta si a elevilor olimpici
• modernizarea terenului de sport din incinta Colegiului Alexandru Lahovari
• continuarea programului de protectie sociala pentru pensionarii din municipiu ( transport in
comun gratuit, intrarea gratuita la Stadion si la Strandul Ostroveni, acordarea de ajutoare
financiare pentru incalzirea locuintelor)
• continuarea alocarii de fonduri pentru incalzirea bisericilor din municipiu pe timp de iarna
• continuarea intilnirilor cu cetatenii in cartiere
• realizarea canalizarii pe strada Stirbei Voda
• reducerea emisiilor de CO2 prin promovarea unui transport transport ecologic in Rm Valcea
• promovarea turismului in Rm Valcea
• amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile)pentru persoane cu dizabilitati
• construirea, modernizarea unui camin de batrani
• Planul integrat de dezvoltare : construirea podului peste raul Olanesti in continuarea Bd
Carol, construirea bretelei de legatura cu str Morilor, construirea bretelei de legatura cu
Calea lui Traian, construirea podului de la Morilor, de la punte la unitatea militara,
construirea gradinitei din incinta sc generale nr 3, reabilitarea parcului zavoi,
• Modernizarea statiei de tratare a apei din spatele Centrului Flandra;
•
• modernizarea albiei raului Olanesti.
122

2 Program pe termen mediu si lung
• realizarea B-dului Dem Radulescu, pe tronsonul Bd-ul Tineretului- zona Libertatii

• realizarea pasajului peste calea ferata, pe B-dul Tudor Vladimirescu
• realizarea studiului de fezabilitate in vederea mutarii caii ferate din oras (cu sprijinul
Consiliului Judetean si al Guvernului Romaniei) si transformarea actualului traseu al caii
ferate intr-un bulevard cu 6 benzi
• amenajarea unui parc de agrement pe Dealul Capela
• transformarea vechiului sediu al caminului pentru batrani in locuinte sociale
• realizarea Planului Urbanistic General al municipiullui Ramnicu Valcea
• reabilitarea Halei Centrale
• realizarea unui pod peste raul Olanesti, in continuarea strazii Carol
• modernizarea spatiilor din curtea Primariei Rm. Valcea, in vederea imbunatatirii serviciilor
pentru cetateni
• finalizarea gropii ecologice de gunoi de la Feteni si inchiderea rampei de gunoi de la
Raureni
• finalizarea modernizarii statiei de epurare din Ostroveni Sud si a statiei de compost
• reabilitarea retelelor de apa si canalizare in municipiu, extinderea acestora in cartierele
Raureni, Copacelu, Cazanesti, Stolniceni
• unificarea societatilor de distributie a apei potabile ( Apavil si Acvarim) in vederea
stabilizarii pretului apei pe metru cub
• construirea a inca doua gradinite noi , una linga biserica Toti Sfintii, alta in cartierul Morilor
• construirea unei piscine de dimensiuni olimpice la Stadionul Municipal, in zona vechiului
strand din Zavoi
• demararea demersurilor in vederea preluarii Unitatii Millitare de la Vladesti si
transformarea acesteia in locuinte sociale
• demersuri prin Asociatia Municipiilor din Romania pentru urgentarea descentralizarii
institutiilor, astfel incat primariile sa poata face investitii legal in spitale, sediile Politiei s.a.
• construirea de locuinte sociale pentru tineri
• realizarea unei statii de ardere a deseurilor si producerea de energie verde
• modernizarea strazii Calea lui Traian, de la intrarea pana la iesirea din oras
• concesionarea serviciului de iluminat public, in vederea cresterii calitatii acestui serviciu
• asfaltarea a cel putin doua strazi pe an in fiecare cartier marginas al orasului
123

Anexa
Bilantul contabil
2004 2005 2006 2007
Bilant
LEI LEI LEI LEI
A . ACTIVE
Active necurente 286.140.419 303.529.036 320.680.054 730.323.367
Active curente 7.100.842 9.118.570 15.818.008 21.402.277
Creante 13.256.087 13.320.731 15.336.278 16.540.722
Numerar si echivalente 7.893.702 8.883.124 24.945.407 27.696.203
Active totale 314.391.050 334.851.461 376.779.747 795.962.569
B . DATORII
Datorii necurente 7.374.261 13.972.069
Datorii curente 3.625.196 6.011.674 7.790.648 10.855.442
3.625.196 6.011.674 15.164.909 24.827.511
Total Datorii
310.765.854 328.839.787 361.614.838 771.135.058
ACTIVE NETE = (TOTAL
ACTIVE – TOTAL DATORII) =
CAPITALURI PROPRII
C. CAPITALURI PROPRII
Rezerve, fonduri 225.357.577 241.618.182 232.966.739 668.813.317

Rezultatul reportat Sold creditor 70.812.749 72.260.404 93.195.907 44.930.272
Rezultatul reportat Sold debitor
Rezultatul patrimonial al 14.595.528 14.961.201 35.452.192 64.391.469
exercitiului Sold creditor - profit
Rezultatul patrimonial al
exercitiului Sold debitor - pierdere
TOTAL CAPITALURI 310.765.854 328.839.787 361.614.838 771.135.058
PROPRII
124

Strategia de Dezvoltare Durabila A Municipiului Ramnicu Valcea 2008 2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Durabila A Municipiului Ramnicu Valcea 2008 2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Ø Corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale, cu

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Pornind de la obiectivul principal - îmbunătăţirea durabilă a capacităţii administraţiei

 Comitetul local de coordonare, principalul for deliberativ al procesului de actualizare a

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Conceptul de dezvoltare durabila (sustenabila) s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai

1.1. Nivele europene atinse în contextul dezvoltării strategice durabile a

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

1.2. Masurile pentru indeplinirea obiectivelor dezvoltarii durabile adoptate de

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

1.3. Ce inseamna dezvoltare locala?

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.1. Capital natural

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Date de bază - Municipiul Râmnicu Vâlcea - 2007

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.1.4. Resurse primare şi secundare

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Folosinţa terenurilor Suprafaţa ( ha )

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.1.5. Calitatea factorilor de mediu

Sistem Sursa 4 Protectie Calitatea

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Indicatori de sanatate in legatura cu calitatea apei potabile

Febra dizenterie /100.000 Hepatita /100.000 BDA /100.000

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Evolutia emisiilor de SO2 in judetul Valcea

Sursa: APM Vâlcea

Evolutia emisiilor de NOx in judetul Valcea

Sursa APM Vâlcea

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Punct prelevare: Sediul APM Vâlcea

Variaţia concentraţiei şi frecvenţei de depăşire a pulberilor în suspensie – fracţiunea PM10

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Valori medii zilnice inregistrate la statia VL-1 (de tip urban)

Valori medii zilnice inregistrate la statia VL-2 (de tip industrial)

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.2. Capitalul Antropic

Nu se poate vorbi de o protectie responsabila a mediului si de dezvoltare durabila, fara a lua

2.2.1. Activităţi economice şi mediul de afaceri

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Total suprafaţă Din care (după modul de folosinţă):

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Modificarea structurală a surselor de finanţare şi reducerea potenţialului investiţional in

O pondere importantă şi cu caracter de continuitate (la un nivel relativ stabil) au prezentat-o

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Agenţi economici Angajaţi Cifra de afaceri Profit brut

2.2.2. Evoluţia sectorului privat

Structura activitatilor economice din Rm Valcea

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Servicii pentru afaceri

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.2.3. Organizarea Spatiala

Reţeaua stradală, Transportul

Valoare proiect : 5,7 milioane Euro

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Ca si motivatii pentru stabilirea obiectivelor de mai sus ar fi :