STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA DURABILA - Comuna MICLESTI PDF

COMUNA MICLEȘTI
JUDEȚUL VASLUI
MICLEȘTI
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE LOCALĂ DURABILĂ
2014-2020
Strategia de dezvoltare locală durabilă a Comunei Miclești pentru perioada 2014-2020
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ DURABILĂ

A
COMUNEI MICLEȘTI
JUDEȚUL VASLUI
- 2014-2020 -
2
CUPRINS
Introducere ...................................................................................................................................... pag.6
Cap. I Prezentarea Comunei Miclești ............................................................................................ pag.14
Cap. II Analiza situației curente a Comunei Miclești..................................................................... pag.34
Cap. III Parteneri în elaborarea, aprobarea și aplicarea strategiei de dezvoltare........................pag.59
Cap. IV Analiza S.W.O.T. ................................................................................................................ pag.82
Cap. V Planul de acțiune pentru Dezvoltarea Durabilă a Comunei Miclești...............................pag.102
Cap. VI Bibliografie. Anexe ........................................................................................................... pag.134
3
Argument
Strategia de dezvoltare a comunei Miclești este un document care exprimă viziunea și
aspirațiile de dezvoltare ale comunității, prin valorificarea potențialului local. Acest document va sta
la baza inițiativelor tuturor persoanelor juridice care desfășoară activități pe teritoriul comunei, iar
pentru administrația publică va fi un instrument managerial de maximă însemnătate.
Necesitatea acestei lucrări apare în contextul apartenenței României la Uniunea Europeană

și pentru accesarea fondurilor comunitare în vederea finanțării proiectelor de dezvoltare locală.
Experiența a demonstrat că proiectele de dezvoltare durabilă și programele operaționale
funcționează corect atunci când fac parte dintr-un cadru definit, asumat, coordonat și aplicat în
interesul comunității pe care o reprezintă.
Autoritatea locală trebuie să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea

viitoare a comunității, care să țină seama de interesele oamenilor, de oportunități și de resursele de
care dispune.
Sarcina elaborării Strategiei de dezvoltare locală a revenit unui colectiv de specialiști de la

nivelul comunei, capabili de a valorifica informațiile documentare, statistice, cât și cele culese pe
teren prin chestionare și interviuri, și a defini prioritățile de dezvoltare printr-o viziune modernă, de
lungă durată.
Proiectarea strategică pentru perioada 2014-2020 și, în perspectivă, până în anul 2025, a
parcurs mai multe etape:
Culegerea informațiilor documentare, statistice, a datelor din teren și analiza lor ;
Viziunea asupra dezvoltării strategice a comunei Miclești ;
Analiza sectorială a domeniilor principale de activitate ;
Realizarea documentului strategic.
4
Principiile care au stat la baza procesului de elaborare a strategiei au fost: asigurarea

conținutului științific al informației, implicarea comunității, transparența, obiectivitatea, coerența și
continuitatea demersului.
Transpunerea în practică necesită, însă, la nivelul administrației publice locale, promovarea

unui management strategic integrat, în toate domeniile de activitate, capabil să identifice și să
valorifice oportunitățile ivite, să folosească eficient resursele materiale, financiare și umane alocate
și să înlăture factorii actuali care determină nivelul scăzut de dezvoltare și de viață, în general. În
același timp, implicarea și participarea cetățenilor într-un parteneriat cu autoritatea publică locală
poate contribui la dezvoltarea armonioasă și durabilă a comunei.
În 2020 și, în perspectiva anului 2025, comuna Miclești va fi o localitate mai modernă.
Strategia de dezvoltare ne ajută să gândim în perspectivă şi să construim viitorul. Un viitor mai bun
pentru noi și copiii noștri. Un viitor în care fiecare locuitor să-și găsească locul unde să-și valorifice
cunoștințele, priceperile și deprinderile individuale pe piața muncii și să-și câștige existența sa și a
familiei în mod onest, să-și poată realiza condiţii de viaţă şi confort comparabile cu ale cetăţenilor
europeni, să beneficieze de servicii sociale de calitate și de un mediu curat și sănătos. Un viitor care
să aducă acasă tineretul răspândit în toată Europa şi să contribuie activ la dezvoltarea comunei și
bunăstarea proprie.
Sper, cu încredere, că obiectivele propuse în Strategia de dezvoltare vor schimba condițiile

de viață ale locuitorilor comunei Miclești.
Primarul comunei,
Agafiței Dorul – Ineluș
5
Introducere
Planificarea strategică poate fi definită drept un proces care permite unei organizații să se
concentreze asupa unei alinieri eficiente a resurselor sale cu misiunea și viziunea sa.1
A fi strategic înseamnă a cunoaste clar obiectivele, a fi conștient de resurse și a fi reactiv

la un mediu dinamic. Accentul se pune astfel pe mediu, ce este într-o continuă schimbare, în acest
tip de planificare. De aceea mediul este punctul de plecare în procesul planificării strategice, după
cum ne prezintă schema următoare:
Evaluarea mediului
Formularea strategiei
Implementarea strategiei
Evaluare și control
În vederea evaluării, planificarea strategică studiază punctele tari și oportunitățile instituției

din punctul de vedere al contribuției acestora la succes. Instrumentul folosit pentru realizarea
acesteia este analiza S.W.O.T., întrucât raspunde la următoarele întrebări fundamentale:
 Care sunt punctele tari ale instituției pe care se poate construi strategia de dezvoltare?
 Ce puncte slabe pot fi rezolvate prin intermediul strategiei actuale?
 Care sunt oportunitățile institituției și care dintre acestea s-ar putea concretiza în reușite?
 Ce amenințări ale mediului ar trebui avute în vedere și eventual contracarate pentru a
asigura îndeplinirea strategiei?
Pasul următor este formularea strategiei prin corelarea punctelor tari cu oportunitățile
identificate în vederea combaterii amenințărilor externe și ale punctelor slabe, prin definirea
obiectivelor strategice.
Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără
a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Ea vizează stabilirea
1
Young Professional Scheme-Alistar Nicolson, Managementul strategic
6
unui cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de
tipul om - mediu, fie că e vorba de mediul înconjurător, mediul economic sau mediul social.
Deși inițial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică, în prezent conceptul
s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, și sub aspect economic și social.
Social
Suportabil Echitabil
Sustenabil
Mediu Economic
Viabil
Comuna Miclești își stabilește, prin prezenta strategie de dezvoltare, țelul de a deveni o
comunitate capabilă să utilizeze în mod rațional și eficient resursele proprii, să-și descopere
potențialul ecologic al economiei, asigurând prosperitate, protecția mediului și coeziune socială.
Contextul elaborării prezentei strategii este reprezentat de dorința de aliniere la direcția de

dezvoltare a comunitații europene. Comunitatea Miclești, parte integrantă a comunității europene,
trebuie să-și stabilească o viziune clară asupra viitorului său în conformitate cu strategia Uniunii
Europene pentru perioada următoare. Strategia Europa 2020 reprezintă strategia Uniunii Europene
de creștere economică pentru următorii ani. Într-o lume aflată în permanentă schimbare, U.E.
dorește să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste trei priorități se
sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute U.E. și statele membre să obțină un nivel ridicat de
ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială.
7
Priorități Inițiative emblematice
Creștere Inteligentă 1. O uniune a inovării

2. Tineretul în mișcare
(dezvoltarea unei economii bazate pe
3. O agendă digitală
cunoaștere și inovare)
Creștere Durabilă 4. O Europă eficientă
(promovarea unei economii mai eficiente din

5. Politica industrială
punctul de vedere al utilizării resurselor, mai
ecologice și mai competitive)
Creștere Favorabilă Incluziunii 6. O agendă pentru noi competențe
(promovarea unei economii cu o rată ridicată a

7. Platforma europeană de combatere a sărăciei
ocupării forței de muncă, care să asigure
coeziunea socială și teritorială)
Uniunea Europeană a stabilit prin propria-i strategie cinci obiective majore ce sunt necesare
a fi îndeplinite până în 2020.
• Rata ocupării forței de muncă a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să crească la
cel puțin 75%;
• Investirea a 3% din PIB-ul UE în cercetare-dezvoltare (C-D);
• Îndeplinirea obiectivului „20/20/20” în materie de climă/energie (reducerea emisiilor de gaze

cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelurile din 1990, creșterea la 20% a ponderii
surselor regenerabile de energie în consumul final de energie și creșterea cu 20% a eficienței
energetice;
• Reducerea ratei de abandon de la valoarea actuală de 15% la 10% și majorarea procentajului

persoanelor cu vârstă cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare de la 31% la cel puțin
40% în 2020;
• Numărul cetățenilor europeni cu un nivel de trai inferior pragului național de săracie ar trebui
redus cu 25%, ceea ce ar însemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din săracie.
8
Strategia comunei Miclești pentru 2014– 2020 îşi propune să aducă toţi factorii implicaţi în
îndeplinirea sa la o stare de colaborare sub aceeaşi viziune, pentru utilizarea cu un mai mare folos a
resurselor proprii, cât şi a celor ce pot veni din exteriorul comunei.
Pe baza strategiei se fundamentează şi se justifică cererile de finanţare pentru atragerea de

resurse financiare nerambursabile din diferite fonduri speciale. De aceea este important să se acorde
o atenţie deosebită elaborării acestui document şi să se asigure o participare cât mai largă a
cetăţenilor la elaborarea lui şi mai ales la aplicare.
Metodologia de lucru
Pentru elaborarea prezentei Strategii de dezvoltare durabilă a Comunei Miclești, Județul

Vaslui, au fost efectuate următoarele etape:
1. Organizarea grupului de lucru comunitar
Grupul de Lucru Comunitar este un grup format din cetățeni ai comunității Miclești și are la
bază principiul democrației, al liberei asocieri, al inițiativei și al dreptului de exprimare a opiniei.
Acesta implică cât mai multe grupuri de interese în așa fel încât să reprezinte cât mai amplu
comunitatea locală. Procesul inițiat de grupul de lucru comunitar are șanse de reușită dacă este
susținut de către administrația publică locală.
În stabilirea componenței acestuia s-a urmărit principiul reprezentativității, dorindu-se să

reprezinte cât mai multor sectoare, domenii de activitatie și să reflecte un spectru de interese cât
mai larg posibil al comunitații locale. Totodată s-a urmărit și necesitatea ca acest grup să fie ușor de
condus și să fie implicat activ în stabilirea strategiei de dezvoltare.
Componența grupului de lucru al comunei Miclești a fost stabilită prin Dispoziția Primarului
nr. 36 din 30.01.2015 și cuprinde următorii membri:
Agafiței Dorul - Ineluș, având funcţia de primar al comunei Miclești;

Cârmaciu Viorel, având funcţia de secretar al comunei Miclești;
Agafiței Valentina, având funcţia de contabil șef, în cadrul aparatului de specialitate al primarului;
Gruia Luciana, având funcţia de secretar, în cadrul Școlii gimnaziale Miclești;
Carp Petru, având funcţia de agent agricol, în cadrul aparatului de specialitate al primarului;
Bahrim Ștefan, având funcţia de consilier local;
Talpalaru Vasile, având funcţia de consilier local.
9
Bursuc Gheorghe, având funcţia de inspector urbanism-cadastru, în cadrul aparatului de specialitate

al primarului;
Chiscop Ciprian, având funcţia de șef SVSU, în cadrul aparatului de specialitate al primarului;
Sabadac Nelu, având funcţia de resp. serviciu apă-canal, în cadrul primăriei;
Sabadac Gabriel, având funcţia de referent fiscal, în cadrul aparatului de specialitate al primarului;
Tudose Constantin, având funcţia de consilier local;
Cozma Vasile, având funcţia de consilier local, director al Școlii gimnaziale nr.1 Miclești;
Petru, având funcţia de consilier local, președintele Comisiei învățământ-cultură-sport;
Pînzaru Neculai, având funcţia de consilier local;
Bărbosu Alina, având funcţia de referent social, în cadrul aparatului de specialitate al primarului;
Miclescu Silvian, având funcţia de medic de familie în comuna Miclești (CMF Miclești);
Butumanu Alina, având funcţia de asistent medical, în cadrul CMF Miclești
Topalea Traian, având funcţia de viceprimar al comunei Miclești;
Mihai Vasile, având funcţia de consilier local;
Butnaru Ludov, având funcția de consilier local;
Vulpescu Ancuța-Elena, având funcţia de referent, în cadrul aparatului de specialitate al primarului;
Enache Maricel, având funcţia de consilier local;
Chiscop Florin, având funcţia de consilier local;
Sabadac Mihaela, având funcţia de referent, în cadrul aparatului de specialitate al primarului.
În procesul elaborării strategiei grupul de lucru a fost împărțit în subgrupuri de lucru, pe

domenii de activitate. Au fost constituite grupuri de lucru separate care au lucrat individual, sub
coordonarea expertului în elaborarea strategiilor de dezvoltare. Ulterior, documentul a fost
modificat/completat în cadrul unei sedințe specifice, la care au participat toți membrii grupului de
lucru comunitar. Componența grupurilor de lucru pe fiecare activitate în parte este redată în tabelul
de mai jos:
Domeniu de interes Membri

Resurse Umane Cârmaciu Viorel, având funcţia de secretar al comunei Miclești;
Agafiței Valentina, având funcţia de contabil șef, în cadrul aparatului de
specialitate al primarului;
Gruia Luciana, având funcţia de secretar, în cadrul Școlii gimnaziale Miclești;
Agricultură Carp Petru, având funcţia de agent agricol, în cadrul aparatului de
Bahrim Ștefan, având funcţia de consilier local;
Talpalaru Vasile, având funcţia de consilier local;
Infrastructură Bursuc Gheorghe, având funcţia de inspector urbanism-cadastru, în cadrul
aparatului de specialitate al primarului;
10
Chiscop Ciprian, având funcţia de șef SVSU, în cadrul aparatului de

Sabadac Nelu, având funcţia de resp. serviciu apă-canal, în cadrul primăriei;
Economic Agafiței Valentina, având funcţia de contabil șef, în cadrul aparatului de
Sabadac Gabriel, având funcţia de referent fiscal, în cadrul aparatului de
Tudose Constantin, având funcţia de consilier local;
Educație, cultură, culte, Cozma Vasile, având funcţia de consilier local, director al Școlii gimnaziale
nr.1 Miclești;
social
Cozma Petru, având funcţia de consilier local, președintele Comisiei
învățământ-cultură-sport;
Pînzaru Neculai, având funcţia de consilier local.
Sănătate Bărbosu Alina, având funcţia de referent social, în cadrul aparatului de
Miclescu Silvian, având funcţia de medic de familie în comuna Miclești (CMF
Miclești);
Butumanu Alina, având funcţia de asistent medical, în cadrul CMF Miclești;
Mediu Topalea Traian, având funcţia de viceprimar al comunei Miclești;
Mihai Vasile, având funcţia de consilier local;
Butnaru Ludov, având funcția de consilier local;
Turism Vulpescu Ancuța-Elena, având funcţia de referent, în cadrul aparatului de
Enache Maricel, având funcţia de consilier local;
Chiscop Florin, având funcţia de consilier local;
Administația publică locală Agafiței Dorul - Ineluș, având funcţia de primar al comunei Miclești;
Cârmaciu Viorel, având funcţia de secretar al comunei Miclești;
Sabadac Mihaela, având funcţia de referent, în cadrul aparatului de
specialitate al primarului.
2. Consultare publică
Consultarea publică a comunității Miclești a fost efectuată prin intermediul

următoarelor instrumente de lucru:
→ Consultarea documentelor;
→ Colectarea de date de la diverse instituții ale statului;
→ Întâlnire publică;
→ Aplicare chestionar de opinie;
→ Ședințe de de lucru ale grupului comunitar;
→ Efectuarea analizei SWOT;
11
→ Prelucrarea și interpretarea datelor colectate.
Activitatea de studiere a documentelor a permis constituirea unei baze de date

referitoare la evoluția comunei și la stadiul în care se află în prezent.
O altă sursă de informații prin care s-a realizat studiul acestei comunități în vederea
elaborării prezentei strategii a fost site-ul Comunei Miclești, ce poate fi accesat la adresa
http://www.Miclești.ro/
De asemenea, au fost cercetate și o serie de materiale disponibile pe internet, materiale

referitoare la viața socială și viața cultural-spirituală a Comunei Miclești.
Colectarea datelor de la diverse instituții județene s-a realizat prin trimiterea de adrese
oficiale din partea Primăriei, prin care se solicitau datele statistice sectoriale, centralizate şi
gestionate de aceste instituţii referitoare la Comuna Miclești, Jud. Vaslui pentru perioada de
referinţă 2008-2013 și obiectivele, strategiile şi/sau proiectele investiţionale sectoriale
propuse/prognozate de aceste instituții în următorii 5 ani (pe perioadă scurtă) şi 15 ani (pe perioadă
lungă) sau pe ce perioadă au în vedere. Răspunsuri la solicitări au fost primite de la următoarele
instituții: Agenția Națională pentru Protecția Mediului Vaslui, Administrația bazinală de apa Prut-
Bârlad - Sistemul de gospodărire a apelor Vaslui, Agenția Teritorială A.R.R. Vaslui, Direcția Județeană
de Statistică Vaslui și Școala Gimnazială Nr. 1 Miclești. Ele se regăsesc în subcapitolul Anexe de la
finalul acestei lucrări.
12
Întâlnirea publică a avut loc în data de 12.12.2014 și a fost organizată la sediul Primăriei
Miclești. La această întâlnire au participat aproximativ 30 de persoane (localnici, consilieri locali,
angajați ai Primăriei Miclești). Întâlnirea a fost moderată de către Primarul comunei, care a încurajat
exprimarea liberă a cetățenilor asupra aspectelor ce le influențează viața în mod negativ, asupra
principalelor probleme ale comunității lor, dar și identificarea unor posibile soluții. Scopul acestei
întâlniri publice a fost determinarea celor mai stringente și importante aspecte ce trebuiesc
îmbunătățite în viziunea localnicilor. Dintre problemele semnalate, cele cu o pondere mai mare au
fost:
• Extindere aducțiune de apă si rețea de canalizare cu stație de epurare a apelor uzate;

• Modernizarea drumului comunal DC 13.
• Modernizare ulițe sătești;
• Utilități la școli și grădinițe;
• Piața agroalimentară în satul Miclești;
• Îmbunătățirea asistenței medicale;
Aplicarea chestionarului de opinie a fost realizată în vederea obținerii unei imagini cât mai
detaliate și clare a spectrului de probleme cu care se confruntă populația comunei. Chestionarul a
fost aplicat la un număr de 110 respondenți din toate cele 3 sate ale comunei. Rezultatele
chestionarului sunt prezentate în capitolul IV Parteneri în eleborarea, aprobarea și aplicarea
Strategiei de dezvoltare.
Analiza SWOT s-a efectuat pe cele nouă domenii de activitate analizate de prezenta
strategie. Au fost constituite grupuri de lucru separate care au lucrat individual, sub coordonarea
expertului în elaborarea strategiilor de dezvoltare. Ulterior, documentul a fost modificat/completat
în cadrul unei sedințe specifice, la care au participat toți membrii grupului de lucru comunitar.
Componența grupurilor de lucru pe fiecare activitate în parte este redată în tabelul de la pagina 10.
13
Cap. I Prezentarea Comunei Miclești
Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafaţă de 36.850
2
km (15,46% din suprafața totală a ţării). Are graniţe externe cu Ucraina şi Republica Moldova. În
componenţa sa sunt 6 judeţe: Bacău, Botoşani, Neamţ, Vaslui, Suceava şi Iași, unităţi administrativ-
teritoriale şi unităţi teritorial-statistice de nivel NUTS 3.
Cu o populaţie de 3.734.546 locuitori (17,25% din populaţia României) şi o densitate a

populaţiei de 101,3 locuitori/km2, Regiunea Nord-Est ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte
densitatea după Regiunea Bucureşti-Ilfov. Populaţia regiunii este localizată cu precădere în mediul
rural (56,6%).
Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief, 30%
munţi, 30% relieful subcarpatic, 40% podişul. Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care sunt
adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt
favorabile dezvoltării turismului.
Pe ansamblul Regiunii Nord - Est sunt evidente discrepanţele ca nivel dar şi ca potenţial de
dezvoltare între vestul mai dezvoltat al Regiunii şi estul mult rămas în urmă (judeţele Botoşani,
Vaslui, Iași). Şansa zonelor de est, limitrofe graniţei de est a Uniunii Europene, Ucrainei şi
Moldovei, este să se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru produsele provenite din ţările
fostei URSS (înmagazinare, înnobilare şi pregătire prin segmentare şi împachetare etc). Pentru
aceasta trebuie efectuate lucrări de infrastructură, de creare a unor zone cu facilităţi specifice
(parcuri logistice), asemănătoare celor din porturile Belgiei, Olandei şi Germaniei, specializate în
astfel de servicii.
Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului, apelor,
zonelor montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, precum şi a inestimabilului patrimoniu
cultural şi religios existent, Regiunea Nord Est deţine un potenţial turistic relativ ridicat, care poate fi
comparat cu alte zone turistice renumite din ţară şi din străinătate. Alături de pitorescul regiunii,
binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneşti,
tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi dau culoare locală pentru atragerea
turiştilor.
Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic,
etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism.
14
Zona muntoasă şi deluroasă din vestul regiunii (judeţele Suceava, Neamţ, Bacău) deţin un
potenţial turistic valoros, în mare parte (exceptând Bucovina) insuficient dezvoltat, dar care, cu
măsuri adecvate poate intra cu uşurinţă în circuitul turistic european, cu specializarea „turism
religios” (Putna, Neamţ, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ), Humor, Arbore, Agapia, Văratec,
Dragomirna, Bistrița, Zamca, Secu, Sihastria, Caşin), turism balneo-terapeutic (Vatra Dornei,
Câmpulung-Moldovenesc, Bălţăteşti, Oglinzi, Slănic Moldova, Târgu Ocna), turism etnografic, agro-
turism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vânătoare, pescuit, sporturi extreme -zborul cu
parapanta, rafting, orientare turistică, mountainbike, schi).
Gradul de dotare a localităţilor şi originalitatea peisajului bucovinean cât şi specificul

deosebit al satelor, cu un grad înalt de civilizaţie a populaţiei, pot juca un rol în turismul de lungă
durată, cu activităţi sportive, agrement şi pentru optimizarea sănătăţii (Vatra Dornei, Solca, Cacica şi
pe Valea Bistriţei şi Moldovei).
Domeniu economic tradiţional al regiunii, industria de prelucrare a lemnului a cunoscut o

creştere semnificativă în ultimii ani, nu numai în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă (11.6%
in 2004), dar mai ales privind cifra de afaceri (cu 100% mai mult decât în 2001). Creşterea ponderii
industriei de mobilă în totalul cifrei de afaceri evidenţiază orientarea spre o valorificare superioară a
lemnului.
De asemenea, industria textilă a înregistrat o creştere spectaculoasă a cifrei de afaceri în

anul 2004 (cu 150% faţa de anul 2001), dar productivitatea este slabă datorită folosirii sistemului
lohn care are o valoare adăugată mică.
15
Fig.1 Harta Județului Vaslui
Județul Vaslui este localizat în partea de Est a țării, în regiunea Nord-Est. Din 2002, județul
face parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Suprafața județului reprezintă 2,2 % din suprafața
României. În suprafață totală de 5.318 kmp, județul Vaslui are în componență 5 orașe (dintre care 3
municipii: Vaslui, Bârlad, Huși), 81 de comune și 449 de sate.
Are ca vecini, la Est, Republica Moldova, granița constituind-o râul Prut, la Vest, județele
Neamț, Bacău și Vrancea, la Sud, județul Galați și la Nord, județul Iași. În urma aderării României la
Uniunea Europeană (2007), județul Vaslui a devenit parte a graniței de Est a Uniunii. În județ există
două puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova: Albița (România)/Leușeni (Republica
Moldova) -trafic rutier și Fălciu (România)/Stoianovca (Republica Moldova)- trafic feroviar.
Populația stabilă a județului Vaslui este de 395.499 persoane. Numărul persoanelor din
mediul urban este de 153.009, iar al celor din mediul rural 242.490, cu un grad de urbanizare al
județului este 38,69%. Informațiile privind etnia au fost disponibile pentru 370.727 persoane, dintre
care s-au declarat români 98,33%, romi 1,6% și restul alte etnii.
Relieful este format în întregime din ansambluri de culmi și văi largi orientate, în general, pe
direcția Nord-Sud. Podișul Central Moldovenesc, partea estică a Colinelor Tutovei, Dealurile
Fălciului, Depresiunea Huși și Depresiunea Elan-Săratu, toate subunități fizico-geografice ale
16
Podișului Bârladului, sunt localizate pe teritoriul județului Vaslui. În județul Vaslui sunt desemnate
nouă arii naturale protejate.
La nivelul județului Vaslui, resursele naturale neregenerabile sunt puțin variate și sunt
reprezentate de materiale de construcții (argile și luturi loessoidale, calcare de argilă, nisip din albia
râurilor, gresii calcaroase, gresii nisipoase gălbui, cenușii) și ape minerale sulfuroase și feruginoase
din izvoarele de la Drânceni, Murgeni, Pungești, Gura Văii.
Fig. 2 Harta așezării comunei Micleşti în cadrul judeţului Vaslui
Localizare
Comuna Miclești este așezată în partea de nord a județului Vaslui, la limita cu județul Iași.
Față de municipiul Vaslui – reședința județului se află la o depărtare de 25 km, iar față de municipiul
Iași – vechea capitală a Moldovei la 50 km.
Drumul național DN 24 care face legătura dintre cele două centre urbane trece prin
jumătatea vestică a teritoriului comunei iar drumul județean DJ 244 E face legătura prin Boțești-
Tătărăni cu municipiul Huși, aflat la o distanță de 30Km și apoi, cu punctul de frontieră Albița al
Uniunii Europene.
Ca poziție pe Glob, comuna Miclești este situată la intersecția coordonatelor geografice de

46 49 20" latitudine nordică și 27050´23" longitudine estică.
0 ´
17
Suprafața administrativă a comunei Miclești este de 4327,12 ha. În componența sa sunt 3

sate:
Miclești, reședința comunei;
Chircești;
Popești.
În această formă a fost organizată prin Legea comunală din 1864 a domnitorului Al. I. Cuza.
În perioada 1876-1877, satul Chircești a făcut parte din comuna Ciortești, care în acea vreme
aparținea de județul Vaslui, iar în perioada 1925-1929 și 1932-1939 a fost comună de sine
stătătoare. În aceeași perioadă 1876-1877, satele Miclești și Popești au fost incluse în comuna
Solești. În 1906-1907 și 1989, comuna Miclești a fost din nou desființată, fiind alipită comunei
Solești, în 1989 denumirea unității administrativ-teritoriale rezultată din contopirea celor două
comune fiind Comuna Solești-Miclești.
Satul Miclești – reședința comunei, are o poziție favorabilă în teritoriu, fiind așezat central, cu
legături lesnicioase față de centrele urbane apropiate. Legătura centrului de comună cu satele
componente se face prin drumurile comunale DC 12 (Chircești), modernizat în 2007 și DC 13
(Popești), în curs de modernizare; aceste drumuri fac legătura satelor sus-menționate cu drumul
național DN 24 și, mai departe, cu centrele urbane.
Cele trei sate ale comunei Miclești sunt așezate în bazinul hidrografic al pârâului Racul,
afluent pe stânga al râului Vasluieț, din Podișul Central Moldovenesc, subdistrictul Crasna-Vasluieț.
Grupul de case de sub Movila lui Burcel, din valea Vasluiețului, aparțin din punct de vedere
administrativ de satul Chircești, limita vestică a teritoriului comunei extinzându-se dincolo de cursul
vechi al acestuia. În est, limita teritoriului coboară la obârșia pârâului Cetățuia-Brădicești și în valea
superioară a pârâului Mândrești, ambele din bazinul hidrografic al Crasnei.
Altitudinea minimă este de 116m în șesul Vasluiețului (coada Lacului Solești), iar cea maximă
este de 424,8 m în Dealul Velnița-Chircești.
Vecinii comunei sunt:
• la nord: comunele Ciortești și Dolhești din județul Iași;

• la sud: comuna Solești;
• la est: comuna Boțești;
• la vest: comuna Codăești.
18
Fig.3 Harta cu vecinii comunei Micleşti.
Relieful
Relieful comunei Miclești reprezintă un sector din Podișul Central Moldovenesc, ce se

încadrează în subdistrictul Crasna-Vasluieț, care cuprinde partea de sud-vest, fiind reprezentat de
interfluvii. In general, relieful comunei este o rezultantă a actiunii de eroziune legată de structura
geologică si de constitutia petrografică friabilă.
19
Fig. 4 Harta reliefului comunei Micleşti.
Înălțimea reliefului se înscrie în valorile altitudinale existente În Podișul Central

Moldovenesc: 424,8 m altitudine absolută în Dl. Velnița de la nord-est de satul Chircești și 116 m
altitudine absolută în șesul Vasluiețului în sud-vest, deci, o diferență de aproape 309 m.
Relieful se caracterizează printr-o fragmentare accentuată, mai ales în partea de nord și est,
care a generat versanți cu pante mari – afectați de intense procese de degradare – și platouri
interfluviale înguste, uneori sub forma de culmi si dealuri. Acești versanți corespund formelor de
relief cunoscute sub numele de cueste sau coaste. Șirul de dealuri din partea de nord-est și est a
comunei – Dl.Velnița (Cetățuia) – 424,8 m, arcuit sub forma de amfiteatru, Dl. Fântâna Dimei - 407
m, Dl. Curmăturii – 384 m, Dl. Schitului – 374,1 m, Dl. Gugu – 340,6 m si Dl. Pleșu – 335,5 m,
dezvoltă podișuri orientate pe directia NV-SE, cele mai bine dezvoltate fiind cele de la Velniță
(Cetățuie), Schit , Hulmana-Nucărie și Pleș. Aceste culmi separă bazinul hidrografic al Vasluiețului de
cel al Crasnei.
În sectorul estic, diferențele de nivel variază intre 175 – 200 m, cel mai fragmentat fiind Dl.
Velnița – Chircești, cu un unghi de pantă mai mare de 40º.
Pe partea estică a interfluviului Vasluieț, de la Satu Nou – Solești spre amonte se formează
valea pârâului Rac, care dă un interfluviu lung de 10-12 km si cu ramificații subsecvente în zona
satelor Popești, Miclești si Chircești. Din această culme secundară se desprinde la vest de satul
20
Chircești un martor de eroziune sub formă de movilă, cunoscut sub numele de Movila lui Burcel
(81,2 m.
Un alt interfluviu, cunoscut sub numele de Podișul Micleștilor îl formează pârâul Rațiu,
afluent al Racului, începând de la sud de satul Miclești până în vatra satului Chircești-Ruși, cu o
lungime de 4 km.
Șesurile Vasluiețului si Racului sunt bine reprezentate. Șesul Vasluiețului are o lățime medie
de 1 km, grosimea aluviunilor depuse variază între 5 si 8 m. Șesul Racului se întinde de la ieșirea din
satul Chircești-Vale până la vărsare în Vasluieț si are o lățime mai mică, între 50-200m pe cursul
superior și mediu (Valea Seacă și Vatra Iazului) și 200-500 m la sud de satul Popești.
Procesele geomorfologice caracteristice zonelor înalte sunt cele erozionale și de alunecare,

cauzate de pantele mari și substratul geologic friabil și influentate direct de condițiile climatice și, în
primul rând, de cantitatea de precipitații și de variațiile termice. Cei mai afectati sunt versanții Dl.
Velnița, unde s-au produs procese erozionale intense, în special ravene și torenți, datorită
despăduririlor din anii 1950-1055, schimbării categoriei de folosință în arabil a unor suprafețe de
pășune și pășunatului excesiv. Aici sunt necesare lucrări de stabilizare ale proceselor erozionale prin
împădurire.
Fig. 5 Procese erozionale în zona Dl. Velnița – Chircești.
Şesurile sunt supuse unor procese de eroziune, transport și sedimentare desfăşurate pe

Vasluieț și afluenții săi, mai ales la viituri si inundaţii. O zonă de risc de inundații este situată pe
valea pârâului Raţiu, pe o lungime de 0,7 km în vatra satului Miclești, unde pot fi afectate 15-20 de
gospodării. O altă zonă de risc de indundații pe o lungime de 1 km este în Valea Seacă, la sud de
21
moara Curuleț. Aceaste zone trebuie să fie în atenţia autorităţilor locale și incluse în Strategie cu
măsuri de îndiguire.
Geologie
Relieful comunei Micleşti, ca parte componentă a Podişului Central Moldovenesc, are

aceeaşi structură geologică cu acesta. Podişul Central Moldovenesc este amplasat în întregime pe o
veche unitate de platformă, numită Platforma Moldovenească, care reprezintă o parte din
platforma est-europeană.
Fundamentul, constituit din depozite precambriene reprezentate prin şisturi cristaline, gresii
sericitizate, puternic cutate şi metamorfozate, străbătute de mase de roci intrusive vechi, s-a format
în timpul orogenezei huroniene şi se găseşte la peste 1000-1100 m adâncime.
Deasupra fundamentului se află cuvertura, formată din depozite necutate argilo-nisipoase,

nisipuri şi marne, dispuse orizontal şi discordant faţă de etajul din fundament. Ca vârstă, acestea
aparţin, în principal, sarmaţianului superior şi meoţianului.
Depozitele sarmaţiene apar la zi pe versanţi până la o altitudine absolută de 230-250 m.

Imediat peste aceste depozite sunt depuse argile, nisipuri argiloase şi nisipuri cu structură
încrucişată.
Zonele cele mai înalte ale reliefului din partea de est a comunei (Dl. Velniţa , Dl. Fântâna
Dimei, Dl. Curmătura , Dl. Schitului , Dl. Hulmana și Dl. Gugu ) aparțin meoțianului , fiind reprezentat
prin nisipuri argiloase și argile cu intercalații de gresii în plăci. La partea inferioară a acestor depozite
se găsesc cenuși vulcanice.
Pe șesurile Vasluiețului și Racului sunt depozite aluvionare - amestec de argile, nisipuri și

pietrișuri, aparținând cuaternarului. Tot atunci, s-au format pe suprafața dealurilor mai joase
luturile loessoide și apoi solurile.
Important este faptul că, majoritatea rocilor care alcătuiesc depozitele geologice din
perimetrul comunei Miclești sunt folosite ca materiale de construcție: luturile loessoide pentru
confecționat vălătuci, chirpici și cărămidă, gresia calcaroasă este folosită la construcția de fântâni,
beciuri și temelii de case, la îmăpietruirea drumurilor, construcția podețelor și a rigolelor, iar solurile
sunt folosite ca terenuri de fânaț, pășuni și pentru culturi agricole.
22
Fig. 6 Teritoriul comunei Miclești pe Harta geologică – foaia Iași , scara 1/200.000
Clima
Climatul comunei Miclești are un caracter temperat-continental, cu influențe

microclimatice de pădure. Se constată diferențieri între partea de est a comunei, cu relief înalt și cea
vestică, mai joasă. Prin urmare, relieful, prin caracteristicile sale (altitudine, fragmentare, înclinarea
și orientarea versanților, orientarea văilor) determină diferențieri în regimul principalelor elemente
climatice:
• Radiația solară este influențată de diferențele de altitudine și de expoziția și înclinarea

versanților: versanții cu expoziție sudică, sud-vestică și vestică precum și versanții opuși
direcției dominante a vânturilor se caracterizează prin valori mai mari ale insolației, în timp
ce pe versanții cu expoziție nordică, energia radiantă este în cantitate mai mică. În medie,
radiația solară globală este de 115 kcal/cm.p. iar durata de strălucire a Soarelui înregistrează
1900 ore anual.
• Temperatura aerului prezintă o ușoară variație în raport cu altitudinea, media anuală fiind de
8, 5 – 9 º C. Maxima este de 20-21 º C în luna iulie.
• Precipitațiile atmosferice se încadrează în medie la 600 mm anual.
23
• Regimul eolian prezintă o direcție dominantă dinspre NV (21,8%) și SE (19,8%). Acest

potențial poate fi valorificat prin instalarea în zona cea mai înaltă a reliefului comunei
Miclești de centrale eoliene.
Hidrografia
Rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Vasluieț, afluent al Bârladului, și pâraiele

afluente. Vasluiețul traversează partea de vest a comunei Miclești pe o lungime de 8 km din cursul
său mijlociu. Debitul său este de 1,07 mc/s.
Dintre afluenți, doar Racul are importanță, acest pârâu traversează teritoriul comunei prin
partea sa centrală, are o lungime de 12,8 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 34 km2. Alte
pârâuri sunt: Rațiul, cu o lungime de 4 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 11 km2,
Fundătura și Popești.
Lacurile și iazurile din comună sunt:
• Lacul Solești – cu o suprafață a luciului de apă de 410 ha, din care 108 ha aparținând
comunei Miclești și un volum de apă total de 29 mil.mc.
Lacul Solești este un lac de acumulare aflat pe râul Vasluiet, în apropierea Movilei lui Burcel.
Are o suprafata de 348 ha, din care, 240 ha aparțin comunei Solești și 108 ha comunei Miclești. Apa
acumulată în lac este folosită pentru:
-alimentarea cu apa a municipiului Vaslui;
-combaterea inundatiilor in lunca râului Vasluieț;
-asigurarea cu apă a irigatiilor în lunca râului Vasluieț;
- asigurarea unui luciu piscicol important, aici se pot pescui : crap, caras, șalău, biban etc.
Totodată, Lacul Solești oferă condiții de agrement unui număr mare de turiști din Vaslui și
zona învecinată.
• Iazul de la Chircești – cu o suprafață de 0,10 ha.
24
Vegetația și fauna
Fiind străjuită de păduri, comuna Miclești se încadrează în zona silvostepei și a pădurilor de

foioase, etajul stejarului. Vegetația este reprezentată de păduri, pajiști și fânețe naturale, fiind
condiționată de relief, elementele climatice și sol.
Culmile dealurilor din partea de est , versantul estic al văii Vasluiețului și al văii Racului de la
sud de satul Miclești până la Podul Boldești sunt acoperite cu păduri și plantații forestiere, care
ocupă o suprafață de 836 ha, respectiv, 19,5 % din suprafața comunei, procent inferior mediei pe
țară , de 27%. Pădurile din partea estică se încadrează în zona păduroasă din Podișul Moldovei –
subunitatea Podișul Bârladului, care își are capătul nordic la Repedea-Iași și se continuă spre S-SE
până aproape de Bârlad.
Pășunile și fânețele acoperă o suprafață de 894 ha, reprezentând 20,6% din suprafața
comunei. Ele se găsesc pe văile Vasluiețului și Racului, cât și pe versanți (Velnița, Bulboasa,
Fundătura Miclești, Movila lui Burcel, Costișă , Agaricioaia și Cireșel–Popești). Pășunile și fânețele
reprezintă o bază furajeră importantă pentru crescătorii de animale, activitate care trebuie extinsă.
Pădurea a influențat viața oamenilor din cele mai vechi timpuri. Locuința, stâna și moara,
biserica, mobilierul, uneltele de muncă și armele, mijloacele de transport, chiar multe din obiceiuri,
viața sufletească sunt în legătură cu pădurea, au fost influențate de ea și poartă pecetea ei. Multe
din plantele din flora spontană au calități medicinale, fiind folosite în medicina populară iar altele, la
fel de numeroase, constituie baza meliferă pentru apicultură, ocupație străveche a localnicilor,
aducătoare de venituri.
Vânatul unor animale din fauna sălbatică, ca și pescuitul în Lacul Solești pot constitui repere
în promovarea turismului cinegetic și piscicol în zona comunei Miclești.
Rezervaţii naturale
Rezervaţia „Movila lui Burcel” situată la 4 Km. nord de satul Micleşti şi la 500 m. stânga de
şoseaua DN 24 A Vaslui – Iaşi a fost trecută sub regim de ocrotire prin Decizia nr.220/1973 a
Consiliului Popular Județean Vaslui și, apoi, inclusă în Anexa 1 a Legii nr.5/2000 privind conservarea
și protecția mediului la poziția 2775; din 2007 este sit de importanță comunitară , conform Ordinului
Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr.1964/2007, având codul ROSCIO117 și inclusă în
rețeaua europeană Natura 2000. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 12ha şi cuprinde
dealul Movila lui Burcel, cu o altitudine maximă de 282m şi un relief accidentat,
25
stabilizat parţial prin vegetaţia ierboasă. Vegetaţia este compusă dintr-un amestec de
elemente sarmato-pontice, submediteraneene şi continentale, plante rare pentru zona
Moldovei, precum: ruşcuţa (Adonis hibrida), aiul sălbatic ( Allium moschatum), zăvăscuța (
Astragalus dasynantus ), vineţele ( Centaurea marschalliana ), brândușa (Crocus reticulatus Steven),
stânjenel de stepă (Iris aphylla ssp.Hungarica ), iarba șarpelui ( Echium russicum ), dediţei (Pulsatilla
montana) , salvia ( Salvia hornem salviae ), târtanul (Goniolimon besserianum), etc.
Valorificarea din punct de vedere turistic a zonei trebuie să țină seama de protejarea
speciilor de plante, printr-un management eficient și durabil.
Fig. 7 Rezervația Movila lui Burcel.
Pădurea Micleşti este situată în partea de est a comunei Micleşti, dar şi pe teritoriul
comunelor Boţeşti şi Buneşti-Avereşti din județul Vaslui, respectiv, Ciortești și Dolhești din judeţul
Iaşi, având o suprafață de 8.631h. Este un sit de protecţie avifaunistică, cu scopul de protejare a
păsărilor de pădure, din regiunea biogeografică stepică.
26
Fig. 8 Rezervația Pădurea Miclești
Din punct de vedere al rețelei Natura 2000, situl Pădurea Miclești (cod ROSPA 0096)
adăpostește 12 specii de păsări conform Directivei Păsări, anexa 1, la care se adaugă alte 31 specii
de păsări, care au statutul de specii vulnerabile, ce necesită măsuri de conservare. Speciile de păsări
de interes comunitar identificate în rezervația Pădurea Miclești sunt: acvila de câmp (Aquila
heliaca), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barza albă (Ciconia ciconia), cristelul de câmp (Crex
crex),ciocănitoarea de stejar (Dendrocopus medius), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopus
syriacus), presura de grădină (Emberiza hortulana), şoimul călător (Falco peregrinus), sfârciocul
roşiatic (Lanius collurio), sfârciocul cu fruntea neagră (Lanius minor), ciocârlia de pădure (Lullula
arborea), viesparul (Pernisaqivorus) și ghionoaia sură (Picus canus).
Capitalul natural al rezervației, dincolo de contribuția legată de protejarea speciilor de

păsări, poate contribui la dezvoltarea durabilă a zonei prin creșterea atractivității acesteia, din punct
de vedere turistic.
Solurile
Majoritatea solurilor se încadrează în grupa cernoziomurilor (cernoziom ciocolatiu,

cernoziom levigat puternic și foarte puternic) și solurilor cenușii de pădure. Acestea se
caracterizează printr-o troficitate bună, care, în corelație cu celelalte condiții naturale (relief , regim
27
termic, precipitații ) creează un optim ecologic pentru culturile de cereale , floarea soarelui , sfecla
de zahăr, vița de vie și pomii fructriferi, cartofi, legume, plante furajere . Există și soluri degradate pe
versanții supuși eroziunii, lăcoviști de coastă și șes, soluri aluviale și coluviale, lăcoviști, acestea
însumând circa 22% din teritoriul comunei.
Prin măsurile de dezvoltare durabilă trebuie îmbunătățită calitatea solurilor pentru a se

obține producții mari, care să facă rentabile activitățile agricole ale fermierilor.
Protecția mediului
Dezvoltarea durabilă implică asigurarea unui echilibru optim între activitățile economice care
valorifică resursele locale și forța de muncă, cu efect în creșterea bunăstării cetățenilor și
conservarea și protecția mediului natural, dezechilibrele de mediu având consecințe grave.
Factorii de mediu care influențează direct viața și care trebuie protejați sunt: aerul, apa,
solul, flora și fauna.
În ceea ce privește calitatea aerului, în comuna Miclești, acest indicator nu a fost determinat
în mod special. Totuși, se poate face o apreciere satisfăcătoare prin extrapolarea investigațiilor
realizate de APM Vaslui cu ajutorul stațiilor de monitorizare a calității aerului din dotarea acestora.
Nu s-au înregistrat depășiri ale valorii țintă pentru protecția sănătății umane de 120 μg/m3 , cea mai
mare valoare maximă admisă fiind de 66,89 μg/m3 în cazul ozonului, înregistrată în 2009. Valorile
maxime ale concentrațiilor medii orare/zilnice pentru poluanții gazoși SO2, NO2, CO nu au înregistrat
depășiri peste limita prevăzută de Ordinul nr. 592/2002 al Ministerului Apelor și Protecției Mediului,
publicat în MO 765/21.X. 2002.
Alimentarea cu apă se face atât prin sistem centralizat, cât și din fântâni individuale. Există
un număr de 180 de fântâni. Rețeaua de alimentare cu apă deservește un număr de 410
consumatori . Probele recoltate și analizate în laborator evidențiază următoarele concentrații:
• Calitatea apelor subterane cantonate în depozite de vârstă cuaternară și sarmațian-pontică

este bună, cu un grad de protecție, de asemenea, bun. Unele izvoare conțin un excedent de
magneziu (peste limita admisă de 50 mg/l ) și ioni de NO2 și NH4.
• Referitor la calitatea apelor de suprafață , există cazuri de aruncare în albia pâraielor care
traversează intravilanul satelor de reziduri menajere care afectrează calitatea . Râul Vasluieț
se încadrează în clasa generală V (cinci) la indicatori fizico-chimici, în aval de Vaslui .
28
Riscuri de inundații se semnalează pe Vasluieț secțiunea Fundul Luncii pe o distanță de 1 km

unde este pusă în pericol o suprafață de 100 ha de fânețe naturale, pe pârâul Rațiul – secțiunea sat
Miclești pe o distanță de circa 0,7 km și pe Valea Seacă – la sud de moara Curuleț, pe o distanță de 1
km.
Strategia de dezvoltare locală ia în calcul extinderea rețelei de alimentare cu apă in toate

satele comunei și introducerea sistemului de canalizare, precum și lucrări de decolmatare a albiei
minore și îndiguire a zonelor menționate pentru prevenirea inundațiilor.
Există tendința degradării solului, prin procese erozionale, alunecări de teren, inundații,
poluare chimică și biologică, platforme de gunoi și deșeuri menajere neautorizate sau lipsa unor
elemente din componența solului, cum ar fi: azotul, fosforul și potasiul. O cartare agropedologică nu
s-a mai făcut din anii ´80 ai secolului trecut. Suprafața cu soluri degradate reprezintă 22% din
teritoriul comunei.
Problema deșeurilor aruncate la întâmplare va fi rezolvată în viitor prin instalarea în fiecare

sat a platformelor ecologice cu selectarea deșeurilor, apoi, transportul acestora la Platforma
ecologică de la Roșiești, ce va fi realizată de Consiliul Județean Vaslui cu fonduri europene.
În ceea ce privește componenta floră-faună, legislația actuală protejează pădurea și

animalele ei, în scopul conservării habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de floră și faună,
impunând respectarea cerințelor din Directiva Natura 2000. Un aspect pozitiv constă în
implementarea planurilor de management pentru rezervațiile și siturile cuprinse în Natura 2000,
respectiv, pentru Rezervația botanică Movila lui Burcel și Pădurea Miclești, prezentate mai sus .
Resurse
Resursele naturale pe care se bazează potenţialul economic al comunei sunt:
• Soluri cu potențial ridicat de fertilitate;

• Fondul forestier de 836 hectare;
• Produse animaliere și vegetale;
• Lacuri și iazuri;
• Patrimoniu natural ce se poate constitui în oportunitate pentru înființarea unor
locații de cazare de tip agroturistic.
29
Repere istorice
Cadrul geografic, resursele naturale existente, în mod deosebit pădurea, locurile de pășunat
și fânaț, izvoarele și clima, au favorizat întemeierea unor așezări umane pe actualul teritoriu al
comunei Miclești din cele mai vechi timpuri. Urmele materiale descoperite prin cercetări
arheologice atestă prezența omului pe aceste meleaguri încă de la sfârșitul paleoliticului (așezările
de la Chircești - Cetățuie, La Gropi și La Monument).
Neoliticul și eneoliticul sunt bine reprezentate de urmele de locuire din așezările Corcoduș,
Valea lui Leonte, Ștaniște și Dumbravă- toate situate pe raza satului Chircești și Fundătură – Miclești,
fapt care evidențiază prezența masivă în zonă a purtătorilor culturilor Precucuteni și Cucuteni A.
Epoca bronzului este reprezentată prin cultura Noua (așezările Corcoduș, Velniță - Chircești
și Popești – botul dealului Ursoaia), iar cea a fierului - perioadele Hallstatt și La Téne – reprezentată
prin descoperirile de la Corcoduș, Velniță, Movila lui Burcel, vatra satului Popești.
Continuitatea de locuire este documentată pentru secolele II-IV, V-VI, VI-VII ,VIII-X , X-XII,
așezările umane fiind localizate în aceleași puncte, menționate pentru perioadele anterioare.
Inventarul așezărilor – ceramică, unelte, arme, vetre, cuptoare, cazane de lut ars, obiecte din metal,
gropi de provizii, etc. - și evoluția lor indică nivelul civilizației materiale de aici și legăturile cu alte
zone, inclusiv cu lumea romană și bizantină .
Satele actuale au fost atestate documentar în perioada secolelor XV-XVI.
Satul Miclești este atestat în timpul lui Ștefan cel Mare, într-un act datat 15 martie 1493, în
care este menționat preotul Toader din Miclești care participă ca martor, alături de alții, la
cumpărătura ce-o face Ivul Mândru de la nepoții lui Petru și Toader Tălpig, din satul Tălpigeni în
satul Tăoști, de pe valea Crasnei. De la Ivul Mândru vine numele satului Mândrești, pe Crasna, astăzi
toponim în comuna Boțești. Micleștii a avut mai mulți stăpâni, pentru ca, la 1640 să devină
proprietate a paharnicului Gligorie din Gugești, urmașii stabilindu-și reședința aici și luându-și
numele de familie Miclescu. Primii au fost Vasile și Gavril Miclescu (doar acesta a avut urmași), apoi,
Sandu Miclescu ( în a doua jumătate a sec.XVIII ), Ioan Miclescu ( în prima jumătate a sec.XIX ) ,
Costache Miclescu ( în a doua jumătate a secolului XIX ) . În 1909, moșia Miclești este cumpărată de
Petre Antonescu, arhitectul șef al Capitalei României, apoi, moștenită de fiica sa, Eliza, căsătorită cu
prof. Paul Suciu de la Universitatea din București, care a stăpânit-o până la 1949.
Satul Chircești este atestat documentar la 11 mai 1540, într-un act dat la Hârlău de domnul
Moldovei Ștefan Lăcustă, prin care întărește Elincăi o cumpărătură de la fratele său Toader Ploscă.
Într-un act de judecată provenit din cancelaria lui Petru Schiopul, datat 5 martie 1575, se prezintă
30
stăpânirile satului de la Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, deci, satul exista cu mult înainte de
1540. Între stăpânii satului a fost familia de boieri Jora, iar din 1667 intră în stăpânirea lui Vasile și
Gavril Miclescu, fiii paharnicului Gligorie de la Gugești. Sandu Miclescu va da moșia Chircești ca
zestre fiicei sale Măriuța, căsătorită cu spătarul Alexandru Hrisoverghi, menționat ca proprietar la
1803, 1816, 1820. După moartea spătarului, în 1837, satul și moșia Chircești devine proprietatea
logofătului Nicolae Millo, apoi a lui Ștefan Rossetti de la Solești, iar la 1894 este cumpărată de Eliza
Papazoglu și stăpânită împreună cu fiica sa Eliza Mavrodin până la 1948 .
Satul Popești este un sat vechi, atestat în timpul lui Alexandru cel Bun, la 11 februare 1400,
când se face hotarul proprietății lui Dan vameșul, ʺun loc de șase sate într-un hotarʺ, care la apa
Vasluiului se învecina cu drumul lui Stan Preuțescu , fiul unui popă, de la care vine numele satului .
Satul Popești a fost împărțit pe patru bătrâni: Pătrașcu, Drăghici, Turiță și Călăraș. Prin
cumpărături succesive, începând din 1641, proprietățile răzășești ajung în stăpânirea paharnicului
Gligorie Miclescu și a urmașilor săi, astfel încât, la 1816, moșia răzășească a Popeștilor mai avea
doar doi bătrâni: Călăraș pe care îl cumpărase Costache Agarici de la stolniceasa Maria Costandache
și Turiță, din care o parte o avea Agarici iar două părți le aveau preotul Tudorache, Vasile diacon,
Ștefan Bandac și alți răzeși. Ultimii proprietari din familia Miclescu au fost colonelul Dimitrie
Miclescu și fiul său Vasile D. Miclescu, care, în 1922 împarte moșia prin dispoziție testamentară
nepoților săi Mircea Săvescu și Constantin Rășcanu, care o vor stăpâni până în anul 1948.
În comuna Miclești intâlnim numeroase monumente istorice și obiective turistice.
Biserica "Sf. Nicolae" din satul Miclești, ctitorie a familiei Miclescu din 183-1832, este situată
în centrul satului. Este trecută în Lista monumentelor istorice având codul de clasificare VS-II-m-B-
06857.
Biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul din satul Popești, ctitorie a boierului stolnic Dimitrie
Miclescu din anul 1793, este situată în partea de nord a satului, la circa 500 m, în cimitir. Este
trecută în Lista monumentelor istorice, având codul de clasificare VS-II-m-B-06868.
Biserica "Pogorârea Duhului Sfânt" din satul Chircești, ctitorie din anul 1809 a boierului
spătar Alexandru Hrisoverghi, obiectiv propus a fi inclus in Lista monumentelor istorice.
31
Fig.9 Bisericile din Chircești, Miclești, Popești - monumente istorice
Movila lui Burcel - loc istoric și legendar atestat documentar în 1498, legat de numele
domnitorului Ștefan cel Mare și al răzeșului Burcel care-și pierduse o mână în bătălia de la Războieni
și rămase sărac, lucrându-și pământul în zi de sărbătoare cu doi boi de împrumut și care, pentru
faptele sale de vitejie care a fost împământenit pe aceste locuri, este situată la 400m vest de
șoseaua națională Iași-Vaslui. Este inscrisă in lista monumentelor istorice din România, având codul
de clasificare VS-IV-s-A-06917.
Fig. 10 Peisaj din vecinătatea Movilei. Statuia lui Ștefan cel mare
Movila lui Burcel este insă şi o "rezervatie naturală botanică", protejată de lege, aici aflându-
se numeroase specii rare din flora Moldovei.
Tot aici, a fost înălțată în 1996, Mănăstirea Ștefan cel Mare și Sfânt – loc de reculegere și
inălțare spirituală, un omagiu adus marelui voievod de generațiile actuale. Toate construcțiile sunt
din lemn, excepție fiind biserica mare, ridicată în 2010-2012, care este din zidărie de cărămidă.
32
Fig.11 Mănăstirea Stefan cel Mare și Sfânt
În incinta mănăstirii se află câteva monumente, opere de artă : bustul domnitorului Ștefan
cel Mare, Monumentul celor 3 Cruci, statuia din bronz reprezentând o femeie, care simbolizeaza
Dacia Traiana, având ambele mâini ridicate deasupra capului rupând Pactul Ribbentrop-Molotov
(1939) prin care s-a hotărât anexarea de catre URSS a Basarabiei, uitându-se spre harta Romaniei
Mari. În centrul hărții, este reprezentat mareșalul Ion Antonescu ordonând trecerea Prutului în 1941
și soldatii care au eliberat Basarabia și care au fost macelăriți dincolo de Prut, în localitatea Țiganca.
Fig.12 Bustul lui Stefan cel Mare și Monumentul celor 3 Cruci. Dacia Traiană și Harta României Mari
În fiecare an, la data de 2 iulie pe Movila lui Burcel are loc un festival folcloric, cu formații și
interpreți din mai multe județe. FESTIVALUL FOLCLORIC "MOVILA LUI BURCEL" , care s-a aflat în 2014 la
cea de-a XIX-a ediție consecutivă, se serbează odată cu hramul Mănăstirii Șefan cel Mare și Sfânt.
33
Cap. III Analiza situației curente a Comunei Miclești
Evaluarea şi examinarea comunei Miclești se va face pe 9 domenii prioritare care sunt

cuprinse în priorităţile operaţionale ale Planului Naţional de Dezvoltare 2014-2020 care reprezintă
“documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi
elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în
conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene”
Pentru o analiză mai detaliată a celor nouă domenii, am împărțit fiecare domeniu în
subcategorii, după cum urmează:
Domenii Subdomenii
1. Resurse Umane Populația
Piața muncii
2. Agricultură Agricultură
Zootehnie
Silvicultură
Pomicultură; Viticultură; Legumicultură
Piscicultură
3. Infrastructură Infrastructura de transport
Infrastructura de utilităţi
4. Economic Economic
5. Educație, cultură, culte, social Învățământ
Cultură
Servicii sociale
6. Sănătate Sănătate
7. Mediu Mediu
8. Turism Turism
9. Administrația publică locală Structura APL
34
1. Resurse umane
1.1 Populaţia
În prezent comuna Miclești are un număr de 2755 locuitori, majoritatea fiind de etnie română
şi religie ortodoxă. Situația populației comunei este prezentată în tabelul de mai jos:
Grupe de vârstă Anul 2008 Anul 2013

0-14 ani 575 534
15-64 ani 1728 1660
Peste 65 ani 634 561
TOTAL 2937 2755
Din punctul de vedere al ponderii fiecărei categorii de vârstă, situația se prezintă astfel:
Populația Comunei Miclești
0-14 ani
Peste 65 ani
20%
20%
15-64 ani
60%
Fig.13 Populația comunei pe categorii de vârstă
Recensămintele populației de după 1990 au înregistrat o scădere continuă a populației,

determinată de factori economici, sociali, demografici. La recensământul din 1992 populația
comunei era de 2.644 locuitori, în 2002 a atins 2.974 locuitori, ca în 2011 să fie de 2.545 locuitori. La
1 ianuarie 2013, populația comunei Miclești număra 2.755 locuitori, conform datelor Direcției
Județene de Statistică Vaslui.
35
Evoluția populației în Comuna Miclești

3100
3000
2900
2800
2700
Populație
2600
2500
2400
2300
1992 2002 2011 2013
Fig. 14 Graficul evoluției populației comunei în perioada 1992-2013.
Fluctuațiile de populație sunt determinate de revenirea în sate a unor familii din orașe care
și-au pierdut locurile de muncă după 1992, apoi, scăderea determinată prin plecarea forței de
muncă tinere după 2007 în țările Uniunii Europene .
Indicele de natalitate a scăzut de la 21% înregistrat în 1992 la 10,2% în 2012, în timp ce,
mortalitatea a cunoscut o creștere de la 11,7% la 14,4%, ceea ce duce la un bilanț natural negativ,
exprimat prin reducerea nr. populației, la care se adaugă migrația internațională.
Scăderea populației are urmări directe în asigurarea forței de muncă pentru dezvoltarea
activităților economice care să contribuie la ridicarea comunei prin valorificarea potențialului
natural , crearea de plusvaloare și , în final, la bunăstarea și nivelul de trai al locuitorilor săi .
36
1.2. Forţa de muncă
Cea mai mare parte a locuitorilor comunei Miclești are ca ocupaţie de bază agricultura.
Analizând activitățile economice ale comunei, putem concluziona că locuitorii activează profesional
în special în agricultură și comerț.
Din punct de vedere al datelor oficiale, populația inactivă din comuna Miclești este formată
din șomeri înscriși în evidențele oficiale, de persoane fără loc de muncă ce nu figurează pe listele
AJOFM Vaslui, din copii și tineri până în 18 ani și majoritatea persoanelor cu vârsta de peste 65 de
ani.
În anul 2014 în comună sunt luate în evidență 177 de familii fără venituri. În anul 2014 au
beneficiat de ajutorul pentru încălzire 196 de familii, numărul solicitărilor fiind de 200. În anul 2014
se înregistrau 105 de familii beneficiare de alocația de susținere a familiei. De asemenea, sunt luate
în evidență 22 de persoane cu handicap în comună și 22 de persoane vârstnice dependente.
La nivelul anului 2014 sunt luați în evidență 27 de copii ai căror părinți sunt plecați să
muncească în străinătate. Comuna este deservită de un asistent maternal profesionist.
Situația demografică a comunei la nivelul anului 2014 este prezentată în tabelul următor:
Denumire Anul 2014
Număr copii născuți vii 26
Număr casătorii 10
Număr divorțuri 6
Număr decese 41
37
2. Agricultura
2.1. Agricultura
Agricultura este considerată principala ramură economică a comunei și concentrează o

importantă parte a forţei de muncă. Producţia agricolă reprezintă nu numai un suport important
pentru asigurarea existenţei populaţiei rurale care participă la realizarea ei, ci și o bază a
diversificării ocupaţionale rurale. Existenţa unor cantităţi mai mari de produse agricole potenţial
disponibile pentru prelucrare crește capacitatea comunei pentru iniţierea și dezvoltarea unor
afaceri vizând prelucrarea acestor materii prime.
Condiţiile geografice şi climaterice deosebit de favorabile ale zonei au determinat locuitorii

să practice o serie de activităţi predominant agricole cum ar fi: cultivarea plantelor şi creşterea
animalelor.
Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren aflate în limitele unei unităţi
administrative- teritoriale. În conformitate cu datele furnizate de rapoartele statistice locale, fondul
funciar total al comunei Micleşti este de 4328 ha și cuprinde:
 terenuri agricole: ocupă cel mai mare procent din suprafaţa totală a comunei Micleşti
(71,4%), reprezentând 3.090 ha. Sunt utilizate pentru cultura cerealelor, plantelor tehnice,
furajere, legumicole, pomicole etc. şi includ:
• terenuri arabile: 2061 ha.( 47,7 %)
• păşuni şi fâneţe naturale: 894 ha ( 20,6 %);
• vii şi livezi: 135 ha (3,1%);
 terenuri forestiere, suprafeţe ocupate de păduri: 836 ha (19,5 %);

 apele şi bălţile: 108 ha (2,4 %);
 curţi, construcţii: 96 ha (2,2 %)
 alte suprafeţe (drumuri, terenuri neproductive): 198 ha (4,8 %)
Nr.crt. Folosința Suprafața %
( ha )
1. Arabil 2061 47,7
38
2. Pășuni 732 16,9
3. Fânețe 162 3,7
4. Vii 132 3,0
5. Livezi 3 0,06
Total agricol 3.090 71,4
6. Păduri și terenuri 836 19,5

forestiere
7. Ape, bălți 108 2,4
8. Curți, construcții 96 2,2
9. Alte suprafețe 198 4,5
Total neagricol 1.238 28,6
Total general 4.328 100
5%
2%
2%
19%
48%
0%
3%
4%
17%
Arabil Pășuni Fânețe Vii Livezi Păduri și terenuri forestiere Ape, bălți Curți, construcții Alte suprafețe
Fig.15. Reprezentarea grafică a fondului funciar al comunei Micleşti.
39
Agricultura este activitatea economică care valorifică fondul funciar existent, axată atât pe
cultura plantelor cât și pe creșterea animalelor.
Comuna Miclești deține 4328 hectare de teren din care ponderea cea mai mare o deține
terenul agricol, cu 48% din suprafața totală. Pădurea de 836 hectare reprezintă a doua categorie de
teren ca preponderență, reprezentând 19% din suprafața totală de teren a comunei. Ponderea
tuturor tipurilor de teren este evidențiată în diagrama anterioară.
Modelul structural al fondului funciar agricol oferă posibilităţi de dezvoltare a economiei

rurale, prin practicarea unei agriculturi diversificate, cu largi posibilităţi de îmbinare a ramurilor și
de dezvoltare a unei agriculturi complexe. După ponderea terenului agricol din suprafaţa totală a
comunei, comuna Miclești se încadrează în categoria comunelor cu o pondere mare a terenurilor
agricole.
În contextul tipului de așezare a comunei Miclești, respectiv așezare de tip rural, principala
activitate a locuitorilor este agricultura, cu precădere agricultura de subzistență practicată în
gospodării, unde putem încă întâlni utilaje cu tracțiune animală. În același timp, existența în comună
a unor agenți economici ce au ca obiect de activitate producția agricolă, permite exploatarea
eficientă a suprafețelor de teren aflate în proprietate sau în arendă, în condiții de productivitate
ridicată.
În comuna Miclești se cultivă în special porumbul. Categoriile de plante și suprafețele

cultivate pe raza comunei Miclești sunt prezentate în tabelul de mai jos:
SUPRAFEȚE CULTIVATE
CULTURĂ
IN ANUL 2014 (HA)
Porumb 794
Floarea soarelui 108
Grâu 108
Lucernă 64
Cartofi 25
Pepeni 8
Altele 133
40
Ponderea principalelor tipurilor de culturi ale comunei este evidențiată de diagrama

următoare:
Suprafețe cultivate în 2014
Lucernă
5% Altele
11%
Grâu
9%
Porumb
64%
Floarea soarelui
9%
Fig.16. Ponderea culturilor la nivelul anului 2014
Structura culturilor agricole este dominată de cultura de porumbului care ocupă 64% din
totalul suprafeţei cultivate. Datorită utilizării extinse a porumbului, atât în hrana animalelor cât și în
alimentaţia curentă a populaţiei, prezenţa culturii de porumb pe suprafeţe întinse a devenit o
situaţie obișnuită în majoritatea satelor din Moldova. Practic, porumbul este cultura de bază dintr-o
gospodărie, fiind utilizat în hrana porcinelor, a ovinelor, a bovinelor, a păsărilor, favorizând
perpetuarea aceluiași tip tradițional de agricultură de subzistență, nespecializată, universală, din
gospodăriile rurale.
O pondere importantă din terenul cultivat ocupă cultura de floarea soarelui (9%), grâu (9%)
și cultura plantelor de nutreţ, în special lucernă (5%). Ca profil de producţie vegetală, comuna
Miclești se încadrează așadar în categoria cereale.
2.2. Zootehnia
O contribuţie importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Miclești o are suprafaţa de

păşune existentă de 732 hectare. În ciuda faptului că interesul locuitorilor din mediul rural față de
activitatea de creștere a animalelor a scăzut în ultimii ani, în comuna Miclești există încă efective
substanțiale, susținute de existența pășunii și de suprafața de fânețe.
41
Efectivul de animale, la anul 2014, se prezintă astfel:

CATEGORIA NUMĂR
Păsări 9818
Ovine si caprine 2457
Bovine 256
Porcine 213
Cabaline 256
Familii de albine 1136
2.3 Silvicultura
Din suprafața comunei, prima categorie de teren ca răspândire o reprezintă pădurea de

830,68 hectare. Dintre acestea, 301 hectare reprezintă proprietate privată și 529,68 de hectare se
află în proprietatea statului (Ocolul Silvic Iași gestionează 156.8 ha, Ocolul Silvic Vaslui gestionează
372,88 ha). Starea generală a fondului forestier de pe teritoriul comunei Miclești, din punct de
vedere calitativ și cantitativ este bună, cu un ritm normal de tăiere a copacilor. Pe parcursul anului
2010 s-au derulat acţiuni cu caracter informativ-educativ ce au avut ca scop popularizarea
necesităţii grijii faţă de pădure, păstrarea integrităţii fondului forestier, extinderea suprafeţelor
împădurite.
Administrarea fondului forestier este realizată de Ocolul Silvic Iași și Ocolul Vaslui, ce
desfășoară activități ca:
• Valorificarea masei lemnoase.
• Strângerea și valorificarea plantelor medicinale.
• Strângerea fructelor de pădure.
• Producția de împletituri tradiționale de răchită.
• Obținerea de puieți roditori în plantații proprii și întreținerea acestora.
• Vânatul.
42
2.4. Pomicultura, viticultura, legumicultura
În comuna Miclești există o tradiție pentru practicarea viticulturii. În anul 2014, s-au cultivat
130 de hectare cu vie, 26 de hectare cu legume și doar 3 hectare cu pomi fructiferi.
CULTURĂ
IN ANUL 2014 (HA)
Livezi 3
Viticultură 130
Legumicultură 26
Clima favorizează cultivarea legumelor, dar este nevoie de efectuarea de investiții în vederea
rentabilizării procesului agricol. Astfel, pe lângă investițiile în sistemele de irigație, este necesară
realizarea de investiții în tehnologia modernă de cultivare, în solarii, în centre de colectare și
prelucrare a produselor.
Legumicultura se practică doar în gospodării în comuna Miclești. În anul 2014 s-au cultivat 26
de hectare cu legume, tipurile de culturi fiind prezentate in tabelul ce urmează:
CULTURĂ
IN ANUL 2014 (HA)
Tomate 4
Ceapă 4
Usturoi 2
Varză 6
Rădăcinoase 2
Mazăre 1
Fasole păstăi 2
Ardei 4
Castraveți 1
Alte legume (salata, ridiche) 1
43
Din punct de vedere al utilajelor folosite în agricultură, în comuna Miclești, ca în majoritatea

așezărilor de tip rural, putem încă întâlni utilaje cu tracțiune animală în agricultura practicată în
gospodării. În același timp, trebuie să subliniem inexistența în comună a unor agenți economici cu
obiect de activitate producția agricolă. Acest lucru nu permite exploatarea eficientă a suprafețelor
de teren aflate în proprietate sau în arendă, în condiții de productivitate ridicată.
Utilajele aflate în gospodării și în exploatații agricole fără personalitate juridică sunt

prezentate în tabelul următor:
UTILAJE NUMĂR
Tractoare 65 cp 3
Tractoare 45 cp 4
Pluguri 6
Grape cu discuri 5
Semanatori pt paioase -
Semanatori pt prasitoare 2
Cultivatoare -
Remorci 1
Prese de balotat -
Cai si carute – 186 130
Mori cu ciocanele 2
2.5 Piscicultura
În comuna Miclești există potențial pentru dezvoltarea pisciculturii. Zona este favorabilă
pentru dezvoltarea pisciculturii, în primul rând datorită unei surselor de apă.
Strategia propune amenajarea de iazuri piscicole și de agrement piscicol în Miclești, Popești

și Chircești.
44
3. Infrastructura
3.1. Infrastructura de transport
Rețeaua de drumuri a comunei este formată din drumuri județene, drumuri comunale,
drumuri vicinale, strazi principale și secundare:
• DN 24 face legătura dintre orașele Vaslui și Iași. În 2014 a fost modernizat pe întreaga sa
lungime (Crasna – Iași). Traversează teritoriul comunei Miclești prin jumătatea de vest pe o
distanță de 8 km.
• DJ 244 E pornește din DN 24, trece prin satul Miclești, spre Boțești – Huși, având o lungime
pe teritoriul comunei de 4,5km. Este asfaltat și asigură condiții corespunzătoare circulației.
• DJ pornește din DN 24 și face legătura cu Mănăstirea Movila lui Burcel, având o lungime de
0,5km. Acest drum necesită modernizare, având în vedere importanța istorică și turistică a
Movilei lui Burcel.
• DC 12 cu o lungime de 4,85km începe din DJ 244 E la Centrul Cultural din satul Miclești, leagă
satul Chircești cu centrul de comună și se termină în DN 24. Este asfaltat pe întreaga lungime
în 2007 și prevăzut cu rigole pentru scurgerea apelor pluviale.
• DC 13 începe din DN 24, trece prin satul Popești și continuă spre Gugești, până în DJ 244 E.
Pe teritoriul comunei are o lungime de 5,9km . Este în curs de modernizare, lucrarea fiind
începută în 2014 și finanțată de CJ Vaslui.
2.2. Infrastructura de utilităţi
Sistemului de alimentare cu apă din comuna Miclești deservește doar 34,4 % din utilizatorii
casnici și anume un număr de 410 utilizatori, din care:
- În satul Miclești - 206 consumatori;
- În satul Chircești - 162 consumatori;
- În satul Popești - 42 consumatori.
La aceștia se adaugă instituțiile publice (școli, grădinițe, căminul cultural, cabinetul medical
de familie, primăria, poliția), care sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă.
În Strategie se propune extinderea alimentării cu apă în satele Chircești-Vale, Velniță și Ruși,

precum și în satul Popești.
45
Localitatea Miclești nu dispune de un sistem canalizare și de alimentare cu gaze naturale, dar

administrația publică locală consideră racordarea gospodăriilor la utilități printre proiectele
prioritare ale comunei, în perioada 2014-2020.
Gospodăriile din comuna Miclești sunt racordate la Sistemul Energetic Naţional în proporţie
de 95%.
Sisteme de încălzire centrală folosind combustibili solizi există doar la Primărie, Căminul
cultural, Școala și Grădinița Miclești. Un proiect de încălzire centrală la școala Chircești a fost
întrerupt în 2009 din lipsă de fonduri.
Racordarea instituțiilor școlare, cu prioritate, la sisteme de încălzire centrală, cât și a

celorlalte clădiri publice, este o problemă care trebuie să stea în atenția autorităților comunale în
perioada 2014-2020. Fondul locativ privat nu intră în atenție deocamdată, deși sunt proprietari care
și-au asigurat centrale termice proprii folosind combustibili solizi.
În viitor, vor trebui găsite surse de energie nepoluante, între acestea, folosirea energiei
solare pentru încălzirea locuințelor și a instituțiilor din comună prin instalarea de panouri foto-
voltaice poate fi o alternativă .
Comuna Miclești este deservită de Compania Naţională Poșta Română, Oficiul Judeţean de
Poștă Vaslui – Oficiul Poștal Miclești din localitatea Miclești.
Comuna se află în zona de acoperire a rețelelor de telefonie mobilă. Locuitorii comunei

beneficiază de telefonie mobilă, televiziune prin cablu și de internet. Rețeaua telefonică
Romtelecom deservește majoritatea gospodăriilor.
3. Economic
Comuna Miclești se situează în apropierea orașului Vaslui, fiind astfel în sfera de influenţă a
orașului. Relaţiile cu acesta sunt numeroase și diverse: de valorificare a surplusului de produse
agricole și alimentare pe pieţele orașului, de aprovizionare cu diverse bunuri care nu pot fi
cumpărate pe plan local, deplasări pentru muncă în oraș (navetism), deplasări pentru sănătate,
pentru învăţământ. Relaţiile economice ale comunei se realizează prin interacţiunea cu comunele
învecinate, cu zonele urbane cele mai apropiate, cu municipiul Vaslui dar și cu străinătatea prin
deplasările pentru muncă.
46
Referitor la relaţiile economice, precizăm în primul rând că așezările rurale îndeplinesc,

printre altele, și funcţia economică, care garantează satisfacerea nevoilor alimentare, venituri
corespunzătoare comparabile cu profesiile liberale și protecţia mediului. Relaţiile economice care se
stabilesc în interiorul comunei (între localităţile comunei), cât și între comuna Miclești și localităţile
învecinate trebuie să urmărească realizarea acestei funcţii economice atât la nivel local cât și la nivel
micro-regional. Aceste relaţii economice se materializează prin schimburile de produse în cadrul
târgurilor organizate săptămânal, prin deplasările pentru muncă în și dinspre comuna Miclești, în
administrarea în comun a unor suprafeţe de teren agricol, utilizarea în comun a unor utilaje
agricole, cooperarea administraţiilor locale în vederea realizării de proiecte și accesării de fonduri
naţionale și europene pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, a infrastructurii edilitare, etc..
Relaţiile cu zonele urbane se realizează în dublu sens, orașele devenind piaţa de desfacere a
surplusului de produse agricole rezultat în gospodăriile locale.
Alte relaţii se desfășoară cu străinătatea, prin perspectiva persoanelor din comună plecate la
muncă în diferite ţări din Europa. Repatrierea valutei de către cei care lucrează în străinătate
contribuie, într-o anumită măsură, la ridicarea standardului de viaţă, chiar dacă cea mai mare parte
a investiţiilor sunt orientate în construcţia de locuinţe și cumpărarea de bunuri, prea puţine fiind
direcţionate în domeniul antreprenoriatului.
Agenții economici din comuna Miclești desfășoară activități în următoarele domenii:

agricultură, comerț construcții. Printre ele se număra: SC.CARP LIV.SRL, SC.AVICENNA.SRL,
.SC.EMPISAL.SRL, SC.XELOVERT.SRL, SC.AGROMEC.SRL, SC.ROYAL.SRL, SC.ATUFOREST.SRL,
SC.ARTICOM.SRL, SC.ELADARIS.SRL, SC.GIGANT.SRL, SC.CLIPS.SRL, SC.VADRIALDI.SRL,
SC.IULOCTI.SRL, SC.ALDY-MATEO.SRL, SC.BONDUR.SRL, SC.TAFLORCOM.SRL, .SC.LORI PROD.SRL,
SC.SAFIR.SRL și SC.TATARMAC.SRL
Principalele societăți comerciale care desfășoară permanent activități agricole și comerciale

în comuna Miclești sunt: S.C.COMCEREAL S.A. VASLUI, S.C.AGROMEC S.A. CODAESTI - Punct de
lucru Miclești, S.C.SAFIR S.R.L. MICLESTI, S.C.EMPISALS.R.L. VALENI - Punct de lucru Popești,
S.C.BUTNARU S.R.L. MICLESTI, S.C.ARTENE S.R.L. și S.C.GIGANT S.R.L. VASLUI - Punct de lucru
Chircești
În exploatarea fondului forestier, Ocolul Silvic Iași și Ocolul Silvic Vaslui desfășoară activități
ca: valorificarea masei lemnoase, strângerea și valorificarea plantelor medicinale și a fructelor de
pădure, obținerea de puieți roditori și vânatul.
Creşterea economică a comunei este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii, în special a

căilor de comunicaţii precum şi a utilităţilor şi a infrastructurii de afaceri. Administraţia locală a
47
comunei este preocupată de asigurarea unui standard ridicat al calităţii vieţii, de dezvoltarea unei
infrastructuri sociale în concordanţă cu nevoile actuale ale populaţiei. Strategia administraţiei locale
prevede măsuri menite să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale locuitorilor, să ridice standardul
calitativ al designului local, serviciilor şi imaginii comunei în general, să ofere oportunităţi pentru
intervenţia sectorului privat fie sub forma investiţiilor directe fie sub forma parteneriatelor.
Sunt necesare investitii pentru reabilitarea drumurilor, alimentarea cu apă, canalizare,

reabilitare reţea electrică, manipularea deşeurilor, amenajarea unor centre sociale, reabilitarea
unor clădiri publice, lucrări ce ţin de cursurile de apă, dotarea administraţiei publice locale cu maşini
şi utilaje necesare gospodăririi comunei, amenajarea unei staţii de alimentare cu carburanţi, dotarea
instituţiilor publice cu aparatură şi tehnică modernă de lucru, dezvoltarea unor baze sportive ş.a.
Facilități pentru investitori sunt diverse, dintre care menționăm: consultanţă şi suport
logistic, prezentare şi reprezentare comunitate, acces la utilităţi, intermedieri concesionări-vânzări
terenuri, taxe şi impozite reduse, în temei legal, forţă de muncă calificată în industria uşoară,
prelucrări mecanice, prelucrarea lemnului, electricieni, lăcătuşi mecanici, croitori, munci agricole,
turism.
Administraţia locală a comunei, precum şi proprietarii de terenuri agricole, sunt interesaţi de

constituirea unor exploataţii agricole - ferme vegetale, dotarea cu maşini şi utilaje agricole
performante şi investiţii în amendarea terenurilor.
4. Educaţie şi cultură
În comuna Miclești funcționează 3 școli și 3 grădinițe, unitățile de învățământ fiind:
a) Școala Gimnazială nr.1 sat Miclești

b) Școala Gimnazială sat Chircești
c) Școala Primară sat Popești
d) Grădinița cu program normal sat. Miclești
e) Grădinița cu program normal sat. Chircești
f) Grădinița cu program normal sat. Popești
48
Fig.17 și 18 Școala Gimnazială nr.1 Miclești
49
Fig.19 și 20 Școala Gimnazială sat Chircești
50
O situație detaliată referitoare la numărul de clase, starea imobilului în care își desfășoară
activitatea și dotarea unităților de învățământ din comună este prezentată în tabelul următor:
Calitatea
Unitatea de Acces Nr. săli de Copii
Starea imobilului materialelor
învățământ Internet clase înscriși
didactice
bună , 2 corpuri de da 7 săli de clasă + 127 Bună,

clădire, 1 corp cu 6 1 cabinet materiale
săli de clasă informatică cu suficiente
modernizat în 2001 15 calculatoare
cu fonduri de la legate la
Școala Gimnazială
Banca Mondială; 1 internet + 1
nr.1 sat. Miclești
corp cu 4 săli unde sală pentru
funcționează și educație fizică
grădinița
construcție nouă
din 2002
bună , clădire nu 7 săli de clasă și 83 bună,

Școala Gimnazială modernizată în 1 cabinet materiale
sat. Chircești 2001 cu fonduri de informatică cu suficiente
la Banca Mondială 10 calculatoare
bună, construcție nu 3 săli de clasă și 26 bună,

Școala Primară sat. nouă din 2000 1 cabinet materiale
Popești informatică cu suficiente
4 calculatoare
- grădinița nu 22 bună,
Grădinița cu
funcționează într-o materiale
program normal sat. -
sală din corpul 2 al suficiente
Miclești
școlii Miclești
Grădinița cu - grădinița nu 25 bună,

program normal funcționează într-o - materiale
sat.Chircești sală situată în suficiente
clădirea școlii
51
Chircești
-grădinița nu 18 bună,
Grădinița cu funcționează într-o materiale
program normal sală situată în - suficiente
sat.Popești clădirea școlii
Popești
Parteneriate educaționale aflate în desfășurare în anul școlar 2014-2015 sunt:
• Tradițiile - sufletul neamului românesc , parteneriat cu Școala Ghimpați, județul Giurgiu,

împreună cu alte 6 școli din județele Vrancea, Buzău, Dâmbovița, Ilfov, Gorj, Teleorman;
• Cânt și joc din plai străbun!, parteneriat cu Școala Cosmești, județul Galați;
• Icoana din suflet de copil - parteneriat cu bisericile din Miclești și Chircești;
• alte colaborări: Grădinița nr.4 Bârlad , ISU Vaslui , IPJ Vaslui , Consiliul părinților, Consiliul
local și primăria comunei Miclești.
Căminul Cultural este centrul de cultură și creatie artistică al satului, loc al păstrării tradițiilor
locale și al petrecerii timpului liber. În cadrul acestuia funcționează biblioteca comunală cu
peste 10.000 volume de cărți.
52
Fig.21 Căminul Cultural și Biblioteca Miclești
În comuna Miclești s-au respectat mereu cu sfințenie sărbătorile și tradițiile locale. Cele mai
importante sunt:
• FESTIVALUL FOLCLORIC "MOVILA LUI BURCEL" care s-a aflat în 2007 la cea de a XII - a
ediție consecutiv și care până în 2007 a avut loc la 21 mai, odată cu hramul
Manastirii Sf. Constantin si Elena, iar din anul 2007 se va susține la 2 iulie odată cu
hramul Mănăstirii Ștefan cel Mare și Sfânt.
• Complexul de manifestari cultural-artistice și educativ - distractive "TOAMNA
CULTURALA MICLEȘTEANĂ" s-a aflat la a VII-a ediție consecutivă în anul 2007 și are
loc in fiecare an în prima duminică din luna octombrie.
53
5. Sănătate
Asistenţa sanitară este asigurată de un dispensar medical comunal și un punct sanitar în

satul Chircești, deservite de un medic și 5 cadre medii. În comuna există un punct farmaceutic, dar
este necesară înființarea unei farmacii și în satul Chircești.
În comuna Miclești nu funcţionează nici un cabinet veterinar, asistența medicala veterinară

fiind oferită de un doctor veterinar din comuna Solești.
Fig.22 Dispensarul medical din Miclești
6. Mediu
Dezvoltarea durabilă implică asigurarea unui echilibru optim între activitățile economice care
valorifică resursele locale și forța de muncă, cu efect în creșterea bunăstării cetățenilor și
conservarea și protecția mediului natural, dezechilibrele de mediu având consecințe grave.
Factorii de mediu care influențează direct viața și care trebuie protejați sunt: aerul, apa,
solul, flora și fauna.
În ceea ce privește calitatea aerului, în comuna Miclești, acest indicator nu a fost determinat
în mod special. Totuși, se poate face o apreciere satisfăcătoare prin extrapolarea investigațiilor
realizate de APM Vaslui cu ajutorul stațiilor de monitorizare a calității aerului din dotarea acestora.
54
Nu s-au înregistrat depășiri ale valorii țintă pentru protecția sănătății umane de 120 μg/m3 , cea
mai mare valoare maximă admisă fiind de 66,89 μg/m3 în cazul ozonului, înregistrată în 2009.
Valorile maxime ale concentrațiilor medii orare/zilnice pentru poluanții gazoși SO2, NO2, CO nu au
înregistrat depășiri peste limita prevăzută de Ordinul nr. 592 / 2002 al Ministerului Apelor și
Protecției Mediului, publicat în MO 765/21.X. 2002.
Calitatea apelor subterane cantonate în depozite de vârstă cuaternară și sarmațian-pontică

este bună, cu un grad de protecție, de asemenea, bun. Unele izvoare conțin un excedent de
magneziu (peste limita admisă de 50 mg/l) și ioni de NO2 și NH4.
Referitor la calitatea apelor de suprafață, există cazuri de aruncare în albia pâraielor care
traversează intravilanul satelor de reziduri menajere care afectrează calitatea. Râul Vasluieț se
încadrează în clasa generală V (cinci) la indicatori fizico-chimici, în aval de Vaslui.
Riscuri de inundații se semnalează pe Vasluieț secțiunea Fundul Luncii pe o distanță de 1 km

unde este pusă în pericol o suprafață de 100 ha de fânețe naturale, pe pârâul Rațiul – secțiunea sat
Miclești pe o distanță de circa 0,7 km și pe Valea Seacă – la sud de moara Curuleț, pe o distanță de 1
km.
Strategia de dezvoltare locală ia în calcul extinderea rețelei de alimentare cu apă in toate

satele comunei și introducerea sistemului de canalizare, precum și lucrări de decolmatare a albiei
minore și îndiguire a zonelor menționate pentru prevenirea inundațiilor.
Există tendința degradării solului , prin procese erozionale , alunecări de teren , inundații ,
poluare chimică și biologică , platforme de gunoi și deșeuri menajere neautorizate sau lipsa unor
elemente din componența solului, cum ar fi: azotul, fosforul și potasiul . O cartare agropedologică
nu s-a mai făcut din anii ´80 ai secolului trecut. Suprafața cu soluri degradate reprezintă 22% din
teritoriul comunei.
Problema deșeurilor aruncate la întâmplare va fi rezolvată în viitor prin instalarea în fiecare

sat a platformelor ecologice cu selectarea deșeurilor, apoi, transportul acestora la Platforma
ecologică de la Roșiești , ce va fi realizată de Consiliul Județean vaslui cu fonduri europene .
În ceea ce privește componenta floră-faună, legislația actuală protejează pădurea și

animalele ei, în scopul conservării habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de floră și faună,
impunând respectarea cerințelor din Directiva Natura 2000. Un aspect pozitiv constă în
implementarea planurilor de management pentru rezervațiile și siturile cuprinse în Natura 2000,
respectiv , pentru Rezervația botanică Movila lui Burcel și Pădurea Miclești, prezentate mai sus .
55
Din punct de vedere al parcurilor și locurilor de agrement, în satul Miclești există un parc
central cu o suprafață de 0,50h, cu alei pietonale, bănci pentru odihnă și instalații de joacă pentru
copii. Mai există un părculeț cu bustul poetului național Mihai Eminescu. Pentru tineri, s-a amenajat
un teren de fotbal în Vatra Iazului. În satele Chircești și Popești nu există locuri amenajate pentru
odihnă și recreere, doar în incinta școlilor s-au instalat câteva bănci.
Problema parcurilor și locurilor de agrement este o componentă esențială în spațiul rural, în

Strategie, pe baza propunerilor venite de la cetățeni, cu ocazia aplicării chestionarului, cât și prin
discuții pe sate, s-au propus amenajarea de astfel de parcuri și locuri de agrement, având în vedere
valorificarea potențialului natural existent .
La Miclești, cetățenii au propus amenajarea complexă a terenului din Vatra Iazului (teren de
fotbal, plantarea de arbori, instalarea de bănci, piscină etc). Cetățenii din satul Chircești au propus
amenajarea terenului din jurul Iazului de la Cazan (teren de fotbal, căsuțe turistice , pescuit sportiv,
alei pietonale , plantare de arbori , locuri de parcare) și destinarea unui teren la școală unde să fie
montate instalații de joacă pentru copii. Cei din Popești au propus amenajarea unui parc în zona
fostului iaz de la intrarea în sat (teren de sport, alei și punte de traversare a pârâului, amenajarea
iazului pentru pescuit sportiv).
Autoritățile locale vor ține seama de astfel de propuneri și vor acționa în consecință, prin
proiecte destinate calității mediului natural.
7. Turism
Miclești este un loc atractiv datorită peisajelor naturale, bogațiilor folclorului și moștenirii
datinilor celor ce locuiesc aici. Printre atracțiile turistice locale, pe lângă relieful și peisajul de o
frumusețe aparte, se înscriu obiceiurile și tradițiile locale bine păstrate de locuitorii comunei.
În comuna Miclești intâlnim numeroase monumente istorice și obiective turistice, dintre care
enumerăm: Biserica "Sf. Nicolae" din satul Miclești, Biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul din satul
Popești, Biserica "Pogorârea Duhului Sfânt" din satul Chircești și Movila lui Burcel, loc istoric și
legendar de renume.
56
Fig.23 Mănăstirea Ștefan cel Mare de pe Movila lui Burcel
Datorită organizării regionale, facilităţilor fiscale şi avantajelor oferite, la nivelul zonei există
posibilităţi multiple de a se investi în turism. Cadrul natural cu valoare deosebită favorizează
dezvoltarea agroturismului.
57
8. Administrația publică locală
Elementele care asigură o bună funcționare a aparatului APL Miclești sunt:
• personalul competent angajat în cadrul Primăriei Miclești și în cadrul celorlalte

instituții publice reprezentate în comună;
• preocuparea continuă a personalului APL pentru îmbunătățirea standardului
profesional;
• asigurarea transparenței în luarea deciziilor;
• deschiderea APL pentru realizarea de investiții menite să îmbunătățească buna
funcționare a comunei.
În cadrul Primăriei Miclești sunt angajate 16 de persoane, numărul total de posturi fiind de
22. Situația per ansamblu a posturilor din cadrul Primăriei este evidențiată în tabelul următor:
NR. POSTURI NR. POSTURI
FUNCȚIA NR POSTURI TOTAL
OCUPATE VACANTE
Nr. Total de înalți funcționari 0 0

0
publici
Nr. Total de funcții publice de 1 0

1
conducere
Nr. Total de funcții publice de 5 4

9
execuție
Nr. Total de funcții 8 2

10
contractuale de execuție
Nr. Total de demnitari 2 0 2
Nr. Total de funcții în 16 6

22
instituție
58
Organigrama Primăriei Miclești este prezentată în Anexa nr. 1 din secțiunea finală a lucrării
de față. Dotarea Primăriei Miclești este prezentată în tabelul următor:
CATEGORIA NUMĂR
Birouri 7
Calculatoare 9
din care, conectate la internet 9
Imprimante, multifuncționale 9
Telefoane fixe 2
Telefoane mobile 9
Implicarea personalului APL în procesul de îmbunătățire a standardului de viață din comuna

Miclești, a dus la finalizarea cu succes a următoarelor proiecte:
 modernizarea și reabilitarea drumului comunal DC 12 Miclești-Chicești;
 modernizarea si consolidarea școlilor din Miclești și Chicești;
 constructia Școlii cu clasele I-IV din Popești;
 constructia Gradiniței Miclești;
 instalarea sistemului de încălzire centralizata printr-un proiect de mediu în sediile
Căminului Cultural Miclești, Școlii Miclești, Primăria Miclești;
 Achizitie tractor cu lama daszăpezire, tăietor vegetație și măturătoare;
 iluminat stradal cu lampi cu leduri;
 instalarea sistemului de alimentare cu apa în Miclești.
59
Fig.24 Primăria Miclești, Județul Vaslui
60
Cap. IV Parteneri în elaborarea, aprobarea și aplicarea

strategiei de dezvoltare
4.1. Comunitatea locală
Strategia de dezvoltare locală a comunei Miclești pe perioada 2014- 2020 s-a realizat cu
ajutorul comunității locale. Viziunea cetățenilor este în spiritul dezvoltării localității din punct de
vedere economic și social prin valorificarea resurselor locale, atragerea investițiilor și investitorilor,
revigorarea tradițiilor și punerea în valoare a patrimoniului istoric și turistic, cu respectarea
condițiilor oferite de mediul înconjurător și crearea infrastructurii necesare.
Atât Strategia, cât și mecanismele de implementare trebuie să țină seama de interesele

comunității, care au fost exprimate prin intermediul sondajului de opinie și se regăsesc în portofoliul
de proiecte prioritare ale comunei.
Consultarea publică s-a realizat prin adunări publice organizate de conducerea primăriei și prin
chestionar aplicate în toate satele comunei pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la
prioritățile de dezvoltare pe următorii 5 ani, și în perspectivă, până în 2025.
Rezultatele chestionarului privind Strategia de dezvoltare locală sunt analizate mai jos:
• Au răspuns la chestionare 110 persoane, bărbați și femei, din toate satele comunei:
Miclești – 40 persoane, Chircești – 50 persoane, Popești – 20 persoane. Numărul de
repondenți pesate s-a stabilit proporțional cu numărul de locuitori înregistrați la
recensamântul populației din 2011.
• Dintre repondenți, 56% sunt bărbați și 44% sunt femei.
61
44%
56%
B F
Fig.25 Grafic B/F repondenți la chestionar
Privitor la grupa de vârstă, repondenții la chestionar se încadrează astfel : 26% aparțin grupei
de vârstă 18- 30 de ani (10% bărbați, 12% femei ) , 62% se încadrează in grupa de vârstă 31- 60 de
ani (32% bărbati si 30% femei), iar 16% se încadrează în grupa de vârstă peste 60 de ani (12%
bărbați si 4% femei).
35
30
25
20 B%
15 F%
10
0
18-30 ani 31-60 ani peste 60 ani
Fig.26 Repartiția respondenților pe grupe de vârstă
62
După nivelul studiilor, 10 % dintre repondenți au studii superioare, 8% au studii postliceale,

30% studii liceale, 8% 10 clase și școală profesională de 2-3 ani, 10% au 10 clase, 24% școală
generală de 8 clase și 8% sunt fără scoală generală.
8% 10%
8%
24%
32%
10%
8%
facultate sc. postliceala liceu

10 clase + sc. prof 10 clase 8 clase
fără 8 clase
Fig.27 Repartiția respondenților după studii
În ceea ce privește ocupația repondenților, 18 % sunt cadre didactice și personal didactic

auxiliar, 20% agricultori, 8% comercianți și liber profesioniști, 6% funcționari publici, 4 % asistenți
maternali, 4% muncitori, 4% persoane asistate social, 26% persoane casnice și 10% pensionari, o
gama largă de activități, care sunt in directă relație cu opțiunile de dezvoltare viitoare a comunei.
10%
18%
cadre didactice
agricultori
comercianti
functionari publici
26%
asistenti maternali
20% muncitori
persoane asistate
casnice
4%
pensionari
4% 8%
6%
4%
Fig.28 Repartiția după ocupație a repondenților.
63
Chestionarul privind Strategia de dezvoltare locală a fost aplicat în perioada iunie - august
2014 și a avut drept scop identificarea direcțiilor de dezvoltare, așa cum sunt percepute de către
cetățeni. Chestionarul a cuprins 23 de intrebări tip grilă, cu răspunsuri la alegere, o întrebare
deschisă, fără variante, pentru a nu influența opțiunile, care solicita repondenților să enumere
problemele urgente care trebuie să stea în atentia autorităților, și, în sfârsit, una în care se solicita
ca repondenții să enumere principalele trei probleme considerate foarte importante pentru
comunitate, care trebuie să fie în atenția autorităților locale în perioada următoare, evident, cu
scopul de a stabili gradul de prioritate al proiectelor.
Întrebările chestionarului și analiza răspunsurilor primite la acestea sunt prezentate mai jos:
1. Cum considerați că este starea drumurilor din comună ?
Răspunsuri: 4% dintre repondenți consideră că starea drumurilor este foarte bună, 26%
bună, 44 % acceptabilă, 20% proastă si 4% foarte proastă. Cei mai mulțumiți sunt cetățenii din
Miclești și Chircești-Ruși care-și au gospodăriile cu ieșire la drum asfaltat, cei mai nemulțumiți sunt
cei din satele Popești, Chircești-Vale și Velnița unde drumurile sătești sunt în majoritate din pământ
și impracticabile în cea mai mare parte din an. Totuși, după începerea lucrărilor de modernizare a
drumului comunal DC -13 sat Popești, unii repondenți au dat răspunsuri bune / acceptabile, cu o
vădită speranță în finalizarea proiectului de modernizare a acestui drum. Problema modernizării
drumurilor de legatură cu DN 24 și a ulițelor sătesti este o solicitare prioritară a majorității
locuitorilor comunei care trebuie să fie în atenția autorităților comunale în perioada următoare.
50
45
40
35
30
25 %
20
15
10
0
FB B Acceptabila Proasta F.proasta
Fig.29 Aprecieri privind starea drumurilor.
64
La nivel judeţean rezolvarea probleme infrastructurii rutiere este foarte importantă, 71,4%
dintre cei chestionaţi consideră starea proastă a drumurilor publice din judeţ .
2.Cum considerați că estealimentarea cu apă a locuitorilor comunei?
Răspunsuri: 6% din repondenți consideră că este foarte bună, 28% bună, 28% acceptabilă,
36% proastă si 2% foarte proastă. Nemultumiții sunt în majoritate din satele Popești, Chircești-Vale
și Velnița unde nu exista sisteme de alimentare cu apă, dar sunt nemultumiți și în Chircești-Ruși
având în vedere că o buna perioada de timp sistemul nu a funcționat, iar în perioada de vară unii
consumatori folosesc apa potabilă la irigat în grădină.
40
35
30
25
20 %
15
10
0
Fig.30 Aprecieri privind alimentarea cu apă
3. Cum apreciați iluminatul public în satul în care locuiți?
Răspunsuri: 50% din repondenți consideră că iluminatul public este bun și foarte bun, 34%
acceptabil și 18% prost și foarte prost. Starea actuală a rețelei de iluminat public satisface nevoile
populației. Răspunsurile celor 18% de nemulțumiți sunt determinate de situarea lor în zone izolate
sau marginale cât și de nevoia de modernizare a rețelei actuale prin introducerea de tehnologii noi
moderne, ecologice (de exemplu iluminatul public pe bază de LED-uri ecologice ar reduce
cheltuielile bugetului local).
65
40
35
30
25
20 %
15
10
0
FB B Acceptabil Prost F.prost
Fig.31 Aprecieri privind iluminatul public
4. Cum apreciati situatia locurilor de munca la nivelul comunei?
Răspunsuri: Doar 12% dintre repondenți consideră că situatia locurilor de muncă este foarte
bună și bună, majoritatea, 72% considerând-o proastă și foarte proastă. O economie locală bazată
pe agricultura de subzistență de tip familial, axată pe monocultură și cu utilaje care se foloseau în
urmă cu 50-70 de ani, fără alte resurse, cu un sector al serviciilor inexistent nu poate crea locuri de
muncă, această problemă fiind deosebit de gravă, cu consecințe deosebite. De aceea, crearea
locurilor de muncă trebuie să stea în atentia administrației locale în perioada următoare.
40
35
30
25
20 %
15
10
0
Fig.32 Situația locurilor de muncă
66
5. Cum apreciati situatia persoanelor sarace la nivelul comunei?
Răspunsuri : Majoritatea respondenților de 50% o consideră foarte gravă și gravă și numai

12% bună si foarte bună. Răspunsurile sunt în directă legatură cu întrebarea anterioară. Lipsa
locurilor de muncă duce la sărăcie. Există un număr mare de persoane asistate social, care trăiesc
din ajutorul acordat de stat, deși ar putea iniția activități agricole în gospodăria proprie (cultivarea
unor terenuri și creșterea de vaci, oi, porci sau păsări) pentru a-și întregi veniturile, sau accesa
proiecte cu finanțare europeană pentru dezvoltarea unor activități de durată, care asigură locuri de
muncă pentru membrii familiei sau asociati și venituri pe măsură. Sărăcia generează, la rândul ei,
fenomene sociale grave: violența în familie, abandon școlar si analfabetism, infracționalitate, etc.
Reducerea gradului de săracie prin stimularea muncii trebuie să constituie o preocupare constantă a
administrației publice locale și orice măsură în această direcție este binevenită. Opțiunile de răspuns
bun și foarte bun au fost exprimate de cetățeni care au întreprins câte o mică afacere la nivel local,
creând locuri de muncă și venituri pentru membrii familiei, fiind mulțumiti de activitatea întreprinsă.
%
40
35
30
25
20 %
15
10
0
FB B Acceptabila Grava F.grava
Fig.33 Aprecierea gradului de sărăcie.
6. Cum apreciați curățenia în satul în care locuiți?
Răspunsuri: Majoritatea repondenților, 50% apreciază curațenia în satele comunei drept

acceptabilă, 24% o apreciază drept bună, 8 % foarte bună, 16% proastă și 2% foarte proastă. Există
familii care manifestă grija pentru menținerea curățeniei atît în gospodărie cât și în stradă, pentru
plantarea și îngrijirea de ronduri de flori care dau un aspect estetic plăcut, dar există și familii care
67
aruncă gunoaiele și resturile menajere la întâmplare și în locuri interzise. La nivelul instituțiilor locale
se manifestă inițiative pentru păstrarea curățeniei și depozitarea selectivă a deșeurilor.
În satele comunei este necesar să se finalizeze proiectul privind platformele de colectare
selectivă a deșeurilor și să se stimuleze alte inițiative și investiții ecologice, pe de o parte, și
aplicarea de sancțiuni pentru persoanele care încalcă repetat dispozițiile legale, pentru
conștientizarea civică a acestora, pe de altă parte.
60
50
40
30 %
20
10
0
FB B Acceptabila Grava F.grava
Fig.34 Aprecieri privind curățenia în comună
7. Cum apreciați calitatea și protecția mediului în localitatea d-voastră?
Răspunsuri: Majoritatea repondenților, 46%, apreciază ca fiind acceptabilă calitatea mediului

înconjurător, 26 % bună și 12% foarte bună și doar 16% din răspunsuri se încadrează la aprecieri
negative – proastă și foarte proastă. Răspunsurile sunt în legătură cu cele de la întrebarea
anterioară și demonstrează faptul că locuitorii comunei apreciază calitatea mediului și măsurile în
curs de îndeplinire privind instalarea unor platforme de colectare selectivă a deșeurilor amplasate în
toate satele comunei.
Măsurile de protecție ale mediului impuse prin planurile de management a rezervațiilor
naturale de pe teritoriul comunei incluse în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 – Rezervația
botanică Movila lui Burcel și Pădurea Miclești - au influență pozitivă asupra conduitei cetățenilor.
68
50
45
40
35
30
25 %
20
15
10
0
FB B Acceptabil Proasta F.proasta
Fig.35 Aprecieri privind calitatea mediului.
8. Cum apreciati existenta si starea locurilor de joacă pentru copii ?
Răspunsuri: 38% dintre repondenți consideră că existența și starea locurilor de joacă

pentru copii este acceptabilă, dar 40% o consideră ca fiind proastă si foarte proastă. Aprecieri
între acceptabil și bine-foarte bine s-au înregistrat la respondenții din satul Miclești, iar
aprecierile de tip proastă-foarte proastă în satele componente - Chircești si Popești, unde nu
există asemenea locuri amenajate. Această problemă va trebui să stea în atenția administrației
publice locale în perioada următoare.
40
35
30
25
20 %
15
10
0
Fig.36 Starea locurilor de joacă pentru copii.
69
9. Cum apreciați existența și starea locurilor de petrecere a timpului liber?
Răspunsuri: Cea mai mare parte dintre repondenți apreciază această situație ca fiind proastă
– 32% și foarte proastă – 16%, iar 30% o consideră acceptabilă, 20% bună și doar 2% foarte bună.
Este evident că aceasta problemă trebuie să fie în atenție pe viitor, la nivelul fiecărui sat trebuie
amenajate asemenea locuri. Căminul cultural din centrul comunei nu desfăşoară activităţi în acest
sens, evenimentele culturale sunt ocazionate doar de Ziua recoltei, care se organizează la începutul
lunii Octombrie. Amploarea scăzută a evenimentelor culturale este un motiv de nemulţumire. De
altfel, la nivelul judeţului Vaslui 61% dintre cei chestionaţi consideră că infrastructura şi activitatea
culturală sunt slab şi foarte slab dezvoltate. Nu există încă o cultură în rândul cetatenilor formată în
acest sens, iar timpul liber al cetățeanului nu poate fi doar timpul petrecut la cârciumă sau la
biserică, asa cum s-au exprimat unii dintre repondenți ci, trebuie valorifica întreg potențialul
natural, turistic, istoric și spiritual existent în comună prin parteneriate public – private pentru
investitii în acest domeniu. În prezenta strategie se au în vedere proiecte pentru amenajarea de
locuri de divertisment și activități sportive, spații pentru promovarea acțiunilor culturale și
folclorice, revitalizarea tradiţiilor locale.
35
30
25
20
%
15
10
0
Fig.37 Aprecieri privind existența și starea locurilor de petrecere a timpului liber.
10. Cum apreciați asistența medicală la nivelul comunei?

Răspunsuri: 38% dintre respondenți o consideră acceptabilă, 34% proastă și foarte proastă
și doar 26% bună. Din răspunsurile date rezultă că majoritatea cetățenilor comunei nu sunt
multumiți de modul cum este asigurată asistența medicală. Distanța mare pe care trebuie s-o
70
parcurgă pacienții din satele componente până la Cabinetul medical, lipsa personalului medical cu
pregătire medie, programul de lucru și chiar atitudinea manifestată față de unii pacienți sunt
probleme pe care le-au consemnat repondenții ca fiind importante pentru autoritatea publică
locală. Situaţia nu este gravă doar la Micleşti, ci în tot judeţul Vaslui, unde 57,1% dintre chestionaţi
sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi.
40
35
30
25
20 38 %
15
10
0
Fig.38 Apecieri privind asistența medicală la nivelul comunei.
11. Cum apreciați activitatea școlii și a grădiniței din satul d-voastră?
Răspunsuri: Activitatea școlii și a grădiniței este apreciată ca fiind foarte bună de 36% dintre
cei chestionați, 44 % bună și 20% acceptabilă. Apecierile pozitive se datorează faptului că școlile și
grădinițele dispun de spații pentru activitatea didactică și o dotare cu mijloace de învățamânt
corespunzătoare, cadre didactice care-și fac datoria și rezultate bune și foarte bune înregistrate de
elevi în activitățile școlare și extrașcolare, în special, la activitățile cultural-artistice și sportive la care
participă un număr mare de elevi, precum și în parteneriatele educaționale încheiate cu alte
institutii și organizații nonguvernamentale. Școala este apreciată în comunitatea locală, iar părinții
sunt buni colaboratori. La nivel judeţean 61% dintre cei chestionaţi sunt nemulţumiţi şi foarte
nemulţumiţi de calitatea actului didactic din mediul rural. Acest procent judeţean de nemulţumiţi
trebuie luat în calcul pentru a stabili obiective viitoare în domeniul educaţiei la nivel local.
71
Fenomenul de scăderea a populației școlare este îngrijorător, aceasta va duce, inevitabil, la

comasarea unor clase la școala din centru și va impune necesitatea achiziționării încă a unui
microbuz școlar.
50
45
40
35
30
25 38 %
20
15
10
0
Fig.39 Aprecieri privind activitatea școlii și a grădiniței.
12. Cum apreciați starea locuințelor în satul d-voastră?

Răspunsuri: 48% dintre răspunsuri o consideră acceptabilă, 32% bună, 8 % foarte bună si 8%
proastă. Există în fiecare sat al comunei clădiri de locuit cu un grad ridicat de degradare deținute de
persoane în vârstă sau nelocuite, există clădiri în conservare datorită faptului că proprietarii sunt
plecați la munca în străinătate, dar există și clădiri moderne, construite în ultimii ani, cu toate
utilitățile necesare. Autoritatea locală nu dispune de un patrimoniu social propriu, întreținerea,
repararea și modernizarea clădirilor ramânând în exclusivitate în sarcina proprietarilor privați.
Astfel, se explică procentul de 48% de clădiri în stare acceptabilă și 32% bună.
72
60
50
40
30 8
38 %
20
10
0
Fig.40 Aprecieri privind starea locuințelor
13. Cum apreciați relația dintre autoritățile locale și cetățeni?
Răspunsuri: 46% dintre respondenți apreciază relația dintre autoritățille locale și cetățeni
drept bună, 18% foarte bună, 28% acceptabilă și doar 8% proastă. Relația dintre autoritățile locale
și cetățeni are importanță în sensul în care autoritățile locale se implică activ și mulțumesc dorințele
cetățenilor, iar serviciile primăriei rezolvă profesionist solicitările lor; pe de alta parte cetățenii
participă la acțiunile comunitare organizate de primarie și manifestă un dezvoltat spirit civic.
Cetățenii doresc să se țină seama de propunerile lor și să fie informați periodic în adunări pe sate
privind stadiul de realizare.
50
45
40
35
30
25 %
20
15
10
0
Fig.41 Aprecieri privind relatia dintre autoritati si cetateni.
73
14. Siguranța cetățeanului o apreciați ca fiind :

Răspunsuri : 34% bună, 6% foarte bună, 36% acceptabilă, 20% proastă si 4% foarte proastă.
40
35
30
25
20 %
15
10
0
Fig. 42 Aprecieri privind siguranța cetățeanului
Prezentul studiu a avut drept scop pe lângă identificarea dorințelor și nevoilor de dezvoltare
ale locuitorilor și sondarea gradului de mulțumire pe care aceștia îl au față de propria familie,
ocupație/profesie, locuință, nivel de trai.
Întrebările 15-18 au avut acest scop și răspunsurile sunt prezentate grafic mai jos:
74
15. Cum apreciați viața d-voastră în 16. Sunteți mulțumit de ocupația/profesia

general? d-voastră?
%
%
70
60
60
50
50
40 40
%
30 30 20 %
20 20
10
10
0
F.multumit Multumit Nemultumit F.nemultumit 0
F.multumit Multumit Nemultumit F.nemultumit
- 12 % foarte mulțumit - 20% foarte muțumit

- 62% mulțumit - 48% mulțumit
- 22 % nemulțumit - 24% nemulțumit
- 4% foarte nemulțumit - 4% foarte nemulțumit
17 . Sunteți mulțumit de familia 18. Sunteți mulțumit de vecinii d-voastră?

d-voastră?
%
70
60
60
50 50
40
40
218 %
30
30 2 %
20
20
10
10 0
F.multumit Nemultumit
0
F.multumit Nemultumit
- 18% foarte mulțumit

- 42% foarte mulțumit
- 66% mulțumit
- 50 % mulțumit
- 10 % nemulțumit
- 8% nemulțumit
- 6% foarte nemulțumit
75
Aprecierile cetățenilor comunei Miclești privitoare la nivelul de viață sunt preponderent

bune și foarte bune. Chiar și respondenții din familii de agricultori, cu venituri modeste provenind
din valorificarea produselor agricole, au răspuns ca fiind mulțumiți de viața pe care o trăiesc. Doar
22 % sunt nemulțumiți si 4% foarte nemulțumiti, din această categorie facând parte cetățeni care în
perioada comunistă aveau locuri de muncă și le-au pierdut, revenind la sat, în prezent beneficiari de
ajutor social, cu familii dezorganizate și/sau consumatori de alcool.
Majoritatea respondenților sunt mulțumiti și foarte mulțumiți de ocupația/profesia pe care o

au. Răspunsurile se referă la profesia/meseria dobândită prin studii și mai puțin la ocupația efectivă,
zilnică. Dintre respondenti, 24% sunt nemulțumiți si 8% foarte nemulțumiți, aceste raspunsuri fiind
în legatură cu cele de la întrebarea anterioară. Familia constituie încă o forma socială de bază, 92%
dintre respondenți sunt mulțumiți si foarte mulțumiți de familia în care trăiesc.
Relațiile de bunăă vecinătate sunt importante în cadrul comunității locale, 84% dintre
respondenți sunt mulțumiți si foarte mulțumiți de vecinii pe care îi au.
Întrebările 19-23 se referă la activitatea primăriei și reflectă gradul de mulțumire/

nemulțumire al cetățenilor față de prestația personalului din aparatul de specialitate al primarului
comunei. De asemenea, s-au urmărit modalitățile de informare a locuitorilor privitor la activitatea
primarului. Miclești este o comuna mică, și ca întindere, ca număr de sate, și ca număr de locuitori.
Din acest punct de vedere, interacțiunea dintre cetățeni și primar se face relativ ușor, atât la sediul
primăriei prin organizarea de audiențe, cât și prin organizarea de întalniri publice pe sate, prin
activitatea consilierilor locali sau informări din partea conducătorilor de instituții comunale, etc.
76
19. Sunteți mulțumit de activitatea 20. Sunteți mulțumit de comuna în
Primariei? care trăiți?
% %
70 80
70
60
60
50
50
40
40 %
%
30
30
20 20
10 10
0
0 F.multumit Multumit Nemultumit F.nemultumit
F.multumit Multumit Nemultumit F.nemultumit
- foarte mulțumit 16% - foarte mulțumit 16%
- mulțumit 58% - mulțumit 68%
- nemulțumit 18% - nemulțumit 14%
- foarte neumltumit 8 % - foarte nemulțumit 2%
21. În ultimul an d-voastră sau altcineva din 22. Ați fost mulțumit de modul în care v-au
familie ați fost nevoit să rezolvați ceva tratat angajații din Primărie ?
la Primărie ?
% %
90 70
80
60
70
50
60
40
50
% %
40 30
30
20
20
10
10
0 0
Da Nu Nu stiu Nu raspund Multumit Nemultumit Nu stiu Nu raspund
77
- da 82% - da 64%
- nu 10% - nu 22%
- nu stiu 4% - nu stiu 2%
- nu răspund 4% - nu răspund 12%
23. Principalele informații privind activitatea primarului o aflați din :

%
35
30
25
20
%
15
10
0
ziare consilieri direct de la vecini sau nu stiu/nu
locali primar alte persoane raspund
- ziare 0
- consilieri locali 30%
- direct de la primar 26%
-vecini / alte persoane 32%
- nu stiu / nu răspund 12%
Se constată că 82% din locuitorii comunei au avut nevoie să meargă la primarie în ultimul an;
dintre aceștia 64% au fost mulțumiți de modul cum au fost tratați de angajații primăriei, iar 22% au
fost nemulțumiți; acesta este motivul pentru care în Strategie sunt propuse soluții pentru întărirea
capacității administrative, pentru încadrarea funcțiilor publice conform organigramei, formarea
profesională a personalului și pentru dezvoltarea instituțională.
78
Privitor la sursele de informații privind activitatea primarului, 26% dintre respondenți afirmă
ca se informeaza direct de la primar, 30% de la consilierii locali, 32% de la vecini sau alte persoane,
iar 12 % nu stiu/nu răspund. Strategia identifică soluții menite să crească gradul de informare
publică pentru atragerea locuitorilor comunei să participle la transpunerea în practică a proiectelor
de dezvoltare locală propuse în Strategie.
Întrebările 24 - Ce vă doriți cel mai mult de la autoritățile locale? și 25 – Enumerați trei

probleme pe care le considerați foarte importante pentru d-voastră și comunitatea în care trăiți,
care trebuie să fie în atenția autoritatilor locale – au avut drept scop identificarea direcțiilor de
dezvoltare locală și ierarhizarea lor în funcție de priorități. Au fost întrebari deschise, fără variante,
pentru a nu influența opțiunile cetățenilor. Toate răspunsurile au fost centralizate și ierarhizate
după gradul de repetabilitate, stabilindu-se priorități pe fiecare sat component al comunei.
Răspunsuri la intrebarea 24:
• Mai multă implicare în problemele comunității; să fie prezente mai mult în mijlocul
oamenilor pentru a le cunoaște problemele și să încerce să-i ajute în rezolvarea lor;
• Seriozitate, disponibilitate și implicare;
• Transparență în actul decizional și comunicare mai bună cu cetățenii;
• Creșterea gradului de siguranță al cetățeanului;
• Mai multe proiecte de investiții finalizate;
• Locuri de muncă pentru tineri pentru a limita migrarea forței de munca în afara țării;
• Să respecte legile ţării, etc.
Problemele prioritare pentru comunitățile sătești care trebuie să fie în atenția autorităților
locale și care vor fi incluse în prezenta Strategie sunt următoarele:
Satul Miclești
• Extindere aducțiune de apă si rețea de canalizare cu stație de epurare a apelor uzate;

• Utilități la școala și grădinița Miclești (grup sanitar interior cu apă curentă si incalzire
centrala, inclusiv cabine pentru persoane cu dizabilități);
• Sala și teren de sport la Școala Miclești;
• Finalizarea grădiniței de copii din satul Miclești;
• Modernizarea Centrului cultural ʺ ;Movila lui Burcel
• Locuri de joacă pentru copii ; amenajarea terenului de sport din Vatra Iazului ;
79
• Instalarea platformelor de colectare selectivă a deșeurilor;

• Parcuri și locuri de petrecerea timpului liber pentru săteni;
• Piața agroalimentară în satul Miclești ;
• Protecția mediului înconjurător;
• Îmbunătățirea asistenței medicale;
• Sprijin pentru copiii din familii dezorganizate și cei cu dizabilități;
• Sprijinirea tinerilor fermieri pentru accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea
activităților agricole.
Satul Chircești
• Extindere aducțiune de apă în Chircești- Ruși, Chircești-Vale si Velniță ;

• Sistem de canalizare și statie de epurare a apelor uzate;
• Locuri de joacă pentru copii;
• Parcuri și locuri de petrecerea timpului liber; amenajarea complexă în scop de
recreere a iazului și terenului înconjurător de la Chircești;
• Finalizarea investițiilor începute la grădinița și școala Chircești ( local gradinița cu
încălzire centrală și utilități la școală);
• Valorificarea patrimoniului local și amenajarea unui muzeu sătesc în localul fostei
grădinițe din satul Chircești;
• Instalare platforme de colectare selectivă a deșeurilor;
• Împăduriri pe terenuri degradate și în pantă;
• Sprijinirea fermelor agricole de familie prin finanțare prin GAL ;
• Îmbunătățirea iluminatului public prin folosirea surselor alternative de energie.
Satul Popești
• Modernizarea drumului comunal DC 13;

• Îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apa a cetăţenilor;
• Introducerea alimentăarii cu apă la școala Popești;
• Îmbunătățirea iluminatului public ;
• Locuri de joaca pentru copii și de petrecere a timpului liber.
80
Ierarhizarea opţiunilor de dezvoltare exprimate de cetăţeni, după priorităţi:
I. Modernizare drumuri comunale și ulițe sătești

II. Alimentare cu apă și canalizare
III. Piață agroalimentară
IV. Utilități la instituțiile publice ( școli, grădinițe etc )
V. Protecția mediului ; platforme de colectare selectivă a deșeurilor
VI. Îmbunătățirea iluminatului public
VII. Parcuri și locuri de recreere, locuri de joacă pentru copii și terenuri de sport
VIII. Sprijinirea tinerilor fermieri pentru accesarea de fonduri europene
IX. Îmbunătățirea asistenței medicale
X. Valorificarea patrimoniului istoric și etnografic și a potențialului turistic existent în
comună.
4.2. Grupul de Acțiune Locală Movila lui Burcel – Vaslui Nord
Grupul de Acțiune Locală Movila lui Burcel – Vaslui Nord este un parteneriat public-privat,
constituit în temeiul OUG nr.26/2000, ca o asociație non-profit care are drept scop dezvoltarea
socială și economică a comunităților rurale membre. Cuprinde un număr de 15 comune din județul
Vaslui – Boțești, Miclești, Solești, Văleni, Ferești, Muntenii de Sus, Tănacu, Balțeni, Cozmești, Oșești,
Rafaila, Todirești, Vulturești, Zapodeni, Ștefan cel Mare și comuna Dolhești din județul Iași.
Fig. 43 GAL Movila lui Burcel
81
Partenerii semnatari ai Actului de constituire a Asociatiei GAL Movila lui Burcel –Vaslui Nord
sunt în număr de 48:
- 16 Consilii locale;
- 10 Organizatii Neguvernamentale;
- 20 agenti economici private cu activitate in agricultura, exploatare forestiera, productie,
servicii, comert si consultanta in afaceri;
- 2 fermieri individuali.
Scopul Asociatiei este dezvoltarea locală, durabilă si integrată a teritoriului microregiunii
Movila lui Burcel.
Obiective:
• implicarea locuitorilor teritoriului în procesul de decizie privind dezvoltarea rurală pe

principiul de jos în sus;
• stimularea cooperării şi colaborării între autorităţile locale, mediul privat şi societatea civilă,
în vederea implementării strategiei de dezvoltare locală;
• sprijinirea implicării tinerilor şi femeilor în viaţa economică şi socială a comunităţilor
partenere din teritoriu;
• stimularea spiritului asociativ al locuitorilor, lucrul împreună fiind unica soluţie de dezvoltare
viabilă în condiţiile actuale;
• cunoaşterea şi valorificarea oportunităţilor de finanţare dedicate mediului rural de Uniunea
Europeană şi Guvernul României.
GAL Movila lui Burcel –Vaslui Nord finanțează proiecte de investiții propuse de agenți
economici, organizații nonguvernamentale și autorităti publice locale prin măsurile PNDR și LEADER.
Bugetul alocat pentru proiecte în vederea implementării Strategiei de dezvoltare locală este de
2.414.704 Euro. Până în prezent, prin GAL Movila lui Burcel –Vaslui Nord a fost contractat un număr
de 54 de proiecte, cu o valoare totală de 1.074.166 Euro.
Consiliul Local al comunei Miclești a accesat un proiect cu fonduri europene în valoare de

185.431 lei pentru procurarea unui tractor cu remorcă si freză pentru deszăpezit, care va fi folosit
pentru transport si lucrări de deszăpezire.
Întocmirea de proiecte pentru accesare de fonduri europene prin GAL va fi în atenția

autorităţilor locale, asociaţiilor şi micilor fermieri în viitor.
82
4. 3. Consiliul Județean Vaslui
Consiliul Judeţean Vaslui este unul dintre partenerii cei mai importanţi ai acestei Strategii
deoarece:
• adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială a judeţului sau a
unor zone din cuprinsul acestuia;
• aprobă bugetul propriu al judeţului, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a
rezervei bugetare;
• hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică
a judeţului sau, după caz, a serviciilor publice de interes judeţean; hotărăşte cu privire la
vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului;
• stabileşte proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de
dezvoltare urbanistică generală a judeţului şi a unităţilor administrativ-teritoriale
componente;
• aprobă construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii
infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes judeţean;
• aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean;
• asigură condiţiile materiale şi financiare necesare în vederea bunei funcţionări a instituţiilor
de cultură, a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, ocrotire socială şi asistenţă socială,
a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum şi a altor activităţi;
• hotărăşte cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din
ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale a
autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune .
În cadrul Strategiei de dezvoltare locală a comunei Micleşti , Consiliul Judeţean Vaslui va

asigura fondurile necesare pentru modernizarea DJ 244- E şi a drumului de acces la Mănăstirea de
la Movila lui Burcel, a drumului communal DC 13 din satul Popeşti , pentru extinderea alimentării cu
apă potabilă a satelor comunei, instalarea platformelor de colectare selectivă a deşeurilor şi
realizarea Gropii ecologice de la Roşieşti, precum şi pentru alte investiţii.
83
CAP. V ANALIZA S.W.O.T.

Orice comună trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte
dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în
cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa
internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci
când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.
Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a

comunităţii pe o perioadă de 5-7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele:
realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii,
analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic.
Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea
comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.
Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul

administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice
şi să speculeze oportunităţile aparute în beneficiul comunităţii.
Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv:
Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunități), Threats (riscuri).
Pentru a avea certitudine că politicile şi programele existente corespund necesităţilor de

dezvoltare a comunei Miclești, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile şi pentru
accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susţine politica de dezvoltare regională s-a impus
elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2014-2020.
Punctele forte şi cele slabe sunt legate de comună şi de strategiile acesteia, şi de modul cum
se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din direcţia
concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are niciun control. Analiza
SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele
strategice.
Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de prezumţii
(presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În urma acestei analize
se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiţii.
84
Unele "oportunităţi" şi "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele slabe" ale
comunei. Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.
Întrebări cheie care îndrumă analiza strategică:
CE PUTEM FACE? CE AM PUTEA FACE
(Punctele forte şi punctele slabe) (Oportunităţi şi ameninţări)
STRATEGIE
CE VREM SĂ FACEM? CE SE ASTEAPTĂ CEILALŢI SĂ FACEM?
(Valorile comunei şi locuitorilor ei) (Dorinţele locuitorilor comunei)
Rafinare ulterioară
CE RESURSE ŞI POTENŢIAL VREM SĂ CE OPORTUNITĂŢI PUTEM FRUCTIFICA?

DEZVOLTĂM?
STRATEGIE
CE TREBUIE SĂ NE PREOCUPE? CUM PUTEM ÎMPLINI AŞTEPTĂRILE

LOCUITORILOR COMUNEI?
În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui să stea la baza
elaborării strategiei în vederea dezvoltării durabile, şi anume:
COMUNA
MICLEȘTI
1.Dezvoltare 2. Dezvoltare 3.Creşterea

economică infrastructură atractivităţii
Creare locuri de
muncă Competitivitate Cultural
Programe de
formare Confort social
profesională Agrement
1. Viaţa economică a comunei Miclești trebuie revigorată şi dezvoltată în toate domeniile

sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerţ şi silvicultură.
85
Consiliul Local va trebui să investească pentru revitalizarea vieţii economice a comunei,

trebuie să fie prioritatea numarul unu, deoarece produce cele mai mari efecte benefice.
2. Infrastructura necesită îmbunătăţiri continuu, de aceea investiţiile trebuie făcute după

anumite criterii economice astfel încât să producă beneficii:
- siguranţa şi securitatea locuitorilor comunei împotriva calamităţilor;
- raportul valoarea investiţiei/ efecte economico-financiare produse;
- raportul valoarea investiţiei/numărul beneficiarilor.
3. Conex factorului economic un alt punct important pentru creşterea atractivităţii comunei
îl constituie facilităţile culturale şi de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere
comuna Miclești, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătăţit. Complementar acest
lucru va creşte şi atractivitatea turistică a comunei.
1. RESURSE UMANE
⇒ Populaţia comunei Miclești numără 2755 persoane.

⇒ 60% din populația comunei este activă, cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani.
PUNCTE TARI
⇒ Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor.

⇒ Persoanele sunt active în căutarea unui loc de muncă.
⇒ Rata infracţionalităţii redusă.
⇒ Forță de muncă relativ ieftină.
86
⇒ Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale mature şi vârstnice la schimbările şi

provocările lumii actuale, în general, şi la fenomenul mobilităţii şi reconversiei
PUNCTE SLABE
profesionale, în special;
⇒ Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate, mai cu seamă a
celor cu pregătire profesională înaltă;
⇒ Situație financiară precară și/sau modestă pentru un procent substanțial al
locuitorilor zonei.
⇒ Atragerea de programe cu finanţare europeană pentru stimularea ocupării forţei de

muncă;
⇒ Existenţa unor reglementări ce acordă facilităţi angajatorilor care creează noi
OPORTUNITĂŢI
locuri de muncă pentru şomeri, tineri absolvenţi etc.

⇒ Organizarea de cursuri de formare şi reconversie profesională în comună;
⇒ Accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea profesională a persoanelor
active din comună;
⇒ Creşterea nivelului de pregătire profesională a forţei de muncă.
⇒ Monitorizarea stării ocupaţionale a populaţiei.
⇒ Scăderea numărului persoanelor calificate, prin ieşirea acestora din viaţa activă.
⇒ Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu. Procent scăzut al populaţiei
AMENINŢĂRI
absolvente de studii superioare.

⇒ Migrarea forţei de muncă.
⇒ Prezenţa abandonului familial în familiile foarte sărace.
⇒ Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii,
economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă.
87
2. AGRICULTURĂ
⇒ Potențial agricol ridicat, în special pentru apicultură și creșterea animalelor.

PUNCTE TARI
⇒ Prezenţa solurilor fertile cu productivitate ridicată.

⇒ Condiţii favorabile pentru producţia agricolă de: porumb, floarea soarelui, grâu și
pentru viticultură.
⇒ Patrimoniu natural divers.
⇒ Resursă umană cu disponibilitate de muncă în acest sector.
88
⇒ Fragmentarea suprafeţelor agricole la diverși producători individuali ce conduce la

practicarea unei agriculturi tradiţionale slab competitive economic.
⇒ Productivitatea relativ scazută a muncii în agricultură ca urmare a lipsei
posibilităților materiale și a mijloacelor de producție a acestor producători.
Predominanţa agriculturii de subzistenţă, caracterul “universal” al gospodăriilor.
⇒ Structura dezechilibrată a culturilor de câmp (dominată de cultura porumbului)
face imposibilă practicarea unei rotaţii corespunzătoare a terenurilor agricole.
⇒ Cultura porumbului în monocultură favorizează eroziunea solului.
⇒ Existenţa unor suprafeţe cu destinaţie agricolă necultivate.
⇒ Investiţii insuficiente în agricultură.
PUNCTE SLABE
⇒ Degradarea sistemului de irigaţii, inexistenţa instalaţiilor moderne de irigare.

⇒ Organizarea ineficientă a filierelor pe produs şi numărul mic de contracte
de preluare a producţiei.
⇒ Lipsa unui sistem centralizat de desfacere al produselor agricole.
⇒ Temerile producătorilor în ceea ce priveşte piaţa de desfacere a produselor agro-
alimentare din gospodărie.
⇒ Gradul redus de mecanizare al lucrărilor agricole. Îmbătrânirea forţei de muncă în
agricultură.
⇒ Dotarea tehnică slabă a tuturor sectoarelor din zootehnie şi agricultură.
⇒ Lipsa resurselor materiale care să faciliteze angajarea specialiștilor în agricultură
în domeniul rural în stadiul actual (slaba eficienţă economică a exploatărilor
agricole nu permite angajarea în totalitate a specialiştilor existenţi).
⇒ Slaba participare la conferințe, expoziții/ târguri de produse agricole, schimburi de
experiență în domeniul agricol.
89
⇒ Existența programelor de finanțare a spațiului rural și a agriculturii prin

instrumente structurale precum FEADR, FEDR, POR.
⇒ Existența programelor de finanțare în domeniul mediului, care permit acțiuni de
împădurire, salubrizare a apelor, etc.
⇒ Existenţa unor asociaţii profesionale şi a unor organisme de sprijin a
producătorilor.
OPORTUNITĂŢI
⇒ Încurajarea funcționării asociațiilor agricole de pe teritoriul comunei, a extinderii

lor prin includerea de suprafețe noi în exploatare și/sau înființarea altora, în
condiții de eficiență economică.
⇒ Posibilitatea înființării unui centru de colectare produse agricole.
⇒ Posibilitatea înfiinţării unor ferme zootehnice.
⇒ Facilitarea contactului în vederea colaborării între producătorii agricoli locali și
agenți economici activi în domeniul industriei alimentare.
⇒ Existența oportunităților de finanțare a tinerilor fermieri, în vederea stabilirii lor în
mediul rural.
⇒ Posibilitatea înființării unor culturi de plante medicinale.
⇒ Existenţa Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală.
90
⇒ Eroziunea solurilor determină scăderea randamentului economic.

⇒ Frecvenţa ridicată a perioadelor secetoase în agricultură. Tendinţa de aridizare a
climatului va determina scăderea producţiilor agricole vegetale și scăderea
producţiei agricole.
⇒ Degradarea solurilor.
⇒ Creșterea numărului de animale poate determina depășirea capacităţii de suport
AMENINŢĂRI
a pășunilor, cauzând degradarea acestora.

⇒ Capacităţile reduse de prelucrare a producţiei vegetale ce pot determina pierderi
în perioadele de vârf de producţie.
⇒ Numărul de concurenţi în creştere pentru produsele agroalimentare de pe piaţa
Uniunii Europene.
⇒ Cadrul legislativ instabil.
⇒ Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene.
⇒ Rezistenţa la schimbare și mentalităţile învechite ale populaţiei vârstnice.
3. INFRASTRUCTURĂ
⇒ Așezarea în apropierea a orașului Vaslui.

⇒ Reţea de electricitate de care dispun 95% din gospodării.
PUNCTE TARI
⇒ Existența sistemului de alimentare cu apă.

⇒ Reţea de telefonie fixă şi mobilă.
⇒ Reabilitarea/modernizarea drumului comunal DC 12 Miclești-Chircești și a
drumului comunal DC13 din DN24, limita hotarului Sat Gugești, Comuna Boțești.
91
⇒ Drumuri nemodernizate, neasfaltate sau pietruite.

⇒ Inexistența șanțurilor betonate de-a lungul drumurilor din interiorul comunei.
PUNCTE SLABE
⇒ Lipsa trotuarelor pentru pietoni.

⇒ Lipsa unei piste pentru bicicliști, în condițiile utilizării acestui mijloc de transport
de către un număr mare de locuitori.
⇒ Indicatoare rutiere insuficiente în zonele cu risc.
⇒ Lipsa unui sistem video de supraveghere a intersecțiilor din comună.
⇒ Lipsa rețelei de canalizare.
⇒ Oportunități de finanțare a obiectivelor de infrastructură în cadrul programelor

derulate prin Fondurile Structurale și de Coeziune.
⇒ Existența de fonduri guvernamentale pentru investiții mici și moderate în
infrastructură (modernizarea drumurilor comunale, extinderea rețelei de
alimentare cu apă, etc) – Programul Național de Dezvoltare Locală, OUG 28/2013.
⇒ Modernizarea infrastructurii rutiere a comunei prin modernizarea/reabilitarea
drumului comunal DC 13, modernizarea prin asfaltare/pietruire a drumurilor
sătesti.
⇒ Racordarea unităţilor școlare la utilităţile moderne (apă, realizarea instalaţiei de
OPORTUNITĂŢI
canalizare, introducerea încălzirii centralizate, grupuri sanitare moderne).

⇒ Racordarea sediului Primăriei și a Consiliului Local la utilităţile moderne (apă,
realizarea instalaţiei de canalizare, introducerea încălzirii centralizate, grupuri
sanitare moderne).
⇒ Realizarea de alei pietonale.
⇒ Înființarea reţelei de canalizare.
⇒ Realizarea staţiei de epurare şi tratare a apelor reziduale.
⇒ Montarea unui post de transformare în vederea îmbunătăţirii parametrilor
curentului electric în comună.
⇒ Lucrări de reabilitare a reţelei de iluminat public.
⇒ Dotări pentru intervenţii în caz de situaţii de urgenţă.
⇒ Lucrări de cadastru imobiliar intravilan şi extravilan, reactualizare PUG.
92
⇒ Decretarea stării de necesitate sau război.

AMENINŢĂRI
⇒ Producerea unor calamități naturale.

⇒ Fondurile insuficiente în acoperirea contribuțiilor locale în cadrul proiectelor post-
aderare, pot determina reducerea accesului la finanțările europene.
⇒ Apariția stării de degradare a clădirilor.
4. ECONOMIC
⇒ Potenţial existent pentru obţinerea de produse ecologice.

PUNCTE TARI
⇒ Suportul administraţiei locale oferit noilor investitori.

⇒ Existența forței de muncă în comună.
⇒ Suprafaţa semnificativă a fondului forestier.
⇒ Lipsa investițiilor din spațiul comunitar pe teritoriul comunei.

⇒ Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementarea noţiunilor de marketing și
pentru promovarea agenților economici din comună.
⇒ Slaba implementare a sistemului de asigurare a calităţii producţiei şi produselor.
PUNCTE SLABE
⇒ Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii şi pentru activitatea de

cercetare-dezvoltare.
⇒ Informarea succintă cu privire la normele europene.
⇒ Resurse financiare la nivel local insuficiente pentru susţinerea /promovarea unor
investiţii.
⇒ Folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate şi eficienţă economică scazută.
⇒ Lipsa unui Centru local de colectare a produselor agricole.
93
⇒ Oportunităţi multiple de finanţare oferite prin programele derulate în cadrul

fondurilor comunitare pentru domeniile economice –pregătirea resursei umane,
înființarea de activități generatoare de venit (micro fermieri, întreprinderi sociale,
etc.).
⇒ Implicarea guvernamentală în susținerea programelor aferente Fondurilor
Structurale și de Coeziune.
⇒ Existenţa resurselor locale, puţin sau necorespunzător valorificate în prezent.
⇒ Susținerea și promovarea asociațiilor agricole existente pe teritoriul comunei
Miclești și încurajarea înființării altora, în vederea creșterii productivității
terenurilor exploatate, a diversificării și îmbunățățirii calității.
OPORTUNITĂŢI
⇒ Posibilități de dezvoltare a exploatațiilor bio.

⇒ Oportunități de finanțare prin proiecte europene a culturilor și centrelor de
colectare și prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor, a plantelor medicinale.
⇒ Atragerea unor noi investitori în comună prin facilităţile pe care administraţia
locală le pune la dispoziţie.
⇒ Creşterea competitivităţii sectorului IMM.
⇒ Dezvoltarea industriei, având în vedere în special domeniile: construcții,
tâmplărie, panificație.
⇒ Diversificarea activităţilor economice.
⇒ Dezvoltarea activităţilor legate de apicultură.
⇒ Susținerea obiceiurilor meștesugărești.
⇒ Înființarea unei piețe și a unui iarmaroc săptămânal.
⇒ Înființarea unui centru de colectare produse agricole.
94
⇒ Instabilitatea legislativă (schimbări legislative frecvente, acte normative greoaie).

⇒ Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în comună, datorită
infrastructurii fizice neadecvate, raportat la potenţialul comunei.
⇒ Resurse financiare insuficiente pentru susținerea acțiunilor de modernizare a
agenților economici din diverse sectoare.
⇒ Accesul dificil la piața europeană a producătorilor autohtoni datorită posibilităților
AMENINŢĂRI
financiare reduse, ce împiedică îndeplinirea standardelor impuse de legislația UE.

⇒ Reducerea ponderii populaţiei active şi îmbătrânirea acesteia.
⇒ Scăderea continuă a producţiei prin scăderea productivităţii muncii.
⇒ Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii,
economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă.
⇒ Activitățile agricole reprezintă procentul majoritar din totalul activităților
economice derulate în mediul rural.
⇒ Condiții metereologice nefavorabile (inundații, secetă).
95
5. EDUCAŢIE-CULTURĂ-SOCIAL
⇒ Existenţa în comună de unități școlare pentru învățământul preșcolar, primar și

gimnazial în toate satele comunei;
⇒ Dotarea corespunzătoare a școlilor și grădinițelor cu mobilier și mijloace de
învățământ, inclusiv, calculatoare;
⇒ Încadrarea școlilor și grădinițelor cu personal didactic cu o bună pregătire de
specialitate și metodică , reflectată în promovarea gradelor didactice;
⇒ Management instituțional adecvat, orientat spre eficientizarea activității
didactice și creșterea nivelului de pregătire al elevilor, susținerea activităților
extracurriculare și creșterea prestigiului școlii în comunitatea locală;
PUNCTE TARI
⇒ Dedicarea personalului didactic.

⇒ Existența unor formații artistice (orchestră, grup folcloric, dansuri populare) și
sportive (handbal și fotbal elevi), care reprezintă școala în diferite festivaluri,
concursuri și competiții;
⇒ Atribuirea numelui Ștefan cel Mare Școlii gimnaziale sat. Miclești, începând cu
anul școlar 2015-2016, fapt ce va însemna creșterea prestigiului unității și va
determina organizarea unor activități cultural-educative deosebite.
⇒ Existența unui cămin cultural și a unei biblioteci.
⇒ Disciplina elevilor este foarte bună, fenomenele de delicvență și/sau
infracționalitate, nefiind cunoscute la nivelul unităților de învățământ de pe raza
comunei.
⇒ Numeroase obiective turistice și de cult.
96
⇒ Desființarea ciclulul gimnazial de la Școala Chircești începând din anul școlar 2015-
2016 și comasarea claselor la școala Miclești.
PUNCTE SLABE
⇒ Lipsa unui psiholog/consilier școlar.

⇒ Existența unor familii cu un nivel educativ scăzut, ai căror copii/elevi de școală
absentează în mod nejustificat, nu sunt urmăriți de familie și sunt predispuși a
aluneca pe panta delincvenței juvenile; existența abandonului școlar.
⇒ Populația școlară în scădere continuă, determinată de reducerea natalității și
migrarea populației tinere în țările Uniunii Europene.
⇒ Amenajarea terenurilor de sport de la școlile Miclești și Chircești.

⇒ amenajarea și dotarea unor spații de joacă pentru copii în toate satele comunei
⇒ Susținerea orchestrei populare Barbu Lăutaru, a grupului folcloric și formației de
dansuri Miorița de la școala Miclești în promovarea folclorului și a tradițiilor
OPORTUNITĂŢI
străbune, inclusiv, în participarea la festivaluri și concursuri județene și naționale.

⇒ Achiziționarea unui microbuz școlar pentru elevii din satul Chircești (ciclul
gimnazial) care, începând cu anul școlar 2015-2016 vor învăța la școala din centrul
de comună.
⇒ Înfiinţarea unui centru de zi after-school.
⇒ Reabilitarea monumentelor istorice.
⇒ Dotarea cu mobilier/materiale didactice/etc. a școlii şi a grădiniţei.
⇒ Dotarea cu volume noi și materiale didactice a bibliotecii.
97
⇒ Motivarea salarială redusă a cadrelor didactice.

⇒ îmbătrânirea populației satelor comunei, proces specific întregului spațiu rural
românesc
AMENINŢĂRI
⇒ Buget încă insuficient alocat învăţământului public generând fenomene de dotare

materială la limita necesarului unităţilor sau recurgerea la finanţare paralelă prin
aportul familiilor.
⇒ Inexistența unei strategii pentru promovarea unor activități sportive și a
evenimentelor culturale organizate prin participarea elevilor.
⇒ Subfinanțarea la nivel național a domeniului cultural.
6. SĂNĂTATE
PUNCTE TARI
⇒ Existența în comună a unui dispensar medical comunal și un punct sanitar în satul

Chircești.
⇒ Existența în comună a unui punct farmaceutic.
⇒ Lipsa aparaturii performante necesare desfășurării activității sanitare în dispensar.

⇒ Inexistența unui dispensar veterinar.
⇒ Punctul farmaceutic existent nu acoperă nevoile tuturor localnicilor.
PUNCTE SLABE
⇒ Inexistența unui serviciu de îngrijire medicală la domiciliu.

⇒ Inexistența unui Centru de recuperare.
⇒ Inexistența unui centru de zi pentru persoanele vârstnice, în ciuda numărului de
persoane vârstnice dependente înregistrate în comună.
⇒ Însușirea deficitară a normelor/regulilor din domeniul educației sanitare.
⇒ Starea de sănătate precară a locuitorilor comunei.
98
⇒ Existența oportunităților de finanțare a unor obiective din domeniul sănătății

(campanii de educație/conștientizare/informare în vederea prevenirii
OPORTUNITĂŢI
îmbolnăvirilor, a transmisiei bolilor contagioase, campanii antifumat, antidrog,

antialcool, etc.)
⇒ Existența unui punct medical permanent.
⇒ Creșterea interesului populației pentru subiectele ce tratează prevenirea
îmbolnăvirilor.
⇒ Subfinanțarea sistemului medical.

⇒ Deficitul de cadre medicale la nivel național.
⇒ Costuri ridicate în sistemul privat de sănătate.
AMENINŢĂRI
⇒ Costuri ridicate în sistemul public de sănătate.

⇒ Schimbări frecvente în legislația specifică domeniului sănătății.
⇒ Creșterea numărului de persoane vârstnice bolnave imobilizate la pat ce nu pot fi
asistate de rude, datorită exodului uman.
⇒ Condițiile din sistemul medical nu stimulează încheierea de contracte de
asigurare.
99
7. MEDIU
⇒ Eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind protecţia

mediului.
⇒ Existența sistemului de aplimentare cu apă.
⇒ Inexistența unor surse de poluare de origine industrială în comună.
PUNCTE TARI
⇒ Așezarea în zonă cu risc scăzut de seismicitate.

⇒ Calitatea solului și lipsa poluării industriale permit practicarea agriculturii
ecologice.
⇒ Existența oportunităților de finanțare a acțiunilor din domeniul mediului, prin
intermediul programelor specifice post-aderare.
⇒ Lipsa sistemului de canalizare.

⇒ Lipsa unei autospeciale și a echipamente specifice PSI.
⇒ Inexistenţa unei staţii de epurare şi tratare a apelor uzate.
⇒ Interesul scăzut al agenţilor economici în protecţia mediului înconjurător.
PUNCTE SLABE
⇒ Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări

de teren.
⇒ Educaţia ecologică superficială.
⇒ Lipsa fondurilor necesare înființării unor activități economice de reciclare a
deșeurilor.
⇒ Eroziunea solului. Cultura porumbului în monocultură accentuează eroziunea
solului.
⇒ Insuficiența spațiilor publice amenajate pentru petrecerea timpului liber.
100
OPORTUNITĂŢI
⇒ Extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă.

⇒ Implementarea sistemului de canalizare.
⇒ Dotarea cu utilaje şi echipamente pentru serviciul de gospodărire comunală.
⇒ Dotări pentru intervenţii în caz de situaţii de urgenţă.
⇒ Lipsa informaţiilor legate de normele europene de mediu în rândul micilor

întreprinzători.
AMENINŢĂRI
⇒ Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate

din Fondurile Structurale pentru proiecte de infrastructură şi mediu.
⇒ Mentalitatea de indiferentă faţă de protecţia mediului.
⇒ Lipsa resurselor materiale pentru îndeplinirea obiectivelor de investiţii propuse.
⇒ Lipsa informaţiei în legatură cu programele de finanţare europeană.
8. TURISM
⇒ Cadru natural deosebit.

PUNCTE TARI
⇒ Numeroase atracții turistice și monumente istorice.

⇒ Existenţa obiceiurilor populare și a tradiției meșteșugărești.
⇒ Potenţial de dezvoltarea a agroturismului.
101
PUNCTE SLABE
⇒ Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine insuficiente.
⇒ Insuficienţa locurilor de cazare, deoarece pe raza comunei nu există nicio
pensiune.
⇒ Dezvoltarea turismului, în special a agroturismului, prin valorificarea surplusului

de produse agricole locale, a luciului de apă, a fondului forestier.
OPORTUNITĂŢI
⇒ Îmbunătățirea condiţiilor infrastructurii fizice şi de utilităţi.

⇒ Se poate dezvolta agroturismul şi turismul de week-end, turismul piscicol.
⇒ Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea
programelor de finanţare ale Uniunii Europene.
⇒ Migrarea turistică către alte regiuni.

AMENINŢĂRI
⇒ Reacţia redusă a mediului local la schimbările şi provocările zilelor noastre,

conducând la scăderea competitivităţii teritoriului comunei, în favoarea altor
teritorii, considerate mai interesante de către turiști şi investitorii în turism.
9. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ
⇒ Personalul competent angajat în cadrul Primăriei Miclești și în cadrul celorlalte

instuții publice reprezentate în comună.
PUNCTE TARI
⇒ Preocuparea continuă a personalului APL pentru îmbunătățirea standardului

profesional.
⇒ Asigurarea transparenței în luarea deciziilor.
⇒ Deschiderea APL pentru realizarea de investiții menite să îmbunătățească buna
funcționare a comunei.
102
⇒ Personal insuficient pentru unele domenii de activitate din cadrul Primăriei

PUNCTE SLABE
Miclești.
⇒ Lipsă personal dedicat accesării/administrării fondurilor europene.
⇒ Numărul mare de schimbări legislative nu permite cunoașterea tuturor
modificărilor în timp util.
⇒ Unele erori în aplicarea legii taxelor și impozitelor.
OPORTUNITĂŢI
⇒ Programe de finanțare pentru dezvoltarea capacității administrative.

⇒ Creșterea autonomiei locale în actul administrativ.
⇒ Aplicarea principiului transparenței în activitatea instituțiilor publice.
AMENINŢĂRI
⇒ Imposibilitatea recuperării unor taxe și impozite.

⇒ Convulsii sociale.
⇒ Riscul eșecului în finalizarea proiectelor urmărite.
103
Cap. V Planul Local de Acțiune pentru Dezvoltarea Durabilă

a comunei Miclești
Planul de acţiuni este un plan detaliat, pe termen scurt şi mediu, care descrie
acţiunile şi paşii necesari aplicării strategiei şi atingerii obiectivelor. Este necesar ca aceste acţiuni să
fie prioritizate, astfel încât realizarea lor şi atingerea progresivă a ţintelor pe termen mediu şi scurt
să ducă la îndeplinirea obiectivelor stabilite pe termen lung. Planul de acțiuni vizează:
 responsabilitatea asumării sarcinilor,
 calendarul desfăşurării acţiunilor,
 resursele alocate,
 metodele de monitorizare şi evaluare.
Planul Local de Acţiune (PLA) este un instrument de planificare şi implementare şi conţine un

set de politici pe domenii de activitate ce se vor aplica într-un termen determinat în scopul realizării
obiectivelor generale fixate într-o strategie. Termenul de realizare a planului local de acţiune trebuie
să corespundă termenului de 10-20 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare
Durabilă (SLDD).
Planul de acţiune este procesul participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt, care
utilizează resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de obicei într-o zonă bine definită.
PLA va fi revizuit periodic, astfel încât obiectivele fixate să țină cont de evoluţia
macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local, precum şi de opiniile
comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte,
cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un proiect este mai mică, avand în vedere
că, pe masură ce se înaintează în timp, variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză
economică se multiplică.
Planul Local de Acţiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a

comunei Miclești, reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale
pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne, astfel ca durabilitatea să devină
punctul forte al acesteia.
104
Situaţia dezvoltării actuale economice, sociale, de mediu şi tehnologice a fost analizată în

cadrul procesului de analiză-diagnostic din cadrul strategiei de dezvoltare, iar obiectivele strategice
au fost creionate, fixându-se câteva repere ca referinţe pentru dezvoltările ulterioare.
Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Miclești

reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea
unor parametri specifici societăţii moderne.
Rolul Planului de Acţiune îl reprezintă prezentarea principalelor măsuri şi proiecte necesare

fazei de planificare şi implementare a dezvoltării economico - sociale, astfel încât procesul să poată
fi evaluat continuu prin indicatorii selecţionaţi ca relevanţi pentru comuna Miclești.
Necesitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor care
trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite.
La nivel temporal, pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel
încât procesele necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate:
a. Planul de dezvoltare (planificarea activităţilor)
b. Planul de executare (implementarea activităţilor)
c. Planul de monitorizare (evaluarea activităţilor).
Pentru a avea o dezvoltare închegată, suportul necesar trebuie să fie asigurat de către:
● Administraţia Locală - prin Instituția Primăriei şi Consiliului Local, care trebuie să-şi
replanifice dezvoltarea instituţională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar planului
de acţiune
● Comunitatea Locală - cetăţenii şi organizaţiile, actorii principali ai dezvoltării locale, prin

atitudine şi participare activă;
● Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, ca şi suport financiar şi logistic (informaţii

şi tehnologii moderne).
Planul Local de Acţiune, prezintă principalele măsuri şi proiecte necesare fazei de planificare
şi implementare a dezvoltării durabile, astfel: în procesul de dezvoltare să poată fi evaluată continuu
complexitatea factorilor SEMT (social-economic-mediu- tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare
durabilă (dimensiuni ale durabilităţii) selecționaţi ca relevanţi pentru comuna Miclești. Utilitatea
105
unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor ce trebuie executate pentru
atingerea obiectivelor strategice definite în Strategia de Dezvoltare Locală Durabilă a comunei.
În vederea realizării Planului Local de Acţiune, primăria comunei Miclești, ca autoritate
publică locală, trebuie să-şi întărească capacitatea instituţională la toate nivelele de decizie şi
execuţie. Aceasta presupune atragerea şi furnizarea de resurse financiare suficiente şi mobilizarea
resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare, dar şi analizarea
cadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor.
Pentru a putea fi rezolvate problemele curente, cât şi cele ce pot apare în viitor
Administraţia publică locală trebuie să adopte un management eficient. Materializarea capacităţii
instituţionale este un proces de durată în care Administraţia publică trebuie să acţioneze pentru
schimbarea radicală a atitudinii funcţionarului public faţă de accesul cetăţenilor la activitatea
administraţiei.
În acest sens, o principală preocupare a managerului primăriei a fost de armonizare a
procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte relaţia cu cetăţeanul,
primăria comunei Miclești a demarat un amplu proces de consultare a opiniei cetăţenilor, cu privire
la obiectivele strategice din perioada 2014-2020.
Condiţiile care stau la baza unei dezvoltări social - economice rapide sunt susţinerea şi
participarea activă, respectarea legilor şi onorarea obligaţiilor primăriei comunei, precum şi
implicarea cetăţenilor la luarea deciziilor în ceea ce priveşte rezolvarea propriilor probleme.
Administraţia Publică Locală, fiind o interfaţă între cetăţean şi institutiile statului, trebuie să
elaboreze şi să dezvolte un sistem de administrare bazat pe promovarea autonomiei locale reale şi
consolidarea cadrului instituțional.
Activitatea publică locală va fi orientată spre:
1 Dezvoltarea durabilă a comunităţii se va realiza cu ajutorul unirii eforturilor tuturor locuitorilor

pentru soluţionarea problemelor comune;
2 Dezvoltarea infrastructurii comunităţii (aprovizionarea cu apă, canalizare, modernizare de

drumuri, construirea de poduri și podețe, finalizarea Școlii cu clasele I-IV Roteni, finalizarea
Grădiniței cu program normal Miclești, modernizarea caminului cultural Miclești, etc.)
3 Ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilităţile reale de acumulare a veniturilor

la buget;onstruirea de
4 Elaborarea, aprobarea şi controlul strict asupra executării bugetului.
106
Eficientizarea gestionării mijloacelor publice, prin:
1 Organizarea licitaţiilor de cumpărare pentru achiziţionarea de mărfuri, lucrări şi servicii pentru

necesităţile instituţiilor bugetare din banii publici;
2 Stoparea creşterii volumului de cheltuieli, inclusiv prin reducerea numărului de personal angajat
în instituțiile bugetare, acolo unde este cazul;
3 Sporirea responsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere pentru depăşirea limitelor

stabilite de cheltuieli şi utilizarea neeconomică a alocaţiilor bugetare;
4 Reevaluarea întregului sistem de servicii publice şi transmiterea unor activităţi către sfera
privată.
Consolidarea finanţelor publice:
1 Asigurarea cu surse financiare a măsurilor pentru satisfacerea necesităţilor social-economice şi

culturale ale populaţiei, pentru dezvoltarea teritoriului subordonat;
2 Întreprinderea unor măsuri concrete pentru acumularea veniturilor proprii şi menţinerea

echilibrului bugetar;
3 Constituirea de fonduri extrabugetare pentru susţinerea unor programe de interes local;
4 Susţinerea dezvoltării antreprenoriatului ca forţă motrice a economiei de piaţă.
Stabilirea şi promovarea parteneriatului:
1 Sprijinirea organizaţiilor nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în folosul

cetăţeanului;
2 Participarea la proiecte investiţionale comune cu sectorul economic în domeniile social, cultural

şi de mediu.
Consolidarea managementului administraţiei publice locale constă în:
Dezvoltarea managementului resurselor umane
1 Preocuparea autorităţii locale pentru pregătirea continuă a funcţionarilor publici pe domeniile
107
prioritare dezvoltării comunei.
Dezvoltarea nivelului de pregatire profesională
1 Identificarea unui sistem de training adecvat;
2 Identificarea necesităţilor şi oportunităţilor de instruire;
3 Corelarea necesităţilor cu potențialul uman existent.
Utilizarea eficientă a resurselor umane
1 Identificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a personalului şi a regulamentului de

ordine internă;
2 Personalul să lucreze în domenii de activitate bine definite.
Creşterea responsabilităţii şi a independenţei profesionale
1 Responsabilitatea funcţionarilor publici în conformitate cu prevederile legale;
2 Conștientizarea importanței activităţii fiecărui angajat;
3 Transparenţa funcţionării sistemului instituțional pentru fiecare angajat;
Schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean
1 Serviciul public orientat în folosul cetăţeanului;
2 Eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt confruntaţi cetăţenii şi agenţii economici;
3 Întărirea şi extinderea cadrului de participare a societăţii civile la procesul decizional;
4 Comunicare operativă cu cetăţenii comunei;
5 Implementarea unui sistem de management al calităţii.
Realizarea unui sistem de monitorizare a calităţii serviciilor publice
1 Administrarea corespunzătoare a banilor publici;
2 Programarea eficientă a cheltuielilor şi veniturilor;
3 Dezvoltarea comunei prin atragerea de proiecte şi programe cu finanţare nerambursabilă.
Dezvoltarea managementului informaţiilor
108
1 Analizarea nevoilor în domeniul software;
2 Corelarea şi integrarea bazelor de date din primăriei.
Un manager este interesat, în cele din urmă, de aspectele financiare ale proiectului în care se
implică, oricât de interesantă şi de novatoare este realizarea unui proiect.
De aceea, trebuie acordată toată atenția documentelor referitoare la aspectele financiare
ale proiectului prezentate prin intermediul studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic (evoluţia
estimată a veniturilor şi cheltuielilor pentru următoarea perioadă de timp - de regulă următorii
câţiva ani, indicatori de rentabilitate etc.).
Un element cheie al oricărui proiect îl reprezintă modul de satisfacere al nevoilor comunităţii
locale.
Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu atenţie şi monitorizat pe tot parcursul derulării
proiectului. Cheltuielile care urmează să se efectueze în vederea realizării proiectului nu vor avea o
structură omogenă şi, din acest motiv, trebuie să se facă distincția între diferitele destinaţii ale
resurselor de care dispune primăria comunei Miclești.
O primă distincţie importantă este cea dintre cheltuielile iniţiale – care vor fi efectuate
pentru a pune în mişcare noul proiect – şi cele aferente realizării efective a proiectului.
Primele trebuie efectuate de regulă o singură dată, în perioada iniţială. Cea de-a doua
categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp, dar este şi mai îndepărtată în timp faţă de
momentul întocmirii studiului de fezabilitate şi/sau proiectului tehnic.
Este foarte important să existe un grafic al celor două categorii de cheltuieli şi să se
determine cu precizie momentul în care proiectul să se realizeze.
În cazul în care acest moment este mai îndepărtat în realitate decât s-a presupus initiţial, s-ar
putea ca rentabilitatea proiectului să nu mai fie cea scontată. Atunci când se previzionează
cheltuielile cu activitatea curentă, va trebui să se determine şi mărimea resurselor necesare.
Un volum prea mare va ţine resurse imobilizate în mod inutil, în timp ce un volum prea redus
creează riscul unor întreruperi forţate ale realizării proiectului. Va trebui să se poată justifica nivelul
pentru care s-a optat.
Datele referitoare la veniturile şi cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra
rentabilităţii proiectului. În aprecierea acestei rentabilităţi este bine să se evalueze cum vor arăta
rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute.
109
Comunitatea Miclești, parte integrantă a comunității europene, trebuie să-și stabilească o viziune
clară asupra viitorului său în conformitate cu documentele programatice la nivel regional, național și
european:
• Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020, versiunea de lucru aprilie 2013
• Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-

2030 (SDD);
• EUROPA 2020 – Principii, valori, direcții de acțiune;
• DEZVOLTAREA DURABILĂ - Principii, valori, direcții de acțiune;
1. Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020
1. Viziunea și obiectivul general
Cu toate că Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a Romaniei sub
aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc în raport cu
nivelul de dezvoltare. Astfel, deși în perioada 2005-2008 produsul intern brut regional pe cap de
locuitor a crescut în termeni reali, rata de creștere înregistrata a fost inferioară celei medii
naționale, ceea ce a condus la o accentuare a disparităților de dezvoltare față de celelalte regiuni.
Situația economică și socială a continuat să se agraveze odată cu intrarea în perioada de criză
economică și financiară - anual a avut loc o scădere reală a produsul intern brut regional, într-un
ritm mai accentuat decât cel existent la nivel național. Din datele statistice existente rezultă că
indicele de disparitate a scăzut continuu în perioada 2005-2010, atât în condiții macroeconomice de
creștere economică cât și de recesiune, coborând de la 66,7%(2005) la 61,4%(2010). Mai mult, în
anul 2010, în raport cu media comunitară, Regiunea Nord-Est figura cu un indice de disparitate de
numai 29%.
Principalii factori care determină nivelul scazut de dezvoltare a Regiunii Nord-Est sunt:
 Alternative economice reduse pentru populația din mediul rural.

 Competitivitatea scazută a mediului economic.
 Nivelul scăzut de atractivitate, în special a zonelor rurale și orașelor mici și mijlocii.
La nivel global, din informațiile prezentate în analiza economico-socială și analiza SWOT, se

desprind următoarele probleme cheie:
110
• Cea mai redusă valoare a produsului intern brut regional pe locuitor dintre toate regiunile
României și antepenultimul loc ocupat dintre toate regiunile Uniunii Europene.
• Nivelul scăzut al productivității muncii la nivel regional, în special în industria prelucrătoare,
comerț, comunicații. În anul 2011, productivitatea muncii la nivel regional era mai scăzută cu
30% fața de nivelul național.
• Diminuarea numărului total de întreprinderi active, inclusiv a celor noi create.
• Nivelul foarte scăzut al investitiilor străine în regiune și al exporturilor realizate de către
regiune Valoarea exporturilor realizate de către regiune în 2011 reprezintă numai 4,37% din
totalul de exporturi ale României.
• Aportul redus adus de regiune la cifra de afaceri totală a României.
• Regiunea se confruntă cu un fenomen continuu de îmbătrânire a populației.
• Ponderea ridicată a populației ocupate în agricultură, cu un aport redus la formarea
produsului intern brut regional.
• Ponderea scăzută a populației ocupate în industrie.
• Cel mai ridicat nivel de sărăcie dintre regiunile Romaniei și din Uniunea Europeană.
• Nivelul foarte scăzut al veniturilor gospodăriilor.
• Nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor.
La nivel teritorial, în raport cu datele prezentate în analiza socio-economică și analiza SWOT,

se desprind următoarele probleme cheie:
• Disparități la nivel urban privind consumul de apă potabilă între municipiile reședință de
județ și orașele mici și mijlocii.
• Disparități la nivel urban privind accesul la rețeaua de canalizare.
• Disparități la nivel urban privind conectarea localităților la rețeaua națională de alimentare
cu gaz metan.
• Disparități între localitățile urbane privind asigurarea serviciilor medicale.
• Starea avansată de deteriorare, lipsa echipamentelor de specialitate, a dotărilor pentru
unitățile de învățământ și medicale din orasele mici.
• Disparități în mediul urban privind serviciul de transport public în comun.
• Existența zonelor geografice rurale lipsite de orașe pe o rază de 25-30 km - accesibilitatea
scăzută la serviciile publice de învățământ, sănătate din zone urbane.
• Disparități interjudețene privind ponderea populației conectată la rețeaua de apă potabilă.
• Disparități interjudețene privind numărul locuințelor ce dețin alimentare cu apă potabilă și
canalizare.
111
• Disparități interjudețene privind numărul locuințelor ce beneficiază de încălzire pe perioada

iernii.
• Disparități tip urban-rural privind numărul de grădinițe (inclusiv educatori).
• Disparități tip urban-rural privind asistența medicală – distribuția personalului medical și a
unităților medicale.
• Disparități tip urban-rural privind gradul de echipare cu infrastructură tehnic-edilitară.
• In unele areale, populația de etnie romă are o accesibilitate redusă la serviciile publice de
educație, sănătate, servicii sociale și locurile de muncă.
2. Prioritățile tematice ale strategiei de de dezvoltare regională
2.1 Îmbunătățirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creșterea ocupării,
accesului la educație, instruire și sănătate, promovarea incluziunii sociale.
Obiective specifice:
• Creșterea ocupării în rândul tinerilor și a grupurilor vulnerabile.

• Îmbunătațirea accesului și a participării la educație și instruire de calitate.
• Creșterea accesului la servicii de sănătate de calitate.
• Extinderea și diversificarea serviciilor de sănătate.
• Promovarea incluziunii sociale prin regenerarea zonelor rurale și urbane aflate în declin.
2.2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creșterea accesibilității,
• Creșterea accesibilității, conectivității și mobilității prin realizarea de investiții în

infrastructura de transport.
• Stimularea atractivității economiei locale prin creșterea accesului la infrastructura TIC10 de
calitate.
2.3. Sprijinirea unei economii competitive și a dezvoltării locale

• Sprijinirea inovării și competitivității mediului economic, promovarea rezultatelor obținute.

• Impulsionarea sectorului de cercetare-dezvoltare, în special a celei aplicate.
• Îmbunătățirea accesului firmelor la servicii de afaceri de calitate.
• Sprijinirea exporturilor și competitivității produselor locale la export.
112
• Sprijinirea dezvoltării zonelor urbane.

• Sprijinirea dezvoltării zonelor rurale.
• Sprijinirea valorificării potențialului turistic existent.
2.4. Optimizarea utilizării și protejarea resurselor și a patrimoniului natural

• Promovarea eficienței energetice.

• Protejarea mediului și a biodiversității prin realizarea de investiții specifice acquisului
comunitar și valorificarea siturilor naturale.
2. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030
A. Provocări cruciale
1. Schimbările climatice și energia curată
Obiectivul general SDD/UE: Prevenirea schimbărilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cu
efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu şi
crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerinţelor unei
economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şi competitivitate; îndeplinirea obligaţiilor
asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de
seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi
respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Asigurarea funcţionării eficiente şi în condiţii de siguranţă a

sistemului energetic naţional, atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensităţii şi
eficienţei energetice; îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ
„Schimbări climatice şi energie din surse regenerabile” şi la nivel internaţional în urma adoptării
unui nou acord global în domeniu; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele
schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea la performanţele medii ale UE privind indicatorii energetici
şi de schimbări climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu
113
efect de seră în concordanţă cu acordurile internaţionale şi comunitare existente şi implementarea

unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
2. Transport durabil
Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice,

sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra
economiei, societăţii şi mediului.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să
faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi
internaţional, în conformitate cu standardele europene.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei
economice, sociale şi de mediu a transporturilor şi realizarea unor progrese substanţiale în
dezvoltarea infrastructurii de transport.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toţi parametrii de
bază ai sustenabilităţii în activitatea de transporturi.
3. Producție și consum durabile
Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum şi producţie sustenabile.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea

maximală a acestora prin promovarea unui model de consum şi producţie care să permită o creştere
economică sustenabilă pe termen lung şi apropierea treptată de nivelul mediu de performanţă al
ţărilor UE.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Decuplarea creşterii economice de degradarea mediului prin
inversarea raportului dintre consumul de resurse şi crearea de valoare adăugată şi apropierea de
indicii medii de performanţă ai UE privind sustenabilitatea consumului şi producţiei.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea dată de ţările membre
UE din punctul de vedere al producţiei şi consumului durabile.
114
4. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale
Obiectiv general SDD/UE: Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor
excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE cu
privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, prin dezvoltarea
unor servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabila şi cu
respectarea principiului «poluatorul plăteşte».
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali
privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de performanţele de mediu ale celorlalte
state membre UE din acel an.
5. Sănătatea publică
Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii de egalitate şi
îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Îmbunătăţirea structurii sistemului de sănătate, a calităţii actului
medical şi a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate; ameliorarea stării de sănătate a
populaţiei şi creşterea performanţei sistemului de sănătate.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea unor parametri apropiaţi de nivelul mediu actual al stării
de sănătate a populaţiei şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE;
integrarea aspectelor de sănătate şi demografice în toate politicile publice ale României.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea deplină la nivelul mediu de performanţă, inclusiv sub
aspectul finanţării serviciilor de sănătate, al celorlalte state membre ale UE.
6. Incluziunea socială, demografia şi migraţia
Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societăţi bazate pe incluziunea socială prin luarea în
considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşterii calităţii vieţii
cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi participativ modern
pentru reducerea riscurilor de sărăcie şi excluziune socială, promovarea coeziunii sociale, egalităţii
115
de şanse şi diversităţii culturale, precum şi pentru gestionarea responsabilă a fenomenelor

demografice şi migraţiei.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ şi instituţional, a
normelor şi standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de şanse şi sprijinirea activă
a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naţionale pe termen lung
privind populaţia şi fenomenele migratorii.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte state
membre ale UE în privinţa coeziunii sociale şi calităţii serviciilor sociale.
7. Sărăcia globală şi sfidările dezvoltării durabile
Uniunea Europeană şi statele sale membre se află printre principalele susţinătoare ale
procesului de extindere a aplicării principiilor şi practicilor dezvoltării durabile la nivel global, pentru
reducerea sărăciei şi discrepanţelor economico-sociale şi pentru promovarea unor politici
responsabile în privinţa conservării şi utilizării raţionale a resurselor naturale ale planetei.
Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel global şi asigurarea
punerii de acord a politicilor interne şi externe ale Uniunii Europene cu principiile dezvoltării
durabile şi angajamentele sale în această privinţă.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Implementarea instrumentelor legislative şi instituţionale aferente

statutului României de ţară donatoare de asistenţă pentru dezvoltare, conform obligaţiilor de stat
membru al UE; stabilirea priorităţilor şi modalităţilor de acţiune, şi alocarea în acest scop a circa
0,25% din venitul naţional brut (VNB) în 2013 şi 0,33% în 2015, cu ţinta intermediară de 0,17% din
VNB în 2010.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei şi

resurselor disponibile în România în slujba asistenţei pentru dezvoltare, şi alocarea în acest scop a
circa 0,50% din venitul naţional brut.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea completă a României la politicile Uniunii Europene în
domeniul cooperării pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocărilor bugetare ca
procent din venitul naţional brut.
116
B. Teme inter- şi trans-sectoriale
1. Educaţie şi formare profesională
Îmbunătăţirea radicală şi diversificarea ofertei educaţionale a întregului sistem de

învăţământ şi formare profesională din România este recunoscută ca un obiectiv prioritar de
importanţă strategică şi o condiţie obligatorie pentru transpunerea în fapt a principiilor dezvoltării
durabile pe termen mediu şi lung.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin
corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii
sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în domeniul

educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile
dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Situarea sistemului de învăţământ şi formare profesională din
România la nivelul performanţelor superioare din UE; apropierea semnificativă de nivelul mediu al
UE în privinţa serviciilor educaţionale oferite în mediul rural şi pentru persoanele provenite din
medii dezavantajate sau cu dizabilităţi.
2. Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, inovarea
Sectorul cercetare-dezvoltare-inovaţie a suferit, probabil, cel mai mult de pe urma

„pierderilor colaterale” cauzate de tranziţia României la economia de piaţă. Aceasta a avut un
impact nefavorabil şi asupra menţinerii şi dezvoltării infrastructurii de cercetare, precum şi asupra
relaţiilor de colaborare internaţională în domeniu.
Orizont 2013. Obiectiv naţional general: Atingerea mediei UE la indicatorii de bază ce descriu
structura şi performanţa sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare.
Orizont 2020. Obiectiv general: Încadrarea cercetării româneşti în fluxul principal al evoluţiilor
ştiinţifice şi tehnologice din UE; generalizarea activităţilor inovative; apariţia unor centre de
excelenţă cu impact internaţional.
Orizont 2030. Obiectiv general: Statornicirea principalelor elemente ale societăţii şi economiei
bazate pe cunoaştere; contribuţii esenţiale ale cercetării româneşti la realizarea obiectivelor
117
complexe ale dezvoltării durabile.
3. EUROPA 2020
Scopul general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europene (UE) în
următorul deceniu, printr-o abordare tematică unitară a reformelor în plan economic şi social,
concentrată pe un număr de 3 priorităţi reprezentative, structurate în 7 iniţiative emblematice şi
cuantificabile în 5 obiective principale.
Cele 3 priorităţi ale strategiei Europa 2020 care definesc viziunea UE asupra economiei sociale de
piaţă pentru secolul XXI vizează:
a) creşterea inteligentă, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
b) creşterea durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice şi mai
competitive;
c) creşterea favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu un grad înalt de ocupare a
forţei de muncă care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
Cele 5 obiective principale propuse pentru atingerea celor 3 priorităţi, la nivelul UE, până în 2020
1. Ocuparea forței de munca: rată de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 – 64 ani de 75%;
2. Cercetare și dezvoltare: investiţii (publice şi private) în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul

UE;
3. Schimbări climatice și energie: atingerea obiectivului „20/20/20” în domeniul energiei şi al

schimbărilor climatice. Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile
înregistrate în 1990, creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%, creșterea cu
20% a eficienței energetice.
4. Educație: un nivel maxim de 10% al ratei părăsirii timpurii a şcolii şi un nivel minim de 40% al ratei
de absolvire a unei forme de învăţământ terţiar în rândul tinerilor cu vârsta între 30 şi 34 ani;
5. Sărăcie și excluziune socială: reducerea cu 20 de milioane a numărului de cetăţeni europeni

ameninţaţi de sărăcie şi excluziune socială .
118
4. DEZVOLTAREA DURABILĂ - principii, valori, direcții de acțiune
Obiectivele cheie ale Strategiei pentru Dezvoltarea Durabilă a Uniunii Europene sunt:
• Protecţia mediului, prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul
negativ asupra mediului;
• Echitatea şi coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversităţii
culturale, egalităţii de şanse şi prin combaterea discriminării de orice fel;
• Prosperitatea economică, prin promovarea cunoaşterii, inovării şi competitivităţii pentru
asigurarea unor standarde de viaţă ridicate şi unor locuri de muncă abundente şi bine
plătite;
• Îndeplinirea responsabilităţilor internaţionale ale UE prin promovarea instituţiilor
democratice în slujba păcii, securităţii şi libertăţii, a principiilor şi practicilor dezvoltării
durabile pretutindeni în lume.
Principiile Strategiei pentru Dezvoltarea Durabilă a Uniunii Europene sunt:
• Promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale ale omului;

• Solidaritatea în interiorul generaţiilor şi între generaţii;
• Cultivarea unei societăţi deschise şi democratice;
• Informarea şi implicarea activă a cetăţenilor în procesul decizional;
• Implicarea mediului de afaceri şi a partenerilor sociali;
• Coerenţa politicilor şi calitatea guvernării la nivel local, regional, naţional şi global;
• Integrarea politicilor economice, sociale şi de mediu prin evaluări de impact şi consultarea
factorilor interesaţi;
• Utilizarea cunoştinţelor moderne pentru asigurarea eficienţei economice şi investiţionale;
• Aplicarea principiului precauţiunii în cazul informaţiilor ştiinţifice incerte;
• Aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”.
119
Portofoliu de Proiecte
Domeniu de Direcții de Măsuri Proiecte
dezvoltare acțiune (nivel tactic) (nivel operațional)
(nivel strategic)
1.Resursa A. Îmbunătățirea A.1. Susținerea Susținerea de cursuri/training-uri de
umană capitalului uman activităților de pregătire profesională pe diverse
pregătire niveluri (inițiere, calificare, recalificare)
profesională pentru locuitori ai comunei în vederea
(inițiere, calificare, dobândirii de competențe pentru
recalificare) meserii cerute pe piața muncii.
Implementarea acțiunilor de educație
tip “a doua șansă” în vederea finalizării
ciclului de învățământ (primar,
gimnazial, liceal) pentru tinerii din
comună care au abandonat scoala și
îndeplinesc condițiile de eligibilitate
solicitate în cadrul proiectelor POSDRU
A.2. Acțiuni de Intocmirea și eliberarea certificatelor
reglementare a de naștere, a actelor de identitate, a
situației actelor de actelor de proprietate și a autorizațiilor
stare civilă, actelor de construcție pentru cetățenii
de proprietate și a comunei ce nu le posedă.
autorizațiilor de
construcție
A3. Susținerea Înființarea unui Centru pentru resursa
inițiativelor prin umană (RU) care să organizeze acțiuni
care se dorește precum:
creșterea ocupării în • Derularea unei campanii de
rândul tinerilor și a informare la nivel local, în vederea
grupurilor informării agenților economici asupra
vulnerabile legislației prin care sunt acordate
facilități angajatorilor care creiază
locuri de muncă pentru șomeri, tineri,
120
absolvenți, etc;
• Derularea unor cursuri de
competențe antreprenoriale pentru
tineri/femei/persoane cu inițiativă;
• Organizarea de servicii de
informare, consiliere, formare
profesională, pentru facilizarea
accesului pe piața muncii.
B. Creșterea B.1. Îmbunătățirea Construirea de locuințe sociale și
standardului condițiilor de locuire susținerea financiară a reabilitării unor
condițiilor viață locuințe cu precădere pentru
persoanele defavorizate.
Planificarea unei întregi zone de locuit
va fi integrată astfel încât să cuprindă
clădiri de locuit (individuale sau
colective potrivit sistemului de design
arhitectonic), clădiri cu destinaţie
comercială, parcări, infrastructură
edilitară necesară pentru nevoile
zilnice ale locuitorilor;
Amenajarea spaţiilor deschise printr-
un design care să încurajeze prezenţa
locuitorilor, socializarea şi pentru a
întări relaţiile în cadrul comunităţii
121

(nivel strategic)
2. Agricultura A. Creșterea A.1. Susținerea Înființarea unui Centru de Acțiune
performanței întreprinzătorilor, pentru Agricultura Locală prin care vor
economice în firme sau persoane fi derulate diferite acțiuni:
domeniul particulare active în • derularea unor campanii de
agriculturii domeniul agricol informare în domeniul legislației
specifice;
• efectuarea demersurilor în vederea
certificării produselor locale;
• susținerea economiei locale prin
favorizarea contractelor între
producătorii agricoli locali și
unitățile prelucrătoare de materii
prime;
• elaborarea de studii pentru
identificarea necesităților actorilor
din domeniu (producători
particulari, agenți economici,
investitori);
• acordarea de suport financiar și
logistic agenților economici și
producătorilor particulari, pentru
participarea la conferințe, târguri,
schimburi de experiență;
• derularea de cursuri de instruire în
diverse meserii agricole și în
antreprenoriat agricol;
• elaborarea de proiecte în domeniul
agricol;
• înființarea de noi asociații agricole în
vederea cuprinderii terenurilor
nelucrate în prezent;
122
• consilierea tinerilor în vederea

stabilirii în mediul rural (în comuna
Miclești) ca tineri fermieri, prin
accesarea programului de finanțare
specific;
• susținerea dezvoltării culturilor de
plante medicinale;
• înființarea unui sistem de irigații
pentru creșterea productivității
culturilor de legume;
• resuscitarea interesului cetățenilor
din comună pentru activitatea de
creștere a animalelor și păsărilor
domestice, prin găsirea de
oportunități de valorificare pe piață
a acestor produse;
• stimularea transformării
gospodăriilor ţărăneşti în ferme
familiale cu caracter comercial.
A.2. Măsuri specifice Colaborarea cu o firmă specializată
pentru rezolvarea problemelor legate
de fondul funciar.
Achiziție aparat de măsurat
topografic.
Achiziție utilaje de ecologizare.
Amenajarea de iazuri piscicole și de

agrement piscicol în Miclești, Popești și
Chircești.
123

(nivel strategic)
3. A. Îmbunătățirea A.1
Infrastructură infrastructurii de Reabilitarea/moderniz Asfaltarea/reabilitarea următoarelor
transport area/întreținerea drumuri comunale sau a sectoarelor
rețelei de drumuri din de drum care în prezent sunt
interiorul comunei pietruite sau asfaltate, dar se găsesc
Miclești și a în stare proastă de exploatare:
drumurilor de • DC 13 din DN 24 Popești-
Gugești
legătură cu localitățile
învecinate Modernizarea prin pietruire a
drumurilor sătești.
Decolmatarea șanțurilor de-a lungul

drumurilor sătești (întreținere
permanentă).
Construirea de șanțuri betonate de-a

lungul drumurilor din interiorul
comunei, pe porțiunea care străbate
comuna și întreținerea permanentă a
lor și a celor existente în prezent
(decolmatare).
Construirea de trotuare pietonale

de-a lungul arterelor principale din
interiorul comunei.
Construirea de piste pentru bicicliști

în interiorul comunei.
124
Completarea rețelei de drumuri cu

marcaje și indicatoare rutiere în
special în unele zone cu risc (de
exemplu în zona școlilor) și
supravegherea principalelor
intersecții cu camere video.
B. Îmbunătățirea B.1. Modernizarea Elaborarea documentației tehnice,

sistemului de sistemului de derularea lucrărilor de modernizare a
alimentare cu alimentare cu energie rețelei de energie electrică și de
energie electrică electrică pentru extindere în zonele în care este
consumatorii casnici, necesar.
agenții economici,
sistemului de iluminat
public.
Montarea unui post de transformare
în vederea îmbunătăţirii parametrilor
curentului electric în comună.
C. Îmbunătățirea C.1. Instalarea Elaborarea documentației tehnice,

sistemului de sistemului de derularea lucrărilor de instalare a
alimentare cu alimentare cu gaze sistemului de alimentare cu gaze
gaze naturale naturale naturale.
D. Îmbunătățirea D1. Extinderea

sistemului de sistemului de Extinderea sistemului de alimentare
alimentare cu apă alimentare cu apă cu apă în satele Chicești și Popești.
și canalizare
Construcția unor puțuri de
alimentare cu apă în satele Chicești și
Popești.
D.2. Înființare sistem Elaborarea documentației tehnice și
de canalizare derularea lucrărilor de înființare a
sistemului de canalizare.
125
Elaborarea documentației tehnice și

derularea lucrărilor de înființare a
stației de epurare în Miclești.
Racordarea unităţilor scolare la

utilităţile moderne (apă, realizarea
instalaţiei de canalizare,
introducerea încălzirii centralizate,
grupuri sanitare moderne).
E. Extinderea Asigurarea Implementarea de proiecte pentru a
infrastructurii de infrastructurii de mări gradul de penetrare al
internet internet prin rețele de serviciilor de internet la nivel de
internet fixe și mobile gospodărie.
F. Creșterea F.1. Construire Elaborarea documentației tehnice și
standardului de locuințe tip derularea lucrărilor de construire a
locuire ANL/locuințe sociale unui număr de locuințe sociale
pentru persoane aparținând unor
categorii defavorizate.
Elaborarea documentației tehnice și
derularea lucrărilor de construire a
unui număr de locuințe tip ANL
pentru tineri cu vârste cuprinse între
18 si 35 de ani.
F.2. Reabilitarea Elaborarea documentației tehnice și
locuințelor degradate derularea lucrărilor de reabilitare a
locuințelor degradate aparținând
persoanelor defavorizate.
126
Domeniu Direcții de Măsuri Proiecte

de acțiune (nivel tactic) (nivel operațional)
dezvoltare (nivel
strategic)
4. Economic A. Creșterea A.1. Suport Inființarea Centrului De Excelență în Economia
performanței acordat Rurală Miclești (CEERM) prin care vor fi
economice actorilor din derulate acțiuni în vederea îmbunătățirii
locale domeniul performanțelor economice locale:
economic local. • elaborarea de studii pentru identificarea
necesităților mediului de afaceri local;
• derularea de campanii de informare în
domeniul legislației economice;
• acordarea de suport financiar și logistic
agenților economici locali pentru
participarea la conferințe, târguri, schimburi
de experiență (naționale/internaționale)
• derularea de cursuri de instruire în
antreprenoriat;
• derularea de cursuri și diverse tipuri de
acțiuni de instruire în scriere de proiecte cu
finanțare europeană;
• elaborarea de proiecte în domeniile
economice reprezentate în comună;
• acordarea de consultanță persoanelor
interesate pentru înființarea de noi entități
economice locale cu diverse tipuri de
activități precum: artizanat,apicultură,
micropensiuni agro-turistice, exploatații
plante medicinale și aromatice, colectare-
depozitare-expediere fructe de pădure pe
piața agro-alimentară, diverse servicii
(coafor, frizerie, înfrumusețare, service
auto, etc); întreprinderi sociale; solarii
legume;etc.
127
A.2. Măsuri Amenajarea unui spaţiu cu destinatia piață

specifice agro-alimentară în comuna Miclești.
Organizarea unui iarmaroc săptămânal în
comuna Miclești.
Susținerea și dezvoltarea activităţilor legate de
apicultură – crearea unui brand local care să
ateste autenticitatea produselor si faptul că
sunt ecologice.
Încurajarea producției de legumicultură prin
înființarea unei unități de prelucrare legume si
fructe.
Înființarea unui centru de colectare produse
agricole.
Dezvoltarea industriei, în special a domeniilor:
construcții, tîmplărie, panificație.
Susținerea și dezvoltarea artei meșteșugărești
tradiționale.
B. B.1 Susținerea În cadrul CEERM:
Îmbunătățirea accesului la • vor fi elaborate studii în vederea identificării
indicatorilor formare meseriilor căutate pe piața muncii locale,
din domeniul profesională județene, regionale;
“Ocupare și continuă • vor fi organizate și derulate cursuri de
piața muncii “ inițiere/calificare/recalificare profesională
pentru persoanele active din comună în
conformitate cu cerințele reieșite din studii;
• va fi acordat suport agenților economici
locali pentru certificarea sistemelor de
management al calității conform
standardelor ISO 9001/20101 și a sistemelor
de management de mediu ISO14001;
• va fi acordat suport agenților economici
locali pentru certificarea produselor și
serviciilor;
• va fi acordat suport pentru înființarea unei
128
rețele din care vor face parte agenții

economici locali care vor avea o strategie
comună de marketing.
5. Educație,
Cultură-
Culte-Sport-
Recreere,
Social
a. Învățământ A. Creșterea A.1. • Construirea unui centru de copii tip after-
standardului Îmbunătățirea school.
actului de calității • Amenajarea terenurilor de sport de la
educație în infrastructurii școlile Miclești și Chircești.
structurile de de învățământ • Amenajarea și dotarea unor spații de joacă
învățământ din comună și pentru copii în toate satele comunei.
locale modernizarea • Susținerea orchestrei populare Barbu
dotărilor Lăutaru, a grupului folcloric și formației de
tehnice și dansuri Miorița de la școala Miclești în
materialelor promovarea folclorului și a tradițiilor
străbune, inclusiv, în participarea la
festivaluri și concursuri județene și
naționale.
• Achiziționarea unui microbuz școlar pentru
elevii din satul Chircești (ciclul gimnazial)
care, începând cu anul școlar 2015-2016 vor
învăța la școala din centrul de comună.
• Amenajarea unei săli de curs dedicată
cursurilor POSDRU.
• Racordarea unităţilor școlare la utilităţile
moderne (apă, realizarea instalaţiei de
canalizare, centrală termică).
• Elaborarea documentației tehnice și
derularea lucrărilor de amenajare a unui
teren de sport pt timp de vara.
• Reabilitarea și dotarea instituțiilor școlare
129
cu mobilier și materiale didactice moderne,

în ton cu standardele europene.
A.2. • Demersuri pentru înființarea a cel puțin

Organizarea de unui post de psiholog/consilier școlar care
acțiuni să deservească elevii din comună.
complementare • Campanii de informare/educare a părinților
programei pentru îmbunătățirea susținerii copiilor în
școlare în actul educativ.
vederea: • Înființarea unui Centru pentru Informare,
-prevenirii Orientare și Consiliere Educativ-
abandonului Profesională pentru elevii din ultimul an al
școlar, ciclului de învățămînt gimnazial.
- • Atragerea de sponsorizări de pe plan local și
responsabilizării extern în vederea:
părinților - susținerii unor elevi care provin din familii cu
pentru situație financiar-materială proastă/modestă, în
susținerea special familii de rromi, în vederea asigurării
activă a continuității participării în cadrul procesului de
procesului învățământ;
educativ, - susținerii unui Fond de premiere al elevilor cu
-susținerii rezultate speciale în diferite domenii;
perfecționării - susținerii participării cadrelor didactice la
cadrelor diferite acțiuni de formare/specializare
didactice profesională.
b. Cultură- A. Creșterea A.1. Efectuarea unui studiu pentru stabilirea

Culte-Sport- standardului Îmbunătățirea necesarului de lucrări de
Recreere actului cultural infrastructurii construcție/reabilitare/modernizare/întreținere
la nivelul locale în cele 4 a clădirilor/spațiilor în care funcționează
comunei domenii: obiective culturale, de cult, de sport, de
Cultură, Culte, petrecere a timpului liber în comună.
Sport, Recreere Reabilitarea căminului cultural din localitatea
Miclești.
Construcția unui nou camin cultural în Miclești.
130
Înființarea unor zone de recreere pentru

locuitorii comunei.
Elaborarea studiului tehnic și derularea
lucrărilor pentru construirea unor parcuri de
joacă noi în comună.
Înfiinţarea unui muzeu al comunei.
Reabilitarea monumentelor istorice și lăcașelor
de cult din comună.
A.2. Derularea • Realizarea unui Centru Cultural Sportiv prin
de activități cu care să fie gestionată actitatea în
caracter domeniile cultural, sportiv și de recreere:
cultural, -realizarea unei strategii de marketing care să
sportiv, promoveze activități sportive organizate cu
recreativ participarea și/sau pentru populația prescolară
cât și evenimente culturale locale
(elaborare/editare materiale de promovare a
valorilor culturale locale, a evenimentelor
culturale, etc)
-organizarea de acțiuni de revigorare a
tradițiilor pupulare;
-dotare spații culturale cu aparatură tehnică,
instrumente muzicale, costume populare, alte
obiecte specifice activităților culturale;
-organizarea de evenimente locale în
parteneriat cu alte localități din regiune/țară;
-organizarea de tabere cu specific cultural.
c. Social A. A.1. Creșterea Înființarea unui Centru Social Multifuncțional în
Îmbunătățirea standardului cadrul căruia să fie organizate diverse
indicatorilor prestării departamente care să deservească diverse
locali ai politicii serviciilor tipuri de beneficiari:
sociale sociale către -Centrul de zi pentru persoane vârstnice;
populația -Servicii de îngrijire la domiciliu pentru
comunei persoane vârstnice;
-Centrul de zi pentru copii și tineri defavorizați;
-Atelier de artă/cultură;
131
-Relația cu ONG-urile active în domeniul social

în vederea elaborării și implementării de
proiecte pentru categorii defavorizate;
-Elaborarea studiului tehnic și derularea
lucrărilor de construire a unui Cămin pentru
persoane vârstnice.
6. Sănătate A. A.1. Creșterea Modernizarea Dispensarului Medical Miclești.
Îmbunătățirea standardului
politicii locale serviciilor locale
de sănătate în domeniul
sănătății Dotarea cu aparatură medicală la standarde
europene a cabinetului medical.
Înființarea unui serviciu de îngrijire medicală la
domiciliu.
Înființarea unei farmacii în satul Chircești.
Înființarea unui dispensar medical veterinar.
Înființarea unui punct farmaceutic veterinar.
Înființarea unui serviciu de îngrijire medicală la
domiciliu
Derularea de Campanii de sănătate în vederea
însușirii corecte a normelor/regulilor din
domeniul educației sanitare.
Organizarea unei baze de date cu persoanele
neasigurate dar înscrise pe listele medicilor de
familie din comună, pentru argumentarea unor
eventuale proiecte în domeniul sănătății și în
domeniul social.
Înființarea unui centru de medicină paliativă.
Înființarea unui cămin pentu batrâni/bolnavi.
7. Mediu A. A.1. Creșterea Îmbunătățirea controlului, monitorizării,
Îmbunătățirea standardului colectării, transportului și depozitării deșeurilor
indicatorilor serviciilor în menajere prin reorganizarea Serviciului de
politicii locale domeniu și colectare a gunoiului (achiziționarea de pubele
de mediu îmbunătățirea pentru fiecare gospodărie, colectarea gunoiului
factorilor de din fiecare gospodărie, înființarea a mai multor
132
mediu în puncte de colectare, program de colectare bi-

comună săptămânal.
Consolidarea zonelor cu risc de alunecare a
terenului datorat fenomenului de eroziune.
Decolmatarea albiilor apelor curgătoare și
construirea de diguri de protecție.
Dotarea primăriei Miclești cu o autospecială
PSI.
Dotarea primăriei Miclești cu o mașină de gunoi
și vidanjă.
Efectuarea de studii periodice referitoare la
calitatea apelor subterane în vederea luării de
măsuri pentru oprirea procesului de poluare.
Instituirea unui sistem contravențional pentru
persoanele/agenții economici care utilizează
practici dăunătoare mediului (incendierea
miriștilor, a deșeurilor menajere, a vegetației
uscate, etc), a persoanelor și agenților
economici care deversează în ape deșeurile
menajere și/sau cele rezultate în urma derulării
de activități economice, în albia apelor sau pe
terenuri neamenajate pentru acest scop.
Înființarea unui sistem de monitorizare
continuă a factorilor de mediu APL.
Încurajarea inițiativelor individuale sau ale unor
agenți economici în vederea
producerii/utilizării de energie
alternativă/regenerabilă (eoliană, solară).
Recuperarea unor zone verzi prin amenajări
(trotuare, parcări, refugii, popasuri).
Împădurirea zonelor defrișate, a terenurilor
degradate și a zonelor de protecție pentru
terenurile agricole.
Măsuri de control a eroziunii solului.
Pregătirea unor experți locali în elaborarea de
133
proiecte cu finanțare europeană în domeniul

protecției mediului.
Susținerea/încurajarea înființării unor activități
economice de reciclare a deșeurilor
biodegradabile provenite din gospodăriile
populației care, în mediul rural depășesc 60%
din totalul deșeurilor casnice.
Organizarea de campanii de informare/educare
în domeniul mediului, adresate elevilor,
tinerilor/populației adulte, populației de etnie
rromă, agenților economici de pe raza comunei.
Amenajarea unui spațiu de agrement si a unui
teren de fotbal în zona Vatra Iazului.
Reamenjarea/realizarea de noi parcuri,zone de
agrement/spații de petrecere a timpului liber.
8. Turism A. A.1 Înființarea de structuri turistice de cazare,
Îmbunătățirea Valorificarea alimentație și recreere (gospodării țărănești,
politicii locale oportunităților pensiuni și ferme agroturistice) în care va fi
în domeniul locale în păstrat specificul tradițional completat cu
turismului domeniul facilități moderne capabile să asigure confortul
turismului și turiștilor.
crearea de noi Renovarea monumentelor istorice.
atracții pentru Construirea unei unități de cazare în comuna
potențialii Miclești.
turiștii Elaborarea de proiecte în domeniul turismului.
Pregătirea personalului care lucrează în
structuri turistice de cazare, precum și a
persoanelor interesate să lucreze în acest
domeniu, prin traininguri de specialitate.
Valorificarea datinilor și obiceiurilor populare
prin organizarea de evenimente culturale cu
specific tradițional.
Organizarea unui Centru de informare turistică
(Birou de marketing) pentru sectorul turistic
local.
134
8. A. Creșterea A.1. Asigurarea Modernizarea și reabilitarea sediului Primariei.

Administrația performanțelor condițiilor Racordarea sediului Primăriei la utilitățile
Publică structurilor optime de necesare.
Locală APL. infrastructură, Construirea unui sediu nou pentru Primărie și
servicii, utilarea acestuia.
personal pt APL Îmbunătățirea condițiilor de lucru: amenajarea
unui loc de luat masa pentru angajați,
amenajarea birourilor, ș.a.
Reabilitarea sediului Postului de poliție.
Angajarea de asistenți sociali.
Angajarea unei persoane specializate în
accesare fonduri europene, sau colaborarea cu
o firmă specializată în acest domeniu.
Perfecționarea permanentă a personalului APL
prin participarea la traininguri de specialitate.
Certificarea sistemului de asigurare a calității
ISO 9001 și implementarea lui la nivelul
serviciilor APL.
Înființarea unui sistem de plată a facturilor (Pay
Point).
135
Cap. VI Bibliografie. Anexe.
• EUROPA 2020 – Principii, valori, direcții de acțiune;
• DEZVOLTAREA DURABILĂ - Principii, valori, direcții de acțiune;
• Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;
• Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020;
• Strategia de Dezvoltare economico-socială a Județului Vaslui cu orizontul de timp 2013-
2020;
• Inventarul Principalelor Strategii Sectoriale pentru perioada 2014-2020 în România;
• Managementul strategic- Young Professional Scheme-Alistar Nicolson;
• Site-ul Primăriei Miclești: http://www.Miclești.ro/
Strategia de dezvoltare durabilă a fost realizată de SC CONCONSULT SRL în strânsă
colaborare cu:
Agafiței Dorul-Ineluș - Primar Comuna Miclești.
Prof. Cozma Vasile - Director al Școlii gimnaziale nr.1 Miclești.
Jrs. Cârmaciu Viorel – Secretar Comuna Miclești.
136

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA DURABILA - Comuna MICLESTI PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA DURABILA - Comuna MICLESTI PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMUNA MICLEȘTI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ DURABILĂ

Introducere ...................................................................................................................................... pag.6

Cap. I Prezentarea Comunei Miclești ............................................................................................ pag.14

Cap. II Analiza situației curente a Comunei Miclești..................................................................... pag.34

Cap. III Parteneri în elaborarea, aprobarea și aplicarea strategiei de dezvoltare........................pag.59

Cap. IV Analiza S.W.O.T. ................................................................................................................ pag.82

Cap. V Planul de acțiune pentru Dezvoltarea Durabilă a Comunei Miclești...............................pag.102

Cap. VI Bibliografie. Anexe ........................................................................................................... pag.134

Necesitatea acestei lucrări apare în contextul apartenenței României la Uniunea Europeană

Autoritatea locală trebuie să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea

Sarcina elaborării Strategiei de dezvoltare locală a revenit unui colectiv de specialiști de la

Culegerea informațiilor documentare, statistice, a datelor din teren și analiza lor ;

Viziunea asupra dezvoltării strategice a comunei Miclești ;

Analiza sectorială a domeniilor principale de activitate ;

Realizarea documentului strategic.

Principiile care au stat la baza procesului de elaborare a strategiei au fost: asigurarea

Transpunerea în practică necesită, însă, la nivelul administrației publice locale, promovarea

Sper, cu încredere, că obiectivele propuse în Strategia de dezvoltare vor schimba condițiile

Agafiței Dorul – Ineluș

A fi strategic înseamnă a cunoaste clar obiectivele, a fi conștient de resurse și a fi reactiv

În vederea evaluării, planificarea strategică studiază punctele tari și oportunitățile instituției

Contextul elaborării prezentei strategii este reprezentat de dorința de aliniere la direcția de

Priorități Inițiative emblematice

Creștere Inteligentă 1. O uniune a inovării

(promovarea unei economii mai eficiente din

(promovarea unei economii cu o rată ridicată a

• Investirea a 3% din PIB-ul UE în cercetare-dezvoltare (C-D);

• Îndeplinirea obiectivului „20/20/20” în materie de climă/energie (reducerea emisiilor de gaze

• Reducerea ratei de abandon de la valoarea actuală de 15% la 10% și majorarea procentajului

Pe baza strategiei se fundamentează şi se justifică cererile de finanţare pentru atragerea de

Pentru elaborarea prezentei Strategii de dezvoltare durabilă a Comunei Miclești, Județul

1. Organizarea grupului de lucru comunitar

În stabilirea componenței acestuia s-a urmărit principiul reprezentativității, dorindu-se să

Agafiței Dorul - Ineluș, având funcţia de primar al comunei Miclești;

Bursuc Gheorghe, având funcţia de inspector urbanism-cadastru, în cadrul aparatului de specialitate

În procesul elaborării strategiei grupul de lucru a fost împărțit în subgrupuri de lucru, pe

Domeniu de interes Membri

Chiscop Ciprian, având funcţia de șef SVSU, în cadrul aparatului de

Consultarea publică a comunității Miclești a fost efectuată prin intermediul

→ Prelucrarea și interpretarea datelor colectate.

Activitatea de studiere a documentelor a permis constituirea unei baze de date

De asemenea, au fost cercetate și o serie de materiale disponibile pe internet, materiale

• Extindere aducțiune de apă si rețea de canalizare cu stație de epurare a apelor uzate;

Cap. I Prezentarea Comunei Miclești

Cu o populaţie de 3.734.546 locuitori (17,25% din populaţia României) şi o densitate a

Gradul de dotare a localităţilor şi originalitatea peisajului bucovinean cât şi specificul

Domeniu economic tradiţional al regiunii, industria de prelucrare a lemnului a cunoscut o

De asemenea, industria textilă a înregistrat o creştere spectaculoasă a cifrei de afaceri în

Fig.1 Harta Județului Vaslui

Fig. 2 Harta așezării comunei Micleşti în cadrul judeţului Vaslui

Ca poziție pe Glob, comuna Miclești este situată la intersecția coordonatelor geografice de

Suprafața administrativă a comunei Miclești este de 4327,12 ha. În componența sa sunt 3

Miclești, reședința comunei;

Vecinii comunei sunt:

• la nord: comunele Ciortești și Dolhești din județul Iași;

Fig.3 Harta cu vecinii comunei Micleşti.

Relieful comunei Miclești reprezintă un sector din Podișul Central Moldovenesc, ce se

Fig. 4 Harta reliefului comunei Micleşti.

Înălțimea reliefului se înscrie în valorile altitudinale existente În Podișul Central

Procesele geomorfologice caracteristice zonelor înalte sunt cele erozionale și de alunecare,

Fig. 5 Procese erozionale în zona Dl. Velnița – Chircești.

Şesurile sunt supuse unor procese de eroziune, transport și sedimentare desfăşurate pe