Tipurile de elasticitate.

Importanța teoretica și
practica a teoriei elasticități.

Elasticitatea prezintă avantajul de a fi independent de unitățile de

măsura, deoarece ea se referă la un raport între schimbările relative
produse in doua variabile, și nu la un raport între schimbările absolute
ale acestora.

Astfel, elasticitatea variabile Y , in funcție de variabila X este definita ca

variația procentuală a variabile Y ca urmare a unei variații a variabilei X
cu un procent.
Coeficientul elasticități arată cu câte puncte procentuale s-a modificat
variabila dependentă in rezultatul modificării altei variabile independente.

Distingem următoarele tipuri ale elasticității:

1. Elasticitatea cererii in funcție de preț
2. Elasticitatea cererii in funcție de venit
3. Elasticitatea cererii încrucișată
4. Elasticitatea ofertei in funcție de preț

Elasticitatea cererii este influențată de următorii factori : Existența

bunurilor substituibile , perioada se timp, ponderea cheltuielilor efectuate
pentru procurarea unui bun din bugetul personal, gradul de importantă al
bunului in consum,gradul de informare a consumatorului despre
prezenta substituientilor, valoarea unica a bunurilor .

La fel ca și consumatorii, producătorii reacționează la modificările ce

survin în prețurile bunurilor pe piață. De aceea, teoria elasticității se
aplică și în cazul ofertei bunurilor și serviciilor.
Elasticitatea ofertei - măsura în care cantitatea oferită se modifică în
funcţie de modificarea unuia dintre factorii de influență.
Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ - gradul de sensibilitate a mărimii
ofertei unui bun economic, determinată de modificarea prețului, cu
condiția respectării principiului ”caeteris paribus”.
Coeficientul elasticității ofertei în funcție de preț ( ES/P) arată cu câte
procente se va majora sau diminua cantitatea oferită dintr-un bun (ΔQS
%) în rezultatul modificării cu un procent a prețului bunului dat (ΔP%).