Dezv Locala Timis

Agentia de Dezvoltare Economica Timis
fundatia
CIVITAS foundation
Promotorul Local, agent de dezvoltare locala
Aceasta lucrare a fost initiata de
Centrul de Asistenta Rurala Agentia de Dezvoltare Economica Timis Consiliul Judetean Timis Prefectura Judetului Timis Fundatia Civitas pentru Societatea Civila Promotor local, agent de dezvoltare locala Uniunii Europene, Phare: RO 0140.03/2.2. Componenta 2: Dezvoltarea sectorului ONG Consiliului Judetean Timis Centrului de Asistenta Rurala Agentiei de Dezvoltare Economica Timis Centrul de Asistenta Rurala Agentia de Dezvoltare Economica Timis Ing. Ec. Claudia Novac Ioana Popescu Ing. Ec. Gheorghe Crisan Prof. Univ. Dr. Dumitru Sandu Daniel Serban Deputat Dr. Ing. Viorel Coifan Conf. Univ. Dr. Marius Profiroiu Prof. Dr. Ing. Horia Ciocarlie Sergiu Balasa Razvan Hrenovschi Marton Balogh Sorin Radu
in cadrul proiectului cu sprijinul financiar al
realizata de in colaborare cu Coordonatori realizare Consilier editorial Colaboratori
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Ghid metodologic privind promotorul local - agent de dezvoltare locala/ Centrul de Asistenta Rurala, Timisoara: Artpress, 2004 ISBN 973-7911-55-5 I. Centrul de Asistenta Rurala (Timisoara) 352(498)
Promotorul Local, agent de dezvoltare locala
Cuprins
1. Cuvant inainte 2. Argument Prof. Univ. Dr. Dumitru Sandu Daniel Serban 3. Pledoarie pentru PL Deputat Dr. Ing. Viorel Coifan Conf. Univ. Dr. Marius Profiroiu Prof. Dr. Ing. Horia Ciorcarlie Ing. Ec. Gheorghe Crisan Razvan Hrenovschi 4. Conceptul teoretic 5. Istoric, rezultate si perspective 6. Experiente similare in Romania 7. Experiente in lume 8. Analiza de politica publica 9. Anexe 10. Bibliografie 11. Sinteza in limba engleza
7 11 21 23 25 27 29 31 35 39 77 83 89 99 117 119
Pag. 5
Cuvant inainte
Proiectul Promotorul Local reprezinta rezultatul unui concept de modernizare a administratiei publice locale, ce a fost dezvoltat in judetul Timis incepand cu septembrie 1999, in cadrul parteneriatului dintre Centrul de Asistenta Rurala (CAR) si Agentia de Dezvoltare Economica Timis (ADETIM). In dezvoltarea de astazi a Promotorului Local, apreciat ca fiind un instrument de baza al administratiei publice locale pentru dezvoltare economica a localitatilor din judetul Timis, un rol deosebit l-a avut parteneriatul extins dintre CAR, ADETIM si Consiliul Judetean Timis, Prefectura judetului Timis, Camera de Comert Industrie si Agricultura Timisoara, institutii care au sustinut activitatea Promotorilor Locali in comunitatile acestora inca de la initierea proiectului. Dupa mai bine de patru ani de la implementarea conceptului, echipa operativa de coordonare a proiectului Promotorul Local (CAR si ADETIM) a decis editarea unei lucrari de specialitate, respectiv a unui ghid metodologic, prin care experienta acumulata sa poata fi accesata si valorificata si de catre ceilalti actori ai dezvoltarii locale si regionale din Romania, organizatii care pot deveni initiatori si implementatori ai conceptului. Lucrarea Promotorul Local agent de dezvoltare locala este asadar, in primul rand, un ghid metodologic, care abordeaza conceptul de dezvoltare locala din perspectiva administratiei publice locale, prin crearea si operatio-
Pag. 7
Cuvant inainte
nalizarea postului de promotor local - ca agent de dezvoltare locala - in structura proprie de personal a primariilor din localitatile interesate. Lucrarea pune la dispozitia celor interesati toate informatiile si datele metodologice de implementare, necesare pentru a sprijini initiative similare oriunde in Romania. Ghidul prezent este realizat in cadrul proiectului de extindere la nivel de judet Timis a conceptului Promotorul Local agent de dezvoltare locala, implementat de CAR si ADETIM, in parteneriat cu Consiliul Judetean Timis, Prefectura judetului Timis si Fundatia Civitas pentru Societatea Civila , in perioada decembrie 2003 august 2004. Sprijinul financiar al proiectului, inclusiv pentru editarea ghidului, a fost asigurat de Uniunea Europeana, Programul Phare-RO 0104.03/2.2, Consiliul Judetean Timis, Agentia de Dezvoltare Economica Timis si Centrul de Asistenta Rurala. Cu convingerea ca - parcurgand informatiile prezentate in ghidul nostru metodologic - veti fi interesati de implementarea in localitatea dumneavoastra a conceptului de promotor local, va asiguram de sprijinul nostru direct, dorindu-va, totodata, succes in toate actiunile si proiectele dumneavoastra de dezvoltare locala! Ioana Popescu Presedinte executiv Centrul de Asistenta Rurala Sergiu Balasa Director executiv ADETIM
Pag. 8
Foreword
The project Local Development Agent represents the result of a modernization concept of the local public administration, developed in Timis County starting with September 1999, in the framework of a partnership between the Center for Rural Assistance (CAR) and the Agency for Economic Development (ADETIM). In the actual development of the Local Development Agent, considered as a basic instrument of local public administration for local development of the localities from Timis County, the extended partnership between CAR, ADETIM, the County Council Timis, the Prefecture of Timis County, the Chamber of Commerce, Industry and Agriculture Timisoara had a special importance. These institutions supported the activity of the Local Development Agents in their communities since the project was initiated. After over four years of concept implementation, the operative team of coordination of the project Local Development Agent (CAR and ADETIM) decided to publish a special work, a methodological guide that can help the other actors of local and regional development from Romania, organizations which can become initiators and can introduce the concept, to access and capitalize the gathered experience Thus, the work Local Development Agent is, in the first place, a methodological guide, which tackles the concept of local development from the
Pag. 9
Foreword
local public administrations point of view, by creating and operationalising the Local Development Agent position in the structure of the interested City Halls staff. The work gives to all who may be concerned the information and the methodological data of implementation, necessary for supporting similar initiatives wherever in Romania. This guide was realized in the framework of the project of extending the concept of Local Development Agent at the Timis County level, implemented by CAR and ADETIM in partnership with the Timis County Council, the Prefecture of Timis County and the Civitas Foundation for Civil Society , in the period December 2003- August 2004. The European Union, through the Phare Program - RO 0104.03/2.2, the Timis County Council, the Agency for Economic Development Timis and the Center for Rural Assistance ensured the financial support of the project, including the guides publishing. We are convinced that after reading the methodological guide you will be interested in implementing the concept of Local Development Agent in your community and we assure you that we will provide you our direct support. We wish you success in all your actions and projects for local development! Ioana Popescu Presedinte executiv Centrul de Asistenta Rurala Sergiu Balasa Director executiv ADETIM
Pag. 10
Argument
Introducere la sociologia unei inovatii comunitare

Descentralizarea si reorientarea de la crestere economica spre implinire socio-umana reprezinta procese majore ale dezvoltarii comunitare si regionale. In societatile sarace sau in cele post-comuniste deficitul de institutionalizare a unor astfel de procese este deosebit de accentuat. Cum sa treci de la dezvoltarea de sus in jos, la cea cu fundament comunitar si voluntar, de la abordarea economista la cea social-economica, de la hegemonia institutiilor administratiei locale la flexibilitatea si eficienta parteneriatelor institutionale pentru promovarea dezvoltarii locale? La intrebari din aceasta familie incerca sa raspunda experimentul sustinut de cativa ani de catre Centrul de Asistenta Rurala (CAR), in colaborare cu Agentia de Dezvoltare Economica Timis (ADETIM) si Fundatia Civitas pentru Societatea Civila. Ghidul propus de catre autori pentru promovarea conceptului de dezvoltare locala prin agenti specializati, netraditionali si puternic conectati atat la dinamica sociala locala cat si la oportunitatile extralocale, este, in fapt, o introducere la practici de succes in domeniul dezvoltarii comunitare din Romania anilor 2000. Un ghid reprezinta o codificare de experienta astfel formulata incat sa poata fi de folos celor care vor sa parcurga un drum comun de la un anume tip de probleme, spre un anume tip de solutii.
Pag. 11
Argument
Lucrarea pe care autorii o propun cititorului are o astfel de componenta normativa, indica obiective si pasi de solutionare a problemelor de dezvoltare locale folosind agenti de dezvoltare locala. Promotorul local (PL) este, in varianta timisoreana a experimentului, un agent de dezvoltare care actioneaza specializat, ca interfata intre administratia publica locala, comunitate si institutii extralocale, orientat in special spre gandirea strategica si identificarea oportunitatilor de dezvoltare. Gradul de codificare a experientei este, insa, relativ redus. Ii este firesc sa fie asa, pentru ca promotorul local reprezinta o inovatie socio-administrativa aflata inca in faza incipienta de difuzare. De ce inovatie si cu ce continut? Promotorii promotorului local Procesul de difuzare a inovatiei a pornit, in context romanesc, de la un model german, mijlocul anilor 90, prin ADETIM si, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a facut prin sprijinul masiv al Fundatiei pentru o Societate Deschisa (FSD). De altfel, Filiala timisoreana a acestei fundatii si, ulterior CAR, desprins din Fundatie ca centru independent si membru in Soros Open Network (SON), joaca un rol major in instituirea noului model de dezvoltare locala. Acestea nu au lucrat insa izolat, ci in parteneriat cu institutii judetene si locale ale administratiei publice. Institutiile implicate in sustinerea inovatiei au urmarit impunerea unui nou rol in administratia publica locala - cel al promotorului local. Familia institutionala CAR-ADETIM actioneaza, in principal, la nivelul judetului Timis pentru implementarea conceptului de PL. Un experiment similar avem la nivelul judetelor Cluj si Bistrita-Nasaud prin Fundatia Civitas pentru Societatea Civila, care dezvolta un parteneriat local cu Universitatea Babes-Bolyai din Cluj si Centrul de Politici Publice (CENPO).
Pag. 12
Argument
Continutul inovatiei PL a fost definit institutional pentru a lucra la nivelul primariilor ca agent de dezvoltare, ca persoana capabila sa induca schimbari dezirabile la nivel local prin: - identificare nevoi sociale locale, - fundamentare a unor strategii de actiune si - atragere de resurse. Elaborarea unor proiecte - in baza carora sa fie obtinute fonduri pentru dezvoltarea comunitara - apare ca dimensiune majora a profilul de rol al PL. Din descrierea rezultatelor obtinute pana in prezent, se constata ca elaborarea de proiecte si obtinerea unor finantari pentru implementarea lor la nivel local este marca succesului PL. Serialitatea fenomenului Desigur, PL timisorean nu reprezinta o noutate absoluta in context romanesc. Sunt si alte primarii in tara care angajeaza personal pentru a face actiun i similare de identificare a resurselor si de elaborare a unor proiecte cu care localitatile respective sa intre in competitii pentru obtinerea unor fonduri. Odata aparute oportunitatile de dezvoltare locala prin proiecte - cu finantare de la UE, Banca Mondiala, fundatii locale, donatori internationali bilaterali etc modalitatile locale de raspuns s-au multiplicat. Unele primarii au apelat la consultanti independenti1. Agentii de dezvoltare locala, care apar in cadrul procesului de promovare a dezvoltarii comunitare din Romania, acopera o plaja de mare diversitate. La o extrema sunt agentii efectiv integrati in structurile administratiei publice locale, precum in cazul PL, iar la cealalta extrema sunt agentii care actioneaza complet independent de administratie.
1Acesta este cazul experientelor din sudul tarii, din zona consortiului comunei Dracsanei din Teleorman. Proiectele sunt elaborate de consultanti independenti, iar fondurile de demarare au fost obtinute de la FSD.
Pag. 13
Argument
Pozitia intermediara este cea a agentilor care, desi in afara sistemului administratiei locale, promoveaza parteneriatul cu institutiile locale de stat. Pe o alta dimensiune, agentii respectivi sunt de tip individual sau colectiv. In fine, gradul de institutionalizare a agentilor de dezvoltare comunitara care opereaza individual sau colectiv, in cadrul sau in afara administratiei locale, este diferit. Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS)2 este un exemplu de maxima relevanta pentru promovarea dezvoltarii comunitare prin facilitatori3 independenti de administratia locala.
2 Legea 129 privind infiintarea, organizarea si functionarea Fondului Roman de Dezvoltare Social, Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Legi, Decrete, Hotrari si alte Acte, marti, 30 iunie 1998, Anul X-Nr. 238. 3 Distinctia dintre facilitator, agent de dezvoltare comunitara si promotor local este una greu de trasat. In diferite contexte se acorda sensuri diferite. Suprapunerile de inteles sunt frecvente. T oate cele trei concepte trimit la roluri sociale de participare in actiuni care au ca finalitate dezvoltarea comunitatilor prin actiuni care solicita, in grad variabil, resurse materiale, umane sau sociale ale grupului tinta. Conceptul de maxima generalitate este cel de agent comunitar. Acesta poate juca un rol complet, de la identificare nevoi comunitare, la identificarea resurselor locale sau extralocale, pana la implicarea in folosirea efectiva a resurselor pentru a rezolva problemele. Caledonia Centre for Social Development (www.caledonia.org.uk/communit.htm), spre exemplu, propune un set de distinctii intre agent comunitar, animator cultural si facilitator comunitar, notand, insa, ca termenii se suprapun, adesea, sub intelesului. Agentul comunitar este o persoana care preia spre indeplinire, cu contract sau nu, o cerinta comunitara. Animatorul comunitar este un agent de dezvoltare comunitara cu functie limitata la trezirea constiintelor locale, la mobilizarea populatiei locale pentru de deveni activa in procesul de recunoastere a unor probleme si, eventual, de orientare spre identificarea unor solutii. Un animator poate fi folosit sau contractat de catre o organizatie (sau o comunitate) locala pentru a stimula dezbaterea sau actiunea pe o tema relevanta pentru comunitate. In fine, facilitatorul asista comunitatea in realizarea scopurilor sale, aduce deprinderi si cunostinte pentru orice proces in care este implicata comunitatea, pentru a duce la realizarea scopurilor acesteia. Institutii diferite, functie de interesele si resursele pe care le au, pun accente diferite pe anumite roluri cerute de implinirea actiunilor de dezvoltare comunitara. In esenta, se poate nota ca: - facilitatorul are un rol secundar, in sensul ca ajuta, dar nu da solutii, lanseaza, dar nu duce procese pana la capat. Acesta este sensul in care facilitatorul apare, spre exemplu, in proiectele FRDS. - animatorul comunitar este cel care lanseaza, inspira dar, ca si facilitatorul, nu isi asuma roluri esentiale; - promotorul local poate avea si rol de facilitator sau animator dar el este, mai ales, omul care implementeaza, care aduce resurse, pe un model de actiune dat. El nu este presupus a fi creator. Primeste un model la a carui realizare contribuie hotarator. - agentul de dezvoltare comunitara poate exercita oricare dintre rolurile mentionate. Specificitatea sa rezida in faptul ca preia constient un rol a carui exercitare duce la realizarea unei cerinte comunitare.
Pag. 14
Argument
Difuzarea inovatiei Proiectul PL se extinde in valuri, de la un nucleu de 20 comune (in anul 2000), la inca 11 comunitati (2001-2003), pentru ca - la nivelul anului 2004 - sa fie asteptate inca 24 alte comunitati timisorene care sa adopte modelul. In varianta nord-transilvana, sub coordonarea Fundatiei Civitas, proiectul similar al facilitatorului comunitar se difuzeaza la nivelul a 10 comune din Cluj Bistrita-Nasaud. Evaluare de impact Intreaga dezbatere asupra formei optime de organizare a interventiei comunitare prin agenti de dezvoltare locala este inca in faza incipienta. Deocamdata diferitele ONG-uri sau fundatii, care sustin formule alternative la modelul dominant (cu spatiu redus de interventie pentru actorii netraditionali ai dezvoltarii locale), actioneaza la modul intuitiv-optimist. Ele presupun ca tot ce fac este bun, prin noutate si alternativa la ceea ce exista. Evaluarile sistematice ale eficientei sociale a noilor modele de dezvoltare comunitara sunt extrem de rare si cu o circulatie restransa4. Este clar, insa, ca simpla raportare a unor actiuni comunitare, sustinute prin proiecte care au obtinut finantare de la diferiti donatori, nu este suficienta pentru o reala evaluare de impact. Este necesar sa fie adoptate evaluari independente si specializate, cu metodologie moderna standard din domeniu. Numai pe baza lor se poate obtine feed-back-ul necesar pentru perfectionare, pentru orientarea spre formele de maxima eficienta. Altfel lucrurile raman la nivelul credintelor sau al intereselor diferitilor actori implicati in dezvoltarea locala. Desigur, este legitim si necesar ca fundatiile sau agentiile care promoveaza modele alternative de dezvoltare locala sa isi prezinte realizarile si problemele, sa sustina extinderea solutiilor pe care le considera eficiente.
4 Bogdan Voicu, Adrian Dan, Malina Voicu, Monica Serban, Assessing the couses of county disparitties in RSDF projects proposals. A Report to the Romanian Social Development Fund, ICCV, January 2002.
Pag. 15
Argument
Acest procedeu nu inlocuieste, insa, actiunile de evaluare specializata, sistematica si independenta. Este, probabil, spatiul de interventie adecvat pentru cercetarile de factura academic-universitara sau pentru centre specializate in evaluarea impactului social al adoptarii diferitelor proiecte de dezvoltare. Lucrarea prezinta cazul a 36 de localitati din judetul Timis implicate in adoptarea rolului de PL la nivelul primariilor. Performantele promotorilor par sa fie dependente direct de vechimea functionarii lor in cadrul primariilor. Astfel, din totalul celor 15 localitati care au inceput sa lucreze cu un PL din perioada 2000-2003, 12 raporteaza realizari specifice ale acestuia. In schimb, pentru cele 21 de cazuri de angajare recenta a promotorului, din 2004, numai doua localitati raporteaza performante specifice ale promotorului. Rezulta ca asigurarea unei anume stabilitati a functiei de PL poate contribui nemijlocit la sporirea eficientei sale. Iansele ca promotorul sa fie mai eficient, sa atraga resurse in comunitate, par sa fie mai mari in cazul oraselor mici (probabilitate de 4/5), comparativ cu comunele (cu sanse de a inregistra activitati specifice pentru PL de 10/31). Selectivitate comunitara Lucrarea prezinta situatia PL pentru 36 localitati din judetul Timis, dintre care 33 comune. Dat fiind faptul ca PL a fost adoptat in valuri, cu manifestarea unei componente de spontaneitate, este de asteptat ca intre localitatile care au adoptat si cele care nu au adoptat inovatia promotorului sa existe diferente de nivel de dezvoltare. In principiu, nevoia de PL este mai mare pentru localitatile sarace, decat pentru cele dezvoltate. Este probabil, insa, ca acceptarea noului rol profesional s-a facut mai usor in comunele dezvoltate decat in cele sarace. Astfel in primele exista resurse suplimentare de spatiu, dar mai ales o mai mare deschidere la schimbare, o mentalitate administrativa cu grad de modernitate sporit. Mai mult, diferentierea intre comunele cu promotor si, respectiv, proiecte si cele cu promotor, dar fara proiecte ar putea fi efect al acelorasi diferente de dezvoltare.
Pag. 16
Argument
In aceste conditii, rata de succes in elaborarea si castigarea unor proiecte de dezvoltare ar putea fi mai mare in comunele mai dezvoltate. O examinare simpla a profilului comunelor din judetul Timis - functie de stadiul in care se afla cu adoptarea inovatiei PL - confirma ipotezele anterior formulate. Dupa cum se poate usor constata din tabelul de mai jos:
*valori medii la nivel de comuna. Calcule proprii (D.S.)
- comunele cu PL si proiecte de dezvoltare castigate in diferite competitii sunt cele mai dezvoltate din judet. Au o rata mare de ocupare a fortei de munca, sunt mai apropiate de oras si inregistreaza ponderi mari ale navetistilor de la sat la oras. Situatia lor demografica este, de asemenea, mai buna5. - nivelul cel mai redus de dezvoltare revine comunelor care nu au adoptat formula PL. Acestea au o rata redusa de ocupare salariala a fortei de munca, putini navetisti si o distanta mare fata de oras. - situatia intermediara - sub aspectul nivelului de dezvoltare - revine comunelor care au in schema un PL, dar care nu au inregistrat inca succese in atragerea unor resurse, in temeiul proiectelor de dezvoltare aduse cu sprijinul promotorilor. Desigur, ar putea fi formulata si ipoteza unei cauzalitati de la prezenta PL in localitate, la nivelul de dezvoltare a comunei. Durata de timp relativ redusa
5Datele incluse n ghid nu permit o identificare a rezidenei PL n raport cu comuna pe care o deservesc. Nu tim, spre exemplu, ci dintre acetia au fost sau sunt navetiti de la ora la sat. n msura n care un astfel de navetism este de pondere semnificativ, atunci el apare ca semnificativ pentru o constrngere suplimentar n identificarea resurselor umane necesare extinderii rolului de PL.
Pag. 17
Argument
de la inceperea functionarii noii institutii nu a permis insa o structurare consistenta a efectului respectiv. Indicele dezvoltarii satelor la nivelul anului 1998, inainte de aparitia PL, indica aceeasi ierarhie de dezvoltare intre cele trei categorii de comune. Daca selectivitatea adoptarii inovatiei care se cheama PL se mentine in acelasi sens, cu rata de adoptare mai mare la nivelul comunelor bogate, atunci este de asteptat ca institutia PL sa contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre comunele judetului. Nu rezulta de aici o evaluare negativa a modului in care s-a facut promovarea PL, ci semnalarea unei probleme care ar putea fi corectata prin facilitarea mai intensa a noului rol institutional la nivelul comunelor sarace din judet. Revederea fundamentelor Desi nu dispunem de evaluari standard asupra impactului pe care l-au inregistrat experimentele comunitare din Timis, Cluj si Bistrita-Nasaud, din datele partiale disponibile rezulta ca acestea au avut, foarte probabil, consecinte pozitive asupra dezvoltarii locale. Finantarile de aproape 3 milioane si jumatate de euro, inregistrate pentru cele 35 de proiecte asociate cu actiunile PL, constituie o premisa serioasa pentru asteptarea unor efecte pozitive la nivelul vietii comunitare. Pentru a preveni, insa, asteptarile false si pentru a maximiza impactul noilor mecanisme de dezvoltare locala sunt utile unele interogatii critice pe baza evidentelor empirice limitate, disponibile. Astfel, cum poate fi prevenita rutinizarea muncii PL integrati in primarii? Ei pot fi usor transformati in functionari obisnuiti, cu performante determinate nu atat de rolul si capacitatile lor, cat mai ales de factori conjuncturali, asociati cu primarul, viceprimarul, secretarul UAT sau Consiliul Local. Conectarea PL la agentiile de dezvoltare regionala sau judeteana (de tipul ADR, ADETIM) sau comunitara, la structuri de expertiza in domeniile administratiei publice locale si ale combaterii saraciei (de tip FRDS sau CASPIS) sau de asigurare a unor resurse pentru dezvoltare (donatori locali sau internationali) sunt mecanisme esentiale pentru consolidarea noii institutii a PL. Agentii de dezvoltare locala, indiferent ca sunt integrati sau nu in structuri ale administratiei publice locale, pot contribui semnificativ la sporirea capa-
Pag. 18
Argument
citatilor locale de absorbtie eficienta a unor fonduri de dezvoltare social-economica, disponibile in contextul integrarii europene. Ei vor putea face acest lucru cu atat mai bine, cu cat noul rol profesional pe care il promoveaza este mai clar definit. Aparitia unor retele de agenti sau agentii cu rol in dezvoltarea comunitara (precum RuralNet6) nu poate fi decat benefica pentru optimizarea procesului. Formarea agentilor de dezvoltare locala - astfel incat ei sa atraga resurse in spatiul local-regional, dar sa si contribuie la consolidarea orientarilor spre cooperare sociala locala - este o cerinta pe cat de dificil de implementat, pe atat de importanta. PL este un tip de antreprenor social. El isi asuma riscuri pentru realizarea unor bunuri colective de tipul serviciilor comunitare si obtine un profit personal in baza performantelor sale profesionale. Plasarea sa in ecuatia dintre contributia la binele comun si profitul personal este una care poate contribui la gasirea unor solutii realiste de institutionalizare a activitatii agentilor de dezvoltare comunitara. Desigur, PL sau facilitatorul poate fi conceput si ca apostol, ca promotor complet dezinteresat, motivat numai de aducerea binelui public. Nu este de negat posibilitatea existentei unor astfel de cazuri. Constructia institutionala de durata are, foarte probabil, sanse mai mari de reusita daca porneste de la premisa anterior amintita, a antreprenoriatului social. Nu in ultimul rand, este nevoie de cercetari de evaluare a impactului socioeconomic al activitatii noilor agenti de dezvoltare. Independenta si profesionalismul evaluatorilor sunt singurele cerinte majore in acest sens. Cu satisfacerea acestor doua conditii, operatiile de evaluare de impact pot fi preluate de unitati academice sau de cercetare aplicativa, cu localizare in cele mai diferite medii institutionale. Pe baza cercetarilor evaluative pot fi identificate mai exact situatiile in care un tip sau altul de facilitare comunitara este mai eficient. In context, vor trebui identificate modalitati specifice de mobilizare a capitalului social sau socio-uman pentru a produce schimbarile dezirabile la nivel social local. Domeniul interventiilor comunitare este dominat, in buna masura, de preconceptii dintre cele mai diferite - de la ONG-urile sunt singura solutie pentru mobilizarea resurselor locale, pana la primarul si consilierii locali sunt actorii adevarati ai dezvoltarii locale. Tema coruptiei, in legatura cu modul de utilizare a diferitelor resurse comunitare, este una frecvent prezenta in dezbaterea publica.
6 www.ruralnet.ro
Pag. 19
Argument
Partizanatul in favoarea actorilor care vin dinspre societatea civila sau a celor asociati cu administratia publica este in aceeasi linie a dezbaterilor care pornesc mai mult de la preconceptii decat de la evidente empirice. Durabilitatea sau sustenabilitatea este punctul critic al multora dintre proiectele de dezvoltare, care par sa fie, pe moment, de succes7. Iansele de a asigura o viabilitate de durata pentru schimbarile pozitive induse prin PL ar putea fi sporite prin sociologizarea si institutionalizarea suplimentara a demersului de actiune. Sociologizarea la care ma refer vizeaza: intelegerea contextelor de succes sau de esec pentru diferitele experimente locale in adoptarea PL, definirea rolului de PL sau agent de dezvoltare astfel incat sa ii fie asigurate atat accesul la decidentii locali, cat si independenta necesara in raport cu acestia. Institutionalizarea agentilor de dezvoltare comunitara este util sa fie facuta pe masura ce sunt acumulate evaluari valide si fidele ale experimentelor in curs de desfasurare, de promovare a noilor modele de dezvoltare locala. Fara a avea o solutie la toate problemele amintite, exprim convingerea ca rezolvarea lor rezida in edificarea unor mecanisme institutionale de dezvoltare bazate pe transparenta, parteneriat, participare si control reciproc al diferitilor actori ai dezvoltarii8. Experimentul de la Timis, respectiv Cluj - Bistrita-Nasaud, adus in discutie prin prezenta lucrare, furnizeaza puncte de reper importante pentru gasirea unor raspunsuri adecvate la interogatiile asupra dezvoltarii comunitare in Romania. Continuarea sa, precum si inregistrarea de detaliu a problemelor si consecintelor care ii sunt asociate sunt de natura sa duca spre institutionalizarea unei dezvoltari comunitare durabile. Prof. Univ. Dr. Dumitru Sandu
7 Michael M. Cernea, The Sociologists Approach to Sustainable Development, in Finance and 8 Urmarea unor principii de acest tip, in practica de dezvoltare comunitara este excelent sustinuta
Development, December 1993: 11-13
prin evaluari complexe ale actiunii pe scara larga a fondurilor de dezvoltare sociala (Social Funds. A Review of World Bank Experience. Report No. 23668, February 12, 2002. Operations Evaluation Department, World Bank.). Importanta acordata acelorasi principii de catre actori majori ai dezvoltarii prin proiecte, in context romanesc, este pe deplin evidentiata de sondajul OED-GALLUP raportat in John Eriksson (coord), Lynn Salinger, Dumitru Sandu, Implementation of CDF Principles in a Transition Economy. A Case Study of Romanian Experience, World Bank, 2004 .
Pag. 20
Argument
Un alt cuvant inainte

Nu rareori mi-a fost dat sa vad lucrari stiintifice sau mai putin stiintifice scrise doar pentru ca autorii aveau nevoie sa-si vada opiniile tiparite pe o coala alba de hartie. Sau pentru ca e bine ca in CV-ul autorilor sa apara un oarecare numar de lucrari publicate. Sau pentru ca asa a vrut finantatorul, care in general le stie pe toate. Multe dintre aceste carti au nefericita soarta de odihna eterna pe o policioara, mai moderna sau mai putin moderna policioara, nu odihna. Ei bine, ghidul metodologic Promotorul Local agent de dezvoltare locala este altceva. Este acel ceva de care are nevoie o primarie din zilele noastre pentru a incepe serios sa se gandeasca si de ce nu, sa dezvolte si sa implementeze un program de dezvoltare locala. Veti spune: ei si ce-i cu asta? Avem pe rafturi si prin sertare nenumarate alte carti care abordeaza dezvoltarea economica locala si care nu ne sunt de nici un folos. Iar daca chiar avem nevoie, ne ducem pe Internet si gasim acolo ce ne place. Ei bine, vin iar si spun ca acest ghid e diferit in concept si format. El vine din experienta de peste patru ani, incununata de succes, a unui grup tare inimos si profesionist din judetul Timis, CAR si ADETIM, grup care si-a propus sa faca din Promotorul Local un element cheie al oricarui proces de dezvoltare economica locala. Ce ne mai invata acest ghid? El ne spune cat de important este parteneriatul pentru succesul oricarui tip proiect. Intr-o lume bantuita de vanitati de multe ori prea ieftine, intr-o lume in care EU e mai important decat TU, echipa autorilor ne reinvata cuvantul NOI, in context comunitar. Mai mult decat atat, acesti tineri in entuziasmul lor fara margini vor sa faca experienta lor cunoscuta si altor profesionisti, altor comunitati, altor institutii finantatoare, s.a.m.d. Ei ar vrea sa intelegem si sa ducem aceasta experienta mai departe. Ei ar vrea ca si alte comunitati din Romania sa inteleaga beneficiile acestui tip de abordare si sa incerce sa-l implementeze.
Pag. 21
Argument
In final, pot sa spun ca am avut privilegiul sa cunosc o parte din echipa care a lucrat timp de patru ani la acest proiect. Tineri, profesonisti, entuziasti, care au vrut sa schimbe lucrurile si au reusit. O echipa care si-a alaturat numele de nenumarate succese in zona de vest a Romaniei. Asadar, felicitari din toata inima pentru aceasta noua aparitie si la cat mai multi Promotori Locali, dupa modelul celor din judetul Timis. Daniel Ierban Consultant international Director Grupul pentru Dezvoltare
Pag. 22
Pledoarie pentru Promotorul Local
Promotorul Local un post necesar in administratia publica de la nivelul comunal

O administratie publica locala moderna, corecta si performanta, contribuie in mod esential la dezvoltarea economica durabila a comunitatilor locale. In contextul procesului de aderare la UE, o prioritate semnificativa se acorda dezvoltarii mediului rural, care este dominant in tara noastra. De altfel, fonduri europene semnificative sunt dedicate sustinerii initiativelor locale, ce sunt exprimate prin proiecte si prin programe, cele mai cunoscute fonduri in acest domeniu fiind ISPA si SAPARD. Pentru a elabora si implementa proiecte eligibile de catre structurile UE, au fost create, atat la nivel regional, cat si la cel judetean, agentiile de dezvoltare. Consiliul Judetean Timis a manifestat, in mod constant, un interes deosebit pentru stimularea initiativelor ce pot contribui la dezvoltarea locala. Astfel, in judetul Timis a fost constituita, in 1994, cu asistenta din partea landului Renania de Nord Westfalia, prima structura de definire si de manage-
Pag. 23
ment a proiectelor de dezvoltare locala Uniunea de promovare economica Banat. De fapt prima agentie de dezvoltare regionala! Din aceasta structura au rezultat primele agentii de dezvoltare judetene pentru Timis, Arad, si Caras-Severin, respectiv ADETIM, ADAR si ADECS. Cand - in 1998 - a fost votata Legea 151, cea a dezvoltarii regionale, pe masa de lucru a CJT se gasea deja Conceptul de dezvoltare strategica a regiunii Vest, respectiv a viitoarei Regiuni de Dezvoltare V VEST. Aceste exemple ilustreaza necesitatea legiferarii de urgenta a unor concepte de management modern in administratia publica. Un astfel de concept il reprezinta promotorul local agent al dezvoltarii locale. Rolul si locul promotorului local, mai ales in comune, trebuie recunoscut si legiferat de o astfel de maniera incat sa-si regaseasca firesc pozitia in organigrama primariilor comunale. El va putea sa contribuie astfel mai eficient la elaborarea programelor de dezvoltare locala. O alta necesitate o reprezinta crearea de retele de promotori locali constituite pe principiile cooperarii si ale parteneriatului. Ele vor contribui la consistenta si coerenta dezvoltarii locale, atat prin informare, cat si prin monitorizarea programelor. Lucrarea Promotorul local agent de dezvoltare locala, elaborata de Centrul de Asistenta Rurala in colaborare cu ADETIM, reprezinta o monografie de referinta, ce se constituie ca o premiera in literatura de specialitate. Cu siguranta, cei interesati vor gasi aici multe referinte utile, ce vor putea fi utilizate in promovarea unei viitoare legi in domeniul administratiei publice. Deputat dr. ing. Viorel COIFAN
Pag. 24
Promotorul Local agent de dezvoltare rurala

Anul trecut, Ministerul Administratiei si Internelor - prin Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice a organizat si desfasurat concursul national 100 de proiecte pentru Romania, competitie prin care s-a urmarit promovarea initiativelor autoritatilor locale pe linia modernizarii administratiei publice, in vederea imbunatatirii calitatii si diversificarii serviciilor publice oferite cetatenilor. Proiectele castigatoare in cadrul concursului national pe care l-am initiat au avut in vedere respectarea principiului transparentei decizionale si imbunatatirea calitatii serviciilor publice oferite de catre autoritatile publice cetatenilor. Un aspect extrem de incurajator l-a constituit deschiderea catre cetateni afisata de autoritatile administratiei publice, in special a celor din mediul rural, acestea aplecandu-se, mai ales, asupra nevoilor de informare si comunicare. Un exemplu in acest sens il reprezinta si proiectul Promotorul Local agent de dezvoltare locala. Prin aplicarea acestui proiect se urmareste modernizarea administratiei publice locale, prin apropierea acesteia de cetatean si prin aplicarea unui sistem de standardizare a serviciilor, menit sa defineasca cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca administratia. Administratia orientata catre cetatean urmareste indreptarea atentiei catre rezultate si constientizarea, intr-o mai mare masura, a necesitatii unei administratii publice interesata in furnizarea de servicii de calitate, stabilirea unor standarde pentru servicii si pentru organizatiile care furnizeaza servicii publice. In cadrul conceptului de Promotor Local, autoritatile publice locale vor oferi cetateanului informatii obiective si echilibrate, tocmai pentru ca acesta sa inteleaga problemele cu care se confrunta si, totodata, sa cunoasca alternativele si solutiile posibile pentru a iesi din situatia respectiva. Cetateanul se simte solicitat si, de asemenea, i se faciliteaza implicarea sa in acest important proces. Prin implicare, autoritatile de la nivelul carora se vor aplica proiectele - au avut in vedere lucrul direct cu publicul, tocmai pentru a se
Pag. 25
asigura ca problemele si ingrijorarile cetateanului sunt intelese si - faptul cel mai important - ca si sunt luate in considerare. Pe de alta parte, cetateanul trebuie sa fie responsabilizat cu privire la rolul sau in promovarea valorilor locale, identificarea nevoilor, amplificarea resurselor locale. Informatizarea si modernizarea administratiei publice sunt componente importante ale reformei administratiei publice. Nu se poate vorbi despre descentralizare, daca nu se asigura transmiterea, in timp real, a informatiei de la centru la nivel local, comunicarea realizata astfel reprezentand premisa oricarei actiuni eficiente. Implementarea la nivel regional a promotorului local, cu instruirea specifica, va avea sarcini de stimulare si de integrare a initiativelor locale, de identificare corecta a problemelor care stopeaza dezvoltarea socio-economica, de transfer a informatiilor in interesul comunitatii. Proiectul Promotorul Local agent de dezvoltare locala are la baza innoirea politicilor de management local ale Consiliilor Locale si ale primariilor, prin introducerea instrumentelor de planificare strategica si prin participarea cetatenilor la procesele de elaborare si implementare a strategiilor de dezvoltare. Consideram ca proiectul referitor la Promotorul Local agent de dezvoltare locala a identificat nevoile comunitatii, venind, intr-un timp rapid, in sprijinul acesteia, generand o satisfactie mai mare pentru cetateni. In ceea ce priveste beneficiile directe pe termen lung, cetatenii din mediul rural vor avea noi perspective de afirmare si de dezvoltare, contribuind, in acest fel, si la dezvoltarea localitatilor in care traiesc. Tocmai de aceea, salutam cu bucurie initiativa celor din judetul Timis de a constientiza cerintele si rolul extrem de important pe care il are administratia publica locala in pregatirea procesului de integrare in structurile Uniunii Europene. Conf. Univ. Dr. Marius Profiroiu, Secretar de Stat in Ministerul Administratiei si Internelor
Pag. 26
Nevoia de specialisti tineri in administratia rurala

Dezvoltarea mediului rural reprezinta pentru Guvernul Romaniei si pentru autoritatile publice locale o prioritate, sustinuta financiar inclusiv de Uniunea Europeana. Decizie fireasca, intrucat integrarea in comunitatea internationala se va face, in egala masura, cu marile orase, dar si cu satele, intre acestea existand, evident, un decalaj obiectiv. In acest context, administratia publica locala din mediu rural trebuie sa gaseasca resursele organizationale, financiare, umane etc. care sa fie utilizate eficient pentru diminuarea acestui decalaj si pentru asigurarea, in timp a unei dezvoltari durabile. Una din solutiile gasite de Consiliul Judetean si Centrul de Asistenta Rurala, care a fost adoptata rapid de catre un numar semnificativ de primarii a reprezentat-o infiintarea unor posturi de promotor local, dupa modelul de succes al unor tari dezvoltate. Seriozitatea selectiei, complexitatea pregatirii si, mai ales, cunostintele si dorinta de afirmare a tinerilor alesi sa desfasoare aceasta activitate au reprezentat, din start, cheia succesului, si la noi, al acestui proiect. Iar extinderea retelei prin intermediul proiectului Promotorul localagent de dezvoltare locala a constituit o consecinta fireasca a acestui fapt si a demersurilor initiale. Astazi vorbim de peste 50 de localitati care beneficiaza de serviciile acestor specialisti, iar coordonatorii proiectului se gandesc, cu indreptatit temei, la generalizarea acestui concept la nivelul judetului, al Regiunii Economice V Vest si, de ce nu, chiar la nivelul intregii tari. De buna seama, avem deja in fata, si in Romania, un model de succes. Dincolo de rezultatele concrete, conceptul de Promotor Local implica si o serie de conotatii. Astfel, el valideaza o schimbare de mentalitate din partea primarilor, care au inteles ca a sosit vremea unor transformari de fond, pentru care si-au luat alaturi - ca aliati - pe specialisti.
Pag. 27
Si nu orice fel de specialisti, ci, in primul rand, pe cei tineri, din convingerea ca aspiratiile lor de progres si dorinta de afirmare pot gasi locul si momentul potrivit de manifestare. De asemenea, prin intermediul promotorilor locali s-a rezolvat si o alta problema spinoasa si cerinta a administratiei publice locale elaborarea unor proiecte si depunerea cererilor de finantare aferente, pentru accesarea unor programe internationale, in fapt una din solutiile pentru a suplini precaritatea resurselor. Nu in ultimul rand, prin functionarea retelei de promotori locali, s-a reusit si constituirea unor asociatii de dezvoltare, sporindu-se astfel sansele ca in numele acestora sa fie sustinute financiar anumite proiecte de relevanta zonala. Existenta promotorilor locali reprezinta, insa, si o sansa pentru modernizarea administratiei. Fie din necesitate, fie din convingere, oricum in baza cunostintelor acumulate, acestia sunt preocupati, in permanenta, sa schimbe ceva, sa introduca noul, sa faca lucrurile mai bine si mai eficient. Nu intamplator, de pilda, concursurile specifice 100 de proiecte pentru Romania si Reforma iti apartine! i-au avut printre protagonisti. Sunt destule argumente, cred eu, care au justificat implicarea Prefecturii Timis ca partener in derularea acestui proiect si, de asemenea, destule garantii pentru a avea incredere in viitorul lui, in extinderea retelei de promotori si in imbunatatirea performantelor obtinute. De altfel, oricare ar fi denumirea acestor posturi Promotor Local, Agent de dezvoltare locala, Consilier pentru Dezvoltare, Facilitator Comunitar etc. ele semnifica, in fond, nevoia de specialisti in mediul rural si in administratia publica locala. Ori, cu cat vom sti sa o acoperim mai repede si mai bine, cu atat vom fi mai pregatiti pentru provocarile si cerintele aderarii, inclusiv pentru accesarea fondurilor structurale (mai ales a componentei sale majore pentru mediul rural). O miza care justifica toate eforturile pentru acest proiect si care ne indeamna la un sprijin substantial! Prof. dr. ing. Horia Ciocarlie
Pag. 28
Incotro, Promotorul Local?

Lucrarea Promotorul Local - agent de dezvoltare locala aduce in discutie o problematica de maxim interes pentru perioada pe care o parcurge tara noastra dezvoltarea durabila a mediului rural, in contextul si pe coordonatele impuse de integrarea in Uniunea Europeana. Ea ofera o solutie europeana la problemele cu care se confrunta administratia publica locala, o solutie adaptata, insa, specificitatii stadiului actual de dezvoltare si particularitatilor generate de proces relativ lent dar, speram, ireversibil de descentralizare si intarire a autonomiei locale. Totusi, in implementarea lui apar o serie de aspecte care trebuie clarificate, mediatizate si aplicate ca atare. In fapt, nu pun in discutie, evident, oportunitatea acestui proiect (nici nu s-ar putea altfel, in calitatea mea de sustinator al ideii, inca de la inceputul aplicarii ei!). De asemenea, nici nu pledez exclusiv pentru una din variantele sub care proiectul ar putea fi el aplicat promotor local, facilitator comunitar, agent de dezvoltare locala sau comunitara etc. Problema care merita, insa, a fi discutata mai mult este locul si rolul promotorului in ansamblul mecanismelor ce vor fi puse in miscare pentru atingerea obiectivelor asumate din perspectiva definirii unui drum pe care trebuie sa se inscrie mediul rural din Romania, respectiv din judetul Timis, si ? Bunaoara, chiar daca agricultura si mediul rural din toate judetele tarii se vor dezvolta, in viitor, pe coordonate similare regiunilor dezvoltate ale Europei Unite, fiecare comunitate in parte va putea decide in conditiile accentuarii autonomiei si descentralizarii caile si mijloacele utilizate, prioritatile si modul de folosire a resurselor disponibile etc. Ori, in aceste conditii, chiar gandind unitar statutul acestui instrument de dezvoltare (promotor, facilitator etc.), vom fi pusi in dificultate pentru a-l impune si generaliza folosind acelasi tip de argumente. Tocmai de aceea, dezbaterile pe marginea cartii dar si in alte forme organizate legate de extinderea conceptului de promotor local si chiar de generalizarea lui trebuie sa ia in calcul, cum bine afirma un alt intervenient, lucrurile comune si diferentele specifice de la o zona la alta de actiune / aplicare. In acest context, apreciem ca primul pas pe care trebuie sa-l intreprinda actorii principali ai comunitatilor locale este definirea, la nivelul unor teritorii semnificative, a conceptelor de dezvoltare a mediului rural, prefigurand astfel cu mijloacele stiintifice specifice previzionarii jaloanele si trendul evolutiei viitoare (pe intervale optime de timp), inclusiv din punctul de vedere al resurselor existente sau atrase si al asteptarilor populatiei.
Pag. 29
Evident, luand in calcul si mutatiile induse de integrarea Romaniei intr-un sistem extrem de complex de relatii si interese, privite insa din perspectiva globala a unui alt tip de comunitati, de valori si de prioritati. De-abia atunci vom putea cristaliza cu o marja de eroare cat mai mica principalele coordonate ale activitatii promotorilor locali, in ipostaza lor de piese importante ale angrenajului implicat in realizarea procesului de dezvoltare durabila (a comunitatii la nivelul careia functioneaza). Un al doilea pas, la fel de important, este si constituirea si functionarea unor ample retele informationale, menite sa faciliteze legaturi rapide intre toti partenerii care participa la efortul de dezvoltare, dar si realizarea unor necesare schimburi de experienta, in vederea generalizarii cazurilor de buna practica (in scopul evitarii irosirii resurselor) si a dezbaterii problemelor specifice transformarii fundamentale a satului romanesc. Nu in ultimul rand, este important sa nu uitam ca efectele actiunii promotorilor locali sunt conditionate de amploarea si adancimea reformelor administratiei publice locale, de profesionalizarea celor care muncesc in institutiile acesteia, de trecerea la elaborarea unor politici publice viabile. Tocmai de aceea, apreciem ca, in paralel cu demersurile initiate pana acum, de jos in sus - adica dinspre comunitatile locale spre administratia centrala este nevoie si de o prefigurare a fizionomiei administratiei publice locale din perspectiva integrarii europene, pentru a putea pozitiona, corect si eficient, locul si statutul promotorilor locali, eliminand riscurile ca acestia sa devina implanturi fortate si nedorite in viata micro-comunitatilor. La acest moment, insa, cred ca este bine sa apreciem cum se cuvine realizarile obtinute de catre acestia si sa privim cu optimism viitorul lor, sprijinindu-i pe promotorii ...promotorilor locali prin toate mijloacele la indemana ! Ing. Ec. Gheorghe Crisan Consilier Prefectura jud. Timis
Pag. 30
Promotorul Local experienta si realitate

Dezvoltarea economica in stransa legatura cu cea sociala, armonizarea nevoilor locale in corelatie cu posibilitatile specifice, trecerea de la dezvoltarea economica cu orice pret, la cresterea economica necesara rezolvarilor sociale specifice, dezvoltarea de parteneriate durabile intre sectorul neguvernamental, autoritatile judetene si administratiile publice locale din Timis care sa sprijine dezvoltarea comunitatilor rurale si urbane mici, imbunatatirea comunicarii intre autoritatea locala si comunitate prin dezvoltarea de proiecte bazate pe nevoile reale ale comunitatilor locale timisene - toate acestea impun existenta unor membri ai comunitatii locale care sa aiba menirea de agenti de dezvoltare locala si care - prin activitatea pe care o desfasoara sa promoveze interesele unitatilor administrativ-teritoriale din care fac parte. Cartea, denumita prozaic ghid (probabil din dorinta unor completari conceptuale si a imbogatirii lui cu experientele ulterioare) pledeaza pentru promovarea conceptului de dezvoltare locala prin agenti profesionisti, fara o ,,fixatie intr-un domeniu de stricta specialitate si cu o gandire ,,elastica, conectati atat la problematica sociala locala, cat si la oportunitatile locale (in corelare cu oferta exterioara), si care pot constitui veriga cea mai dina-mica a dezvoltarii comunitare din Romania. Existenta deja in diferite comunitati din judetul Timis a promotorilor locali (cu toate plusurile si minusurile activitatii lor), modul pozitiv in care ei au fost receptati de comunitatea locala, influenta lor semnificativa asupra dezvoltarii comunitatii sunt doar cateva din argumentele care impun nu doar existenta retelei actuale, ci si completarea ei cu noi actori (din confruntarea lor cu cei deja ,,consacrati poate apare acea emulatie atat de necesara unei concurente reale si unei dorinte de innoire continua). Fara indoiala, simpla enumerare a atributiilor din ,,Fisa postului dintre care amintim identificarea nevoilor administratiei locale si ale comunitatii pe care o reprezinta, atragerea de surse de finantare pentru activitatile si proiectele ini-tiate, asigurarea managementului si a implementarii proiectelor, promovarea localitatilor, pentru cresterea competitivitatii acesteia, sustinerea prin mijloace
Pag. 31
specifice a integrarii in structurile europene etc. fac din promotor un adevarat Don Quijote local, care se inhama sa salveze comunitatea luptandu-se, adesea, cu morile de vant. Si spun aceasta raportandu-ma la realitatea si la mentalitatea mediului in care activeaza... Ori, in acest context, cu atat mai remarcabile sunt rezultatele obtinute de primii promotori locali, aruncati in valtoarea activitatii cotidiene... Reusita lor este conditionata, insa mai ales in conditiile accentuarii descentralizarii (sub diversele ei forme) de cresterea gradului de implicare a administratiei publice locale in rezolvarea propriilor probleme, de profesionalismul administratiei publice locale si, implicit, de perfectionarea pregatirii promotorilor locali. De altfel, imbunatatirea cunostintelor profesionale a promotorilor locali, in directia specializarii pe elaborarea de proiecte si cereri de finantare pentru diverse programe UE reprezinta un proces continuu, avand ca finalitate chiar cresterea nivelului de dezvoltare socio-economica a comunitatii. Din pacate insa, chiar daca toata lumea este constienta ca dezvoltarea permanenta a activitatii administratiei locale prin proiecte si programe comune cu organizatiile neguvernamentale constituie o necesitate si un fapt pozitiv (atat pentru comunitate, cat si pentru administratie), evaluarea efectiva a transformarilor, raportate la nevoi, ramane inca in faza de deziderat, existand serioase rezerve, ale multor membri ai comunitatii, in legatura cu efectele de durata ale acestor colaborari (din nefericire, sporadice si in domenii colaterale) in transformarea mai accentuata a administratiei publice rurale (in cadrul careia si inertia sau rezistenta la schimbari esentiale este destul de mare). Cu toate acestea, Promotorii Locali in conceptia enuntata in cadrul acestei lucrari pot constitui o serioasa alternativa, mai ales daca ei raman numai... ,,promotori si nu se transforma in functionari rutinieri, nu preiau func-tiile din aparatul administrativ local si nu se ,,asociaza cu interesele de moment ale structurilor locale (indiferent de sorgintea acestora).
Pag. 32
Mai mult decat atat, in disputa conceptuala privind rolul determinant al organizatiilor neguvernamentale in promovarea si mobilizarea resurselor locale (raportat, evident, la activitatea alesilor locali), Promotorul Local poate deveni liantul si, uneori, daca se respecta, chiar arbitrul impartial si necesar al acestei concurente loiale pentru binele public. Avand in vedere, insa, faptul ca, uneori, Promotorul Local poate fi pus in situatia nu tocmai fericita de a alege intre contributia la binele comun si profitul personal, solutia de institutionalizare a activitatii lui este mai mult decat necesara in contextul actual. Este doar una din problemele care isi asteapta, in continuare, solutia optima, solutie care va veni, cu siguranta, de la sine, ca rezultat firesc al experientei acumulate si al permanentelor cautari de modernizare a activitatii acestuia. In acest context, promovarea inclusiv prin aceasta lucrare a conceptului de promotor local reprezinta o necesitate stringenta, conceptul putand oferi o serie de repere viabile in procesul de transformare a unei administratii publice in care, nu peste mult timp, parteneriatul, transparenta si participarea vor fi conditii implicite ale convietuirii cotidiene. Razvan Hrenovschi Sef Serviciu CJT relatii publice si cu alte autoritati publice
Pag. 33
Conceptul teoretic
Conceptul Promotorul local, instrument eficient al administratiei publice locale pentru dezvoltare locala, se bazeaza la origine, atat pe studiile realizate de Agentia de Dezvoltare Economica Timis (ADETIM) privind nevoile specifice ale administratiei publice locale din Romania si, in particular, din judetul Timis, pentru dezvoltarea localitatilor, cat si pe analiza modelelor utilizate de catre administratiile locale in statele puternic dezvoltate din Uniunea Europeana si din SUA. In acest context, Promotorul local este, intr-o anumita masura, rezultatul adaptarii la conditiile specifice din Romania a mai multor modele occidentale cunoscute, in mod special a celor germane, datorita experientei specifice avute de catre ADETIM in relatia cu GfW NRW Agentia de Promovare Economica a Landului Renania de Nord Westfalia. Cu toate acestea, in varianta actuala, Promotorul local este un produs original, care a fost dezvoltat de ADETIM si de Centrul de Asistenta Rurala, nu doar prin adecvarea la conditiile specific romanesti, cat, mai ales, prin complexitatea cerintelor care se impun postului, respectiv a profilului profesional al acestuia si, in masura egala, a modalitatii de implementare. Promotorul local este, in fapt, un post nou proiectat in structura de personal a primariilor localitatilor judetului Timis, infiintat prin Hotarari ale Consiliilor Locale.
Pag. 35
Conceptul teoretic
Tocmai integrarea postului in structura de personal executiv a primariilor reprezinta elementul de referinta al conceptului dezvoltat in Timis, el bazandu-se, in principal, pe urmatoarele argumente: la nivelul judetului functioneaza - din 1995 ADETIM, ca institutie publica auto-finantata integral din venituri extrabugetare, in subordinea Consiliului Judetean Timis (care a infiintat-o, de altfel, printr-o hotarare, in baza legii 215/2000, pentru a asigura servicii specializate in dezvoltarea economica a judetului Timis); la nivelul administratiei publice locale nu exista un corespondent profesional si structural adecvat pentru cooperarea acesteia in domeniul dezvoltarii economice, pe de o parte, cu Consiliul Judetean si ADETIM, iar, pe de alta parte, cu celelalte organizatii si institutii capabile sa sprijine dezvoltarea locala; mijloacele financiare limitate aflate la dispozitia primariilor, in special a localitatilor rurale, nu permit (si, in unele cazuri, nici nu justifica) crearea unor structuri de tipul Agentie de Dezvoltare Locala; postul de promotor local - in formula in care este conceput actual - poate evolua, atunci cand situatia economica si volumul sarcinilor vor justifica acest lucru, spre organizari de tipul unei Agentii de Dezvoltare Locala; administratia publica locala are nevoie de un element modernizator, dinamizator in interiorul ei, pentru a crea si genera necesara schimbare de mentalitate si de calitate a serviciilor publice, in mod egal, el poate realiza introducerea conceptelor evoluate de actiune si interactiune pentru dezvoltarea economica a localitatii; capacitatea de absorbtie - la nivelul comunitatilor rurale - a fondurilor UE este destul scazuta; experienta de aproape 5 ani acumulata de ADETIM si CAR de la la data initierii conceptului si pana in prezent este benefica pentru evaluarea conditiilor si a modalitatilor optime de implementare a conceptului promotorului local, cat si pentru crearea instrumentarului profesional necesar unei actiuni distribuite in multi-puncte, in intreg judetul. Referitor la responsabilitatile postului promotorului local, sunt mentionate, in continuare, cele mai importante, cu observatia ca o alta caracteristica a acestui concept (regasita, de altfel, si la nivelul Agentiei Judetene de Dezvoltare) este domeniul foarte vast de probleme care trebuie acoperit de promotorii locali, in special datorita absentei ofertei specializate a operatori publici (sau privati) in multe dintre domeniile in care se necesita interventie.
Pag. 36
Conceptul teoretic
Astfel, in fisa postului sunt incluse responsabilitati privind: planificarea dezvoltarii strategice; management de proiect; dezvoltare comunitara; accesare de surse de finantare pentru proiectele de interes ale comunitatii locale; informare si consiliere de afaceri pentru sectorul antreprenorial; marketingul si promovarea localitatii; cooperare inter-institutionala locala si internationala, alte responsabilitati, functie de nevoi. In concluzie, ca si in cazul clasic de responsabilitati ale unei agentii de dezvoltare locale, rolul promotorilor locali este acela de a identifica problemele care franeaza sau blocheaza dezvoltarea locala, cat si cel de a propune/initia concepte, masuri si proiecte capabile sa solutioneze problemele respective. Promotorul local trebuie sa asigure, totodata, si interfata intre administratia publica locala si sectorul privat si sa fie un centru de promovare a celor mai bune politici, metode si practici de dezvoltare durabila. Infiintarea unui numar semnificativ de posturi de promotor local la nivelul unui judet/regiune - asa cum este cazul, in prezent, in judetului Timis (peste 50% - proces aflat deja in extindere naturala), este de dorit pentru obtinerea masei critice necesare obtinerii unei structuri de retea, respectiv a efectului de retea si a unui impact sistemic la nivelul serviciilor administratiei publice locale. Functionarea promotorilor in retea va genera o forta de interventie marita in domeniul dezvoltarii locale, cu rezultate si efecte durabile. Rezultatele promotorilor locali existenti, cat si procesul de extindere continua, inregistrate in judetul Timis, confirma atat necesitatea, cat si solutia aleasa. Pentru perspectiva, echipa locala de proiect intentioneaza consolidarea conceptului prin promovarea acestuia la nivel national, includerea postului in nomenclatorul de meserii si/sau in cel al functiilor publice, pentru a facilita - celor interesati - transferul de know-how si experienta necesara implementarii conceptului descris.
Pag. 37
Conceptul teoretic
Din punct de vedere al cerintelor de implementare a conceptului trebuie indeplinite, cumulativ, urmatoarele cerinte: persoana nou angajata sa aiba capacitatea si potentialul necesar postului; promotorul local angajat trebuie sa urmeze un program intensiv de pregatire si de perfectionare profesionala intr-un domeniul de activitate in conformitate cu tematicile de curs prezentate in ghid; trebuiesc asigurate conditiile adecvate de spatiu de lucru si de dotare cu echipamente (spatiu birou propriu, mobilier, dotare cu PC, imprimanta, telefon, conexiune internet); este nevoie de capacitarea unei organizatii active in domeniul dezvoltarii locale/regionale (de preferat o Agentie de Dezvoltare Judeteana/ Regionala, acolo unde ea exista), care sa asiste promotorii locali si sa asigure dezvoltarea retelei de cooperare a acestora la nivel judetean/regional; datorita riscurilor inerente de implementare si de integrare a promotorului local in structura de personal a primariei, respectiv a existentei unei perioade de acomodare si de reactie a acestuia la mediul de lucru, este absolut necesara obtinerea suportului politic si administrativ Consiliului Local si al primarului pentru etapa de maturizare a noului post.
Pag. 38
Istoric, rezultate si perspective
Istoric
Parteneriatul intre Fundatia pentru o Societate Deschisa si Agentia de Dezvoltare Economica Timis Conceptul de Promotor Local a fost realizat pe baza experientei de 5 ani, acumulata pana la data initierii proiectului de catre Agentia de Dezvoltare Economica Timis (ADETIM) in domeniul dezvoltarii si promovarii economice locale si regionale, ADETIM fiind - la data constituirii acesteia, in 1995 - produsul unui concept aproximativ similar importat din landul german Renania de NordWestfalia, sub asistenta GfW-NRW (Agentia de Promovare Economica landul german Renania de Nord Westfalia). Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD) a considerat ca fiind utila experienta modelului de dezvoltare propus de ADETIM in vederea imbunatatirii perfomantelor administratei publice locale in comunele din judetul Timis. Astfel, filiala FSD din Timisoara a sprijinit aceasta initiativa locala iar in septembrie 1999 in parteneriat cu ADETIM a initiat in cadrul unui program operational finantat de FSD dezvoltarea conceptului de Promotor Local, printr-un proiect pilot care a avut ca obiectiv implementarea postului de promotor local in 20 de localitati din judetul Timis.
Pag. 39
In aceasta etapa FSD a avut rolul de finantare1 si coordonare a programului operational iar ADETIM cel de promotor al modelului, asigurarea serviciilor profesionale de consultanta, training si de implementare a proiectului pilot. Prima etapa a programului pilot s-a desfasurat in 20 de comunitati din judetul Timis (16 comune si 4 orase mici). Parteneriatul intre Centrul de Asistenta Rurala si Agentia de Dezvoltare Economica Timis In ianuarie 2000, Centrul de Asistenta Rurala (CAR) este infiintat de FSD in Timisoara. Coordonarea si finantarea programului Promotorul Local este preluata de CAR. A urmat etapa a doua a programului (aprilie 2000 ianuarie 2001), ce a constat in extinderea conceptului Promotorul Local la alte 10 comune din judetul Timis, ca rezultat al manifestarii interesului de implicare a acestora. Coordonarea si finantarea acestei etape afost realizata de CAR2, iar consultanta atat de ADETIM, cat si de CAR. Etapa urmatoare (februarie 2001 noiembrie 2003) a fost cea de maturizare si de consolidare a conceptului in 30 de comunitati. In aceasta perioada, Promotorii Locali au dezvoltat proiecte in functie de nevoile locale, respectiv au participat la activitatile si la proiectele initiate de CAR si ADETIM: schimb de experienta intre Promotori Locali din judetul Timis si cei din judetul Bekes, Ungaria; perfectionarea Promotorilor Locali in oferirea de consultanta pentru programele europene, respectiv acordarea de consultanta specifica; schimb de experienta si de informatii relevante intre Promotori Locali, in cadrul intalnirilor lunare; participare la evenimente internationale (ex: trei Promotori Locali au facut parte din delegatia Romaniei de la Atelierul international privind asistenta in agricultura din Raratov, Rusia); colaborari pentru scriere de proiecte, in vederea solutionarii unor probleme specifice de infrastructura rurala;
1 FSD a finantat proiectul pilot cu suma de 67,960 USD 2 CAR, din resurse provenite de la FSD, a finantat aceasta etapa a dezvotarii conceptului de Promotor Local cu suma de 62,423 USD
Pag. 40
operationalizarea retelei de info-comunicare si a bazei de date pentru promovarea localitatilor judetului Timis si a oportunitatilor de cooperare si afaceri ale acestora; colaborare pentru integrarea planurilor strategice de dezvoltare a localitatilor judetului in programul strategic judetean de dezvoltare. Etapa a patra (decembrie 2003 august 2004) este cea in care conceptul se extinde in alte 24 comune din judetul Timis, ca rezultat al proiectului Promotorul Local agent de dezvoltare locala. Promotorii Locali din cadrul programului faza pilot, respectiv cei din aceasta ultima etapa au participat la o serie de cursuri de specializare, organizate in colaborare cu Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala din Timisoara. A avut loc, de asemenea, un schimb de experienta dintre Promotorii Locali din judetul Timis cu Facilitatorii Comunitari din judetele Cluj si Bistrita. Toate primariile care si-au infiintat postul de Promotor Local au fost dotate, de-a lungul celor 4 atepe, cu computere performante. Proiectul Promotorul Local agent de dezvoltare locala este finantat de Uniunea Europeana, Programul Phare: RO 0104.03/2.2 Componenta 2: Dezvoltarea Sectorului ONG3. De remarcat este faptul ca, de aceasta data, exista si o contributie financiara semnificativa din partea Consiliului Judetean4, respectiv a ADETIM5. In plus, parteneriatul dintre CAR si ADETIM s-a largit prin sustinerea conceptului si de catre Prefectura judetului Timis si Fundatia Civitas pentru Societatea Civila.
3 Valoarea finantarii se ridica la suma de 74,883 euro 4 CJT a co-finantat aceasta etapa cu 20,000 euro pentru achizitia de computere pentru Promotorii Locali 5 ADETIM a co-finantat aceasta etapa cu 18,741 euro
Pag. 41
Rezultate
Pe parcusul celor peste patru ani de activitate a Promotorilor Locali depusa in cadrul primariilor si comunitatilor pe care le deservesc, acestia au obtinut o serie de rezultate notabile. Astfel, 35 de proiecte elaborate de acestia au primit finantare, valorile lor fiind urmatoarele: pe infrastructura - 2,872,603 euro; pe social -512,586 euro; pe mediu - 432 euro; pe cultura - 1,150 euro; pe administratie publica - 84,141 euro. Alte activitati initiate si realizate de Promotorii Locali au fost: Dezvoltare comunitara - initierea unor grupuri de initiativa si depunerea de catre acestea - la Centrul de Asistenta Rurala - spre finantare, a peste 15 proiecte; Concursul National 100 de proiecte pentru Romania- declararea drept castigtoare a cinci proiecte, cu punctaje semnificative (proiectul Promotorul Local fiind situat in primele 10); Concursul judetean Reforma iti apartine, realizat de Prefectura Judetului Timis, in parteneriat cu Consiliul Judetean clasarea cu 2 proiecte in primele 10 locuri; Infiintarea a 4 asociatii comunitare; Realizarea strategiilor pentru unitatile administrativ-teritoriale din care fac parte Promotorii Locali pentru 15 comunitati. * In cele ce urmeaza, vor fi prezentate localitatile din judetul Timis (in ordine alfabetica) in care activeaza Promotorii Locali (fie de la inceputul dezvoltarii conceptului - 1999, fie ulterior, cand acesta s-a extins la nivelul judetului, in cadrul celei de a patra etape a programului - 2003). Datele prezentate sunt sumare, informatii mai detaliate putand fi consultate pe site-ul http://adetim.online.ro/adetim
Pag. 42
Banloc
I. Prezentarea localitatii Comuna Banloc se gaseste in partea de sud a judetului Timis, la o departare de 50 km de municipiul Timisoara si la 7.5 km de orasul Deta. Aceasta comuna se compune din sase sate: Banloc, Livezile, Dolat, Partos, Soca si Ofsenita. Populatia totala a comunei este de 4,543 locuitori, din care 2,268 barbati si 2,275 femei. Structura populatiei, dupa etnie: Romani: 3,440; Maghiari: 230; Germani: 74; Sarbi: 189; Romi: 290; Ucrainieni: 312; Altii: 8. Structura populatiei, dupa religie: Ortodocsi: 3,855; Romano-catolici: 381; Greco-catolici: 16; Reformati: 7; Baptisti: 25; Baptisti: 25; Penticostali: 61; Fara religie: 12; Altii: 186. II. Strategia localitatii Proiecte strategice: Introducerea gazului in satul Livezile; Executarea unui foraj si extinderea retelei de apa in satul Livezile; Asfaltarea a 7 km de drum, intre centrul de comuna si satul Partos; Extinderea cu inca 2 km a retelei de apa in satul Banloc; Finalizarea lucrarilor de constructie si darea in folosinta a bisericilor din satele Soca si Ofsenita. Promotor local - Ana Buda (activa din aprilie 2004).
Bara
I. Prezentarea localitatii Comuna Bara este situata geografic in NE judetului, la 70 km fata de Municipiul Timisoara si la 27 km de Lugoj. Comuna este alcatuita din 5 sate: Bara-resedinta comunei, Dobresti, Lapusnic, Radmanesti si Spata. Populatia comunei la recesamantul din anul 2002 a fost de 378 persoane, din care 195 femei si 183 barbati. II. Strategia localitatii Domeniul social: Cresterea indicelui demografic; Imbunatatirea infrastructurii rutiera, edilitara;
Pag. 43
Domeniul economic: Dezvoltarea exploatatiilor agricole performante; Dezvoltarea sectorului de prestari servicii; Domeniul educational: Reabilitarea scolilor si dotarea lor cu cele necesare bunei desfasurari a procesului de invatamant; Domeniul cultural: Reabilitarea Caminului Cultural din localitatea Bara si organizarea de spectacole; Domeniul protectia mediului: Sensibilizarea comunitatii pentru pastrarea curateniei in gospodarie si comunitate; Domeniul administrativ: Perfectionarea personalului din administratia publica locala. Promotor local - Dorel Novacescu (activ din aprilie 2004).
Birna
I. Prezentarea localitatii Comuna Birna este asezata in partea de est a judetului Timis si se invecineaza la est cu comuna Firdea, la nord cu comuna Traian Vuia, la vest cu municipiul Lugoj, iar la sud cu comuna Criciova si comuna Nadrag. Comuna Birna are in componenta sa un numar de 7 sate, dupa cum urmeaza: Birna-centru de comuna, Botinesti, Botesti, Drinova, Juresti, Poganesti si Sarazani. Structura populatiei: 1,019 Romani; 518 Ucrainieni; 3 Maghiari; 1 Sirb. Situatia pe religii: 1,194 Ortodocsi; 4 Romano-catolici; 2 Greco-catolici; 111 Crestini de rit vechi; 19 Baptisti; 128 Penticostali; 87 Adventisti; 1 Fara religie; 1 Nedeclarati. II. Strategia localitatii Infrastructura: Modernizarea drumurilor comunale D.C.124 SI D.C. 121;
Pag. 44
Modernizarea sau pietruirea strazilor din satele comunei; Modernizarea drumurilor ce leaga satele comunei de centru de comuna; Realizarea de mici sisteme de alimentare cu apa pentru fiecare sat al comunei; Punerea in siguranta a nodului hidrotehnic paraul Saraz; Amenajarea paraului Saraz; Amenajarea, din punct de vedere silvic, a suprafetei de 600 ha pasune impadurita; Invatamant: Construirea a trei sali de clase la scoala din satul Birna; Construirea de fantani la toate scolile din comuna; Construirea de locuinte pentru cadrele didactice; Construirea unei gradinite in centru de comuna; Cultura si sport: Construirea unui camin cultural in satul Sarazani; Reparatii capitale la toate caminele culturale din comuna; Amenajarea unei baze sportive in centru de comuna; Sanatate: Construirea unui dispensar uman in centru de comuna si a unei locuinte de servici pentru cadrele medicale; Construirea unui dispensar sanitar veterinar si a locuintei pentru medic; Telecomunicatii: Modernizarea liniei telefonice si instalarea unei centrale digitale de 300 de posturi. III. Realizarile Promotorului Local 3 cereri finantare FRDS - fara finantare; Proiect de modernizare la scoala Birna (cu clasele I-VIII ) finantare Banca Mondiala, realizat; Proiect de alimentare cu apa sat Botinesti finantare APA VIEII si Consiliul Judetean Timis; Proiect modernizare DC 125 SAPARD eligibil, in asteptare. Promotor local - Petru Petrovici (activ din septembrie 2000).
Pag. 45
Becicherecu Mic
I. Prezentarea localitatii Localitatea a fost mentionata documentar, pentru prima data, in anul 1232, sub numele de Potqerequ. Comuna Becicherecu Mic, ca unitate administrativ-teritoriala, cuprinde 2 localitati -centrul de comuna, cu acelasi nume, si satul Dudestii Noi. Este situat la nord-vest de municipiul Timisoara, pe Drumul National 6. Comunele invecinate sunt: la vest, Carpinis, la nord, Biled, la sud, Sacalaz, la est, Sanandrei, iar la nord-est, Satchinez. Comuna Becicherecu Mic are o populatie de 4,816 locuitori, din care 2,417 locuitori in Becicherecu Mic si 2,399 in Dudestii Noi. Dunestii Noi s-a desprins de comuna in 2004. II. Strategia localitatii Constituirea de parcuri industriale; Amenajarea teritoriului si refacerea infrastructurii; Dezvoltarea si modernizarea sistemului de alimentare cu energie electrica; Identificarea unor solutii financiare, de la buget sau din surse atrase, pentru dotarea Primariei; Extinderea retelei de alimentare cu apa; Programul de reabilitate a obiectivelor de invatamant; Reabilitarea si conservarea patrimoniului cultural; Realizarea unei retele informatice de sustinere a afacerilor si a cooperarilor la nivel comunal; Restructurarea si modernizarea, pe plan local, a administratiei. Promotor local - Karin Lauer (activa din luna martie 2004).
Boldur
I. Scurt istoric Primele urme documentare dateaza din anul 1368, cand asezarea apare sub denumirea de Bondor. Este situata pe malul stang al raului Timis, pe drumul judetean DJ592, la 10 km de municipiul Lugoj. Localitati urbane invecinate sunt Lugoj 10 km, Buzias 12 km, Timisoara 48 km. Localitati rurale invecinate sunt Jabar 4 km, Ohaba Forgaci 5 km, Sinersig 6 km, Hodos 4 km. Caracteristicile demografice: femei 51%, barbati 49%.
Pag. 46
II. Strategia localitatii: Pe termen mediu si lung sunt de luat in seama urmatoarele directii strategice: Dezvoltarea, in continuare, a infrastructurii (drumuri, apa, telefonie); Atragerea unor investitori, pentru crearea de noi locuri de munca; Promovarea comunei prin toate mijloacele de informare moderne (Internet, media), pentru a scoate in evidenta avantajele unor investitii in zona. Promotor local - Mihai Curescu (perioada activa 2000 2002) - Calin Laudacescu (activ din luna martie 2004).s
Buzias
I. Prezentarea localitatii Buziasul este unul din orasele judetului Timis, situat la 34 km SE de Timisoara. Prima atestare documentara a localitatii dateaza din 26 februarie 1321. Prima incercare de punere in valoare a caracterului terapeutic al apelor minerale dateaza din 1805, dar captura primului izvor mineral a avut loc in 1811. Situat pe o suprafata de 4.8 km2, orasul are 8,926 locuitori, din care 4,059 barbati si 4,237 femei, iar densitatea populatiei este de 1,728 locuitori/km2. II. Strategia localitatii: Pe termen mediu si lung, obiectivele prioritare sunt: Investitiile in infrastructura, ca o conditie necesara pentru o dezvoltare durabila; Atragerea investitiilor straine, concomitent cu sprijinirea dezvoltarii serviciilor si industriei specifice orasului (tratament balnear si imbutelierea apelor minerale); Sprijinirea intreprinzatorilor locali. III. Realizarile promotorului local: Castigarea unui Proiect PHARE, intitulat Eficientizarea relatiilor dintre primaria Buzias si comunitatea locala, in valoare totala de 7,142 euro; Atragerea unui investitor strain, S.C. MEGAPROFIL SRL, a carui investitie initiala se ridica la circa 500.000 euro. Promotor local - Adrian Tuduce (activ incepand cu luna ianuarie 2000).
Pag. 47
Cenei
I. Prezentarea localitatii Comuna Cenei are in componenta localitatile Cenei (centru de comuna), Checea si Bobda. Este asezata in Vestul judetului Timis, in campia joasa a Banatului, la granita cu Serbia. Din anul 2004, din componenta sa s-a desprins comuna Checea. II. Strategia localitatii Pana in prezent, nu a fost stabilita strategia comunitatii. Promotor local - Ovidiu Mioc (activ din luna ianuarie 2004).
Comlosu Mare
I. Prezentarea localitatii Comuna Comlosu Mare cuprinde localitatile: Comlosu Mare (care este centrul de resedinta), Comlosu Mic, situat la 4 km, si Lunga ( ca o prelungire a localitatii Comlosu Mare). Comuna Comlosu Mare este situata la extremitatea vestica a judetului Timis, la o distanta de 60 km de Timisoara si 80 km de Arad, la 15 km de orasul Jimbolia si la 28 km de orasul Sannicolaul Mare. II. Strategia localitatii Infrastructura - utilitati Gaz metan, apa, drumuri, canalizare, iluminat, incalzire centrala institutii; Social - cultural Reducerea somajului, dezvoltarea Caminului de batrani, dezvoltarea Caminului cultural, mass media, sport etc.; Educatie - continuarea lucrarilor la scolile generale Comlosu Mare, Comlosu Mic, Lunga; Mediu Impaduriri, gospodarire comunala, managementul deseurilor menajere etc.
Pag. 48
III. Realizarile Promotorului Local Proiecte implementate: TeleCentrul Comlosu Mare: Sursa - Ambasada Marea Britanie in Romania; Sume atrase 11.250 lire sterline; Paduri pentru viitor - editia 2001: Sursa Fundatia Parteneriat pentru Mediu Miercurea Ciuc; Sume atrase 5.000 euro; Traditii, Generatii: Sursa CAR si FSD Romania ; Sume atrase 950 euro Impreuna pentru toti copii: Sursa CRCE si FSD Romania; Sume atrase 1.600 euro; De mana in lumea copiilor: Sursa CRCE si FSD Romania, Fundatia Charles Stewart Mott, Fundatia King Boudoin - Belgia; Sume atrase 2.815 euro; Concursul judetean Reforma iti apartine - clasarea a 2 proiecte in primele 6 locuri: Promotor local - Ramona Jakoby (activa in perioada ianuarie 2000 februarie 2001); - Florin Vacarescu (activ din ianuarie 2004).
Costeiu
I. Prezentarea localitatii Comuna Costeiu este situata in partea sud-estica a judetului Timis, adiacenta orasului Lugoj, in partea vestica a acestuia. Satele apartinatoare comunei Costeiu sunt: Costeiu 2,327 locuitori, ipari-823 locuitori, Paru 261 locuitori, Hezeris 267 locuitori, Valea Lunga Romana 167 locuitori II. Strategia localitatii Obiective strategice pentru perioada 2004-2010: Punerea in functiune a retelei de distributie a gazului metan; Efectuarea sistemului de canalizare a localitatilor Costeiu,ipari si Paru si a Statiei de epurare, comuna Costeiu; Definitivarea constructiei Caminului Cultural Costeiu; Executia sistemului de incalzire centrala cu gaz metan la scolile din localitatea Costeiu si la Primaria Costeiu;
Pag. 49
Extinderea retelei de apa patabila in localitatea Costeiu, reabilitarea retelei existente, executia unor noi puturi forate de adincime pentru captarea apei, inclusiv asigurarea unei statii de pompare cu hidrofor si a unui rezervor de inmagazinare a apei; Constructia unei sali de sport; Amenajarea unui loc de joaca si agrement pentru copii si tineri; Modernizarea sistemului de iluminat public in toate localitatile comunei Costeiu; Reabilitarea si modernizarea barajului de pe raul Timis; Reabilitarea si modernizarea tramelor stradale ale localitatilor componente ale comunei, inclusiv realizarea rigolelor si santurilor aferente; Amenajarea si intretinerea pasunilor comunale; Alimentarea cu apa in toate localitatile Executia trotuarelor pe toate strazile din localitatile comunei; Ecologizarea deponeului. III. Realizarile Promotorului Local Alimentarea cu apa a localitatii Hezeris FRDS - 86 000 USD; Alimentarea cu apa a localitatii Valea Lunga Romana- FRDS- 84 000 USD; Concursul National 100 proiecte pentru Romania un proiect castigator, cu 37,6 puncte; Realizarea unei retele de canalizare in localitatile Costeiu, ipari si Paru si a unei Statii de epurare programul SAPARD 1 milion euro; Partener sau sustinator in alte proiecte. Promotor local - Dan Ioan (activ din luna septembrie 2000)
Dudestii Vechi
I. Prezentarea localitatii Comuna Dudestii Vechi este situata in zona de vest a Romaniei, la 23 de km fata de cel mai vestic punct al tarii, Beba Veche. Localitatea Dudestii Vechi este centru de comuna si are ca sate apartinatoare localitatile Valcani, Cheglevici si Colonia Bulgara.
Pag. 50
Populatia comunei Dudestii Vechi, majoritatea de nationalitate bulgara, este de 6,266 locuitori, din care 3,022 barbati si 3,244 femei, grupa apta de munca reprezenta 60% din totalul populatiei. II. Strategia comunitatii Dezvoltarea durabila si bunastarea locuitorilor va fi asigurata prin: Modernizarea si dezvoltarea comunei; Crearea unui mediu propice pentru investitii si afaceri; Ecologizarea zonei; Dezvoltarea mediului socio-cultural si promovarea valorilor culturale traditionale, in contextul multiculturalitatii europene. Promotor local - Cristian Ciocani (activ din luna martie 2004).
Dumbrava
I. Prezentarea localitatii Situata in partea estica a judetului Timis, la 97 km distanta fata de municipiul Timisoara si 27 km fata de municipiul Lugoj, este accesibila pe DN6 TimisoaraLugoj si, in continuare, pe DN68A Lugoj-Deva. Comuna are in componenta 3 localitati, dupa cum urmeaza - Dumbrava, Rachita si Bucavat. Cele mai vechi documente scrise atesta existenta satului Rachita in 1440, al Bucavatului in 1445 iar al Dumbravei in 1454. Populatia in functie de apartenenta sexuala: Feminin 1,439; Masculin 1,409. Populatia pe nationalitati se prezinta astfel: Romana 2277; Maghiara 547; Germana 7; Roma 3. Apartenenta religioasa: Ortodoxa 1898; Reformata 465; Romano-catolica 70; Greco-catolica 3; Baptista 110; Penticostala-199; Adventista 14; Martorii lui Iehova 76; Nedeclarata 12; Ateisti 1. II. Strategia comunitatii Obiectivul general declarat al strategiei pe termen lung, corespunzator nevoilor comunitatii locale si microregionale, este dezvoltarea economica prin atragerea de intreprinderi, ca factor principal de rezolvare a problemelor sociale.
Pag. 51
Pentru promovarea economica a localitati putem enumera principalele actiuni: Crearea unui parc industrial, pe suprafata de 10 ha, pe loturi de dimensiuni reduse, acordabile investitorilor, pentru crearea de IMM; Atragerea de investitori; Promovarea agro-turistica a comunei, tinand cont si de proximitatea lacului Surduc, precum si de fondul cinegetic al zonei; Sprijinirea dezvoltarii agriculturii perfomante, prin crearea unui Centru de intermediere, colectare, sortare ambalare respectiv a unui Punct de sacrificare modern, pentru animale; Crearea unui Centru de consultanta si informare, cu o echipa de specialisti bine pregatiti, pentru o corecta informare si pentru sprijinul celor interesati; Imbunatatirea si diversificarea calificarii fortei de munca din comuna; Dezvoltarea cooperarii transfrontaliere si a schimburilor de experienta si informatii; Cresterea informatizarii, precum si crearea unui website; Extinderea teritoriului intravilan, acordandu-se cate 40 de loturi de casa pentru tineret in fiecare localitate, conform Legii nr. 15/2002; Realizarea unor lucrari de amenajare hidrotehnica pe raul Bega, pe toate lungimea satului Rachita, pentru eliminarea pericolelor de inundatii; Imbunatatirea calitatii vietii, prin dezvoltarea retelei de apa potabila, canalizare si gaz; Modernizarea infrastructurii de drumuri; Amenajarea unui parc central si dotarea acestuia; Crearea unei baze sportive complexe (cu popicarie, teren de tenis, etc). Promotor local - Pal Alexandru (activ din luna martie 2004).
Dumbravita
I. Prezentarea localitatii Comuna Dumbravita se afla in imediata vecinatate a municipiului Timisoara. Ea se invecineaza la nord cu comunele Giarmata si Sanandrei, la est cu comuna Ghiroda, iar la sud si vest cu teritoriul municipiului Timisoara. Comuna s-a infiintat in anul 1889, cand un grup de 127 de locuitori ai Szentesului au venit din Ungaria si s-au stabilit pe locul unde este amplasata astazi comuna si au infiintat Ujszentes- noul Szentes (sau Dumbravita).
Pag. 52
Comuna Dumbravita numara 2,700 de locuitori si 1,100 de gospodarii. In Dumbravita convietuiesc deopotriva romani si maghiari, iar culturile lor sau intrepatruns o data cu trecerea timpului. In privinta structurii populatiei, 54% au nationalitate maghiara, 45% sunt romani si 1% sunt de alte nationalitati. II. Strategia localitatii Comuna Dumbravita are urmatoarele directii strategice: Dezvoltarea economica a comunei, in scopul realizarii unui sistem integrat de valorificare a resurselor locale micro-regionale, intr-un mediu economic competitiv si prosper; Asigurarea conditiilor prielnice de dezvoltare pentru tinerii si copiii din Dumbravita, prin sprijinirea sistemului educativ din localitate; Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat si modern, valorificand traditia si caracterul multi-cultural si multi-etnic al localitatii; Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv si participativ pentru un trai decent si sanatos al tuturor categoriilor sociale. III. Realizarile promotorului local Colectarea selectiva a deseurilor in Timisoara, Dumbravita, Sacalaz si Sanandrei (parteneriat cu organizatia Tinerii Prieteni ai Naturii din Timisoara); Buget: 8000 Euro; Finantator: Delegatia Comisiei Europene in Romania (2003 2004); Parteneriat cu Consiliul Judetean Timis, intr-un proiect de cooperare transfrontaliera Romania Ungaria; Finantator: Delegatia Comisiei Europene in Romania (2003 2005); Zilele Dumbravitei; Buget: 8.000.000 lei; Finantator: Consiliul Judetean Timis (2004). Promotorii locali: Janos Peter Sultesz (activ in perioada ianuarie 2000 ianuarie 2001); Rita Timea Gacso (activa in perioada 2002 2003); Oana Radomir (activa din luna ianuarie 2003 pana in prezent).
Faget
I. Prezentarea localitatii Zona Faget este situata in nord-estul judetului Timis, la o distanta de 97.6 km fata de municipiul Timisoara si la 37.7 km de Lugoj.
Pag. 53
Localitatea Faget a fost atestata documentar prima oara in anul 1548 - cu ocazia unei donatii facute de nobilul Ioan de Bozwar fiicei sale Dorotheea, la castelul nobilului Iacob Bekes din Faget - luandu-si numele de la padurile de fagi din zona. Suprafata este de 145.7 km2. Orasul Faget are in administrare 9 sate Bichigi, Batesti, Begheiul Mic, Branesti, Bunea Mare, Colonia Mica, Jupanesti, Povergina, Temeresti. Populatia orasului Faget este de 10.500 locuitori, din care ponderea cea mai mare o au romanii 9387(89,4%). Alaturi de romani mai traiesc maghiarii 588 (5,6%), ucrainienii si rutenii 252 (2,4%), germanii 147(1,4%), rromii 105 (1,0%) si altii 21(0,2%). Administratia locala este foarte activa, ea fiind apreciata printre cele mai bune din judet (pentru activitatea din anul 2002, Primaria si Consiliul Local au obtinut Premiul pentru Calitate in Administratia Publica Locala, la concursul organizat de Prefectura si Consiliul Judetean Timis). II. Strategia localitatii Executarea unui drum de ocolire a localitatii; Modernizarea strazilor si a drumurilor comunale existente; Executarea retelei de canalizare menajera pe toate strazile orasului; Reabilitarea retelei de alimentare cu apa; Extinderea alimentarii cu apa in satele apartinatoare orasului Faget, Modernizarea centralei termice la scoala si la gradinita cu program prelungit de pe str. Avram Iancu, cat si realizarea incalzirii centrale la Liceul Teoretic Traian Vuia; Inceperea investitiei ,,Infiintare distributie de gaze naturale in Faget; Reabilitarea caminului de locuinte sociale; Construirea unui nou sediu pentru politie si jandarmerie; Terminarea lucrarilor la obiectivele de investitii incepute. III. Realizarile promotorului local Proiectul: Reabilitarea drumului comunal DC 98 intre satele Bichigi si Povergina; Sursa: FRDS; Sume atrase: 84.439 euro; Proiectul: Centru social multifunctional; Sursa: M.I.E.; Sume atrase 73.696 euro; Realizarea unui proiect in cadrul Concursului National 100 de proiecte pentru Romania; Realizarea a 7 proiecte pentru concursul judetean de idei de proiecte Reforma iti apartine.
Pag. 54
Promotorii locali: Marius Danut Stoian (activ din luna august 2001); Lucia Tisan si Florin Jurj (activi din luna septembrie 2003).
Fardea
I. Prezentarea localitatii Comuna Fardea este situata in partea nord-estica a judetului Timis, la poalele masivului Poiana Rusca (vf. Pades 1374 m). Accesul in comuna se face pe DN care leaga Timisoara (la 100 Km) de Deva (la 75 Km), prin Traian Vuia si Faget, pe DJ 681. Comuna Fardea are in componenta sapte sate: Fardea, resedinta de comuna (617 locuitori), Hauzesti (150 locuitori), Matnicul Mic (219 locuitori); pe valea Gladnei: Gladna Montana (147 locuitori), Gladna Romana (380 locuitori) si Zolt (219 locuitori). Structura populatiei, din punct de vedere etnic - 97 % romani si 3% romi. Ca relegie sunt 80% ortodocsi, iar 20% alte (baptisti si penticostali). II. Strategia localitatii Strategia se axeaza pe dezvoltarea turismului, in vederea introducerii zonei in circuitul turistic national si european. Pentru realizarea acestui deziderat, se va avea in vedere: Realizarea unui drum de centura in jurul lacului Surduc; Construirea unei infrastructuri moderne, menita sa se dezvolte turismul in jurul lacului (foraje de apa, canalizare, statie de epurare, extinderea retelei electrice in jurul lacului); Redesenarea traseelor turistice; Realizarea unei piete agro-alimentare de tip urban; Amenajarea a cel putin doua spatii de campare si agreement; Balizarea lacului, in vederea practicarii sporturilor nautice si a pescuitului in conditii de siguranta; Extinderea in toate localitatile comunei a retelei de apa potabila; Reabilitarea retelei existente de apa; Amenajarea in fiecare localitate a unor spatii pentru depozitarea gunoaielor; Extinderea retelei de cablu TV in toate localitatile comunei, inclusiv la baraj. Promotor local - Kiss Iosif (activ din luna decembrie 2003).
Pag. 55
Foeni
I. Prezentarea localitatii Comuna are doua sate - Foeni (sediul comunei) si Cruceni. Istoria lor este diferita. Daca Foeni are o existenta de 7-8 secole, Cruceni-ul actual este o colonie germana din secolul al XVIII-lea. Comuna Foeni este amplasata in sud-vestul judetului Timis, la granita cu Iugoslavia. Spre nord are ca vecin comuna Uivar, spre est comunele Giulvaz si Ciacova, spre sud, Giera, iar spre vest este granita cu Iugoslavia. Populatia totala a comunei este de 1,725 persoane, din care 1263 in Foeni si 578 in Cruceni. Conform factorului etnic, in comuna sunt 1,003 romani, 369 maghiari, 2 germani, 164 de sarbi, 1 bulgar, 9 tigani si 175 de alta etnie. In Foeni, majoritatea cetatenilor sunt ortodocsi, iar la Cruceni majoritatea sunt catolici. Conform statisticilor primariei, numarul total de locuinte este de 606, din care 404 in Foeni, iar restul, de 202, in Cruceni. Promotor local - Ion Modoaca (activ din luna martie 2004).
Gataia
I. Prezentarea localitatii Orasul Gataia a fost, pana in anul 2004, una din cele mai mari comune din judetul Timis, atat dupa suprafata pe care o ocupa, cat si dupa numarul de localitati pe care le cuprinde Gataia, Berecuta, Birda, Butin, Manastire, Percosova, Sculia, Sangeorge, Semlacul Mare si Semlacul Mic. In prezent, populatia totala este de 8,087 locuitori, impartita, dupa nationalitate, in: Romani -6,310; Maghiari - 966; Germani - 112; Sarbi - 114; Romi - 112; Alte nationalitati - 473. Ca structura religioasa, avem urmatoarea configuratie: Ortodoxa 5,688; Romano-catolica 1,388; Reformata - 148; Baptista - 63; Penticostala - 567; Alte culte 233. II. Strategia localitatii: Identificare nevoilor membrilor comunitatii; Atragerea de investitori, prin acordarea unor facilitati; Sprijinirea agentilor economici existenti;
Pag. 56
Imbunatatirea infrastructurii edilitare si de comunicatie; Elaborarea de proiecte si cereri de finantare. Promotori locali: Sorin Gaspar (perioada iunie 2000 - octombrie 2002); Dorin Ignea (din mai 2003 pana in prezent).
Ghiroda
I. Prezentarea localitatii Comuna Ghiroda este asezata in campia Timisului, practic in lunca inundabila a raului Beghei (canalul Bega de mai tarziu). Comuna de astazi este alcatuita din doua sate: Ghiroda centrul comunal si Giarmata-Vii, satul apartinator comunei. Populatia totala a comunei este de 4,909 persoane, din care 3,499 la Ghiroda si 1,414 la Giarmata Vii. In comuna sunt 1,559 de cladiri, din care 1,118 la Ghiroda si 441 la Giarmata-Vii. Dupa etnie, populatia se prezinta astfel: romana 4,536 persoane, maghiara - 263 persoane, rroma 29 persoane, germana 27 persoane, sarba 25 persoane, slovaca 15 persoane, ucraineana 4 persoane, bulgara 3 persoane, italiana 2 persoane, ceha -1, poloneza -1, evrei -1 si nedeclarata - 2 persoane. In privinta religiei, situatia este urmatoarea: ortodoxa 4,004 persoane, romano-catolica 309 persoane, greco-catolica 19 persoane, reformata 36 persoane, unitarieni - o persoana, crestina de rit vechi (nazarinieni) 4 persoane, baptisti 102 persoane, penticostali 410 persoane, crestinii dupa Evanghelie 1 persoana, mezanieni 3 persoane, martorii lui Iehova 7 persoane, neoprotestanti o persoana, alta religie -2 persoane, atei 2 persoane, religie nedeclarata 3 persoane. II. Strategia localitatii Alimentarea cu apa a satului Giarmata-Vii; Introducerea retelei de canalizare in Ghiroda, prin programul SAPARD (si, in viitor, si in satul Giarmata); Modernizarea conductelor de apa; Continuarea retelei de iluminat public in Ghiroda si Giarmata Vii;
Pag. 57
Construirea, in Ghiroda, unui pod nou peste raul Bega; Reamenajarea bazelor sportive din comuna; Realizarea drumului de legatura intre satul Giarmata si cantonul feroviar. Promotor local - Ciprian Sava (activ din luna martie 2004).
Ghizela
I. Prezentarea localitatii Comuna Ghizela este asezata in partea de nord-est a judetului Timis. Teritoriul administrativ al comunei se invecineaza cu urmatoarele localitati: comuna Brestovat si Secas la nord, comuna Belint la sud, comuna Balint la est si comuna Topolovatu Mare la vest. Comuna Ghizela are urmatoarele localitati componente: Ghizela (care este si centru de comuna), Hisias, Paniova si Sanovita. Localitatea Hisias se afla la o distanta de 3 km de centrul de comuna, iar Paniova si Sanovita la o distanta de 5 km . Cel mai apropiat oras de centrul de comuna este municipiul Lugoj, situat la 30 de km. Populatia comunei este de 1,305 locuitori, avand urmatoarea structura etnica: romani - 1,243 persoane; maghiari - 43 persoane; germani - 6 persoane; ucrainieni - 8 persoane si romi - 5 persoane. Promotor local - Ioana Belciug (din luna martie 2004).
Giera
I. Prezentarea localitatii Sate in cadrul unitatii administrativ-teritoriale Graniceri si Toager, cu o suprafata de 9,175 ha. Populatia este de 1,327 locuitori, numarul de gospodarii de 528, iar numarul de case de 514 Comuna se invecineaza cu comuna Ciacova la nord (respectiv satul Gad), cu comuna Banloc la est (respectiv satele Livezile si Dolat), la vest cu Jebel si Giera, iar la sud cu Serbia.
Pag. 58
II. Strategia localitatii Programul de construire, modernizare, reabilitare si reparare de drumuri judetene si comunale; Programul de infiintare, extindere, modernizare si reparare a sistemelor de alimentare cu apa si a retelelor de canalizare la sate; Programul de electrificari rurale; Programul de reabilitare, retehnologizare, modernizare a serviciilor publice de alimentare cu energie termica; Infiintarea grupurilor sanitare moderne; Construirea unei cladiri care sa cuprinda o sala de sport, o sala pentru o biblioteca si o sala pentru un laborator de informatica; Programul de reabilitare a caminelor culturale; Programul Biserica centrul spiritual al comunitatii; Programul de reabilitare a iluminatului public; Programul de infiintare si modernizare a targurilor saptamanale rurale; Programul de promovare a miscarii sportive pentru copii si tineret; Programul de infiintare si extindere a retelelor de distributie a gazelor naturale. III. Realizarile Promotorului Local Alimentare cu apa Graniceri 83,000 euro; finantator - FRDS; Perdele de protectie 8.000 euro; finantator - Fundatia Mediu; Pepiniera de salcami 300 euro; finantator Primaria; Trotuare in Giera 1.200 euro; finantator - CAR si Primaria; Retea de informatii 1.500 euro; finantator: CAR si Canera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara (CCIAT); Facilitare comunitara 2.000 euro; finantator CRDE; Extindere alimentare apa 5.000 euro; finantator CRDE si Primaria; Canalizarea apelor menajere - 1.000.000 euro; finantator programul SAPARD. Promotor local - Ioan Iovan (activ din luna septembrie 2001).
Pag. 59
Giroc
I. Prezentarea localitatii Comuna Giroc, este situata la 2 km departare de Municipiul Timisoara si este alcatuita din doua sate - Giroc si Chisoda. Distanta dintre cele doua localitati ale comunei este de cca. 2,2 km, masurata intre cele doua centre civice. Populatia totala a comunei este de 4,287 locuitori (conform recensamantului populatiei din anul 2002). Structura pe nationalitati a populatiei comunei se prezinta astfel: romani 4,065, maghiari - 110, germani - 57, romi - 27, sarbi - 15, slovaci - 4, ucrainieni - 8, bulgari - 1. Structura pe religii a populatiei este urmatoarea: ortodoxa 3,709, grecocatolica - 42, catolica - 124, reformata - 21, penticostala - 202, baptista - 152, adventista - 21, musulmana - 3, evrei - 3. II. Strategia localitatii: Datorita unei strategii de dezvoltare a comunei bine inteleasa si sustinuta de o politica economica abila, comuna obtine, la ora actuala, venituri considerabile, care o propulseaza pe primele locuri in judet si justifica eforturile autoritatilor de a obtine statutul de oras. Un rol important in obtinerea acestor realizari il au, de buna seama, Primaria si Consiliul Local, a caror prestatie a fost rasplatita prin acordarea - de catre Prefectura si Consiliul Judetean Timis a Premiului pentru Calitate in Administratia Publica Locala, pentru activitatea depusa in anul 2002 si, respectiv, in anul 2003. Din luna aprilie 2003 si pana in prezent, prin implicarea Promotorului Local, s-a urmarit dezvoltarea, in continuare, a strategiei de promovare a localitatii, in toate domeniile - economie, educatie, cultura, social etc. III. Realizarile Promotorului Locali: La finele anului 2003 si inceputul anului 2004 s-a realizat pagina web a Primariei, www.giroc.ro, care urmeaza sa fie dezvoltata si actualizata periodic. Promotorul Local sprijina, la cerere, toate institutiile comunei pentru a participa la diverse parteneriate sau programe de finantare; de asemenea, a inceput sa functioneze si un grup local de initiativa pentru dezvoltarea localitatii. Grupul de initiativa local va activa in cadrul unei Agenti de Dezvoltare, care va fi constituita in viitorul apropriat, sub forma unei organizatii neguvernamentale, avand ca scop dezvoltarea durabila a comunei.
Pag. 60
Proiectele in care Promotorul Local s-a implicat (in perioada mai 2003prezent) sunt: - Clasarea a 2 proiecte in randul proiectelor castigatoare in cadrul Concursului National 100 de proiecte pentru Romania, initiat de Ministerul Administratiei si Internelor, prin Unitatea Centrala pentru Reforma a Administratiei Publice (UCRAP); - Sprijinirea referentului cultural pentru includerea Caminului Cultural Giroc in cadrul programul Phoenix05 al Centrului de Asistenta Rurala; - Realizarea a 2 proiecte pentru Concursul judetean de idei de proiecte Reforma iti apartine! (initiat de Prefectura si Consiliul Judetean Timis), din care unul a fost ales intre cele 10 castigatoare; - Depunerea unei cereri de finantare in cadrul programului Investitii in Servicii Sociale a Ministerului Integrarii Europene, prin care se urmareste infiintarea unui Centru Comunitar de Servicii Sociale in satul Chisoda. Promotori locali: Iustin Staiciu (activ in perioada noiembrie 2000 noiembrie 2002); Ionela Zamfir (activa incepand din luna mai 2003).
Jebel
I. Prezentarea localitatii Vecinatatile comunei Jebel sunt: comunele Padureni, Ciacova, Liebling si
Voiteg.
Dupa ultimul recensamant, populatia comunei, pe nationalitati, este urmatoarea: 3,673 romani, 8 maghiari, 5 germani, 1 bulgar, 38 romi. Pe sexe, sunt 1,843 femei si 1,882 barbati. Numarul de locuinte existente in localitate este de 1200. II. Strategia localitatii Asigurarea infrastructurii necesare ridicarii calitatii vietii in intravilan si extravilan. Se prevad proiecte vizand: Marirea suprafetei intravilanului, prin extinderea acestuia cu 40,90 ha terenuri libere (de la 494,49 ha la 535,39 ha), ce vor capata destinatie de zone de locuit (aproximativ 30,00 ha) sau functiuni economice (10,90 ha); Modernizarea strazilor;
Pag. 61
Extinderea retelei de alimentare cu apa si canalizare; Infiintarea serviciului de salubritate; Infiintarea retelei de gaze; Finalizarea lucrarilor la sala de sport, precum si a bazei sportive si de agrement; Incalzirea, cu centrala proprie, a urmatoarelor obiective social-culturale: Primaria, gradinita, sediul Politiei, caminul cultural (scoala si bisericile ortodoxa si penticostala beneficiind deja de aceasta utilitate). Pentru realizarea proiectelor cuprinse in strategie, se are in vedere: Ordonarea prioritara justa si logica a proiectelor de care este nevoie; Identificarea surselor si a structurilor de finantare necesare pentru elaborarea si executia proiectelor; Implicarea resurselor umane (populatie localnica, sezoniera, factori interesati) si a mass-media in actiunea complexa de implementare a proiectelor; Examinarea periodica a stadiilor si dezvoltarea capacitatii de neadaptare la conditiile schimbate pe parcurs. Promotor local - Adrian Gemanaru (activ din luna martie 2004)
Jimbolia
I. Prezentarea localitatii Orasul Jimbolia se afla situat in partea de vest a Romaniei, la 572 km distanta fata de Bucuresti, pe calea ferata, si la 600 km pe sosea. In cadrul judetului Timis, se afla in extremitatea vestica a acestuia, la 39 km distanta (pe calea ferata) de resedinta acestuia, municipiul Timisoara. Orasul care a suferit un regres economic marcant dupa 1989, incepe sa se redreseze prin dezvoltarea IMM-urilor si aparitia unor investitii majore. Administratia publica are o buna prestatie, Primaria si Consiliul Local fiind apreciate printre cele mai bune din judet. II. Strategia localitatii: Misiunea strategiei de dezvoltare a orasului Jimbolia o reprezinta dezvoltarea sustenabila a localitatii, ca si centru micro-regional multicultural, multi-etnic si integrator, in scopul cresterii calitatii vietii cetatenilor sai si a atingerii standardelor europene, intr-un mediu prosper, participativ si sanatos.
Pag. 62
Directiile strategice de actiune sunt: Directia economica - Dezvoltarea economica a orasului Jimbolia, in scopul realizarii unui sistem integrat de valorificare a resurselor locale/microregionale, intr-un mediu economic competiv si prosper; Directia culturala - Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat si modern, valorificand traditia si caracterul multicultural si multietnic al orasului Jimbolia, conexat la circuitul regional, national si international; Directia sociala - Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv si participativ, pentru un trai decent si sanatos al tuturor categoriilor sociale Directia de infrastructura si mediu - Crearea unui habitat care sa asigure calitatea vietii, prin dezvoltarea unui ecosistem sanatos si a unor facilitati la standarde europene; Directia educatie, tineret - Dezvoltarea orasului Jimbolia, ca si un centru microregional de invatamant si educatie, aliniat la standardele europene, capabil sa asigure integrarea economica, sociala si culturala. III. Realizarile Promotorilor Locali Imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor orasului Jimbolia, prin redistribuirea resurselor umane disponibilizate, ca urmare a inchiderii intreprinderilor de stat din localitate, in activitati de refacere a infrastructurii edilitare a orasului. Buget 2,500 USD; RROMA ACCES un pas concret in imbunatatirea conditiei sociale a comunitatii rroma din orasul Jimbolia. Buget 16,500 euro; In anul 2001, Consiliul Local Jimbolia a constitut - in parteneriat cu alte 6 Consilii Locale, din comunele invecinate - Asociatia Microregionala Banat Ripensis de Dezvoltare a Localitatilor, cu scop de promovare a microregiunii si a comunitatilor locale; Centru de Dezvoltare Comunitara efort comun pentru un viitor comun; Buget: - 35, 800 euro; Solicitant - Asociatia Microregionala Banat Ripensis de Dezvoltare a Localitatilor; Partener strategic - Primaria orasului Jimbolia; Birou de Consiliere pentru Cetateni punte de legatura intre cetateni si institutii Buget 19,550 euro; Solicitant - Asociatia Microregionala Banat Ripensis de Dezvoltare a Localitatilor; Partener strategic Primaria orasului Jimbolia; Planul de Dezvoltare a orasului Jimbolia instrument de dialog in cadrul Grupului de Parteneriat Local; Buget 5,400 USD; Solicitant - Asociatia Microregionala Banat Ripensis de Dezvoltare a Localitatilor; Partener strategic - Primaria orasului Jimbolia;
Pag. 63
Trasee ale comunicarii in microregiunile transfrontaliere; Buget 54,000 euro; Solicitant - Asociatia Microregionala Banat Ripensis de Dezvoltare a Localitatilor; Partener strategic - Primaria orasului Jimbolia; Clasarea unui proiect intre proiectele castigatoare ale Concursului judetean de idei de proiecte Reforma iti apartine, organizat de Prefectura si Consiliul Judetean Timis. Promotori locali: Ionela Zamfir (activa in perioada ianuarie 2000 noiembrie 2002); Daniel Gorgan (activ incepand din luna noiembrie 2002).
Lenauheim
I. Prezentarea localitatii Comuna Lenauheim este situata in partea de vest a judetului Timis, la o distanta de 45 km de Timisoara, la o distanta de 11 km de orasul (cel mai apropiat) Jimbolia si foarte aproape de granita cu Iugoslavia. Comuna Lenauheim are aproximativ 5,800 locuitori, care sunt repartizati, din care: 49% barbati si 51% femei. In comuna predomina populatia de etnie romana, care reprezinta 81%, umata cu 12% de etnia rroma, 3%de germani si 4% de alte nationalitati. In componenta comunei intra trei sate - Lenauheim (care este resedinta comunei), Bulgarus si Grabat. II. Strategia comunitatii Finalizarea investitiei ,, Alimentarea cu apa a localitatii Lenauheim; Demararea investitiei ,,Alimentare cu apa a localitatiilor Grabat si Bulgarus, din fonduri SAPARD; Modernizarea a 2 km din DC 14 Lenauheim Iecea Mare, din fonduri guvernamentale; Continuarea demersurilor pentru promovarea investitiei ,,Introducerea gazului metan; Continuarea reparatiilor la cladirile muzeului si ale caminelor culturale; Reparatii curente la scolile din comuna; Functionarea Biroului de consultanta pentru cetateni si identificarea resurselor pentru continuarea activitatii, dupa expirarea perioadei de finantare comunitara;
Pag. 64
Functionarea Centrului de zi pentru copii cu probleme de handicap si identificarea de noi surse pentru continuarea activitatii; Continuarea programului de protectie sociala; Infiintarea serviciului de colectare selectiva a deseurilor; Dotarea administratiei cu echipamente noi si cu tehnica de ultima generatie; Participarea personalului administratiei la programe de perfectionare. Promotor local - Claudia Bibu (activa din luna martie 2004).
Liebling
I. Prezentarea localitatii Lieblingul este situat in judetul Timis la o distanta de 34 km de orasul Timisoara, pe drumul judetean DJ 69, DN 59. Se invecineaza, la nord, cu localitatile Padureni, Unip, Stamora-Romana, in partea de est cu satele Berini si Cerna, la sud cu Sipet, iar in partea de vest cu localitatea Jebel. Comuna Liebling are ca localitati apartinatoare satul Cerna (infiintat in anul 1453, cu o populatie de 306 de locuitori) si satul Iosif (infiintat in anul 1900, cu o populatie de 343 locuitori). Localitatea Liebling are o populatie de 3,095 locuitori, din care 1,572 barbati si 1,523 femei. In comuna convietuiesc mai multe etnii, din care: Romani- 3,362; Maghiari 176; Germani - 32; Romi - 157; Alte nationalitati 17. Locuitorii sunt de religii diferite: Ortodocsi - 2,991; Greco-catolici - 213; Romano-catolici - 150; Evanghelici - 38; Penticostali - 331; Alte religii 21. II. Strategia localitatii Strategia actuala a comunei vizeaza functionarea economiei de piata, prin dezvoltarea - pe langa agricultura si cresterea animalelor, care sunt preocuparile de baza ale locuitorilor comunei a activitatilor de comert, mica industrie, a micilor meseriasi, a moraritului si panificatiei. Promotor local - Corina Rosu Ciobanu (activa din luna aprilie 2004).
Pag. 65
Lovrin
I. Prezentarea localitatii Localizare: Lovrinul se afla pe soseaua Timisoara-Sinicolau-Mare, la distanta de 54 km fata de municipiul Timisoara si la 20 km inainte de orasul Sannicolau Mare. Componenta: Lovrin - localitatea de resedinta si satele apartinatoare Tomnatic, Gottlob si Vizejdia. Populatie totala: 8,923 locuitori, din care: Lovrin 3,538 locuitori, Tomnatic 3,099 locuitori, Gottlob 1,943 locuitori si Vizejdia 343 locuitori. Incepand cu anul 2004, din Lovrin s-au desprins comunele Gottlob si Tomnatic. La nivel de comuna, populatia de origine romana reprezinta 85%, cea maghiara 3%, cea rroma 5%, cea germana 5%, in timp ce alte etnii doar 2%. II. Strategia localitatii Alimentarea cu gaze naturale in toate localitatile; Modernizarea sistemului de incalzire termica centralizata in localitatea Lovrin; Reabilitarea statiei de epurare si extinderea retelei de canalizare in localitatea Lovrin; Executarea soselei de centura, pentru devierea circulatiei de tranzit la nivelul comunei; Executarea unei gropi ecologice, pentru colectarea deseurilor; Reabilitarea retelei de alimentare cu apa curenta; Atragerea de investiti straine, pentru cresterea potentialului economic al localitatilor; Infiintarea unor asociatii agricole pentru valorificarea potentialului terenului si al animalelor. 2004). Promotor local - Dumbrava Nicolino Sebastian (activ din luna martie
Margina
I. Prezentarea localitatii Teritoriul comunei Margina este situat in partea de nord-est a judetului Timis, invecinandu-se, spre nord, cu judetul Arad, iar spre est cu judetul Hunedoara.
Pag. 66
Comuna Margina are in componenta noua localitati apartinatoare - Margina, Sintesti, Breazova, Costeiul de Sus, Grosi, Zorani, Nemesesti, Cosevita si Bulza. Comuna Margina are un numar de 2,351 locuitori. In comuna sunt 1,112 barbati si 1,239 de femei. Ca structura etnica, avem 2,286 de romani, 18 maghiari, 12 germani, si 35 de alte nationalitati. Localitatea sufera un proces de revenire la dezvoltarea economica de dinainte de anul 1989, cand aici functiona o sectie a Combinatului Petrochimic Solventul. O contributie importanta la aceste eforturi de dezvoltare o are pe langa administratia publica locala si societatea civila, prin existenta unei Asociatii de dezvoltare, care a stat la baza obtinerii unor finantari europene sau guvernamentale. In comuna Margina a aparut si a functionat unul din primele TeleCentre din judet. Promotori locali Ionel Costa (activ in perioada ianuarie 2000 iulie 2003), actualmente primar; Marioara Grozescu (activa incepand din luna martie 2004).
Mosnita Noua
I. Prezentarea localitatii Comuna Mosnita Noua este situata in imediata vecinatate a municipiului Timisoara, pe drumul judetean 592 Timisoara-Buzias, care traverseaza teritoriul comunei. Comuna Mosnita Noua are urmatoarele localitati componente: Mosnita Noua - centru de comuna, Mosnita Veche; Urseni; Albina si catunul Rudicica. Localitatea Mosnita Noua dateaza din perioada 1902-1906, fiind formata din colonistii maghiari adusi din comitatul Bekes si din orasul Senies. Populatia comunei este de 4,285 locuitori, avand urmatoarea componenta etnica: romani 85 %;maghiari 14 %; romi 0,9 %; slovaci 0,5 %; alte etnii 0,9 %. II. Strategia localitatii Obiective propuse pentru dezvoltarea comunei: Finalizarea P .U.G.-ului si marirea intravilanului, in vederea constructiei de noi locuinte; Introducerea de gaz metan in toate satele apartinatoare comunei
Pag. 67
Mosnita Noua (20 km); Introducerea retelei de apa potabila in toate satele apartinatoare; Reabilitarea scolilor din toate satele, cu finantare de la Banca Mondiala si din bugetul local; Amenajarea bazelor sportive, din bugetul local si al Consiliului Judetean; Amenajarea caminelor culturale, cu fonduri de la bugetul local si de la Consiliul Judetean; Modernizarea iluminatului public, cu fonduri de la Consiliul Judetean si de la bugetul local; Asfaltarea 9,5 km de drum comunal, prin programul Sapard; Construirea unui parc industrial, in vederea crearii de noi locuri de munca. Promotor local - Mihai Pintea (activ din luna martie 2004).
Periam
I. Prezentarea localitatii Localitatea Periam este asezata pe malul raului Mures, in partea de NV a judetuluiTimis, la limita dintre judetul Timis si judetul Arad. Prima atestare documentara a comunei Periam este sub denumirea de Priamus, din anul 133, si sub denumirea de Periam, din anul 1761. II. Strategia localitatii In urma realizari Planului Urbanistic General, Consiliul local a prevazut un plan de dezvoltare economico-social a localitati, plan care cuprinde, printre altele: Realizarea unei retele de canalizare si a unei statii de epurare; Delimitarea unor zone industriale pentru potentiali investitori si acordarea unor facilitati pentru acestia; Transformarea zonei Periam-Port intr-o zona de agrement, cat si dezvoltarea in aceasta zona a agroturismului. III. Realizarile promotorului local Proiect pe Grupuri de initiativa, avand ca obiectiv forarea si realizarea a 3 fantani in localitatea Pesac; valoarea proiectului a fost de 35 milioane de lei, dintre care 25 au fost obtinuti de la Centrul de Asistenta Rurala;
Pag. 68
Elaborarea unui proiect depus, in anul 2002, la Proiect F.R.D.S., vizand refacerea drumurilor in Pesac, proiect in valoare de 2 milioane USD; Elaborarea unui proiect SAPARD, vizand realizarea infrastructurii de drumuri Periam Pesac, proiect in valoare de 2 milioane euro (2003); Elaborarea - in colaborare cu Centru de Plasament Periam a unui proiect al Centrului de zi, depus in anul 2004 la F.R.D.S., proiect in valoare de 17,000 USD. Promotori locali: Marcel Dragoi (activ din luna octombrie 2002 pana in martie 2004); Claudia Daciana Silaghi (activa incepand cu luna martie 2004).
Pischia
I. Prezentarea localitatii Comuna Pischia este situata la o distanta de 20 Km de municipiul Timisoara, pe directia N.E. Comuna este strabatuta de drumul judetean asfaltat 691 TimisoaraLipova, fiind amplasata la o distanta de 49 Km de orasul Lipova. Consiliul local Pischia isi exercita autoritatea asupra urmatoarelor satelor Pischia, Bencecu de Jos, Murani si Salciua Noua. Pe langa potentialul agricol, comuna are si un puternic potential turistic si cinegetic. Promotor local - Elena Ciurea (activa incepand cu luna martie 2004).
Recas
I. Prezentarea localitatii: Orasul Recas are 6 localitati apartinatoare - Izvin, Bazos, Herneacova, Stanciova, Petrovaselo si Nadas respectiv o populatie de 8,599 locuitori. Localitatea are un puternic potential viticol, fiind cunoscuta ca una din cele mai renumite podgorii din zona de vest a tarii. De asemenea, la Izvin functioneaza o renumita herghelie de cai, care reprezinta o puternica atractie turistica. Orasul fiind situat strabatut de un drum national care se va moderniza are toate sansele unei continue dezvoltari economico-sociale (aici functioneaza si un important Centru de plasament), dar si al constructiei unor asezaminte de maxima
Pag. 69
utilitate pentru locuitorii din zona. Mai ales ca aici functioneaza o administratie publica locala performanta, clasata pe primele locuri ale concursului judetean anual vizand decernarea Premiului pentru Calitate in Administratia Publica Locala. II. Strategia localitatii: Printre obiectivele cuprinse in strategia de dezvoltare a orasului, amintim: Imbunatatirea infrastructurii localitatii principale si aducerii ei la standardele urbane; Intarirea identitatii locale multi-etnice (in prezent locuiesc aici persoane de etnie romana, maghiara, sarba, croata, germana si rroma); Crearea de zone culturale si naturale protejate in satele apartinatoare si dezvoltarea acestora prin promovarea eco-turismului. III. Realizarile Promotorului Local: Castigarea Concursului judetean de idei de proiecte Reforma iti apartine, initiat in anul 2004, de catre Prefectura si Consiliul Judetean Timis; Implementarea proiectului Centru Temporar pentru tinerii peste 18 ani proveniti din centre de plasament, in valoare de aproximativ 80,000 euro. Promotor local - Teodora Borghoff (activa din luna martie 2004).
Sacalaz
I. Prezentarea localitatii Comuna Sacalaz este situata la o distanta de numai 10 Km, in partea de vest a municipiului Timisoara. Comuna Sacalaz este compusa din localitatile Sacalaz, Beregsau Mare si Beregsau Mic. II. Strategia localitatii In urma analizei de potential a comunei, s-au propus urmatoarele proiecte de baza: Realizarea pe raza comunei a unor locuri de joaca; Realizarea unei campanii de curatenie anuala; Introducerea Internetului si realizarea unei retele intre primarie, scoli si
Pag. 70
politie; Realizarea paginii web a primariei; Promovarea firmelor locale prin intermediul paginii web a primariei; Realizarea unui Centru de zi pentru tineret; Revigorarea actului cultural la nivel de comuna (trupe de dans popular si de teatru local) Refacerea bibliotecilor din scoli; Reabilitarea bibliotecii comunale (dotarea cu calculator si cu incalzire centrala); Imbunatatirea infrastructurii si introducerea gazului metan; Introducerea canalizarii; Infiintarea la scoala din Sacalaz a unui Atelier de meserii traditionale; Infiintarea unui Birou de consiliere pentru cetateni; Imbunatatirea turismului si realizarea unui traseu turistic al comunei; Reabilitarea caminului cultural; Reabilitarea scolii si dotarea ei cu calculatoare; Reabilitarea pietelor agroalimentare in localitatile din comuna; Infiintarea de noi cabinete medicale. III. Realizarile promotorului local Realizarea unei analize SWOT a localitatii, prin intermediul careia s-au identificat oportunitatile si punctele slabe ale comunei; Realizarea unei campanii de strangere de fonduri de la firmele private din comuna, prin care s-au adunat sponsorizari in valoare de 120 milioane lei, utilizate pentru construirea unui loc de joaca pentru copiii din localitatea Sacalaz. In urma acestui proiect, promotorul a sugerat continuarea ideii si a propus amenajarea a doi noi locuri de joaca, in localitatile Beregsau Mic si Beregsau Mare, ambele proiecte fiind in curs de finalizare; S-a obtinut finantare pentru infiintarea in Sacalaz a unui Birou de Consiliere pentru Cetateni, proiect derulat in colaborare cu Asociatia Banat Ripensis din Jimbolia; Elaborarea unui proiect pentru realizarea unui TELECENTRU, care a fost depus spre aprobare, in parteneriat cu CAR (proiect nerealizat inca); Elaborarea unui proiect de colectare selectiva a deseurilor, proiect depus in cadrul programului PHARE 2003, care are o valoare de 22,000 Euro, fiind - in prezent - in curs de implementare; La inceputul anului 2004, in comuna s-a introdus Internetul, realizandu-se si pagina WEB a primariei (cu sprijinul CJT si al CLS); De asemenea, Promotorul Local are depuse spre finantare, la Centrul
Pag. 71
de Asistenta Rurala, trei noi proiecte - Loc de joaca pentru copiii prescolari ai comunei Sacalaz(ceea ce presupune realizarea unui loc de joaca in curtea gradinitei), Refacerea pietei agroalimentare din localitatea Sacalaz si Atelier de meserii traditionale pentru scoala Sacalaz; De asemenea, a participat si la Concursul judetean de idei de proiecte, Reforma iti apartine, cu un proiect ce vizeaza infiintarea unei retele de comunicare prin Internet intre Primaria Sacalaz si mediul de afaceri din din comuna; In prezent, Primaria este implicata - in parteneriat cu Asociatia Banat Ripensis in proiectul vizand comunicarea transfrontaliera, respectiv Trasee ale comunicarii intre microregiuni transfrontaliere, derulat in colaborare cu partenerii ungari. Promotor local - Manuela Zoicas (activa din luna iunie 2003).
Secas
I. Prezentarea localitatii Comuna Secas este situata in partea de nord-est a judetului Timis, la o distanta de 69 km de Timisoara si la 38 km de Lugoj. Comuna Secas se compune din 76 de familii cu 232 de persoane, satul Crivobara - situat in partea de nord a comunei - avand 38 de familii cu 87 de persoane, iar satul Visma - situat la o distanta de 3 km de satul Secas fiind format din 14 familii cu 20 de persoane. Promotor local - Aurel Constantin Paralescu (activ din luna martie 2004).
Sinpetru Mare
I. Prezentarea localitatii Satul Sinpetru Mare, asezat in Campia Banatului, este atestat documentar din anul 1333. Se afla asezat la 65 km nord de Timisoara, 15 km est de Sannicolau Mare, 45 km vest de orasul Arad. In localitate traiesc 2,101 locuitori din care 1,335 romani, 520 sarbi, diferenta fiind foarte variata. Ca structura de varsta, retinem ca 31 % sunt pensionari, iar 11,5 % prescolari si scolari. Comuna este compusa din satul Igris si din Saravale.
Pag. 72
Din anul 2004, se desprinde din comuna o noua unitate administrativ-teritoriala Saravale. II. Strategia localitatii Ca actiuni pe termen scurt, amintim: Dezvoltarea sociala a comunitatii, pornind de la infiintarea Centrului de informare, consiliere si mediere pentru probleme sociale si economice; Dezvoltarea infrastucturii - Introducerea apei potabile, pietruirea strazilor si drumurilor comunale; Ecologizarea zonei, prin combaterea poluarii mediului si naturalizarea albiei Muresului; Pe termen mediu, se are in vedere sustinerea si dezvoltarea agriculturii, atat prin exploatatii agricole si mici gospodarii, cat si a producatorilor individuali (ca baza a aparitiei unitatilor industriale in zona). Promotor local - Florian Marica (activ din luna martie 2004).
Tomesti
I. Prezentarea localitatii Comuna Tomesti este situata pe versantul nordic al muntilor Poiana Ruscai, la extremitatea de est a judetului, la o distanta de 118 km de municipiul Timisoara si la 58 km de Lugoj. In componenta comunei intra urmatoarele sase localitati: Colonia Fabricii, Tomesti Sat, Balosesti, Luncanii de Jos, Luncanii de Sus si Romanesti. Populatia totala a comunei este de 2,410 locuitori. Structura etnica a populatiei: Colonia Fabricii - 717 romani, 33 maghiari; 14 germani; 4 alte etnii; Tomesti - 339 romani; 2 maghiari; 5 germani; 1 alte etnii; Balosesti - 145 romani; Luncanii de Sus - 38 romani; Luncanii de Jos - 386 romani, Romanesti - 569 romani; 1 maghiar. Este o comuna cu un potential turistic deosebit, in apropiere fiind situata statiunea Valea lui Liman. De asemenea, exista premise pentru functionarea la parametri normali a fostei fabrici de sticla, astazi privatizata. Promotorii locali: Doru Tomescu (activ in perioada septembrie 2001 decembrie 2003); Adrian Matei (activ incepand cu luna ianuarie 2004).
Tormac
Pag. 73
I. Prezentarea localitatii Comuna Tormac este situata in sudestul judetului Timis, la 35 km fata de orasul resedinta de judet si la limita de judet cu judetul Caras-Severin. La ora actuala, localitatea Tormac are aproximativ 1,650 de locuitori, cuprinsi in 567 familii, 60 % fiind de nationalitate maghiara, iar restul de nationalitate romana. Populatia localitatii este in proportie de 60% de religie reformata, 20% de religie romano-catolica, iar restul de 15% ortodocsi si, respectiv 5%, se imparte intre penticostali si Martori a lui Iehova. Exista trei asociatii non-profit, care au ca specific de activitate dezvoltarea comunitara, ajutorarea persoanelor aflate in dificultate, promovarea si pastrarea valorilor etno-culturale precum si intretinerea relatiilor de infratire si buna prietenie cu alte localitati din tara si din strainatate. II. Strategia localitatii Strategia inca nu a fost elaborata, dar ca si idee se va continua dezvoltarea infrastructurii in localitate, pentru atingerea standardelor europene de viata la tara. Se vor sprijini si se vor dezvolta activitatile cultural-educative pentru tineret, in special pentru limitarea migrarii acestuia spre localitatile urbane. Realizarile promotorului: Colaborator la proiectul SAPARD vizand alimentarea cu apa pentru cele trei localitati din comuna, Atragerea, pe parcursul a 3 ani, in calitate de referent-cultural, a aproximativ 18,000 EURO. Promotor local - Csaki Karol Lucian (activ incepand din luna aprilie 2004).
Uivar
I. Prezentarea localitatii In componenta comunei Uivar intra urmatoarele localitati: Uivar, Rauti, Sanmartinul Maghiar, Pustinis, Otelec si Iohanisfeld. Comuna este asezata in sud vestul judetului Timis. Potrivit datelor statistice, populatia stabila a comunei este de 4,424 de locuitori (Uivar - 1198, Sanmartinu Maghiar - 264, Pustinis - 689, Otelec - 808, Iohanisfeld - 899). Dupa nationalitate, in comuna exista: romani 3,035, maghiari
Pag. 74
1,224, rromi -112, germani - 35, ucrainieni - 5, sarbi - 12. II. Strategia localitatii La nivelul comunei nu exista un plan strategic bine conturat. Din analiza nevoilor comunitatii izvorasc urmatoarele obiective: Informatizarea autoritatilor publice locale, institutiilor locale, institutiilor de invatamant; Integrarea romilor in societate; Indetificarea nevoilor sociale (batranii singuri, copiii din familiile de romi si sarace); Reabilitarea si modernizarea scolilor si a caminelor culturale; Extinderea invatamantului, prin infiintarea unor clase de meserii; Imbunatatirea calitatatii apei, prin alimentarea in sistem centralizat, canalizare, statie de epurare a apelor uzate; Colectarea selectiva a deseurilor; Repunerea in valoare a canalului Bega; Ocuparea fortei de munca existenta in comuna, prin atragerea de investitori autohtoni si straini. III. Realizarile PL In cadrul comunei au existat urmatoarele proiecte: Sit arheologic Uivar - finantat de Consiliul Judetean, in anul 2001; Perdele de protectie; Centru de servicii sociale pentru copii - finantat de Ministerul Integrarii Europene. Promotori locali: Karina Zaharia (activa intre anii 2000-2001); Oana Laura Selestean (incepand cu luna martie 2004).
Pag. 75
Perspective
La nivel national, CAR si Fundatia Civitas pentru Societatea Civila6 au incheiat un parteneriat in vederea dezvoltarii unui concept de dezvoltare locala denumit generic agent de dezvoltare locala. In cadrul acestui parteneriat national, sunt integrati si partenerii locali ai celor doua organizatii, respectiv ADETIM, CENPO si Universitatea Babes-Bolyai. In acest sens parteneriatul largit va promova si implementa, la nivel national, un model de dezvoltare a comunitatii, bazat pe cele doua modele de dezvoltare din Timis, respectiv Cluj si Bistrita, si care sa raspunda nevoilor locale. Astfel agentul de dezvoltare locala va deveni fie un angajat in cadrul primariei, in calitate de referent de specialitate in vederea dezvoltarii comunitatii, fie va fi contractat de primarie, in calitate de consultant independent, pe o durata determinata, pentru a rezolva problematici de dezvoltare locala. Modalitatea de contractare va fi decisa de catre primarie, in functie de statutul care o avantajeaza.
6 Organizatie neguvernamentala care a dezvoltat conceptul de Facilitator Comunitar, in
judetele Cluj si Bistriza in 10 comunitati, un concept asemanator celui din Timis
Pag. 76
Experiente similare in Romania
Despre Facilitator
Proiectul Facilitator Comunitar program pilot in judetele Cluj si BistritaNasaud a fost derulat in perioada 1 noiembrie 2002 31 octombrie 2003. S-a incheiat astfel - in luna octombrie a anului 2003 - un episod important din activitatea Fundatiei Civitas, prin care am marcat lansarea unei noi initiative de amploare in sprijinul administratiei publice din mediul rural. Consecventi politicii adoptate, am incercat, si in acest caz, sa propunem un model viabil de asistare si sprijinire a APL1 in procesul de reforma si modernizare. S-a nascut, asadar, ideea de a experimenta si consacra un sistem de sustinere a proceselor dezvoltarii in mediul rural, avand la baza resursa umana, capabila, in opinia noastra, sa determine si sa mobilizeze celelalte resurse ale comunitatilor. S-a plecat la drum beneficiind de o finantare din partea Uniunii Europene si a Open Society Institute Budapesta. La acel moment, ne-am angajat in cea mai dificila etapa a initiativei noastre, deoarece ea coincidea cu punerea bazelor, respectiv constructia unei retele complexe, formate din institutii ale APL, personal si colaboratori Civitas si, nu in ultimul rand, facilitatori comunitari.
1 Adminstraie Public Local.
Pag. 77
Desigur ca, datorita caracterului experimental al acestei etape, nu putem vorbi de un parcurs fara probleme sau de o reusita rasunatoare. Eram constienti, de la bun inceput, ca vom infrunta greutatile inerente oricaror actiuni vizand stimularea proceselor dezvoltarii locale. Tocmai din aceste considerente, misiunea principala asumata in sensul celor de mai sus, a fost aceea de a defini si a cunoaste cadrul real in care ne desfasuram activitatea, adica aspectele pozitive si negative pe care le implica interventia noastra in comunitati, punctele tari sau cele slabe, oportunitatile si pericolele caracteristice unui asemenea proces. Multe dintre acestea reprezentau, la inceput, mari necunoscute, de a caror eliminare depindea insusi succesul primei etape. Despre masura in care am reusit sa raspundem provocarii de a determina o schimbare fundamentala in ceea ce priveste capacitatile institutionale ale administratiei publice din mediul rural, vorbesc realizarile, cat si alte aspecte legate de implementarea proiectului, la care vom face referire in continuare. Astfel, pentru a putea aprecia daca prima etapa a reprezentat un succes, iar programul in ansamblu lui a avut relevanta pentru administratia publica, vom trece in revista, pe scurt, pasii ce s-au dorit a fi urmati in aceasta faza. Bazandu-ne pe realitatile identificate in ceea ce priveste resursele detinute de autoritatile publice - impreuna cu ceilalti agenti de dezvoltare si de comunitatile pe care acestea le reprezenta - am considerat ca resursa umana trebuie cel dintai revitalizata. Ea este, in opinia noastra, cea care le determina si le valorifica pe celelalte. Avand in vedere acestea, misiunea asumata a fost aceea de a produce o imbunatatire a calitatii resurselor umane, nu neaparat doar prin instruirea celor existente, ci, mai ales, prin atragerea si plasarea unor resurse noi in cadrul institutiilor APL, provenite din randul studentilor sau absolventilor unor facultati cu profil socio-uman. Finalitatea principala a fost, prin urmare, aceea de a crea un sistem de sprijinire a administratiei publice, bazat pe resurse umane si pe potentialul acestora de a suplini neajunsurile existente, in ceea ce priveste capacitatea de sustinere a proceselor de dezvoltare.
Pag. 78
In acest sens, am parcurs o serie de pasi care, in final, au condus la existenta unui corp de 10 facilitatori comunitari, care au fost repartizati in cadrul aparatului propriu al unor primarii din zece localitati rurale ale judetelor Cluj si Bistrita-Nasaud. Determinante pentru constituirea echipei au fost procesul de selectie, colaborarea cu primariile vizate si in final, sesiunea de instruire a facilitatorilor comunitari. De calitatea rezultatelor obtinute - ca urmare a derularii acestor activitati - a depins modul in care au fost implementate activitatile ulterioare. A urmat, asadar, o alta perioada esentiala, in care trebuiau probate calitatea si eficienta structurilor create, precum si a resurselor umane selectate si instruite. Data fiind complexitatea procesului, multe aspecte tehnice, administrative sau de principiu au trebuit sa fie solutionate din mers. De altfel, se poate aprecia ca in spatiul problematic in care s-a derulat proiectul, lipsit de resurse si infrastructura, dar mai ales de mentalitati sau conceptii adecvate, misiunea implementatorilor a fost una dificila, acestia fiind nevoiti sa actioneze pe multiple planuri, astfel incat sa se genereze schimbari semnificative intr-un timp relativ scurt. Inexistenta, in majoritatea cazurilor, a unei viziuni strategice, prezenta scazuta a activitatilor de dezvoltare, calitatea necorespunzatoare a sistemelor comunicationale si informationale au fost doar cateva dintre caracteristicile negative ale cadrului de implementare, carora acestia au fost nevoiti sa incerce sa le raspunda. Mai mult, mentalitatile conservatoare, reticienta si blazarea personalului institutiilor administratiei publice locale si a populatiei au constituit alti factori in masura sa ingreuneze interventia membrilor proiectului. Chiar in astfel de conditii, aparent descurajatoare, s-a trecut la indeplinirea obiectivelor propuse si la realizarea activitatilor prevazute drept solutii punctuale la problemele intalnite. Uzand de toate resursele avute la dipozitie (personal Civitas, facilitatori comunitari, logistica, infrastructura comunicationala etc.), s-au demarat si s-au realizat, in paralel, urmatoarele activitati:
Pag. 79
- Elaborarea unei strategii de dezvoltare pentru fiecare comuna partenera; - Elaborarea unei pagini WEB pentru fiecare comuna; - Elaborarea si inaintarea a numeroase proiecte spre finantare (Finantatori: Uniunea Europeana prin programul Phare, Ambasada Japoniei, Guvernul Elen, Ministerul Informatiilor Publice, Fondul Roman de Dezvoltare Sociala, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala etc.); - Asistenta si consultanta pentru intreprinzatori particulari; - Constituirea de asociatii locale si grupuri de initiativa. Lista activitatilor desfasurate, fie ele de o mai mica sau mai mare amploare, ar putea continua mai mult. Esential de retinut este, insa, faptul ca pentru si prin derularea lor, s-au atins alte obiective specifice propuse, respectiv de stimulare a participarii publice si a initiativei, de reorientare a capacitatilor institutionale ale APL inspre o abordare strategica a procesului de dezvoltare. Desigur, toate aceste activitati au imbracat forme diverse, adaptate specificitatilor locale, dificultatea procesului variind in cele zece comune, in functie de stadiul si potentialul de dezvoltare. Totusi, beneficiile au fost si sunt, in marea lor majoritate, comune tuturor acestor comunitati si consta, in special, intr-o implicare mai mare a populatiei, un interes crescut al autoritatilor locale fata de oportunitatile de dezvoltare, o comunicare mai buna intre toti factorii din comunitati (publici sau privati). Dar, poate cea mai mare realizare - care s-a resimti, treptat, la nivelul acestor localitati a fost deschiderea spre inovatie, spre modern (si, totodata, spre reinvierea traditiilor) si, nu in ultimul rand, spre actiune. Pe langa fondurile atrase in aceste comunitati (la randul lor importante), pe langa beneficiile materiale generate, consideram ca realizarile mentionate mai sus dau adevarata masura a succesului initiativei noastre. Cu siguranta, succesul poate fi unul relativ. Nu avem pretentia ca am rezolvat toate problemele din localitatile vizate, cum nu pretindem nici ca am identificat si propus solutii in intampinarea tuturor nevoilor constatate. Cum spuneam la inceput, nu acesta era obiectivul in prima etapa...
Pag. 80
Am creat, insa, un sistem functional, a carui eficienta a devenit vizibila la momentul actual. Am generat un proces, evident de lunga durata, si am identificat resursele si mijloacele prin care poate fi sustinut. Am convins autoritatile locale de necesitatea de a experimenta cel putin solutii la unele probleme aparent de nerezolvat. Spuneam, la final! Cum reiese, insa, din randurile de mai sus, suntem, de fapt, la un inceput! Un inceput pe care l-am parcurs cu bine, dar care, in mod necesar, trebuie exploatat in continuare. Modelul in cauza va fi sustinut si promovat de catre Fundatia Civitas impreuna cu partenerii sai - prin intermediul altor activitati viitoare, finalitatea fiind aceea de a fi adoptat la o scara cat mai larga, ca o solutie viabila de sustinere a proceselor de dezvoltare locala. Sorin Radu Coordonator Proiecte Fundatia Civitas
Pag. 81
Experiente in lume
Experiente europene
1. Agentia de dezvoltare economica Sursa: http://www.observaonline.net/html/inglese/igl.htm Implementator: Sviluppo Italia Basilicata Agentia de dezvoltare economica este o institutie publica din regiunea Basilicata, care doreste sa identifice, in mod real, nevoile economice si sociale locale si sa ofere asistenta si consultanta pentru aceste probleme complexe. Agentia opereaza ca o echipa profesionista, cu experti in diferite domenii, putand apela la consultanti externi. Agentia are drept misiune functionarea ca si un catalizator pentru sistemul public-privat, promovand antreprenoriatul local si dezvoltarea economica a regiunii. Agentia lucreaza pe diverse nivele. Astfel, pentru sectorul privat promoveaza activitatile economice locale, initiativele in domeniul resurselor umane si a antreprenoriatului si stimuleaza inovarea si dezvoltarea economica. Pentru sectorul administrativ, ea creaza conditii adecvate dezvoltarii si realizeaza proiecte in cooperare.
Pag. 83
Experiente n lume
La nivel national, sprijina dezvoltarea de strategii locale si de politici publice din domeniu, in timp ce la nivel European favorizeaza realizarea obiectivelor europene in dezvoltarea regionala, administrand fonduri de investitii, participand la proiecte de infratire si promovand parteneriate. 2. Learning from succes Sursa: http://www.lefs-leonardo.org/project/lefsen.htm Implementator: Sevilla Siglo XXI, Spania promotorul proiectului Proiectul Leonardo, intitulat Learning from success Local Development Agent net, si-a propus crearea unui pachet educational inovativ intitulat Teletraining pentru agentii de dezvoltare locala din Marea Britanie, Grecia, Polonia, Italia si Spania, acolo unde au fost identificati acesti promotori ai dezvoltarii. Acest instrument a contribuit la imbunatatirea calificarii profesionale a agentilor de dezvoltare locala si la dezvoltarea de cunostiinte, abilitati si competente profesionale, pentru specialistii din domeniul dezvoltarii. Proiectul a adunat bunele practici din domeniu, care au contribuit la crearea unui curs on-line, urmat de testarea in sesiuni-pilot. 3. Local Activity Centers Centre de actiune locala Sursa: www.cal.ngo.pl Implementator: BORIS, Polonia Centrele de actiune locala (CAL) sunt cele ce activeaza comunitatile locale si creaza o identitate si un sentiment de apartenenta la un grup sau comunitate. CAL-urile reprezinta un mod de operare la nivel local, cu sprijinul organizatiilor neguvernamentale, al administratiilor publice locale si al institutiilor locale. Abordarea CAL este unica, deoarece comunitatea este vazuta in mod unitar, iar problemele acesteia sunt rezolvate local.
Pag. 84
Experiente n lume
CAL-urile mobilizeaza membrii comunitatii pentru realizarea acelor activitati care le satisfac nevoile, fiind un fel de animator civic. Aceste centre au ca obiective pe termen lung dezvoltarea solidaritatii locale si sustenabilitatea comunitatilor, crearea de comunitati integrate si mobilizarea administratiei publice locale. CAL-urile au fost lansate in 1998, cu ajutorul a 2 centre de suport, SPLOT Network si Dialogue Program, creandu-se astfel 20 de asemenea centre, care activeaza intr-o retea la nivel national si care coopereaza cu sectorul civic si administrativ. Ideea a prins, pentru inceput, in orase mici, urmand ca, in acest an, conceptul sa fie promovat si in mediul rural.
Experiente internationale
1. Community Resource Development Agent Agent de dezvoltare a resurselor comunitare Sursa: http://www.uwex.edu/ces/cty/monroe/cnred/documents/June2003 IntroductionofNewAgent.pdf Implementator: Universitatea din Wisconsin, Statele Unite ale Americii Rolul agentului de dezvoltare a resurselor comunitare este de a ajuta comunitatile sa isi administreze, in mod eficient, oportunitatile. De multe ori, provocarile aparute sunt referitoare la subiecte precum luarea deciziilor la nivel de comunitate, leadership, limitari de resurse, dezvoltare de afaceri locale, managementul dezvoltarii locale, utilizarea eficienta a pamantului, protectia mediului sau cresterea calitatii vietii. Agentul de dezvoltare este activ in administratii locale, organizatii neguvernamentale, mici afaceri locale, de asemenea, el poate fi un lider informal sau reprezentantul unei comunitatii care are drept scop identificarea obiectivelor critice locale, stabilirea unei viziuni locale si identificarea posibilelor solutii.
Pag. 85
Experiente n lume
Agentii sunt sprijiniti de Universitatea din Wisconsin si de o larga retea de experti, care le ofera asistenta si consultanta. O mare parte din rolul acestui agent este de a aduce cunostiinte si expertize la nivel local, pentru a genera schimbarea. 2. Community Development Agent Agent de dezvoltare comunitara Sursa: http://www.comdev.ohio-state.edu/ Implementator: Universitatea din Ohio, Statele Unite ale Americii Crearea postului de agent de dezvoltare comunitara a fost o initiativa academica, drept urmare a identificarii unei nevoi la nivel local, inceputa in 1994. Obiectivul acestui proiect a fost de a crea comunitati puternice din punct de vedere al dezvoltarii locale. Astfel, aceasta initiativa ofera ajutor comunitatilor de a-si identifica si rezolva nevoile locale, prin oferirea de informatii utile sau programe educationale adecvate. Agentii pot fi activi in doua domenii, si anume - dezvoltare comunitara sau dezvoltare economica. Universitatea a oferit cursuri intensive pentru acesti profesionisti, dorind sa le dezvolte abilitatile necesare identificarii nevoilor locale, cat si luarii de decizii. De asemenea, a creat un program de mentorat care - impreuna cu suportul financiar si informational - a oferit oportunitati de dezvoltare profesionala si locala. Agentii sunt activi la nivel de comunitati, ca si lideri informali. 3. Consilierul rural Sursa: http://casnws.scw.vu.nl/publicaties/venema-councillor.html Implementator: Guvernul Republicii Senegal Consilierul rural este un agent al dezvoltarii, fiind o persoana formala, cu autoritate, care ia decizii legate de planul de urbanistica si de utilizarea terenurilor.
Pag. 86
Experiente n lume
De asemenea, are rol de agent fiscal si de consilier privind utilizarea fondurilor publice in proiectele de finantare. Structura teritoriala este arrondismentul, care are o echipa tehnica numita Centrul de Extindere Rurala (CER), cu rol de asistenta a consilierilor rurali in activitatile acestora. Acesti consilieri sunt legatura intre comunitate si aparatul administrativ, fiind considerati agenti de dezvoltare. 4. Extension Community and Economic Development Agent Agent de dezvoltare comunitara si economica Sursa: http://www.msue.msu.edu/msuehandbook/3position.htm Implementator: Statul Michigan, Statele Unite ale Americii Functia de baza a agentului de dezvoltare comunitara si economica este de a sprijini si a intari dezvoltarea locala in comunitatile din Michigan, prin educatie si facilitare comunitara. Responsabilitatile principale ale acestui agent sunt: Educator si facilitator comunitar, pentru a asista sectorul economic local; Asistarea membrilor comunitatii, a micilor intreprinzatori, a administratiile locale in a intelege impactul economic, politic, social si de mediu in dezvoltarea economica; Identificarea resurselor necesare pentru dezvoltarea economica locala; Oferirea de asistenta micilor intreprinzatori; Scrierea de cereri de finantare in domeniul dezvoltarii locale; Legatura intre aparatul administrativ local si federal; Promovarea comunitatii; Monitorizarea dezvoltarii economice locale; Initierea de activitati generatoare de profit. Aceste persoane trebuie sa aiba calificare in administratie publica, finante, dezvoltare economica sau dezvoltare comunitara, cu o experienta - in domenii relevante - de minimum trei ani. Claudia Novac Coordonator Proiecte CAR
Pag. 87
Analiza cadrului privind dezvoltarea locala
Reforma sectorului public din Romania presupune identificarea unor raspunsuri adecvate, ajustate la problemele specifice ale comunitatilor locale. Modele si practici aplicate cu succes in tari cu traditie in reforma administrativa pot fi si sunt deja adaptate atat la realitatile specifice contextului socio-economico-politic din Romania cat si la nevoile unor comunitati locale. Prezentul mate rial schiteaza o prezentare a posibilitatilor de actiune din punct de vedere al strategiilor guvernamentale si se bazeaza pe capitolele precedente din volumul de fata, avand ca finalitate propunerea unui cadru teoretic care sa furnizeze o abordare inter-si multidisciplinara pentru realizarea sistematica, integrata a politicilor de dezvoltare locala. Problema reformarii sistemului administrativ din Romania ocupa in momentul de fata un loc important atat pe agenda institutiilor statului, cat si in cadrul dezbaterilor publice pe marginea democratizarii societatii romanesti si adoptarii modelelor, standardelor si valorilor europene in acest domeniu de interes public. Reforma administratiei publice reprezinta asadar o prioritate, importanta acestui sector crescand proportional cu accentuarea demersurilor privind aderarea la Uniunea Europeana. Procesul viza in esenta trecerea la un sistem democratic si totodata modern de administrare a resurselor locale bazat pe descentralizare, transparenta institutionala, subsidiaritate, participare publica, performanta etc. Acestea sunt doar cateva din principiile democratice care dau masura unui sistem administrativ bine consolidat, operational si durabil. Gradul in care obiectivele mai sus amintite au fost indeplinite isi gaseste intr-o buna masura
Pag. 89
reflectare in nivelul de dezvoltare al societatii romanesti, al comunitatilor locale in ultima instanta. In ceea ce priveste administratia publica, un indicator important care atesta progresele inregistrate de-a lungul celor 14 ani, este reprezentat de capacitatea institutionala si operationala a acesteia atat in sensul dezvoltarii si furnizarii serviciilor publice, cat mai ales, in planul initierii si coordonarii programelor de dezvoltare. Daca, referindu-ne la serviciile publice, putem afirma ca s-au produs anumite schimbari pozitive ca o consecinta a imbunatatirii legislatiei specifice, nu acelasi lucru este valabil in cazul capacitatii de management strategic si operational al institutiilor administrative. Modificarile legislative si masurile punctuale au vizat cu preponderenta o reforma la nivel structural, organizational, cu accent asupra descentralizarii serviciilor publice si asigurarii implicit a unui acces mai bun al cetateanului la acestea. Pachetele de legi adresate reformei administratiei publice au omis prin urmare reglementarea functiei de administrator si mobilizator al resurselor locale, functie care revine in mod firesc administratiei publice, reducandu-se la a avansa doar niste repere generale, fara consistenta practica. Mai mult, referirile sporadice facute cu privire la rolurile de mai sus, nu au fost si nu sunt completate de norme complementare menite sa ofere un cadru adecvat pentru stimularea preluarii de catre administratia publica a unor atributii firesti in directia managementului programelor de dezvoltare. Ne referim aici la politicile bugetare, la legislatia privind dezvoltarea regionala, precum si la corelarea sau mai exact sincronizarea dintre acestea si reglementarile specifice instrumentelor de aderare oferite de Uniunea Europeana. Initierea unor masuri concrete in directia ameliorarii si imbunatatirii situatiei mai sus prezentate isi gaseste drept argument esential, rolul pe care administratia publica il detine la nivelul societatii romanesti, anume de administrator al resurselor comunitatilor locale si de agent (sau coordonator) al proceselor de dezvoltare locala. Calitatea masurilor de dezvoltare locala si regionala, existenta unei democratii reale participative, dinamica unor sectoare precum economia, cultura, serviciile sociale etc., sunt doar cateva dintre elementele fundamentale ale unei societati, care sunt in buna masura influentate si conditionate de actul administrativ, sau mai exact, de eficienta si stabilitatea sistemului de institutii ale administratiei publice. Acestea din urma, sunt la randul lor determinate de numerosi factori, dintre care o relevanta insemnata o are resursa umana, cea care le determina in mare masura pe celelalte resurse ale unei comunitati, fie ele naturale, financiare sau de alta natura.
Pag. 90
Daca in ceea ce priveste reforma administratiei publice, incepand cu anul 1990 s-au produs o serie de schimbari, materializate in diverse acte normative si masuri punctuale sau strategice, putem afirma ca ele nu au vizat in esenta decat o reformare a sistemului la nivel structural, organizational. Elementul operational, tinand de capacitatea efectiva a institutiilor administratiei publice de a administra diferite procese intr-un context dinamic a fost omis mai mult sau mai putin constient din pachetele de acte normative emise in acest sens. In conditiile actuale, problema reformei si modernizarii administratiei publice devine cu atat mai importanta, cu cat ea se incadreaza intr-un proces amplu vizand integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si alinierea implicit a tarii noastre la standardele socio-economice europene. Cadrul programatic care abordeaza problema reformei in administratia publica precum si posibilitatile pe care le au institutiile administratiei locale de a adopta politici locale de dezvoltare, ne este oferit cu precadere de documente strategice: Programul de guvernare pentru perioada 2000-2004, Strategia de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu si Strategia privind accelerarea reformei in administratia publica. Programul de guvernare1 privind administratia publica centrala si locala prevede urmatoarele obiective cu privire la reforma administratiei publice centrale si locale: Restructurarea profunda a administratiei publice centrale si locale; Schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean; Descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei administrative si financiare; Demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare; Depolitizarea structurilor administratiei publice; eliminarea clientelismului politic; Stoparea birocratiei; Coerenta actului administrativ; perfectionarea managementului in administratie; aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale si urbane; Intarirea autoritatii statului si a raspunderii acestuia; Armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile din Uniunea Europeana; asigurarea coerentei si stabilitatii acestuia.
1www.gov.ro
Pag. 91
Cum se poate observa, obiectivele de mai sus vizeaza in termeni declarativi si in sens operational, pe de-o parte restructurarea profunda a administratiei publice, iar pe de alta parte consolidarea autonomiei administrative si financiare, perfectionarea managementului in administratie si, in cele din urma, aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale si urbane. Aceste obiective, in lipsa unor norme suplimentare compensatorii, nu vizeaza in mod explicit o imbunatatire a calitatii activitatilor administratiei in sens managerial. Nu se regasesc in programul de guvernare, directii sau masuri punctuale integrate in obiectivele enuntate. In consecinta, problema capacitatilor manageriale ale administratiei publice locale ramane in sarcina actorilor locali, in conditiile in care cadrul de elaborare si implementare a politicilor de dezvoltare este/a fost stabilit in buna masura de la nivel central. Chiar daca sunt vizate indirect in cadrul altor obiective, unor elemente precum resursa umana, accesul la informatii, accesul la fondurile europene de dezvoltare etc., nu le sunt alocate un obiectiv distinct sau alte reglementari suplimentare, fapt care reflecta preocuparea cel putin scazuta a guvernantilor in acest sens. Mai mult, in cadrul unor capitole care abordeaza restructurarea administratiei publice, coerenta actului administrativ sau perfectionarea managementului in administratie, problematica capacitatii operationale nu este suficient elaborata, lipsind in acest sens reglementari si masuri concrete de rezolvare a problemei. Strategia de Dezvoltare Economica a Romaniei pe termen mediu2 este de asemenea un document important care clarifica directiile prioritare de dezvoltare ale tarii pe termen mediu. Si in acest caz, administratiei publice si resurselor umane din interiorul acesteia nu le este acordata importanta cuvenita, in conditiile in care, la nivel local, si in special in mediul rural, administratia publica ramane adeseori unicul agent de dezvoltare, unica institutie care are capacitatea de a mobiliza resursele comunitatilor atat in economie, cat si in alte domenii. Documentul in cauza stabileste directiile de dezvoltare la nivel macro, concentrandu-se asupra politicilor macroeconomice, politicilor de ajustare structurala si de dezvoltare a economiei, precum si asupra politicilor sociale si de resurse umane. In ce priveste resursele umane, accentul este pus asupra sistemului educational, obiectivele propuse fiind descentralizarea sistemului de invatamant, restructurarea finantarii invatamantului, extinderea sistemului natio-nal al invatamantului la distanta, formarea profesionala continua etc. Asa cum in opinia
2 www.cdep.ro
Pag. 92
noastra ar fi fost indicat, strategia nu clarifica aspectele legate de accesul la invatamant al resurselor umane in activitate din diferitele sectoare ale vietii social-economice. Datorita faptului ca fiecare domeniu are specificitatile lui, consideram ca in cadrul acestui capitol destinat resurselor umane se impunea o abordare structurata a categoriilor de angajati, in functie de profilul acestora, de caracte-risticile fiecarui domeniu in parte. Strategia privind accelerarea reformei administratiei publice3 este in cele din urma, documentul elaborat de ministerul de resort, prin care sunt stabilesc prioritatile reformei administratiei publice. Analizand enunturile formulate ca prioritati de catre ministerul de resort putem concluziona ca exista intentia de a se crea un cadru pentru cresterea capacitatilor manageriale ale administratiei publice, acordandu-se atentie de data aceasta unor masuri efective de imbunatatire a calitatilor manageriale ale administratiei publice locale. Lacunele pe care le constatam insa, se refera la lipsa unei abordari structurale si integrate totodata a acestui proces. Necesitatile institutiilor administratiei publice din esaloanele superioare nu sunt aceleasi cu cele ale institutiilor inferioare, afirmatia fiind valabila si in raportul urban-rural. Prin urmare, politicile privind reforma administratiei publice la nivel operational ar trebui elaborate tinand cont de pozitia institutiei in ierarhia organizationala, de caracteristicile in ansamblu ale institutiilor administrative. Prin urmare, una dintre problemele majore cu care se confrunta administratia publica locala, in special in ceea ce priveste sustinerea proceselor de dezvoltare, este lipsa resurselor umane sau slaba pregatire a celor existente in interiorul aparatului administrativ. Mergand mai departe insa, putem observa ca potentialul operational al administratiei publice locale este puternic influentat de numerosi factori interni sau externi, de fapt, de cadrul general in sine, privind dezvoltarea locala si regionala din Romania. Chiar in ipoteza existentei la nivelul administratiei locale a unor resurse institutionale si umane corespunzatoare, in initierea si implementarea de catre acestea a unor programe de dezvoltare, apar diverse constrangeri din punct de vedere al legislatiei, al politicilor bugetare si al procedurilor specifice de acordare a asistentei financiare din partea U.E., pentru administratia si comunitatile locale reprezentate de aceasta.
3 www.mapgov.ro/strategii
Pag. 93
Odata cu momentul 89 si cu trecerea la sistemul francez de organizare si functionare a administratiei publice locale, au avut loc treptat o serie de procese constand in descentralizarea institutiilor publice, sporirea autonomiei locale, modificarea statutului functionarului public etc. Toate acestea au fost impuse de necesitatea restructurarii sistemului administrativ astfel incat sa devina reprezentativ si viabil intr-o societate in curs de democratizare si aliniere la standardele si valorilor europene. S-au produs astfel numeroase schimbari la nivel structural si organizational mai ales, reglementate prin diferite acte normative, cum ar fi: Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, Hotararea Guvernului Romaniei nr. 8/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea Ministerului Administratiei Publice, Ordonanta nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare si functionare a consiliilor locale etc. Aceste masuri legislative, au vizat in esenta, reformarea administratiei publice si adaptarea acesteia la cerintele contextului, dar ele s-au redus, prin continutul lor, la aspecte in principal de ordin birocratic, tinand spre exemplu, de modernizarea serviciilor al caror obiect de activitate implica relationarea cu cetateanul. Ele s-au produs insa, in dauna altor politici de interes pentru administratia publica si pentru cetatean in ultima instanta. Domenii in care administratia publica detine un rol important au fost omise atunci cand s-a pus problema imbunatatatirii capacitatilor si resurselor acesteia. Functia de agent de dezvoltare pe care autoritatile publice o au, a trecut astfel in plan secund, interesul pentru cresterea capacitatilor in acest domeniu fiind la randul lui scazut. Prin urmare, deficientelor existente oricum in institutiilor administratiei publice locale in ce priveste indeplinirea atributiilor birocratice, li se adauga capacitatea scazuta de asigurare a managementului programelor de dezvoltare. Referindu-ne in acelasi sens la resursele umane care constituie unul din fundamentele unui sistem administrativ performant, este de asemenea important de subliniat faptul ca, la nivelul functionarilor din administratiile publice locale si in special cele rurale, exista un grad scazut de cunostinte, datorat lipsei personalului calificat, precum si accesului ingreunat la informatii. Facand o comparatie, intre diferitele structuri ale administratiei publice locale, in functie de personalul care se ocupa de programe de dezvoltare locala si regionala, vom observa ca atentia acordata acestor domenii, scade proportional cu pozitia organelor locale in ierarhia institutionala. Astfel, daca la nivelul consiliilor judetene 20-30% din personal se ocupa de acest sector, nu acelasi lucru il putem spune in cazul consiliilor municipale, prefecturilor si consiliilor comunale, unde aceste procente variaza intre 10-20%, 8-10% respectiv 1-5%, in ultimul caz.
Pag. 94
Asadar, lipsa personalului calificat si a pregatirii si cunostintelor de specialitate la nivelul institutiilor publice din mediul rural cu preponderenta, constituie principala cauza a ingreunarii procesului dezvoltarii locale. Relevanta acestei probleme pentru obiectivul de reformare si modernizare a administratiei publice este determinanta intrucat factorul uman este cel care trebuie sa sustina procesele de dezvoltare, sa initieze si sa implementeze masuri specifice. La fel ca in toate documentele internationale, reforma in domeniul administratiei publice este considerata drept un domeniu deficitar. In ce priveste administratia publica din mediul rural necesitatile si constrangerile sunt cu atat mai mari datorita potentialului de dezvoltare redus fata de mediul urban. Dupa prezentarea cadrului programatic al reformei administratiei publice in continuare vom trata cateva aspecte legate de politicile publice locale, procesul de formulare a acestora precum si actorii implicati in aceste procese. Termenul politici publice isi are originea in diferentierea existenta in limba engleza intre politics (care semnifica politica in ansamblul ei, activitatile variate din cadrul sferei politicului, de la organizarea cetatenilor functie de orientarea ideologica si cautarea activa a obtinerii prin mijloace legale si legitime a puterii politice in stat pana la participarea mai larga la viata politica prin vot sau manifestatii de protest) si policy (care se refera la masuri concrete luate de structurile guvernamentale in vederea oferirii de solutii la problemele cu care se confrunta societatea). Nevoia de reforma care se inregistreaza la ora actuala de catre administratia publica din Romania motiveaza utilizarea cadrului conceptual al politicilor publice ca fundament teoretic in elaborarea sistematica a politicilor de dezvoltare locala. Termenul de politica este unul general, care nu ajuta foarte mult atunci cand e vorba de chestiuni concrete, pe cand cel de politici publice nu doar ca sugereaza o varietate a optiunilor de raspuns intr-un domeniu sau referitoare la o problema data dar si accentueaza faptul ca preocuparea tine in mod nemijlocit de interesul public. Astfel, utilizarea acestui termen ar orienta discursul specialistilor, al oficialilor si al publicului larg dinspre discutii legate de Politica (in sens general) spre dezbaterea unor optiuni concrete pe domenii specifice, obli-gand, astfel, la formulari mai clare ale optiunilor posibile.
Pag. 95
In concluzie, propunem definirea politicilor publice drept un domeniu de studiu al actiunilor intreprinse de catre institutiile guvernamentale in vederea indeplinirii unor scopuri si obiective legate de rezolvarea unor probleme de interes public. Pentru conceptul de politici locale intelegem o restrangere a conceptului de politici publice, intelegandu-se de fapt politici publice locale. Diferentele intre cei doi termeni sunt date mai ales de calitatea decidentilor si de aplicabilitatea geografica a deciziilor. In cazul politicilor publice acestea au o aplicabilitate la nivelul intregului spatiu national in timp ce politicile publice locale au o aplicabilitate mai ales la nivel local, in spatiul geografic delimitat ca arie de actiune pentru respectiva institutie administrativa. Prin calitatea decidentilor intelegem mai ales apartenenta acestora la structurile administratiei locale sau centrale. Scopul capitolului de fata este acela de analiza cadrul strategic existent in Romania precum si cadrul teoretic privind adoptarea de catre autoritatile locale a unor politici locale de dezvoltare care au ca baza modele enumerate in capitolele precedente ale prezentului material. Pentru a putea discuta de politici locale de dezvoltare este important de stabilit tipurile de participanti implicati care influenteaza in general politicile publice. Acestia variaza in functie de modul in care privesc procesul de politici publice si ce cauta sa castige din el. Putem identifica patru tipuri mari de actori care vor fi implicati in orice problema / aspect complex: rationalist, tehnician, incrementalist, reformist. La un moment dat si pentru o anumita problema, unul sau mai multe grupuri pot domina. Cele patru tipuri variaza in rolurile pe care le joaca in procesul de politici publice, valorile pe care cauta sa le promoveze, sursa scopurilor pentru fiecare si stilurile de operare. O etapa foarte importanta din procesul de elaborare adoptare de politici publice locale este cea a formularii care are loc dupa ce structurile guvernamentale au luat la cunostinta de existenta unei probleme publice, precum si nevoia de a se face ceva pentru solutionarea acesteia. Factorii de decizie exploreaza optiunile disponibile, lansand astfel procesul de formulare de politici publice, aceasta putand fi considerata prima etapa din activitatile de dezvoltare a unei politici publice. Formularea reprezinta dezvoltarea unui plan, a unei metode, prescrieri, in vederea rezolvarii unei probleme. Implica astfel dezvoltarea de alternative de politici publice pentru a trata problemele de pe agenda publica. Caracteristica acestui proces este ca propunerile de solutionare a problemei identificate pot
Pag. 96
proveni fie din procesul de stabilire a agendei, fie se pot elabora propuneri dupa ce s-au hotarat sa ia masuri referitoare la acea problema. In cadrul formularii se realizeaza o serie de activitati precum: activitati de cercetare si detaliere a problemei supusa atentiei, stabilirea marjelor de acceptabilitate a alternativelor de rezolvare, dezvoltarea de posibile alternative, realizarea de teste de fezabilitate pentru alternativele identificate si rafinarea lor, precum si selectarea alternativelor care vor fi propuse spre discutie in etape de decizie. Aceste activitati pot avea loc in mod sistematic, aproape stiintific, sau intr-o maniera destul de aleatorie. Procesul poate fi reconstruit ca avand o baza rationala si stiintifica, cand de fapt procesul a fost realizat destul de accidental. Actorii implicati in formulare. Formularea nu trebuie sa fie neaparat limitata la un set de actori. Pot fi doua sau mai multe grupuri de formulare care produc propuneri competitoare sau complementare. Cautarea alternativelor incepe in mod obisnuit in ramura executiva, intre functionarii publici alesi si cei numiti pe criterii politice. Trebuie mentionat si ca institutiile administratiei publice se bazeaza uneori pe asistenta din afara, cum ar fi universitati, grupuri profesionale si alte grupuri de interes, organizatii private de cercetare, grupuri de consultanta, staff-ul comisiilor parlamentare. Pe baza acestei analize se poate afirma ca autoritatile administratiei publice locale au posibilitatea creata prin intermediul documentelor programatice, de a adopta politici locale de dezvoltare care sa se bazeze pe modele prezentate in capitolele sase si sapte din aceasta carte. Unele dintre aceste modele au fost implementate cu succes in Romania ca rod al colaborarii dintre sfera administratiei publice si sectorul non-profit. Pe baza acestor modele se poate trece la etapa de formulare a politicii locale de dezvoltare adaptate nevoilor existente in fiecare comunitate in parte. Ca si obiective ale acestor politici de dezvoltare locala ar trebui sa fie in principal urmatoarele: Planificarea strategica adaptata necesitatilor locale; Parteneriatul dintre administratia publica organizatii neguvernamentale si sectorul de afaceri;
Pag. 97
Alocarea de resurse interne (din cadrul comunitatii) si externe (prin atragerea de fonduri nerambursabile sau investitii pentru care este foarte importanta capacitatea de absorbtie si calitatea resurselor umane existente la nivel local). Junjan Veronica, Radu Sorin, Balogh Marton
Pag. 98
Anexe
Anexa 1 1. Referat & Model de Hotarare de Consiliu Local ROMANIA JUDETUL TIMIS PRIMARIA LOCALITATII _________________ MODEL
PRIMAR________________________ Nr. _________ din_________
REFERAT privind propunerea de infiintare in cadrul organigramei aparatului propriu a postului de referent de specialitate - promotor local In conformitate cu prevederile art. 20 lit. c). din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, consiliul local aproba studii, prognoze orientative si prognoze de dezvoltare economico-sociala. Este cunoscut faptul ca lipsa mijloacelor financiare constituie cauza principala a involutiei economico-sociale a localitatilor, dar aceasta lipsa poate fi suplinita, in parte de posibilitatea accesului la diverse programe de finantare care pot fi atrase si consumate in folosul colectivitatii numai in masura in care suntem capabili sa le identificam si, totodata, sa fundamentam cererile de finantare.
Pag. 99
Anexe
In acelasi timp, resursele locale si potentialele de dezvoltare existente se pot integra la nivelul localitatii intr-un concept de dezvoltare, coerent si fezabil, care sa conduca la aplicarea eficienta a principiilor administratiei publice locale, inclusiv a principiilor autonomiei locale. Pentru demararea unei activitati permanente si responsabile, apreciez ca se impune crearea in structura aparatului propriu a unui post de referent de specialitate (promotor local) care sa realizeze nemijlocit introducerea conceptului de dezvoltare locala si a metodologiilor de implementare. In principal, in sfera de atributiuni a promotorului local s-ar inscrie urmatoarele activitati: - Identificarea nevoilor administratiei locale si ale comunitatii pe care o reprezentam, sustinerea si formularea de solutii de rezolvare a acestora; - Atragerea de surse pentru finantarea activitatilor si proiectelor locale; - Asigurarea managementului si implementarii proiectelor; - Sprijinirea prin mijloace specifice a dezvoltarii activitatii economice si antreprenoriale din localitate; - Promovarea intereselor localitatilor pentru cresterea competitivitatii acestora. Infiintarea acestui post in structura aparatului propriu al consiliului local se justifica fiind necesar si datorita oportunitatii obtinerii unui sprijin material si logistic important din partea Consiliului Judetean Timis, a Centrului de Asistenta Rurala si a ADETIM - Agentia de Dezvoltare Economica Timis in cadrul Proiectului Promotorul local agent de dezvoltare locala. Pentru selectarea si implicarea noastra in acest program de sprijin si asistenta este necesar sa existe Hotararea Consiliului Local prin care se aproba crearea acestui post si prin care se angajeaza interesul si sprijinul necesar pentru dezvoltarea locala. Avand in vedere aceste aspecte, va rog sa analizati si sa aprobati proiectul de hotarare alaturat. PRIMAR, ________________ AVIZAT COMISIILE DE SPECIALITATE
Pag. 100
Anexe
Anexa 2
MODEL ROMANIA JUDETUL TIMIS CONSILIUL LOCAL AL LOCALITATII ______________________________ HOTARAREA nr _______ din _______ privind aprobarea infiintarii in organigrama aparatului propriu a postului de referent de specialitate (promotor local)
Consiliul local al localitatii________________________________, Avand in vedere referatul Primarului localitatii______________________, cu nr ________ din ________, prin care se propune infiintarea in cadrul organigramei aparatului propriu al consiliului local a postului de referent de specialitate (promotor local), In temeiul prevederilor art. 20 lit. d), art. 28 si art. 29 din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicata, adopta prezenta HOTARARE Art. 1. Se aproba infiintarea in cadrul organigramei aparatului propriu al consiliului local a postului de referent de specialitate (promotor local). Art. 2. Incadrarea si stabilirea atributiilor specifice postului se fac prin dispozitie a primarului, in conditiile si cu respectarea prevederilor Legii nr. 40/1991, republicata, Legii nr. 154/1998 si ale Hotararii Guvernului nr. 775/1998, modificata si completata prin HG nr. 157/1999. Art. 3. Prezenta hotarare se comunica: ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ PRESEDINTE DE SEDINTA, _______________________ CONTRASEMNEAZA: _______________________ SECRETAR
Pag. 101
Anexe
Anexa 3
MODEL ROMANIA JUDETUL TIMIS PRIMARIA LOCALITATII __________________________________ PRIMAR____________________________ DISPOZITIA nr _________ din _________ privind incadrarea dlui (dnei) _____________________________ in functia de referent de specialitate
Primarul localitatii____________________________________, Avand in vedere Hotararea Consiliului local al localitatii ______________ _______ cu nr ________ din ________, prin care s-a aprobat infiintarea in cadrul organigramei aparatului propriu a postului de referent de specialitate (promotor local), Tinand cont de rezultatul examenului (concursului) pentru ocuparea functiei de referent de specialitate, asa cum rezulta din procesul verbal ______, In conformitate cu prevederile Legii nr. 40/1991, republicata, Legii nr. 154/1998 (anexa nr. 6) si Hotararii Guvernului nr. 775/1998, modificata si completata prin HG nr. 157/1999, In temeiul prevederilor art. 44 lit. v). si art. 48 al. 1 din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicata, emite prezenta DISPOZITIE: Art. 1. Incepand cu data de ________ 2004, dnul (dna _________________ se numeste in functia de referent de specialitate (promotor local), cu un salariu de baza lunar de ______________ lei (dupa caz, spor pentru vechime in munca) Art. 2. Se aproba fisa postului, potrivit anexei. Art. 3. Prezenta dispozitie se comunica: ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ PRIMAR, __________________
Pag. 102
Anexe
Anexa 4 Fisa postului A. Denumirea institutiei: Primaria localitatii ________________________ B. Compartimentul, conform organigramei aprobate: ________________ C. Denumirea postului: Referent de specialitate Promotor local D. Nivelul postului: De executie E. Functia si gradul profesional ce caracterizeaza postul: Referent de specialitate, Gradul 1 F. Descrierea postului (prezentarea criteriilor de evaluare a postului si a punctajului acordat fiecarui criteriu) a) Formarea profesionala Pregatirea de baza corespunzatoare studiilor absolvite Pregatire de specialitate Perfectionari in domeniu pentru mentinerea competentei pe post TOTAL: 5 b) Adaptibilitatea la locul de munca Experienta in munca Experienta in specialitatea postului Periada de proba (nr. luni): _______ TOTAL: 8 c) Dificultatea si complexitatea operatiunilor Activitate de conceptie Activitate de analiza si sinteza Activitate de rutina (repetitiva) TOTAL: 12 d) Responsabilitatea implicata Pentru obtinerea si utilizarea informatiilor in vederea pregatirii unor decizii De nivel decizional TOTAL: 10 e) Capacitatea relationala Gradul de solicitare din partea structurilor interne din institutie Gradul de solicitare din afara institutiei, din partea cetatenilor si/sau a serviciilor TOTAL: 10 1 4
4 4
4 5 3
4 6
5 5
Pag. 103
Anexe
G. Punctajul orientativ acordat gradului: 45 H. Numele si prenumele angajatului (ocupantului postului): ___________ Punctajul acodat angajatului pentru indeplinirea fiecarui criteriu din fisa de evaluare a postului si punctajul total: a) Formarea profesionala - Pregatirea de baza corespunzatoare studiilor absolvite - Pregatire de specialitate - Perfectionari in domeniu pentru mentinerea competentei pe post b) Adaptibilitatea la locul de munca - Experienta in munca - Experienta in specialitatea postului - Periada de proba (nr. luni): ____ c) Dificultatea si complexitatea operatiunilor - Activitate de conceptie - Activitate de analiza si sinteza - Activitate de rutina (repetitiva) d) Responsabilitatea implicata - Pentru obtinerea si utilizarea informatiilor in vederea pregatirii unor decizii - De nivel decizional ____ ____
____ ____ ____
____ ____
e) Capacitatea relationala - Gradul de solicitare din partea structurilor interne din institutie - Gradul de solicitare din afara institutiei, din partea cetatenilor si/sau a serviciilor Punctaj TOTAL: J. Perioada de proba a angajatului, stabilita potrivit legii (daca este cazul): K. Atributiile si raspunderile ce revin angajatului: ____
Pag. 104
Anexe
a) Atributiile 1. Sa identifice care sunt nevoile administratiei locale si ale comunitatii pe care o reprezinta in calitate de Promotor Local, sa analizeze si sa propuna solutii de rezolvare a acestora din perspectiva pozitiei si competentelor proprii; 2. Sa atraga surse de finantare pentru finantarea activitatilor si proiectelor realizate si initiate in calitate de Promotor Local; 3. Sa asigure managementul si implementarea proiectelor; 4. Sa sprijine prin mijloace specifice dezvoltarea activitatii economice si antreprenoriale din localitate; 5. Sa promoveze localitatea pentru cresterea competitivitatii acesteia; 6. Sa sustina prin mijloacele specifice integrarea in structurile europene. b) Raspunderile Raspunde de executarea atributiilor stabilite. L. Data si semnatura angajatului: __________________________________
Pag. 105
Anexe
Anexa 4
Pachetul de selectie PL Primaria ______________________ anunta Concurs pentru ocuparea cate unui post de REFERENT DE SPECIALITATE cu activitate de dezvoltare locala
Actiunea este parte a proiectului Promotorul Local, agent de dezvoltare locala si se deruleaza in cadrul parteneriatului stabilit intre Primariile selectate prin proiect, Centrul de Asistenta Rurala Timisoara, Prefectura judetului Timis, ADETIM si Consiliul Judetean Timis
Candidatii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - Studii universitare sau postliceale (management sau marketing sunt un avantaj) - Cunoasterea unei limbi straine de circulatie internationala - Cunostinte de utilizare PC - Cunostinte de management organizational si de proiect - Capacitate de organizare si comunicare - Cunoasterea temeinica a Legii Administratiei Publice Locale 215/2001 Responsabilitatile postului: - Identificarea oportunitatilor locale de dezvoltare - Identificarea programelor de finantare si intocmirea cererilor de finantare pentru proiecte de interes comunitar - Facilitarea schimbului informational in beneficiul comunitatii locale - Aplicarea metodologiilor specifice de planificare strategica a dezvoltarii locale - Asigurarea legaturii dintre administratia publica si mediul economic local. Se ofera pregatire teoretica si practica in domeniul dezvoltarii economico-sociale, respectiv conditii de lucru si salarizare atractive. Actele necesare pentru intocmirea dosarului in vederea inscrierii la concurs: - Curriculum Vitae - Scrisoare de intentie, cu mentionarea localitatii pentru care opteaza candidatul - Scrisoare de recomandare - Copii dupa diplomele de absolvire a studiilor universitare sau postliceale Dosarele cu documentatia completa se depun pana _______ la sediul Primariei _________
Pag. 106
Anexe
Anexa 5 STRUCTURA SI PROCEDURA DE EXAMINARE STRUCTURA: Proba scrisa Interviu PROCEDURA: Sistemul de selectie si acordare a calificativului: 1. Proba scrisa: Cunostinte profesionale: - Legea Administratiei publice locale 215/2001 - Aplicatie practica 2. Interviu: Cunostinte de limba straina - Profilul psihologic al candidatului - Impresie generala - Abilitati Cunostinte profesionale: - Management de proiect - Programe de finantare pondere punctaj: calificativ 1 40% 60% calificativ 2 10% 50% 40%
Calificativele se acorda pentru fiecare subiect, intrebare sau aplicatie. 1-10 Calificativul final de examen se obtine in functie de calificativul probei scrise si a interviului. Comisia de examinare: Primar al localitatii pentru care a optat candidatul CAR ADETIM presedintele comisiei membru in comisie membru in comisie
Pag. 107
Anexe
Examen pentru ocuparea postului de referent de specialitate PROBA SCRISA: Vezi anexa 1. INTERVIU 60 minute 30 minute / persoana
Cunostinte de limba straina se pune o intrebare Profilul candidatului: - Impresie generala : (siguranta, fizinomie, gestica, contact vizual) - Abilitati (bun organizator, cu gandire pozitiva, cu initiativa, cu abilitati comunicationale, cu abilitati de lucru in echipa) 1. De ce credeti ca sunteti potrivit pentru postul de referent de specialitate - promotor local? 2. Care sunt primele 3 lucruri pe care le-ati face daca ati fi angajat ca referent de specilitate promotor local? 3. Spuneti-mi 3 lucruri pozitive si negative despre dvs. 4. Cum ati reactiona in situatia in care primarul dvs va refuza o initiativa in care dvs credeti? 5. Care ar fi cele 3 criterii de selectie a membrilor unei echipe de proiect? Cunostinte profesionale: - Management de proiect: 1. Incercati sa definiti cu cuvintele dvs managementul de proiect? 2. Enumerati etapele de realizare a managementului de proiect? 3. Care sunt atributiile managerului de proiect? - Programe de finantare: 4. Ce programe de finantare cunoasteti?
Pag. 108
Anexe
Chestionar privind selectia promotorilor locali Legea nr. 215-2001 a Administratiei Publice Locale Marcati cu x raspunsul/raspunsurile corect/e: I. Primarul indeplineste urmatoarele atributii: a) sesizeaza prefectul in termen de ________ zile de la observarea unei hotarari a consiliului local apreciata ca ilegala 8 3 5 b) ________ propune consiliului local organizarea unor referendum-uri. Poate Nu poate Nu se apreciaza c) intocmeste proiectul bugetului local, dupa care il supune spre aprobare Prefectului Consiliului local Nu se precizeaza d) exercita drepturile ce revin localitatii respective , in calitate de Persoana juridica Autoritate publica Lider de opinie e) poate mobiliza populatia in cazul Calamitatilor, epidemiilor Tulburarii linistii publice In nici un caz
Pag. 109
Anexe
f) asigura elaborarea regulamentului local de urbanism, pe care il supune aprobarii ________ Prefectului Nu cere aprobarea unui alt for Consiliului local g) asigura intretinerea ________ din oras sau comuna Spatiilor verzi Drumurilor publice Nu are asemenea atributii h) se implica in supravegherea si buna functionare a Pietelor, parcurilor de distractii Institutiilor de invatamant Nu are asemenea atributii I) conduce serviciile________ locale Sociale Nu se aplica Publice j) numeste si elibereaza din functie personalul din aparatul propriu al consiliului local, cu exceptia ________ Fara exceptie Personalului de intretinere Secretarului II. A. Atributiile Consiliilor locale: a) aproba ________ Studii Prognoze orientative Programe de dezvoltare economico-sociala
Pag. 110
Anexe
b) aproba, la propunerea ________ organigrama, numarul de personal din aparatul propriu Cetatenilor Fara propuneri Primarului c) hotareste asupra participarii cu ________ la societati comerciale pentru realizarea de lucrari si servicii de interes public local, in conditiile legii Capital Bunuri Altele d) ________ activitatea agentilor economici si a institutiilor publice care se afla sub autoritatea sa Urmareste Controleaza Analizeaza e) instituie norme specifice pentru institutiile publice si agentii economici de interes local care se afla sub autoritatea sa, in conditiile generale ________ Neconditionat Stabilite prin lege Pe care le crede de cuviinta f) organizeaza si asigura buna functionare a ________ Serviciilor publice de gospodarire comunala Transporturilor locale Intreprinderilor g) aproba, in conditiile legii, planurile de________ a localitatilor din componenta unitatilor administrativ-teritoriale Dezvoltare Extindere Organizare
Pag. 111
Anexe
h) asigura, in limita________ conditiilor necesare bunei functionari a institutiilor de invatamant , sanitare, de cultura etc. Fara limite Competentei sale Nu se precizeaza i) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale sau judetene pentru realizarea unor lucrari si servicii de interes_______ Public Comun Local B. Care sunt relatiile dintre Consiliul local, Consiliul judetean si Prefectura? Relatiile sunt de autonomie institutionala Consiliul local se subordoneaza Consiliului judetean si Prefecturii Consiliul judetean coordoneaza activitatea Consiliului local in probleme de interes judetean.
Pag. 112
Anexe
Anexa 6 Aplicatie practica pentrul concursul de selectie al promotorului local Un investitor strain doreste sa deschida o afacere in domeniul productiei de incaltaminte si cauta o locatie potrivita pentru intreprinderea sa in judetul Timis . Acesta soseste in comuna dumeavoastra iar dvs. trebuie sa-i prezentati comuna, subliniind avantajele competitive, pentru a-l determina sa-si localizeze afacerea in comuna Va rugam prezentati in continuare abordarea acestei sarcini din punctul dvs. de vedere.
Pag. 113
Anexe
Anexa 7 Proces Verbal privind selectarea referentului de specialitate in vederea implementarii proiectului Promotorul Local Examinatori: Primarul localitatii _____________________________ Examinat: _____________________________ NOTA Nota scris Nota interviu Nota finala/examinator NOTA FINALA EXAMINARE: _________(___________) Nota: Criteriul suplimentar de selectie/departajare, Semnatura: adoptat de catre comisia de examinare, este Primar Compatibilitatea dintre primar si promotor. Acest criteriu poate avea caracter de veto, la solicitarea primarului, in cazul in care diferenta de rezultat al candidatului ales este mai mica de 0,75 si are media notelor peste 7. Primar
Pag. 114
Anexe
Anexa 8 Programul de pregatire profesionala - rezumat Programul de pregatire profesionala a avut 2 componente in cadrul proiectului Promotor local, agent de dezvoltare locala, proiect derulat in perioada decembrie 2003 august 2004, si anume : Promotori Locali cu experienta: Modul 1: Dezvoltarea sustenabila a mediului rural Curs cu tema: Dezvoltare comunitara, sustinut de CAR Curs cu tema: Plan de afaceri, sustinut de ADETIM Curs cu tema: Limba engleza, sustinut de CAR Curs cu tema: Comunicarea institutionala eficienta si utilizarea programului informatic baza de date a judetului Timis pentru promovare si dezvoltare economica, sustinut de ADETIM Durata totala a cursului: 30 zile Durata unui curs: 10 zile Promotorii Locali nou selectati: Modul 1: Comunicare, Management de proiect si Managementul timpului Curs cu tema: Managementul timpului, sutinut de CAR Curs cu tema: Managementul proiectului, sustinut de CAR Curs cu tema: Comunicarea institutionala eficienta si utilizarea programului informatic baza de date a judetului Timis pentru promovare si dezvoltare economica, sustinut de ADETIM Modul 2: Metodologii de dezvoltare sustenabila in mediul rural Curs cu tema: Cerere de finantare, sustinut de CAR si ADETIM Curs cu tema: Marketingul localitatii, sustinut de ADETIM Curs cu tema: Dezvoltare comunitara, sustinut de CAR Modul 3: Metode eficiente de sprijin a sectorului economic Curs cu tema: Planul de afaceri, sustinut de ADETIM Curs cu tema: Consultanta in afaceri, sustinut de ADETIM Curs cu tema: Promovarea economico-sociala a comunitatii, sustinut de ADETIM Durata totala a cursului: 30 zile Durata unui modul: 10 zile
Pag. 115
Anexe
Pag. 116
Bibliografie
Banner, G. (2000), From Government to Governance: German Local Authorities between Regulation, Service Provision and Community Development, The Annals of Public Administration Research (Seoul, Korea: Hanyang University) vol. 17, pp. 9-26. Bogason, P . (2000), Public Policy and Local Governance: Institutions in Postmodern Society. Cheltenham: Edward Elgar. Bovaird T., Owen M., Citizen-led area regeneration, achieving multiple objectives through multiple stakeholders in the Beacon Housing estate, Falmouth, Cornwall, pp. 2-3 Balogh M., Bosovcki A., Dragos D.C., Hintea C. E., Hossu I. (2003), Ghid de pregtire, Fundaia Civitas pentru o Societate Civila Murean M., Hosu I., Savulescu A. (2002), Elaborarea strategiilor de dezvoltare durabila la nivel local, Civitas Pierre, J., Peters, B.G. (2000), Governance, Politics and the State. Houndmills: Macmillan Press. Putnam R. D. (2001), Cum functioneaza democratia?, Polirom Ranson, S., Stewart, J. (1994), Management for the Public Domain: Enabling the Learning Society. Houndmills: Macmillan Press. Stoker, G. (1999), Introduction: The Unintended Costs and Benefits of New Management Reform for British Local Government, in: Stoker, G. (ed.), The New Management of British Local Governance. Houndmills: Macmillan Press, pp. 1-21. UNDP papers How to make local development work, selected practices from Europe and the CIS (2002)
Pag. 117
Bibliografie
Institutionalisation of consultations between government institutions and non-government organisations in the CIS countries conditions, forms, practice (2002) Rebuilding effective government: local-level initiatives in transition (2002) Michael Howlett, M. Ramesh, Studying Public Policy. Policy Cycles and Policy Decisions, Oxford University Press, 1995 Junjan, V., Balogh, M. Politici publice note de curs, Editura Accent Cluj-Napoca, 2004 www.mapgov.ro/strategii www.cdep.ro www.gov.ro
Pag. 118
Introduction to the sociology of a community innovation
The decentralization and the reorientation from the economic increase to a socio-human accomplishment represent major processes of the community and regional development. The deficit of institutionalization in that kind of processes is very emphasized in the pauper or in the post-communist societies. How to pass from the development down-upside to the development having a community and volunteer background, from an economical approach to the socio-economical approach, from the hegemony of the local administration institutions to the flexibility and the efficiency of the institutional partnerships, in order to promote the local development? The experiment supported for a few years by Center for Rural Assistance (CAR) in co-operation with the Agency for Economical Development Timisoara (ADETIM) and the Civitas Foundation Cluj tries to answer that kind of questions. The guidebook advanced by the authors for promoting the concept of local development through specialized agents, out of tradition and very connected to the local social dynamic and to the extra-local opportunities, is, actually, an introduction to the successfully practices in the community development field in Romania of the years 2000. A guidebook represents a codification of experience worded so that it could be useful to those who want to cover a common way from a certain type of problems to a certain type of solutions.
Pag. 119
Sinteza in limba engleza
The work I am introducing to the reader has such a normative component, indicates objectives and steps for solving the problems of local development using the local development agents. The Local Development Agent (LDA) is, in the pilot Timisoara case, a local development agent who acts specialized, as an interface between the local public administration, community and extra-local institutions, oriented mainly towards the strategic thinking and towards the identification of the development opportunities. The degree of coding the experience is, however, relatively reduced. And that is natural, because the local development agent represents a socio-administrative innovation, yet in the incipient stage of spreading. Why innovation and what is the content? The promoters of the local development agent (LDA). The innovation spreading process started, in the Romanian context, from a German model, at the middle of the 90, through ADETIM and after that through CAR-ADETIM. The experiment was strengthened through the massive support of the Foundation for an Open Society (FSD). The Timisoara branch of the Foundation and afterwards CAR, an independent center spin off the Foundation, member of Soros Open Network (SON), plays a major role in setting up the new model of local development. However, they dont work alone, but in partnership with local and county institutions of the public administration. The institutions involved in supporting the innovation aimed at enforcing a new role in the local public administration, the local development agent role. The institutional family CAR-ADETIM acts mainly at Timis County level for implementing the concept of local development agent. We meet a similar experiment in Cluj County and in Bistria-Nasaud County, where the Foundation Civitas for a Civil Society develops a local partnership with the University Babes-Bolyai, Cluj and with the Center for Politics. The content of the innovation. The Local Development Agent was institutionally defined as working in the City Halls as a development agent, as a person able to induce positive changes at local level by: - Identifying local social needs; - Grounding a number of action strategies and - Attracting resources. A major dimension of the local development agents role is elaborating projects in order to get funds for the community development. We can conclude, seeing the description of the results obtained so far, that elaborating projects and getting funds for implementing them at local level made the success of the local development agent.
Pag. 120
Spreading the innovation. The project Local Development Agent extends step by step, from a nucleus of 20 communes (in 2000) at other 11 communities (2001-2003). In 2004 other 24 communities from Timis County are expected to adopt this model. In the variant from the Northern Transylvania, the similar project of the community facilitator is spreading, under the coordination of the Foundation Civitas, in 10 communes from the area Cluj-Bistria-Nasaud. Selecting the communities. The work represents the situation of the Local Development Agent in 36 localities from Timis County (33 of them being communes). Because the Local Development Agent was adopted step by step, with the manifestation of a spontaneity component, between the localities that adopted the LDA innovation and those that didnt adopt it could be differences of development level. As a rule, the need of LDA is bigger in the pauper than in the advanced localities. However, it is probably that the advanced communes accepted easier the new professional role than the pauper ones. In the advanced localities there are extra resources of space and especially a greater opening to change, a more modern administrative mentality. Moreover, the difference between the communes having a LDA and projects and the commune with LDA, but without projects, could be the effect of the same differences of development. The success in elaborating and winning some development projects could be bigger in the advanced communes. Of course, the presence of the LDA in the community could be connected to the development level of the commune. The relatively short time since the new institution started to work didnt permit yet to consistently structure this effect. The index of the development of the villages in 1998, before the LDA appears, indicates the same hierarchy of development in the three categories of communes. If the selectivity of the LDA innovations adoption remains the same, with the adoption degree bigger at the rich communes level, the institution LDA could contribute to emphasizing the development gaps between the countys communes. The result of this argument is not a negative evaluation of the way the LDA was promoted, but a signal for a problem. This problem could be rectified by a more intensive facilitation of the new institutional role at the level of the countys pauper communes. Revising the fundaments. Even if we dont have standard evaluations of the impact the community experiments had in Timis, Cluj and Bistria-Nasaud counties, it results from the partial data we have that these experiments had,
Pag. 121
very likely, positive consequences on local development. The funds (nearly 3 million and a half Euros) obtained for the 35 projects connected to the LDA actions constitute a serious premise for some expected positive effects at the community living level. However, in order to prevent false expectations and to maximize the impact of the new mechanisms of local development, the critic questions based on the limited and available empirical evidences are useful. The LDA is a sort of social entrepreneur. He risks for realizing some common goods as the community services are and he gets a personal profit based on his professional achievements. His place between the contribution to the common welfare and the personal profit could contribute to find some realist solutions of institutionalizing the activity of the community developments agents. Of course, the LDA or the facilitator can be perceived as an apostle, as a promoter completely disinterested, motivated only by doing well to the community. The possibility that such cases exist can not be denied. The lasting institutional construction has, very likely, bigger chances if it starts from the specified premise of the social entrepreneur. Some research for evaluating the socio-economical impact of the activity of the new development agents is necessary. The independence and the professionalism of the evaluators are the only major requirements in that direction. These two conditions being satisfied, the operations of the impact evaluation could be assumed by academic institutions or by applied research institutions, with localization in different institutional environment. Based on the evaluative research, the situations when one or another type of community facilitation is more efficient could be identified. In the proper context, some specific ways of mobilization of the social or socio-human capital will be identified, in order to produce the necessary changes at the local social level. The field of the community interventions is dominated to a certain extent by different preconceptions (NGOs are the only solution for mobilizing the local resources or the Mayor and the local counselors are the real actors of the local development). The theme of corruption, connected to the way of using the different community resources, is very often met in the public debate. Favoring the actors coming from the civil society or the actors associated to public administration is similar to the debates that start much more from preconceptions than from empirical evidences.
Pag. 122
The durability or the sustainability is the turning point of a lot of development projects that seem to be a success for the time being1. The chances of guaranteeing a lasting durability for the positive changes induced by the LDA could be increased by means of sociologization and by supplementary institutionalizing the action step. The mentioned sociologization aim at: understanding the contexts of success or failure for different local experiments in adopting the LDA, defining the role of LDA or of the development agent so that the access to local factors of decision and the necessary independence reported to them are assured. It is useful to do the institutionalization of the community development agents according as valid and accurate evaluations of the ongoing experiments for promoting the new models of local development are accumulated. Without having a solution for these problems, I am sure that they will be solved by edifying some institutional mechanism of development based on transparency, partnership, participation and mutual control of the different actors of development2. The experiment from Timis Cluj Bistrita Nasaud, mentioned in this work, provides important guiding marks for finding some proper answers to the questions about the community development in Romania. Its continuation and the detailed recording of the topics and of the associated consequences can lead to the institutionalization of a sustainable community development. Prof. Univ. Dr. Dumitru Sandu
1Michael M. Cernea,The Sociologists Approach to Sustainable Development, in Finance and Development, December 1993: 11-13 2The consequence of some principles of this kind in the practice of community development is excellently supported by complex evaluations of the action on a large scale of the funds for social development (Social Funds. A Review of World Bank Experience. Report No. 23668, February 12, 2002. Operations Evaluation Department, World Bank.). The importance given to the same principles by major actors of development through projects in Romanian context is entirely pointed out by the OED-GALLUP test, repported in John Eriksson (coord), Lynn Salinger, Dumitru Sandu, Implementation of CDF Principles in a Transition Economy. A Case Study of Romanian Experience, World Bank, 2004.
Pag. 123

Dezv Locala Timis

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezv Locala Timis

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Agentia de Dezvoltare Economica Timis

Promotorul Local, agent de dezvoltare locala

Aceasta lucrare a fost initiata de

in cadrul proiectului cu sprijinul financiar al

realizata de in colaborare cu Coordonatori realizare Consilier editorial Colaboratori

Promotorul Local, agent de dezvoltare locala

Introducere la sociologia unei inovatii comunitare

*valori medii la nivel de comuna. Calcule proprii (D.S.)

Development, December 1993: 11-13

Un alt cuvant inainte

Pledoarie pentru Promotorul Local

Promotorul Local un post necesar in administratia publica de la nivelul comunal

Pledoarie pentru Promotorul Local

Pledoarie pentru Promotorul Local

Promotorul Local agent de dezvoltare rurala

Pledoarie pentru Promotorul Local

Pledoarie pentru Promotorul Local

Nevoia de specialisti tineri in administratia rurala

Pledoarie pentru Promotorul Local

Pledoarie pentru Promotorul Local

Incotro, Promotorul Local?

Pledoarie pentru Promotorul Local

Pledoarie pentru Promotorul Local

Promotorul Local experienta si realitate

Pledoarie pentru Promotorul Local

Pledoarie pentru Promotorul Local

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

Istoric, rezultate si perspective

PRIMAR____________________ Nr. _ din_____