Amenajarea Agroturistica Hotel Dalin Municipiul Bucuresti

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICINA VETERINAR BUCURESTI
Facultatea de Management , Inginerie Economic n Agricultura i Dezvoltare Rural

Specializarea Agroturism

Organizarea i amenajarea turistica
n Municipiul Bucuresti .
Hotel Dalin
***
Calculul indicatorilor turistici

Profesor : Student:
Conf.Univ.Dr.Honu Adelaida oghina Silvia-Valentina
Verde Andreea Stephanie
Anul II
Grupa 8214

Bucuresti 2014-2015
Cuprins
Capitolul I . pagina 2

1 Potenialul turistic natural al Municipiului Bucuresti pagina 4
2 Potenialul turistic antropic al Municipiului Bucuresti pagina 6
3. Potenialul cultural istoric al Municipiului Bucuresti pagina 12
4. Potentialul tehnico-economic al Municipiului Bucuresti pagina 14
5. Formele de turism practicate n Municipiului Bucuresti pagina 18

Capitolul II pagina 21

Stadiul actual de amenajare si dezvoltare turistica in Municipiului Bucuresti
1. Informati Hotel Dalin ***, Municipiului Bucuresti pagina 21
2.Date statistice ale Municipiul Bucuresti /Hotelului Dalin***/ 2008-2013 pagina 23
3.Litoral de bucureti: plaje, piscine i porturi turistice pe lacurile tei i floreasca.
Vezi schiele proiectului pagina 25

Capitolul III Partea I . pagina 26

3.Analiza circulatiei turistice privint cererea si oferta turistica la nivelul
Municipiului Bucuresti pagina 30
3.1 Calculul Indicelui modificari cereri turistice globale pagina 30
3.2. Calculul repartitiei cereri turistice globale interne + cerere turistica externa pagina 31
3.3.Calculul indicelui de variatie in timp al cereri turistice pagina 32
3.4. Calculul prvind ponderea cereri turistice de cazare pagina 33
3.5. Calculul de variatie in timp al cereri turistice . pagina 34
3.6.Calculul duratei medi de sejur la nivel global pagina 35
3.7.Calculul evolutiei in timp a sejurului mediu pagina 36
3.8. Calculul sejurului mediu pagina 37
3.9. Calculul variatiei in timp a sejurului mediu pagina 38

Capitolul III Partea II . pagina 39

3.Analiza circulatiei turistice privint cererea si oferta turistica la nivelul
Hotelului Dalin pagina 43
3.1 Calculul coeficientului lunar al graficului turistic a Hotelului Dalin pagina 43
3.2.Calculul concentratiei lunare pentru fiecare luna in parte dintr-un an calendaristic a
3.3. Calculul ponderi capacitati de cazare a Hotelului Dalin pagina 45
3.4. Calculul indicatorului evolutiei capacitati totale de cazare al
3.5.Calculul evolutiei clientelei Hotelului Dalin pagina 47
3.6. Calculul evolutiei inoptarilor a Hotelului Dalin pagina 48
3.7. Calculul gradului de ocupare al Hotelului Dalin pagina 49
3.8. Calculul densitati circulatiei turistice in raport cu populatia
Municipiului Bucuresti. pagina 50
3.9. Calculul densitati circulatiei turistice in raport cu suprafata
Municipiului Bucuresti pagina 51
3.10. Calculul functiei turistice Hotelului Dalin pagina 52

Capitolul IV pagina 53

1 .Strategi de propuneri de organizare , dezvoltare si amenajare turistica a Municipiului
Bucuresti pagina 53

Concluzii. pagina 55

Bibliografie pagina 57

Anexe . pagina 58

1.Imagini Hotel Dalin pagina 58
2.Localizare Hotel Dalin pagina 60

Studiu de caz Hotel Dalin , Municipiul Bucuresti

Capitolul I .

1. Potenialul turistic natural al municipiului Bucuresti

Zona studiata are un potential turistic natural relativ scazut din doua motive:
I. Relieful este unul de campie, monoton. Singurele ape de suprafata sunt Colentina si cateva izvoare ce apar
in malurile acesteia.
II. Perimetrul Sectorului 2 este in intregime modificat antropic de sute de ani. De fapt nici nu se poate vorbi
de potential natural in adevaratul sens al cuvantului ci mai degraba de potential natural pus in valoare de
activitatea umana. De exemplu suita de lacuri de pe cursul Colentinei nu sunt naturale ci au fost
amenajate de catre om, acesta beneficiind de conditiile naturale oferite de cursul sinuos si mlastinos al
Colentinei in acest sector. Lucrarea de asanare a Colentinei a avut nu numai o valoare peisagistica si
sociala ci mai ales una edilitara. Pe locul actualelor lacuri, considerat una dintre cele mai frumoase parti
ale capitalei, Colentina forma o zona mlastinoasa, sursa de infectii si boli pentru locuitorii Capitalei din
aceasta zona.
1. Potentialul turistic al reliefului
Din punct de vedere geomorfologic, Sectorul 2 se suprapune peste Campia piemontan - terminala
Vlasia, situata intre Arges, Ialomita, campiile de subsidenta Titu, Gherghitei si Saratei. In Municipiul
Bucuresti si Ilfov sunt cuprinse sase subunitati: Campia Snagovului, Campia Maia, Campia Movilitei,
Campia Bucurestiului, Lunca Arges - Sabar si Campul Calnaului.
Altitudinea campiei variaza intre 50 si 120 m, avand un aspect morfologic neted. Orientarea
campurilor este functie de cursurile de apa care traverseaza zona, fiind in general V-E in nord si NV-SE
in centru si sud.
De remarcat este faptul ca relieful Sectorului 2 se constituie intr-un factor favorabil pentru
dispersia poluantilor in atmosfera, neimpunand decat local canalizari sau stagnari ale maselor de aer
(luncile raurilor, fruntile de terasa).
Ca potential turistic relieful se remarca prin doua aspecte:
a.Valea Colentinei, valorificata prin lacuri de agrement.
b. Crearea de conditii prielnice dezvoltarii urbane, culturale fara obstacole naturale
2. Potentialul turistic al climei
Un element foarte important care influenteaza variatia factorilor climatici este suprafata activa,
foarte puternic transformata prin cresterea suprafetelor construite si cu infrastructuri, desecarea
mlastinilor, amenajarea suprafetelor lacustre, extinderea spatiilor deschise in defavoarea padurilor,
degradarea terenurilor etc.
In acest context clima se constituie ca un factor favorizant dezvoltarii turismului mai mult decat un
element de atractie in sine.
Din punct de vedere microclimatic putem vorbi de o atractivitate climatica prin influenta maselor de apa
ale lacurilor Colentinei. Acestea confera un echilibru climatic si sunt preferate mai ales vara de catre
turistii de weekend, in special locuitori ai capitalei.
3. Potentialul turistic al apelor
Cele mai importante elemente ale potentialului turistic al apei sunt lacurile de pe cursul
Colentinei. Acestea sunt folosite in special in scop de agrement:
-Lacul Tei - suprafata cca. 70 ha, volum acumulat 2 mil. m3, lungime 2,6 km; volum de atenuare a
viiturilor 0,75 mil. m3;
-Lacul Plumbuita - suprafata cca. 44 ha, volum acumulat 0,9 mil. m3, lungime 2,65 km; volum de
atenuare a viiturilor 0,68 mil. m3.
-Lacul Fundeni - suprafata cca. 88 ha, volum acumulat 0,85 mil. m3, lungime 4,2 km; volum de atenuare
a viiturilor 0,8 mil. m3
-Lacul Pantelimon I - suprafata cca. 93 ha, volum acumulat 2,5 mil. mc, lungime 3,2 km, volum de
atenuare a viiturilor 1,5 mil. m3.
4.Potentialul turistic biopedogeografic (paduri, rezervatii naturale)
In arealul Sectorului 2 nu poate fi vorba de rezervatii sau paduri, insa parcurile amenajate ofera
locuitorilor un cadru asemanator cu cel natural unde se pot relaxa.
Parcul Ioanid si vilele din jur reprezinta rezultatul unui proiect dintre razboaie. In prezent,
cartierul Ioanid este unul din cele mai elegante ansambluri ale Bucurestiului, are o conceptie logica si inca
functionala si reprezinta o marturie vie despre o epoca de inflorire si prospetime a orasului, despre un
mod de viata occidental tradand gusturile rafinate ale comanditarilor si competenta arhitectilor.
Parcul este amenajat pe fostul afluent al Dambovitei, Bucurestioara. In 1870, terenul, aflat in
proprietatea librarului Ioanid, a secat, proprietarul acestuia a hotarat sa-l amenajeze ca parc, plantand in
acest sens mai multi copaci pe terenul mlastinos. Parcul a fost proiectat dupa tiparul scuarurilor englezesti
si al parcurilor frantuzesti (Parcul Monceau). Numele parcului a fost schimbat in 2003, in Parcul Ion
Voicu, pentru a cinsti memoria celebrului violonist.

Spaiile verzi ale capitalei cu evidenierea Sectorului 2 (prelucrare dupa Primaria Municipiului
Bucureti)
Parcul Gradina Icoanei a aparut pe o fosta balta, care in secolul al XVIII-lea se pare ca se numea
"a Bulindroiului". Ulterior, a devenit cunoscuta drept "Balta de la Icoana". Locul era strabatut ca si in
cazul Parcului Ioanid de"Bucurestioara", a carei urma nu mai poate fi gasita astazi. Paraul a fost acoperit
intre 1832 si 1846.
La 1873, cand a fost dat in folosinta drept parc public, locul era considerat unul 'marginas', de
mahala. Cartierul Gradina Icoanei este astazi pe primul loc in clasamentul zonelor cu casele cele mai
scumpe din Bucuresti.
Recent s-a demarat un proiect de refacere a Gradinii, conform planurilor din secolul al XIX-lea.
Parcul Circul a luat fiinta in anul 1960, pe o suprafata de 26 ha, cu un relief deosebit de
interesant, realizat aproape in intregime artificial, cu scopul de a pune in evidenta cladirea Circului.
De la Cladirea Circului pana la luciul de apa s-au creat peluze largi care coboara in panta lina si
care se deschid vederii pana la limitele parcului.
Taluzul care se desfasoara spre parc se racordeaza lin cu restul terenului si cu taluzul lacului, care
a suferit o modificare esentiala prin indulcirea pantelor pentru a remedia aspectul de groapa pe care il
prezinta lacul. Terasele proiectate in succesiune fac o trecere gradata de la cotele superioare ale terenului
si circulatia din jurul lacului.In restul parcului aleile folosesc configuratia terenului, creand posibilitati de
plimbare si odihna cu puncte de perspectiva interesante si variate. Plantatia a fost distribuita liber, in
intentia de a crea un parc aerat. O nota deosebita o aduc grupele de conifere care prin amplasarea lor pot
fi sesizate din orice punct al parcului.
Un punct forte de atractie il reprezinta sculpturile in trunchiurile arborilor uscati realizate cu
multa maiestrie, originalitate si imaginatie de artistul plastic C. Teodorescu.
Parcul Florilor are o suprafata de 35 de hectare si a fost modernizat recent, iar in centru a fost
amplasata statuia "Rascoala de la 1907". Dupa ce a stat departe de ochii bucurestenilor vreme de cativa
ani, statuia sculptorului Naum Corcescu, "Rascoala de la 1907", a fost amplasata in Parcul Florilor.
Statuia "Rascoala de la 1907" a fost realizata de Naum Corcescu, in 1971, in atelierele Combinatului
Fondului Plastic. Cantareste aproape 36 de tone si are 15 metri inaltime. Initial a fost expusa in apropierea
magazinului Bucur Obor, dupa care a fost mutata in 2003. Statuia este realizata din bronz, iar pentru
reabilitarea ei a fost nevoie de peste 2.000 de ore de munca.
Parcul National se afla in vecinatatea stadionului national Lia Manoliu si este parte integranta a
ansamblului sportiv. Denumirea a fost schimbata dupa revolutie in Parcul 23 August.
Parcul Plumbuita este amplasat pe malul lacului Plumbuita, care face parte din salba de lacuri a
raului Colentina.
Parcul a fost amenajat ca zona de agrement in 1977 si avea, in momentul infiintarii, o suprafata
de 80 ha, fiind amenajat cu alei asfaltate, terenuri de joaca pentru copii, o pergola cu mese si scaune, si un
curs artificial ingust de apa, cu cateva poduri. In prezent dispune si de un teren de fotbal, cu acces pe baza
de taxa. Pe lac a fost construita recent o fantana arteziana. Intr-o zona imprejmuita a parcului, pe latura
dinspre soseaua Colentina, se desfasoara, in fiecare duminica, un targ de animale de companie si pasari
exotice.
In parc se afla doua obiective arhitecturale istorice importante ale Bucurestiului:
Manastirea Plumbuita, ctitorie din secolul XVI a lui Petru cel Tanar, in incinta careia se afla si Casa
domneasca, ridicata de Matei Basarab in 1647.
Palatul Ghica Tei, care margineste latura sudica a lacului. Este o constructie in stil neoclasic, ridicata de
domnitorul Grigore Dimitrie Ghica in anul 1822, pe locul vechii case parintesti a banului Dumitrache
Ghica.
Parcul Tei este amplasat in partea de sud-est al Lacului Tei. Parcul a fost amenajat in 1948 pe o
suprafata de 9 ha si reabilitat in 2002.

.2 Potenialul turistic antropic al municipiului Bucuresti

Putem afirma cu certitudine ca in arealul bucurestean cele mai vechi zone de locuire umana se
afla pe teritoriul Sectorului 2. Zona la care ne referim era prielnica din cele mai vechi timpuri existentei
unor colectivitati umane.
Acest teritoriu din N-E Bucurestiului s-a dezvoltat concomitent cu celelalte parti ale intregului.
Cateva exemplificari sunt utile si necesare. Primele manufacturi, pomenite sub numele de fabrici, au fost
infiintate in sec. XVIII. Cea mai veche din Bucuresti, este manufactura de hartie, pe mosia Fundeni de pe
malul Colentinei, care a functionat intre 1765-1776.
Sectorul 2 al Capitalei, denumit odinioara (sec. XIX si inceput de XX) sectorul negru al orasului
si meritandu-si, din multe puncte de vedere, aceasta denumire, se bucura azi de existenta a 109 unitati de
invatamant preuniversitar de stat, dintre care renumitele scoli si licee: Cantemir, Centrala de Fete, Spiru
Haret, Iulia Hasdeu, aproape 50 de biserici, manastiri, capele, cea mai veche datand din sec. XVI
(Manastirea Plumbuita) si cea mai noua din sec. XXI. Se bucura, de asemenea, de existenta unor
monumente de arhitectura precum: case de targoveti din sec. XVIII, lacasuri bisericesti, asezaminte
boieresti precum casa Lahovari (sec XIX) realizata de intemeietorul scolii romanesti de arhitectura, Ion
Mincu, casa Filipescu (sec. XIX) ridicata dupa planurile arhitectului francez Louis Blanc (autorul
Palatului Ministerului Agriculturii, al cladirii Facultatii de medicina etc.), casa actualmente inchiriata
Ambasadei SUA in Romania, palate aidoma celui construit de Grigore al IV- lea Ghica pe temeliile unei
case stramosesti, pe malul Lacului Tei (1822).
4. Obiective turistice cu functie sportiva
Complexul Sportiv Lia Manoliu a fost construit in 1953 si a fost numit 23 August si a purtat acest
nume pana in 1990. Capacitatea stadionului era de 60,120 de locuri, fiind folosit pentru a gazdui meciuri
de fotbal sau rugby, concursuri de atletism sau concerte de muzica pop sau rock.
In octombrie 2005 s-a hotarat reconstructia acestuia, dar din lipsa fondurilor s-a hotarat numai
repararea sa. La sfarsitul lunii august 2006, Stadionul National Lia Manoliu a trecut din administrarea
Autoritatii Nationale a Sportului in domeniul public al municipiului Bucuresti iar la sfarsitul aceluiasi an,
doua firme au ajuns in faza finala pentru reabilitarea stadionului care presupune demolarea actualului
stadion si construirea unuia nou. Noul stadion va fi destinat exclusiv jocurilor de fotbal si rugby si va avea
o capacitate de peste 55.000 de locuri, cu doua tribune si doua peluze. Finantarea va fi asigurata din
bugetul Consiliului General al Municipiului Bucuresti si din sume alocate de Guvernul Romaniei.
Complexul Sportiv Dinamo cu Stadionul Dinamo supranumit Groapa, este stadionul oficial al
clubului de fotbal Dinamo Bucuresti, una dintre cele mai importante echipe de fotbal din Romania.
Stadionul este amplasat in Sectorul 2 din Bucuresti, pe strada Stefan cel Mare. Are o capacitate de 15.138
de locuri (dupa modernizare, 16.000), si a fost construit in 1952.

5.Obiective turistice monumente de arta plastica si comemorativa
Sectorul 2 cuprinde un numar destul de insemnat de statui:
C.A. Rosetti, unul din fruntasii miscarii de la 1848, amplasata in piata cu acelasi nume, opera sculptorului
Wladislaw (Vladimir) Hegel, autor al mai multor lucrari pe teritoriul Romaniei la finele sec. XIX si
inceputul sec. XX.
La intersectia strazii Vasile Lascar cu strazile Thomas Masarik (fosta Fucik) si Batistei se afla monumentul
omului politic Vasile Lascar, creatia lui C. Horvath in 1908.
Opera de exceptie este grupul statuar inchinat altui mare om politic G.C.Cantacuzino (1845-1898) realizat la
intrarea in Gradina Icoanei, in 1904, de catre Ernest Dubois, figura de seama a neoclasicismului francez.
In secolul XX, statuia lui Theodor Pallady, aflata in curtea Muzeului cu acelasi nume de pe strada Spatarului,
opera a marelui Gheorghe Anghel;
Lucrarea inchinata de Constantin Baraschi neuitatului Ion Luca Caragiale, aflata in prezent pe str. Maria
Rosetti;
Bustul lui Miguel Cervantes din Piata Spaniei, realizat de Ion Jalea;
Monumentul "1907" opera a lui Naum Corcescu, inaugurat in Piata Florilor;
Stefan Luchian, turnat in beton dupa sculptura modelata de Ion Vlad si amplasat in Parcul Ioanid,
Maternitatea, cioplita in piatra dupa modelul lui Ion Vlasiu si aflata in Gradina Icoanei;
Bustul lui Iuliu Maniu si cel al lui Corneliu Coposu, fruntasii miscarii taraniste - primul aflat in curtea
sediului PNTCD, din Bdul Carol I, autor Tudor Panait, al 2-lea aflat pe str. Batistei nr. 24 A, autor Gh.
Iliescu-Calinesti;
Bustul Generalului Andronic, erou national armean, aflat in curtea Bisericii Armenesti, de pe Bdul Carol I;
Bustul lui Giuseppe Garibaldi, donat de statul italian (autor anonim);
O serie de sculpturi consacrate alergatorului olimpic (autor Lelia Zuaf), discobolului (autor Boris
Caragea), atletilor (autor Daniel Panait), canotorilor, aflate in incinta complexului Sportiv Dinamo.
In Parcul Tei se afla o fantana decorativa, restaurata in 2002, dar si lucrari precum "Balade si
legende", sculptata in piatra de Geta Caragiu, "I.L. Caragiale", realizata tot in piatra, autor necunoscut,
"Pasare", realizata in inox si montata pe un soclu placat cu travertin, opera sculptorului Constantin
Popovici, iar in Parcul Circului descoperim o lucrare abstracta, executata in piatra, autor Silvia Radu. In
curtea bisericii Popa Soare a fost amplasat, in anul 2004, bustul filozofului Petre Tutea, in viziunea
sculptorului Vasile Gorduz.
O categorie aparte o constituie cele 4 cruci de piatra - de sec XVIII sau XIX - amplasate in
diferite locuri, cu prilejul unor momente istorice de seama, cea mai veche, de la intersectia strazilor Popa
Soare cu Tepes Voda, avand o inscriptie cu caractere chirilice ilizibile. Printre monumentele istorice, cu
mare incarcatura, se afla "Halele Obor", opera a arhitectului Horia Creanga, nepotul marelui povestitor,
cea mai mare piata a Capitalei, data in folosinta la 1 iulie 1948, in urma cu aproape 60 de ani.
6. Muzee
Muzeele intregesc zestrea culturala a sectorului 2. Printre cele care fiinteaza aici, amintim:
Muzeul Theodor Pallady, amenajat intr-o frumoasa casa de sec. XVIII, aflat sub ocrotirea Muzeului
Municipiului Bucuresti. Este situata in str. Spatarului, 22. Construita pe la 1750-1760, casa Melik este
cea mai veche cladire civila din Bucuresti care s-a pastrat in forma ei originala. Nu se stie cine a fost
primul proprietar dar casa a fost vanduta in anul 1815 de mostenitorii acestuia unui negustor armean pe
nume Chevorc Nazaretoglu - numele adevarat al acestuia era Nazaretian.
Chevorc Nazaretian impreuna cu sotia sa se muta in casa in anul 1822. Casa va deveni cadoul de
zestre al nepoatei lui Chevorc, Ana, la casatoria acesteia cu Iacob Melik. Denumirea pastrata pana astazi
vine de la arhitectul Iacob Melik, care venise in tara cucerit de ideile pasoptiste si a participat activ la
revolutia romana de la 1848, a locuit aici impreuna cu familia si care s-a ocupat de prima renovare
importanta a cladirii, pastrand insa aspectul original. Intre 1970-1994 Casa Melik a fost folosita de catre
Muzeul National de Arta al Romaniei ca spatiu de depozitare a unor opere valoroase aflate in curs de
restaurare sau in tranzit
Pe la sfarsitul anilor 1960 sotii Gheorghe si Serafina Raut negociaza cu autoritatile de la Bucuresti
donarea si rascumpararea partiala a colectiei de arta aflate in proprietatea lor. Gheorghe Raut s-a ocupat si
de aducerea in tara a unei parti din lucrarile lui Pallady ramase in atelierul sau din Paris, din Place
Dauphine. Imobilul in care se afla atelierul apartinuse sotilor Raut, care avand o relatie speciala cu
Pallady, doreau sa se asigure ca opera lui va fi pusa in valoare. Din 1994 Casa Melik are destinatia
actuala, adapostind complexul expozitional cuprinzand colectia de arta Serafina si Gheorghe Raut si
Muzeul Pallady - unde alaturi de opere semnate de Pallady, veti gasi lucrari de arta europeana si orientala
precum si piese de mobilier.
Muzeul Theodor Aman. Cladirea din strada Clementei (strada CA Rosetti), actualmente in reparatii
capitale, a fost ridicata dupa planurile artistului. Este vorba de pictorul Th. Aman, personalitate
multivalenta, cu studii academice in Parisul de la jumatatea veacului al XIX-lea, artistul avea sa joace un
rol de prim ordin in procesul de modernizare, de eliminare din cultura romaneasca atat a influentelor
orientale cat si a unui ev mediu intarziat.
Muzeul Aman reconstituie in spatiul sau atelierul de gravura al maestrului.
Muzeul memorial C.I. Nottara, din Bdul Dacia nr. 51. Casa familiei Nottara a fost construita in anul 1931 cu o
contributie a Sindicatului Artistilor Dramatici si Lirici, adaposteste documente si obiecte evocatoare ale
vietii unei familii de artisti reprezentativi pentru atmosfera culturala bucuresteana de la sfarsitul secolului
al XIX-lea si inceputul secolului XX.
Muzeul 'Nottara' a luat fiinta in 1956, prin truda Anei Nottara, sotia muzicianului, si reuneste acte
si documente de familie, obiecte de arta decorativa, mobilier de epoca, fotografii, piese de grafica,
pictura, sculptura; alaturi de portelanuri de Sevres, Rosenthal, Napoli, Boemia, sunt expuse statuete din
bronz, realizate de autori francezi moderni, carti rare, toate conservand atmosfera originala a locuintei
celor doi importanti artisti.
Muzeul National al Pompierilor din B-dul Ferdinand, nr. 33 (fostul Foisor de Foc) si Muzeul "Vasile Grigore"
din str. Maria Rosetti, nr. 21, ce adaposteste o valoroasa colectie particulara de pictura, sculptura si arta
decorativa.
In anii 1891-1892 in mijlocul Bucurestiului, la intersectia Bulevardului Ferdinand I cu Strada Traian
s-a realizat noul Foisor de foc, loc anume ales, de unde se realiza supravegherea si anuntarea posturilor de
pompieri, prin mijloace specifice epocii, despre aparitia unor incendii nu numai in centrul urbei, dar si in
cartierele ei.Realizat dupa planurile arhitectului George Mandrea, edificiul era nu numai un post de
observatie si anuntare, dar si de interventie, deoarece - pe langa turnul de observare si anuntare - in
constructia sa dispunea de un rezervor cu o importanta cantitate de apa, spatii pentru cazarea efectivului
unei sectii de pompieri, iar la parter erau adapostite pompe de incendiu si caii necesari pentru transportul
acestora.Foisorul de Foc avea sa-si indeplineasca rolul pentru care a fost construit mai bine de 42 de ani,
pana la modernizarea posibilitatilor de anuntare a incendiilor, prin aparitia si dezvoltarea posturilor
telefonice, cand nici spatiul pentru adapostirea subunitatii de pompieri si a mijloacelor de lupta nu mai
corespundeau.
In aceasta situatie, Primaria generala a Capitalei si Comandamentul Pompierilor Militari au trecut la
realizarea constructiei postului de pompieri Regele Ferdinand I, in cartierul Obor.
In aceste conditii, cladirea Foisorului de Foc ramasese uitata, folosita doar pentru depozitarea unor
materiale, supusa eroziunilor, insa continua sa fie impunatoare prin asezarea si arhitectura ei si prin rolul
pe care-l avusese in viata orasului pentru mai bine de patru decenii.
Dupa mai bine de un sfert de veac de la mutarea postului de pompieri de la Foisorul de Foc, in anul
1960 se realizeaza in cladirea Foisorului de Foc un Muzeu al Pompierilor.
Centre culturale pe teritoriul Sectorului se afla un numar de opt centre in care se desfasoara
activitati prilejuite de evenimente artistice, istorice, religioase sau traditionale, care reunesc cetatenii de
varste, nationalitati si categorii sociale diferite.

7. Manifestari umane de interes turistic
Circul de Statse afla pe teritoriul Sectorului 2 si ofera spectacole de nivel international pentru
toate varstele.
Primaria Sectorului 2 promoveaza valorile culturale prin prestigioasa galerie "Dialog", unde s-au
perindat circa 12 expozitii de valoare nationala si internationala, semnate Wanda Sachelarie
Vladimirescu, Florica Ioan, Ariana Nicodim, Benedict Ganescu, Geo Goidaci, Ion Vlad, s-au aniversat
personalitati precum: Dan Haulica, Horia Andreescu, Dan Iordachescu, au avut loc primele Targuri de
anvergura ale anticarilor etc.
Evenimente cu caracter repetitiv sunt organizate la nivelul Sectorului si de Centrul Cultural Mihai
Eminescu. Dintre acestea amintim: Festivalul National de Creatie Literara "Mihai Eminescu", Targul
mosilor, Scoala "Dor", Targul de paine, muzica Balcanilor.

8. Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
. Retea reprezentativa a obiectivelor
culturale
. Preocuparea autoritatilor administratiei
locale de domeniul cultural
. Cel mai mare numar de lacase de cult
din Capitala
. Numar reprezentativ de obiective
culturale specifice stilului arhitectural
neo-romanesc (sec. XX)
. Desfasurarea unor evenimente culturale
(targuri de carte, festivaluri etc.)
periodice, sala de expozitii cu caracter
permanent (Galeria Dialog)
. Slaba valorificare turistica si economica
a patrimoniului arhitectural
. Comunicare deficitara intre factorii
responsabili in domeniul cultural
. Grad avansat de deteriorare a
obiectivelor culturale
. Nu exista o strategie in domeniul
cultural si nici finante destinate culturii
. Interes redus
Oportunitati Riscuri/Pericole:
. Parteneriat public privat pentru punerea
in valoare si includerea in circuitul
turistic a multor monumente de
patrimoniu
. Posibilitatea accesarii unor surse atrase
ale bugetului local (proiecte, surse
guvernamentale, surse private, taxe
speciale)
. Coexistenta spatiului multicultural si
religios, ceea ce ar permite cresterea
coeziunii sociale a comunitatii
. Crearea de noi locuri de munca prin
valorificarea turistica a obiectivelor
culturale existente.
. Competitia regionala la surse de
finantare
. Insuficienta legislatie in domeniu
. Statutul juridic neclar
. Incertitudinea asupra dreptului de
administrare a unor obiective culturale.

Fig. 5 - Sectorul 2 Harta turistica (dupa Direcia Monumentelor Istorice i a Patrimoniului Turistic
Bucureti) partea I

Bucureti) partea a II-a

Bucureti) partea a III-a

3. Potenialul cultural istoric al municipiului Bucuresti
Obiective turistice istorice
Cladirile monument istoric din sector sunt foarte multe la numar, stilul numit national sau neo-
romanesc fiind reprezentat masiv, fara a fi pus insa suficient in valoare, cu toate ca intruchipeaza o sinteza
rafinata, elaborata de-a lungul mai multor generatii de arhitecti, a tot ceea ce a reprezentat un castig in arta
constructiei romanesti de-a lungul veacurilor, cu influente din creatia populara, bizantina si
brancoveneasca. La nivelul anului 2000, regasim un numar de cca. 360 de astfel de cladiri, dintre care
cele mai relevante sunt: cladiri de tip bloc/vila situate pe bulevardul Dacia, construite intre anii 1900-
1945, care amintesc de ilustre personaje (Ioanid, Vintila Bratianu, Gr. Cerchez, Perpessicius,
Delavrancea, Lahovary, Flechtenmacher, Gh. Marinescu, Ecaterina Movila, D. Bolintineanu, Melic).
Obiective turistice culturale
De-a lungul timpului numeroase mari personalitati ale culturii romanesti au locuit in zona
actualului Sector 2 al Bucurestiului, printre care amintim:
Mihai Eminescu care a locuit in strada Sperantei;
Ion Luca Caragiale (1852-1912) a locuit pe strada Pitar Mos nr.15;
Generalul Ioan Odobescu(1793-1857) a avut o mare proprietate, un vast teren, limitat de strazile
Icoanei, Aurel Vlaicu, Dumbrava Rosie, Jean Louis Calderon, iar Scoala Centrala de Fete a fost construita
pe proprietatea sa.
Fiul sau,Alexandru Odobescu(1834-1895), a locuit in anii 1887-1888 pe strada Clementei nr.35,
actuala strada C.A.Rosetti.
Scriitorul Barbu Stefanescu Delavrancea(1858- 1918) s-a nascut in catunul Deluta de odinioara,
la 2 aprilie 1858, astazi Calea Calarasi nr. 166 (fosta Calea Vergului nr.166), la intretaierea Caii Calarasi
cu strada Delea Noua.
Sculptorul Gheorghe Anghel (1904-1966), a locuit pe strada Vatra Luminoasa, apoi pe
Prelungirea Levanticai, pe strazile Popa Soare, Precupetii Vechi, mare parte din creatia sa fiind realizata
aici.
Dramaturgul Alexandru Davila (1860- 1929) a locuit in ultima perioada a vietii pe strada General
Lahovari (actuala Icoanei) la nr. 108, eseistul, traducatorul, criticul de arta;
Petru Comarnescu a locuit pe aceeasi str. Icoanei;
Pictorul Ion Tuculescu pe str. Lizeanu nr.5 etc.
In prezent, multe dintre aceste case nu mai pot fi considerate case memoriale, sau nu mai pot fi
vizitate ca obiective culturale deoarece au o alta destinatie functionala (restaurante, cabinete medicale
etc.), ce le indeparteaza de adevarata menire culturala. Se remarca o insuficienta publicitate a locurilor cu
semnificatie culturala, a caselor memoriale, a strazilor si ansamblurilor arhitecturale, cu mare semnificatie
istorica, devenite celebre in lucrari literare de o deosebita valoare (vezi Mircea Eliade, Mihai Eminescu,
Camil Petrescu).
Se poate afirma ca, in prezent, patrimoniul arhitectural si cultural al Sectorului 2 este aproape
complet neprotejat si nevalorificat. Scoaterea la iveala a acestui patrimoniu ar constitui o sursa de
prestigiu importanta, determinand cresterea atractivitatii Sectorului 2 din punct de vedere turistic,
contribuind, astfel, implicit si la dezvoltarea economica.
Teatrele - precum sala "Toma Caragiu" a Teatrului Municipal "Lucia Sturdza Bulandra", teatrul
Mundi (actualul teatru Metropolis) si Teatrul Foarte Mic ofera publicului larg spectacole de inalta tinuta.
Tot in randul teatrelor, se cuvine sa amintim de constructia in aer liber, aidoma celor antice grecesti, cu o
capacitate de peste 3500 de locuri, intitulata "Teatrul de vara" - inaltata cu prilejul Festivalului
international al tinerilor din 1953 si aflata in incinta Parcului National (fost 23 August). In prezent
nefunctionala si intr-o stare avansata de degradare, ar putea constitui, cu minime investitii, o atractie
deosebita atat pentru locuitorii capitalei, cat si pentru grupurile de turisti care aleg Bucurestiul ca
destinatie, devenind, in scurt timp, un loc instructiv de petrecere a timpului liber, in sezonul estival.

4. Potenialul tehnico-economic al Municipiului Bucuresti

Desi a avut mult de suferit de-a lungul timpului, invazii, incendii, inundatii, cutremure, furia unui dictator
dement si mai nou, dar poate cel mai grav indiferenta tuturor, Bucurestiul are ce sa arate vizitatorului fie
ca acesta vine din provincie sau din strainatate. Ar fi o pierdere sa treceti prin Bucuresti fara sa vedeti
macar o parte din ce va propun in continuare.

Ateneul Roman
C. Esarcu, V.A Ureche si N. Kretulescu au infiintat in 1865 institutia
Ateneul Roman cu scopul "inzestrarii poporului cu cunostinte
folositoare". Pentru a strange banii necesari pentru constructia cladirii s-a
apelat la colecta publica avand motto-ul "Dati un leu pentru Ateneu". In
1886 a inceput constructia dupa planurile arhitectului francez Albert
Galleron si a fost inaugurata la 14 februarie 1888. Aici isi are sediul
Filarmonica "G. Enescu" si tot aici au evoluat unii dintre cei mai de
seama dirijori si solisti interpreti ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu
Celibidache, Ionel Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur
Rubinstein, Pablo Casals, Yehudi Menuhin.

Opera
Desi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul
XIX cladirea Operei Romane este o constructie relativ noua (1953)
ridicata dupa planurile arhitectului Octav Doicescu. Are o capacitate de
2200 locuri, deasemenea gazduieste la ultimul etaj Muzeul Operei in care
sunt expuse documente, fotografii, costume ilustrand dezvoltarea acestui
gen artistic in Romania. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician
George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea.

Parcul Cismigiu

Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o
mare balta, numita balta lui Dura negutatorul. Numele actual l-a capatat
de la mai marele peste cismele (cismigiu) care isi avea casa in apropiere.
In 1847 sub indrumarea peisagistului vienez Carl F.W.Meyer au inceput
lucrarile de amenajare, iar in anul 1854 a avut loc inaugurarea oficiala.
Gradina impresioneaza si astazi prin aranjamentele florale, colectia
deosebita de material dendrologic, aici gasindu-se unele exemplare
declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este niciodata pustiu, vara fiind
cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care iarna
devine un patinoar natural.

Cercul Militar National
Cladirea Cercului Militar National a fost construita in anul 1912 dupa
planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud,
fiind tributara stilului neoclasic francez. Are interioare somptuoase
care au gazduit de-a lungul timpului baluri, reuniuni si, in zilele
noastre, expozitii de pictura, sculptura lansari de carte, etc. Desi locul
acesta are o istorie interesanta putina lume o cunoaste. Primul indiciu
este fantana din fata Cercului Militar National care se numeste
Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab,
mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru
icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Reconstruita de mai multe ori, biserica a fost afectata grav de
cutremurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet, incet.

Casa de Economii si Consemnatiuni

CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de
catre Alexandru Ioan Cuza. La inceput a functionat in diverse imobile,
dupa care in anul 1875 s-a inceput construirea unui sediu propriu. Pe
locul in care se afla azi CEC-ul se gasea atunci biserica Sf. Ioan cel Mare
care a fost demolata pentru a face loc primei constructii. CEC-ul se
dezvolta rapid astfel incat vechiul sediu devine neincapator, astfel se
hotareste demolarea vechiului sediu si pe acelasi loc s-a inceput
constructia actualului sediu, dupa planurile arhitectului francez Paul
Gottereau. Inceputul lucrarilor a fost marcat printr-o ceremonie care a
avut loc la 8 iunie 1897 printre participanti numarandu-se familia regala, membri ai guvernului, membri
din consiliul de administratie CEC, arh. Paul Gottereau. Constructia a fost terminata in anul 1900 si de
atunci CEC-ul a functionat in aceasta cladire fara a se face alte modificari notabile.

Biserica Stavropoleos

Ascunsa printre cladiri mai inalte, biserica Stavropoleos se afla in spatele
fostului Palat al Postelor (actualul Muzeu National de Istorie). Biserica
mica si foarte frumoasa, a fost construita de un calugar grec pripasit pe
meleagurile noastre, pe nume Ioanichie. Este un lacas cu cele mai
reprezentative si excelente influente ale artei brincovenesti tirzii.
Coloanele de piatra, piedestalele, capitelurile, pridvorul cu balustrada
incinta ochiul prin mestesugul sculpturilor cu motive vegetale sau
animale. Cutremurele de-a lungul anilor, dar mai ales "cel mare" din
1802 si apoi cel din 1838 ii provoaca mari stricaciuni, darimindu-i chiar
turla de deasupra naosului. Restaurarea incepe abia pe la 1900, sub conducerea arhitectului Ion Mincu, el
lucrind cu sarg pina in anul mortii sale 1912; finalizarea lucrarii o face un elev de-al sau arh. Alexandru
Zagoritz.

Hanul Manuc

In vechiul targ al Bucurestilor, incepand de pe la 1700, au existat cateva
zeci de hanuri, unul mai pitoresc decat altul, ce au cunoscut o adevarata
epoca de glorie, timp de aproape doua veacuri. Dupa originea ori starea
sociala a ctitorului si dupa specificul acestor asezaminte comerciale,
hanurile bucurestene de altadata au fost numite "domnesti",
"manastiresti" sau "bisericesti", "boieresti" si "negutatoresti", desi toate
aveau aceeasi menire economica, in cuprinsul vechiului targ. in cea din
urma categorie istoricii au asezat si "Hanul lui Manuc", de departe una
dintre cele mai faimoase constructii de acest gen din Valahia, nu numai
datorita dimensiunilor sale impunatoare, ci si prin figura ctitorului sau, legendarul "Manuc Bey". Iata, pe
scurt, povestea controversatului personaj istoric si a hanului care ii poarta numele pana in ziua de astazi.

Curtea Veche

Curtea-Veche, astazi un complex de ruine de fortificatii, incaperi si
fundatii medievale aflate intre Calea Victorieisi strada Halelor si
bulevardul I.C. Bratianu este probabil unul din cele mai importante si
mai vechi monumente din Bucuresti. Adesea ignorate datorita starii de
paragina si abandonare de care sufera de altfel intreg centrul istoric al
Bucurestiului si al dificultatii gasirii sale, ruinele de la Curtea-Veche au
fost pentru mult timp neglijate cu exceptia catorva cercetari arheologice.
In prezent insa, aceasta situatie incepe sa se amelioreze odata cu
demararea proiectelor de renovare si reabilitare a vechiului Bucuresti, iar
vizitarea Curtii-Vechi redevine treptat o calatorie fascinanta in trecutul intortocheat si ascuns al
Bucurestiului.

Catredala patriarhala

Construirea bisericii Patriarhiei o incepe voievodul Constantin Serban
Basarab in anul 1656, dar va fi terminata mult mai tirziu de un urmas al
sau, Radu Leon, abia in 1668 si poarta hramul "Sf. Imparati Constantin si
Elena". Dupa acest an, voievodul o ridica la rangul de Mitropolie a tarii,
iar colinei pe care este amplasata bucurestenii ii vor spune Dealul
Mitropoliei. Din asezamintele minastiresti ridicate odata cu biserica, n-a
mai ramas decit o frumoasa si impunatoare clopotnita, zidita de
Constantin Brincoveanu la inceputul domniei sale, in anul 1698.
Mitropolia fiind o copie mai mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la
Curtea de Arges, are o nota de simplitate, robustete, echilibru. Arcadele coloanelor fatadei se sprijina pe
un briu gros de piatra ce armonizeaza placut cu cele oarbe laterale; deasupra, turlele nu prea inalte dau aer
impozant salasului de rugaciune.
Palatul Parlamentului (Casa Poporului)

Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (dupa numele unui
renumit doctor din zona) in anii `80, cind a inceput "urbanizarea "
intregului cartier, la "indicatiile ctitorului de geniu". Ridicata pe o colina
artificiala, Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are
o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri
patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon. Aici a dorit
Ceausescu sa fie resedinta presidentiei, a comitetului central al partidului
comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost
probate citeva cupole, idee la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste
holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de
16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din cladire, cu o
greutate de trei tone si 7000 de becuri.

Arcul de triumf

Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea
proclamarii Unirii, dupa izbinda armatelor romane in primul razboi
mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra, opera arhitectului Petre
Antonescu, intre anii 1935-1936.
Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce
infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le
inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii `80.
In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos,
dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.

Muzeul Satului

In primavara anului 1936 ia fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie colectiva a
Scolii Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti.
Cel care s-a gindit prima oara la constituirea unei colectii de arta populara, a
tipurilor de gospodarii taranesti si-a prezentarii lor in expozitii, a fost scriitorul
Al. Odobescu cu mult timp in urma.La deschiderea sa, muzeul cuprindea o
suprafata de 5 ha si doar 30 de case taranesti, caracteristice diferitelor zone din
tara. La amplasarea lor, au luat parte oameni de cultura, specialisti, 1100 de
muncitori de diferite meserii si 130 de mesteri populari din satele locuintelor
selectate. De-a lungul anilor, suprafata muzeului a crescut pina la circa 15 ha,
iar numarul de constructii amplasate depaseste cifra de 300;din acestea peste 4 ha sint dotate cu tot
necesarul unei gospodarii taranesti (ateliere, constructii anexe, biserici, etc).

5. Formele de turism practicate n municipiul Bucuresti
Formele de turism sunt definite in funcie de mai multe criterii care ii pun pecetea asupra
individualizrii fenomenului turistic la scara detaliilor sale. Astfel de criterii sunt: Distana: Durata:
Proveniena turitilor:
Numrul practicanilor:
Gradul de organizare:
Modul de desfurare:
Mijlocele de transport utilizate:
Vrsta turitilor:
Aportul social.
Principalele forme de turism derivate din aplicarea criteriilor susmenionate sunt ilustrate in
modelul alturat:
A. Distanta ca factor al derulrii formelor de turism impune trei variante de practicare, si anume:
turismul de distanta mica, turismul de distanta mare i turismul de distanta foarte mare. Turismul de
distanta mica ocupa, prin numrul participanilor, intensitatea i orientarea fluxurilor primele poziii intre
formele enumerate. Pentru habitatele urbane, turismul de mica distanta se limiteaz frecvent la deplasri
scurte, cu o durat de cteva ore pana la 1 2 zile in zona periurban. Turismul de distan are, n
principal, un caracter recreativ dei, acolo unde apar resurse curative sau edeficii cu funcie atractiva,
poate mbrca si trasaturile celorlalte tipuri. Sunt cutate mai ales pdurile, marginile apelor, pajitile sau
poienile. Datorita duratei reduse aceasta forma de turism se practica la sfritul sptmnii, dar si in
intervalul de cteva ora de la sfritul fiecrei zile. Pentru tarile din zona temperata maximum-ul se
nregistreaz vara, cnd ieirile la iarba verde sunt numeroase. Al doilea maxim, mai atenuat, apare
iarna, anotimpul schiului si sniuei.

Turismul la distanta mica este foarte sensibil la factorii climatici, vremea frumoasa fiind o
condiie eseniala a desfurrii lui. Este dificil de estimat practicanii dup vrsta, deoarece practica toate
categoriile, de la tineri pana la btrni. In schimb, din punct de vedere profesional, predomina uor
grupurile sociale cu condiii de uzura psihica mai accentuata. Turismul de distanta mica are un caracter de
masa si o eficienta economica rezultata din servicii. Sezonalitatea sa este pronunata. Vrfurile cererii in
anumite zile si intervale influeneaz negativ condiiile recreerii prin supraaglomerare. Turismul de
distanta mare cuprinde activitile desfurate n afara zonei periurbane sau a localiti de reedin, cu
mijloace de transport modern. Pentru rile mijloci ca suprafaa, el poate fi asimilat cu turismul desfurat
in interiorul graniiilor naturale. Presupune deplasri de sute de km si o durata medie sau lunga.
Predomina turismul cultural si de ngrijire a sntii. Din punct de vedere al provenienei turitilor este
un turism mixt, intern si internaional si antreneaz mase largi de persoane in fluxuri orientate spre regiuni
sau obiective cu zestre atractiva importanta.
Turismul la distanta foarte mare se desfoar la nivel continental, de obicei in interiorul unei tari
cu o suprafaa deosebita (Canada, SUA, Brazilia, China). Este practicat de un numr limitat de persoane,
cu venituri superioare mediei si utiliznd mijloace de transport rapid sau foarte convenabile. Sunt vizitate
resurse si infrastructuri turistice de marca (Hawai, Florida, Coasta de Azur). Eficienta acestei forme este
foarte ridicata datorita preurilor foarte mari ale serviciilor si produsului turistic in general.

B. Durata cltoriei sau sejurului i pune si ea pecetea asupra formelor de practicare a turismului.
Dac distana la care se deplaseaz turitii este dependenta de mrimea veniturilor i a timpului liber,
durata actului turistic este impusa, nainte de orice, de capacitatea de satisfacere in timp a nevoi umane de
recreere, refacere i informare. Se detaseaza, dup criteriul temporal, trei forme de turism si anume: -
turismul de scurta durata (1 3 zile) este specific sfritului de sptmna sau unor mici intervale din
concediul anual. Predomina n zona periurban i antreneaz cele mai largi grupe de populaie. Prin
recurgerea la mijloace moderne de transport acest turism se poate practica la distante mari (weekend-urile
europene in Azore si in insulele Marii Egee). Ponderea majora o deine latura recreativa, dar numrul
excursiilor cu tenta culturala este n cretere. - Turismul de durata medie corespunde concediului anual,
foarte diferit, ca durata, de la o tara la lata mbrac toate cele patru tipuri descrise, iar deplsrile se
realizeaz la mari si foarte mari distante. Practicndu-se n concedii i vacanta generoasa, mai ales vara,
mari suprasolicitri ale infrastructurii. O mare din activitile proprii se desfoar n afara granielor
naionale. - turismul de durata lunga, peste 30 de zile, este apanajul grupelor de populaie cu un timp liber
excelent. Predomina turismul curativ. Tot in aceasta forma trebuie inclus turismul de vizitare a rudelor si
prietenilor. Actul turistic se poate desfur in aceeai localitate, sau localiti diferite.

C. Dup zona de proveniena se individualizeaz pregnant dup forme de turism: inter si
internaional. Turism intern i are aria de desfurare in interiorul granielor politico administrative ale
unei tari. Sub raportul numrului de practicani, acestuia ii revine majoritatea covritoare a turitilor ce
viziteaz anual tara respectiva (85% Anglia, 30% Frana). Faptul se explica prin aciunea unui ansamblu
cauzal din care nu lipsesc influentele costului, timpul liber, cunoaterea limbii. Turismul intern determina
o ierarhizare riguroasa a ofertei fiecrei tari, o diversifica si o testeaz, recomandnd-o turismului
internaional. Turismul internaional presupune desfurarea activitilor din sfera analizata dincolo de
hotarele tarii de proveniena a turitilor si. Cauzele amplificrii fluxurilor internaionale de vizitatori sunt
multiple. Printre acestea se numra ridicarea gradului de civilizaie si bunstare in numeroase tari; dorina
de cunoatere a unor realiti si fenomene noi, vizitarea rudelor si prietenilor din strintate; modernizarea
cailor si mijloacelor de transport; facilitile oferite de noile state venite pe piaa turistica a lumii. Pe plan
financiar, turismul internaional, prin aportul de valuta, joaca un rol foarte important in balana economica
a tarii receptoare. Unele state precum Spania, Austria, Elveia, datoreaz acestei forme de turism ceea mai
mare parte a intrrilor valutare. Turismul internaional presupune si reclama totodat pe lng sub fond
atractiv aparte, o infrastructura si servicii de nalta calitate. Fiind foarte sensibil la propaganda turistica si
stabilitatea politica generala.

D. In funcie de numrul rezultatului participanilor deosebim turismul individual si turism de
grup. Turismul individual este practicat de o anumita categorie de persoane cu venituri mai mari, ilustrata
si in posesia unui mijloc de transport propriu, ceea ce le asigura o independenta totala de deplasare.
Optnd pentru aceasta varianta, turistul se preocupa personal de organizare si efectuarea excursiei,
reducndu-se comoditatea dar avnd posibiliti s-i modifice traseul si opiunile de parcurs. Este
necesara o distincie intre turismul izolat, care cltorete de unul singur, si turistul individual care
interprinde cltoria cu membrii familiei sau un grup restrns de prieteni. Turismul in grup se
caracterizeaz prin:
Neimplicarea turitilor in planificare si organizarea actului recreativ, ceea ce sporete comoditatea;
Turiti beneficiaz de tarife mai reduse prin faciliti de ordin social;
Antreneaz categorii diverse ale populaiei cu cerine mai modeste fata de oferta turistica.

E. In strnsa dependenta cu modul de desfurare, activitile turistice pot fi: continue, sezoniere
sau de circumstan. Turismul continuu este definit prin luarea in considerare a particularitilor de
funcionare a infrastructurii si nu opiunile practicanilor. In consecin, putem semnala prezenta unor
baze utilizate in tot timpul anului, cum sunt cele din marile orae, din nodurile principale de transport sau
sunt situate de-a lungul unor importante artere de circulaie. Turismul sezonier este specific latitudinilor
mijlocii, cu doua sezoane optime deplasrilor si recreerii. Desfurndu-se cu predominanta in aer liber,
el este dependent de mediul climatic ale crui nsuiri le valorifica de altfel. Pentru Europa, in general
apar doua variante ale turismului sezonier si anume: turismul estival, cu doua subvariante litoralul si
montan ;si turismul hivernal preponderent montan.

F. Mijlocele de transport reuesc, la rndul lor sa-si pun o pecete proprie asupra modului de
desfurare a activitilor turistice. ntlnim, ca urmare, turismul terestru, rutier, feroviar, aerian si naval.
g. In funcie de vrsta turitilor se evideniaz un turism practicat de elevi si studeni cu tenta recreativa si
culturala, de ctre persoanele mature si turismul vrstei a treia, preponderent creativ.
Capitolul II

Stadiul actual de amenajare i dezvoltare turistic n Municipiul Bucuresti

1. Informati Hotel Dalin ***, municipiul Bucuresti
Dalin Hotel va intampina cu cea mai calda si prietenoasa atmosfera. Inca de la inceput va veti
putea convinge de ospitalitatea si serviciile impecabile pe care pesonalul nostru vi le pun la
dispozitie.Calitatea serviciilor si situarea favorabila, la 900m distanta de km 0 al Capitalei, fac
din Hotelul Dalin gazda perfecta pentru oricine fie ca este vorba de oameni de afaceri, de turisiti
sau de simpli trecatori.Fara a reprezenta luxul suprem, aranjamentele si serviciile impecabile pe
care le oferim clientilor nostri, ofera maximum de confort si o sedere cat mai placuta celor ce ne
pasesc pragul.
Printre dotarile camerelor si apartamentelor hotelului amintim:
Wireless gratuit
Restaurant, bar, cafenea
Apartamente si camere mari
Minibar, tv, telefon, aer conditionat
Atmosfera primitoare, familiara a camerelor noastre este cea care face diferenta. Alaturi de
serviciul hotelier, Dalin Hotel va sta la dispozitie si cu serviciile unui restaurant, unui bar si
bistro.Aici va veti putea desfata cu gustul rafinat al preparatelor si bauturilor pe care bucatarii si
barmanii nostri vi le pun la dispozitie.

In orice situatie v-ati afla in Bucuresti, fie ca ati venit in interes de afaceri sau pur si simplu
pentru a vizita, Hotelul Dalin va ofera atmosfera potrivita. Camerele noastre sunt spatioase,
primitoare si sunt amenajate in culori calde ce creaza o atmosfera odihnitoare, placuta.Fie ca va
doriti atmosfera relaxanta a unei vacante sau linistea dinaintea unei importante intalniri de
afaceri, Hotelul Dalin va ofera exact ce aveti nevoie si o sedere cat mai placuta. Fiecare camera
oferita clientilor nostru are ca dotari:
Wireless gratuit
Single: 60 Euro
Double: 70 Euro
Appartment: 130 Euro
Include TVA,Breakfast,taxa locala,

Hotel Bucharest - Contact Information
Marasesti Bd. 70- 72
Bucharest,Romania
Tel : +4021 335.5541
Fax: +4021 335.6306
Email: dalin@hoteldalin.ro

2.Date statistice ale Municipiul Bucuresti /Hotelului Dalin***/ 2008-2013

S
i
t
u
a
t
i
a

M
u
n
i
c
i
p
i
u
l
u
i

B
u
c
u
r
e
s
t
i

2
0
0
8
-
2
0
1
2

2008 2009 2010 2011 2012
Inoptari turisti
romani +straini total
2012173 1710468 1849592 2014151 2089489
Inoptari turisti
romani total
895601 760364 824649 902523 924840
Inoptari turisti straini
total
1116572 950104 1024943 1111628 1164649
Numar total turisti
romani+straini
952336 918883 1046239 1203648 1245425
Numar total turisti
romani
406064 376972 448172 556947 568647
Numar total turisti
straini
546272 541911 598067 646701 676778
Structuri de primire
turistica cu functiuni
de cazare turistica
123 111 126 128 131
Capacitatea de
cazare
turistica(Locuri)
16882 18097 20828 19352 19327
Baze sportive 779 874 1096 896 985
Populatie Totala 1943981 1944367 1944451 1937421 1924299
Suprafata Totala
(km^2)
228 228 228 228 228

S
i
t
u
a
t
i
a

H
o
t
e
l
u
l
u
i

D
a
l
i
n

M
u
n
i
c
i
p
i
u
l

B
u
c
u
r
e
s
t
i

2
0
0
8
-
2
0
1
2

2008 2009 2010 2011 2012
Numar total inoptari
turisti romani
3942 4408 5089 5131 4792
turisti straini
8938 9312 9488 9503 9585
turisti
romani+straini
12880 13720 14532 14634 14377
Numar total turisti
romani
1741 2047 2380 2608 2481
Numar total turisti
straini
3411 3553 3675 3896 3951
Numar total turisti
romani+straini
5512 5600 6055 6504 6432
Numar total locuri
de cazare Hotel
Dalin
20 20 20 20 20
de cazare turistica
123 111 126 128 131
Capacitatea de
cazare
turistica(Locuri)
16882 18097 20828 19352 19327
Baze sportive 779 874 1096 896 985
Suprafata Totala
(km^2)
228 228 228 228 228

Situatia numarului de turisti romani+ straini al hotelului Dalin in anul 2012/luni
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
477 498 494 543 565 556 639 479 496 546 580 559

3.Litoral de bucureti: plaje, piscine i porturi turistice pe lacurile tei i floreasca. Vezi schiele
proiectului

n ultimii ani cele dou lacuri au fost lsate n paragin, victime ale strngerii de aluviuni i a erodrii
malurilor. De aceea nu au mai fost folosite nici pentru plimbri cu barca, nici pentru plaj. Situaia se
va schimba, cnd planurile Administraiei Lacuri, Parcuri vor fi puse n practic.
Planul de amenajare a celor dou lacuri bucuretene prevede construirea a ase porturi pentru
ambarcaiuni de mici dimensiuni, a 12 debarcadere i a dou amfiteatre cu scene plutitoare. Cldirile
pentru servicii i sistemele de biciclete vor fi alimentate cu energie solar. De asemenea, vor fi
amenajate zone de plaj i piscine, conform proiectului, ca i trasee pentru biciclete i zone de
skating. Lacurile vor fi decolmatate, iar malurile ntrite. Turitii urbani vor putea folosi parcrile
special construite i vor avea acces la reea de internet wireless.
Proiectul de amenajare turistic a celor dou lacuri ar urma s coste aproximativ 20 de milioane de
euro, sum din care 60% vor proveni de la bugetul local, iar restul din fonduri europene. Realizarea
proiectului ar urma s dureze trei ani de la nceperea lucrrilor, dar nti trebuie obinut finanarea
european pentru acesta.
Consiliul General al Municipiului Bucureti a aprobat vineri proiectul "Amenajare circuit turistic pe
lacurile Floreasca i Tei (i zona adiacent lor)", astfel nct Administraia Lacuri, Parcuri i
Agrement Bucureti va depune n cteva zile cererea de finanare a acestui proiect la REGIO-
Programul Operaional Regional.

Capitolul III
Partea I .

pasesc pragul.
Wireless gratuit

Wireless gratuit
Single: 60 Euro
Double: 70 Euro
Bucharest,Romania
Tel : +4021 335.5541
Fax: +4021 335.6306


S
i
t
u
a
t
i
a

M
u
n
i
c
i
p
i
u
l
u
i

B
u
c
u
r
e
s
t
i

2
0
0
8
-
2
0
1
2

2008 2009 2010 2011 2012
Inoptari turisti
2012173 1710468 1849592 2014151 2089489
Inoptari turisti
romani total
895601 760364 824649 902523 924840
total
1116572 950104 1024943 1111628 1164649
Numar total turisti
romani+straini
952336 918883 1046239 1203648 1245425
Numar total turisti
romani
406064 376972 448172 556947 568647
Numar total turisti
straini
546272 541911 598067 646701 676778
de cazare turistica
123 111 126 128 131
Capacitatea de
cazare
turistica(Locuri)
16882 18097 20828 19352 19327
Baze sportive 779 874 1096 896 985
Suprafata Totala
(km^2)
228 228 228 228 228

S
i
t
u
a
t
i
a

H
o
t
e
l
u
l
u
i

D
a
l
i
n

M
u
n
i
c
i
p
i
u
l

B
u
c
u
r
e
s
t
i

2
0
0
8
-
2
0
1
2

2008 2009 2010 2011 2012
turisti romani
3942 4408 5089 5131 4792
turisti straini
8938 9312 9488 9503 9585
turisti
romani+straini
12880 13720 14532 14634 14377
Numar total turisti
romani
1741 2047 2380 2608 2481
Numar total turisti
straini
3411 3553 3675 3896 3951
Numar total turisti
romani+straini
5512 5600 6055 6504 6432
Numar total locuri
de cazare Hotel
Dalin
20 20 20 20 20
de cazare turistica
123 111 126 128 131
Capacitatea de
cazare
turistica(Locuri)
16882 18097 20828 19352 19327
Baze sportive 779 874 1096 896 985
Suprafata Totala
(km^2)
228 228 228 228 228

477 498 494 543 565 556 639 479 496 546 580 559

3.Analiza circulaiei turistice privint cererea si oferta turistica la nivelul
Municipiului Bucuresti

3.1 Calculul Indicelui modificari cereri turistice globale
2008=952336/1245425*100=76.46
2009=918883/952336*100=96.49
2010=1046239/918883*100=113.86
2011=1203648/1046239*100=115.05
2012=1245425/1203648*100=103.47

Indicele modificari cereri turistice globale cu cel mai mare rezultat sa intalnit in anul 2011 =
115.05%.

0
20
40
60
80
100
120
Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Indicele modificari cereri turistice
globale
Indicele modificari cereri
turistice globale
Indicele modificari cereri turistice globale
Ani
Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Nr total
turisti
romani+
straini 952336 918883 1046239 1203648 1245425
Rezultat 76.46 96.49 113.86 115.05 103.47
3.2. Calculul repartiiei cereri turistice globale interne + cerere turistic extern

2008=406064/952336*100=42.64
2008=546272/952336*100=57.36
2009=376972/918883*100=41.03
2009=541911/918883*100=58.97
2010=448172/1046239 *100=42.84
2010=598067/1046239*100=57.16
2011=556947/1203648 *100=46.27
2011=646701/1203648*100=53.73
2012=568647/1245425 *100=45.66
2012=676778/1245425*100=54.34

Cererea turistica interna cu cea mai mare valoare sa inregistrat in anul 2011= 46.27%.
Cererea turistica externa cu cea mai mare valoarea sa inregistrat in anul 2009 =58.97%.

Indicator repartitiei cereri turistice globale
Cererea
turistica
interna
Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012

Cererea
turistica
externa
Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Numar
total de
turisti
romani 406064 376972 448172 556947 568647
Numarul
total de
turisti
straini 546272 541911 598067 646701 676778
Numar
total de
turisti
romani
+straini 952336 918883 1046239 1203648 1245425
Numar
total de
turisti
romani
+straini 952336 918883 1046239 1203648 1245425
Rezultat 42.64 41.03 42.84 46.27 45.66 Rezultat 57.36 58.97 57.16 53.73 54.34

Formula calculului touristic global intern
Formula calculului touristic global extern

3.3.Calculul indicelui de variaie in timp al cereri turistice

2008=406064/568647*100=71.41
2008=546272/676778*100=80.72
2009=376972/406064*100=92.84
2009=541911/546272*100=99.20
2010=448172/376972*100=118.89
2010=598067/541911*100=110.36
2011=556947/448172*100=124.27
2011=646701/598067*100=108.13
2012=568647/556947*100=102.10
2012=676778/646701*100=104.65
Indicele de variatie in timp al cereri turistice interne cu cea mai mare valoare sa inregistrat in
anul 2011 =124.27%.
Indicele de variatie in timp al cereri turistice externe cu cea mai mare valoare sa inregistrat in
anul 2010 =110.36%

inIn

Indicele de variatie in timp al cereri turistice
Cerere
interna
Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012

Cerere
Externa
Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Numar
total
turisti
romani 406064 376972 448172 556947 568647
Numar
total de
turisti
straini 546272 541911 598067 646701 676778
Indicele de variatie in timp al cereri turistice interne
Indicele de variatie in timp al cereri turistice externe

3.4. Calculul prvind ponderea cereri turistice de cazare

C 2008=42.64/100*100=42.64 C 2008=57.36/100*100=57.36
C 2009=41.03/100*100=41.03 C 2009=58.97/100*100=58.97
C 2010=42.84/100*100=42.84 C 2010=57.16/100*100=57.16
C 2011=46.27/100*100=46.27 C 2011=53.73/100*100=53.73
C 2012=45.66/100*100=45.66 C 2012=54.34/100*100=54.34
Indicele privind ponderea cereri turistice de cazare turistica interna are valoarea cea mai mare in
anul 2011 =46.27%.
Indicele privind ponderea cereri turistice de cazare turistica externa are valoarea cea mai mare in
anul 2009 =58.97%.

Indicator privind ponderea cereri turistice de cazare

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Cererea
turistica
interna 42.64 41.03 42.84 46.27 45.66
Cererea
turistica
externa
57.36 58.97 57.16 53.73 54.34
Cerere
turistica
totala 100 100 100 100 100
Cerere
turistica
totala 100 100 100 100 100

Formula de calcul ponderea cereri turistice de cazare

3.5. Calculul de variaie in timp al cereri turistice .

Indicele de variatie in timp al cereri turistice pentru fiecare mijloc de cazare

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Cererea
turistica
globala
interna 71.41 92.84 118.89 124.27 102.10
Cererea
turistica
globala
externa 80.72 99.2 110.36 108.13 104.65
2008=71.41/102.10*100=69.94
2008=80.72/104.65*100=77.13
2009=92.84/71.41*100=130.01
2009=99.2/80.72*100=122.89
2010=118.89/92.84*100=128.06
2010=110.36/99.2*100=111.25
2011=124.27/118.89*100=104.53
2011=108.13/110.36*100=97.98
2012=102.10/124.27*100=82.16
2012=104.65/108.13*100=96.78

Calculul indicelui de variatie in timp al cereri turistice globale interne are valoarea cea mai mare
in anul 2009 =130.01%.
Calculul indicelui de variatie in timp al cereri turistice globale externe are valoarea cea mai mare
in anul 2009 =122.89%

Formula de calcul al indicelui de variatie in timp al cereri turistice

3.6.Calculul duratei medi de sejur la nivel global

Calculul duratei medi de sejur la nivel global

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Numar
zile
turistice 365 365 365 365 365
Numar
total
turisti
romani
+straini 952336 918883 1046239 1203648 1245425
Rezultat 0.00038 0.00040 0.00035 0.00030 0.00029

S 2008=365/952336=0.00038
S 2009=365/918883=0.00040
S 2010=365/1046239=0.00035
S 2011=365/1203648=0.00030
S 2012=365/1245425=0.00029

Calulul duratei medi de sejur la nivel global are valoarea cea mai mare in anul 2009 =0.00040%.

Forumla de calcul al durate medi de sejur la nivel global

3.7.Calculul evoluiei in timp a sejurului mediu .

Evolutia in timp a sejurului mediu sau a duratei medi de sejur

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Durata
medie
de sejur 0.00038 0.00040 0.00035 0.00030 0.00029
Total 131.03 105.26 87.50 85.71 96.67
DS 2008=0.00038/0.00029*100=131.03
DS 2009=0.00040/0.00038*100=105.26
DS 2010=0.00035/0.00040*100=87.50
DS 2011=0.00030/0.00035*100=85.71
DS 2012=0.00029/0.00030*100=96.67

Calculul evolutiei in timp a sejurului mediu sau a duratei medi de sejur are valoarea cea mai
mare in anul 2008 =131.03%.

Forumla de calcul al evolutiei in timp a sejurului mediu

3.8. Calculul sejurului mediu

Calculul sejurului mediu

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Nr total
inoptari turisti
romani+straini 2012173 1710468 1849592 2014151 2089489
Nr total turisti
romani+straini 952336 918883 1046239 1203648 1245425
Rezultat 2.11 1.86 1.77 1.67 1.68

S 2008=2012173/952336=2.11
S 2009=1710468/918883=1.86
S 2010=1849592/1046239=1.77
S 2011=2014151/1203648=1.67
S 2012=2089489/1245425=1.68
Calculul duratei medi de sejur are valoarea cea mai mare in anul 2008 =2.11%.

Forumla de calcul al sejurului mediu

3.9. Calculul variaiei in timp a sejurului mediu

Variatia in timp a sejururlui mediu

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Evolutia
in timp a
sejurlului
mediu 131.03 105.26 87.50 85.71 96.67
Rezultat 135.54 80.33 83.13 97.95 112.79
2008 =131.03/96.67*100=135.54
2009 =105.26/131.03*100=80.33
2010 =87.50/105.26*100=83.13
2011 =85.71/87.50*100=97.95
2012 =96.67/85.71*100=112.79
Calculul variatiei in timp a sejuruli mediu are valoarea cea mai mare in anul 2009 =135.54%.

0
Forumla de calcul al sejurului mediu

Capitolul III
Partea II .

pasesc pragul.
Wireless gratuit

Wireless gratuit
Single: 60 Euro
Double: 70 Euro
Bucharest,Romania
Tel : +4021 335.5541
Fax: +4021 335.6306


S
i
t
u
a
t
i
a

M
u
n
i
c
i
p
i
u
l
u
i

B
u
c
u
r
e
s
t
i

2
0
0
8
-
2
0
1
2

2008 2009 2010 2011 2012
Inoptari turisti
2012173 1710468 1849592 2014151 2089489
Inoptari turisti
romani total
895601 760364 824649 902523 924840
total
1116572 950104 1024943 1111628 1164649
Numar total turisti
romani+straini
952336 918883 1046239 1203648 1245425
Numar total turisti
romani
406064 376972 448172 556947 568647
Numar total turisti
straini
546272 541911 598067 646701 676778
de cazare turistica
123 111 126 128 131
Capacitatea de
cazare
turistica(Locuri)
16882 18097 20828 19352 19327
Baze sportive 779 874 1096 896 985
Suprafata Totala
(km^2)
228 228 228 228 228

S
i
t
u
a
t
i
a

H
o
t
e
l
u
l
u
i

D
a
l
i
n

M
u
n
i
c
i
p
i
u
l

B
u
c
u
r
e
s
t
i

2
0
0
8
-
2
0
1
2

2008 2009 2010 2011 2012
turisti romani
3942 4408 5089 5131 4792
turisti straini
8938 9312 9488 9503 9585
turisti
romani+straini
12880 13720 14532 14634 14377
Numar total turisti
romani
1741 2047 2380 2608 2481
Numar total turisti
straini
3411 3553 3675 3896 3951
Numar total turisti
romani+straini
5512 5600 6055 6504 6432
Numar total locuri
de cazare Hotel
Dalin
20 20 20 20 20
de cazare turistica
123 111 126 128 131
Capacitatea de
cazare
turistica(Locuri)
16882 18097 20828 19352 19327
Baze sportive 779 874 1096 896 985
Suprafata Totala
(km^2)
228 228 228 228 228

477 498 494 543 565 556 639 479 496 546 580 559

3.Analiza circulaiei turistice privint cererea i oferta turistic la nivelul Hotelului
Dalin

4.1 Calculul coeficientului lunar al graficului turistic a Hotelului Dalin

Coeficientul lunar al graficului turistic
Coeficientul lunar al graficului turistic
Anul
2012
Luna cu cel mai mare trafic turistic iulie 639
Luna cu cel mai mic trafic turistic Ianuarie 477
Rezultat 1.34

2012 =639/477=1.34

Calculul coeficientului lunar al graficului turistic are valoarea 1.34% in anul 2012

Formula de calcul al foeficientului lunar al graficului turistic

3.2.Calculul concentraiei lunare pentru fiecare lun n parte dintr-un an
calendaristic a Hotelului Dalin.

Coeficentul concentratiei lunare

I
o
a
n
u
a
r
i
e

F
e
b
r
u
a
r
i
e

M
a
r
i
t
e

A
p
r
i
l
i
e

M
a
i

I
u
n
i
e

I
u
l
i
e

A
u
g
u
s
t

S
e
p
t
e
m
b
r
i
e

O
c
t
o
m
b
r
i
e

N
o
i
e
m
b
r
i
e

D
e
c
e
m
b
r
i
e

Anul 2012 477 498 494 543 565 556 639 479 496 546 580 559
Numarul total
de turisti
romani+straini
din anul de
calcul 2012 6432 6432 6432 6432 6432 6432 6432 6432 6432 6432 6432 6432
Total 0.0742 0.0774 0.0768 0.0844 0.0878 0.0864 0.0993 0.0745 0.0771 0.0849 0.0902 0.0869

ianuarie=477/6432=0.0742
iunie =556/6432=0.0864
noiembrie=580/6432=0.0902
Februarie=498/6432=0.0774
iulie=639/6432=0.0993
decembrie=559/6432=0.0869
martie=494/ 6432=0.0768
august=479/6432=0.0745
aprilie=543/ 6432=0.0844
septembrie=496/6432=0.0771
mai=565/6432=0.0878
octombrie=546/6432=0.0849
Calculul coeficientului concentratiei lunare cu cea mai mare valoare se inregistreaza in luna iulie
=0.0993%

Formula de calcul al foeficientului lunar al graficului turistic

3.3. Calculul ponderi capacitai de cazare a Hotelului Dalin

Ponderea capacitati de cazare a Hotelului Dalin

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Capacitatea
totala de
cazare in
municipiul
Bucuresti 16882 18097 20828 19352 19327
Capacitatea
totala de
cazare la
Hotel Dalin 20 20 20 20 20
Rezultat 84410 90485 104140 96760 96635

2008=16882/20*100=84410
2009=18097/20*100=90485
2010=20828/20*100=104140
2011=19352/20*100=96760
2012=19327/20*100=96635
Calculul capacitati de cazare a pensiuni are valoarea cea mai mare in anul 2010= 104140%

Formula de calcul a ponderi capacitati de cazare a hotelului Dalin

3.4. Calculul indicatorului evoluiei capacitai totale de cazare al hotelului Dalin.

Indicatorul evolutiei capacitati totale de cazare

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Numar
total locuri
de cazare
Hotel Dalin 20 20 20 20 20
Rezultat 100 100 100 100 100
2008=20/20*100=100
2009=20/20*100=100
2010=20/20*100=100
2011=20/20*100=100
2012=20/20*100=100
Calculul indicatorului evolutiei capacitati totale de cazare are acelasi valori in fiecare an de
calcul 100%.

Formula de calcul a indicatorului capacitati totale de cazare a hotelului Dalin

3.5.Calculul evoluiei clientelei hotelului Dalin

Indicele evolutiei clientele

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Numar total
turisti romani
+straini Hotel
Dalin
5512 5600 6055 6504 6432
Rezultat 85.70 101.60 108.13 107.42 98.89
DT 2008 =5512/6432*100=85.70
DT 2009=5600/5512*100=101.60
DT 2010=6055/5600*100=108.13
DT 2011=6504/6055*100=107.42
DT 2012=6432/6504*100=98.89
Calculul indicelui evolutiei clientelei are valoarea cea mai mare in anul 2010 =108.13%

Formula de calcul a indicatorului de evolutie a clientelei hotelului Dalin

3.6. Calculul evoluiei noptarilor a Hotelului Dalin

Indicele evolutiei inoptarilor

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
turisti
romani+straini Hotel
Dalin 12880 13720 14532 14634 14377
Rezultate 89.59 106.52 105.92 100.70 98.24
DN 2008 =12880/14377*100=89.59
DN 2009=13720/12880*100=106.52
DN 2011=14532/13720*100=105.92
DN 2010=14634/14532*100=100.70
DN 2012=14377/14634*100=98.24
Calculul indicelui evolutiei inoptarilor are valoarea cea mai mare in anul 2009 =106.52%.

Formula de calcul a evolutiei inoptarilor la hotelului Dalin

3.7. Calculul gradului de ocupare al hotelului Dalin

Gradul de ocupare la Hotelului Dalin

Anul 2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Numarul total de
inoptari turisti
romani+straini 12880 13720 14532 14634 14377
Numarul total de
turisti
romani+straini 5512 5600 6055 6504 6432
Numar de locuri
de cazare Hotel
Dalin 20 20 20 20 20
Numar de zile al
ofertei turistice 365 365 365 365 365
Durata medie a
sejurului 2.11 1.86 1.77 1.67 1.68
Rezultat 176.44 187.95 199.07 200.47 196.95
DN 2008 =12880*100/20*365=176.44
DN 2009=13720*100/20*365=187.95
DN 2011=14532*100/20*365=199.07
DN 2010=14634*100/20*365=200.47
DN 2012=14377*100/20*365=196.95
Calculul gradului de ocupare al hotelului Dalin are valoarea cea mai mare in anul 2011
=200.47 %

Formula de calcul a gradului de ocupare al hotelului Dalin

3.8. Calculul densitai circulaiei turistice in raport cu populaia municipiul
Bucuresti.

Densitatea circulatiei turistice

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Numarul total
de turisti
romani+straini
Hotel Dalin
municipiul
Bucuresti 5512 5600 6055 6504 6432
Populatia
totala
municipiul
Bucuresti 1943981 1944367 1944451 1937421 1924299
Rezultat 0.0028 0.0029 0.0031 0.0034 0.0033
2008 =5512/1943981=0.0028
2009=5600/1944367=0.0029
2011=6055/1944451=0.0031
2010=6504/1937421=0.0034
2012=6432/1924299=0.0033
Calculul circulatiei turistice in raport cu populatia are valoarea cea mai mare in
anul 2011 =0.0034 .

Formula de calcul a densitati circulatiei turistice in raport cu populatia municipiul Bucuresti

3.9. Calculul densitai circulaiei turistice n raport cu suprafaa Municipiului
Bucuresti

Densitatea circulatiei turistice

Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Numarul
total turisti
romani
+straini
Hotel Dalin
5512 5600 6055 6504 6432
Suprafata
municipiului
Bucuresti
285 285 285 285 285

Rezultat 19.34 19.65 21.25 22.82 22.57
2008 =5512/285=19.34
2009=5600/285=19.65
2011=6055/285=21.25
2010=6504/285=22.82
2012=6432/285=22.57
Calculul densitati circulatiei turistice are valoarea cea mai mare in anul 2011 =22.82%.

Formula de calcul a densitati circulatiei turistice in raport cu suprafata municipiul Bucuresti

3.10. Calculul funciei turistice Hotelului Dalin

Functia turistica

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Numar total
locuri de
cazare Hotel
Dalin
20 20 20 20 20
Populatia
totala
municipiului
Bucuresti 1943981 1944367 1944451 1937421 1924299
Rezultat 0.00102882 0.00102861 0.00102857 0.00103230 0.00103934
2008=20/1943981*100=0.00102882
2009=20/1944367*100=0.00102861
2011=20/1944451*100=0.00102857
2010=20/1937421*100=0.00103230
2012=20/1924299*100=0.00103934
Calculul functiei turistice are valoarea cea mai mare in anul 2012=0.00103934%

*100 Formula de calcul a functiei turistice hotelului Dalin

Capitolul IV

1 .Strategi de propuneri de organizare , dezvoltare si amenajare turistica a
Municipiului Bucuresti .

Verifica documentatii de urbanism - PUZ - (intrate in serviciu in vederea avizarii-aprobarii),
din punct de vedere al respectarii legislatiei in vigoare, incadrarii in prevederile PUG;
Programeaza si prezinta spre consultare, avizare Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea
Teritoriului (C.T.U.A.T.) documentatiile de urbanism in faza de proiect;
Organizeaza si tine secretariatul C.T.U.A.T.;
Redacteaza si emite avizele de urbanism;
Inainteaza spre avizare Comisiei de Urbanism, Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului
documentatiile de urbanism avizate tehnic;
Intocmeste si inainteaza proiectele de hotarari catre C.G.M.B. in vederea aprobarii
documentatiilor de urbanism;
Sustine in comisiile C.G.M.B. proiectele de hotarari inaintate spre avizare acestora; Emite
situatii urbanistice pentru teritoriul municipiului Bucuresti;
Realizeaza arhivarea documentatiilor de urbanism aprobate/avizate; Furnizeaza persoanelor
fizice si juridice, la cererea acestora, informatiile existente in documentatiile aprobate/avizate,
precum si reglementarile prevazute de acestea;
Emite la cerere puncte de vedere asupra incadrarii unor amplasamente in unitati teritoriale de
referinta conform prevederilor PUG;
Se consulta cu proiectantii elaboratori de documentatii de urbanism;
Participa la diverse comisii din cadrul P.M.B., la solicitarea acestora, in vederea sustinerii
documentatiilor de urbanism avizate tehnic in cadrul serviciului;
Stabileste sarcinile, configuratia si functiunile unui sistem informatic pentru evidenta
documentelor specifice directiei si a datelor de tip urbanistic ce se vor propune Directiei Sisteme
Informatice;
Asigura implementarea sistemului informatic integrat pentru managementul activitatilor din
Primaria Municipiului Bucuresti la nivelul directiei;
Urmareste executia si receptia comenzilor de tip informatic ce au ca beneficiar D.U.A.T.;
Asigura si urmareste implementarea in cadrul Directiei Urbanism si Amenajarea Teritoriului a
Sistemului Informational Geografic (GIS) - suportul informational necesar organismelor,
serviciilor si persoanelor care solicita, desfasoara activitati sau indeplinesc sarcini in domeniile
urbanismului si amenajarii teritoriului;
Asigura si urmareste centralizarea datelor din directie necesare pentru realizarea Bancii de
Date Urbane a Bucurestiului; Asigura realizarea tuturor elementelor necesare informatizarii
activitatilor din directie; Urmareste utilizarea eficienta a mijloacelor informatice alocate,
organizarea de instruiri in domeniul informatic;
Gestioneaza si actualizeaza informatiile existente in sistem, elaboreaza elemente de sinteza si
analiza statistica si le furnizeaza, conform prevederilor legale, institutiilor Statului, angrenate in
procesul de avizare-autorizare privind lucrarile publice si amenajare a teritoriului, persoanelor
fizice si juridice, la cererea acestora;
Furnizeaza datele si informatiile aferente Directiei Urbanism si Amenajarea Teritoriului pentru
realizarea, actualizarea si completarea paginii WEB a Primariei Municipiului Bucuresti;
Asigura si raspunde la nivelul directiei de managementul documentelor; Asigura la nivelul
directiei fluxurile de lucru;
Asigura si urmareste implementarea sistemului de management al calitatii ISO 9001 in cadrul
D.U.A.T.
Colaboreaza cu unitati din subordinea P.M.B. sau alte organisme pe probleme legate de
activitatea serviciului;
Participa la intocmirea unor materiale privind activitatea de ansamblu a D.U.A.T.;
Intocmeste si prezinta materiale legate de activitatea serviciului, la solicitarile D.U.A.T. si
P.M.B.;
- Gestionarea spatiala a teritoriului se realizeaza prin intermediul amenajarii teritoriului si al
urbanismului, care constituie ansambluri de activitati complexe de interes general ce contribuie
la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protectia patrimoniului natural si construit, precum si la
imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale.
- Potrivit legii urbanismului, de activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism raspund
autoritatile administratiei publice centrale si locale
Obiectivele principale ale amenajarii teritoriului sunt urmatoarele:
a) dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului
acestora;
b) imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;
c) gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului;
d) utilizarea rationala a teritoriului.

- Urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor, prin realizarea
strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung.Aplicarea obiectivelor are in vedere
intregul teritoriu administrativ al oraselor si comunelor sau zone din acestea.
- Urbanismul urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si rurale,
in acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor.
- Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele:
a) imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la
infrastructuri, servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii;
b) crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor si ale
persoanelor cu handicap;
c) utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate; extinderea
controlata a zonelor construite;
d) protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural;
e) asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile urbane si
rurale;
f) protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale.

Concluzii.

1. Necesitatea si scopul lucrarii
Ideea lucrarii a aparut ca urmare a actualitatii subiectului pe fondul dezvoltarii Bucurestiului in
special in privinta turismului. De asemenea necesitatea unei anumite clarificari teoretice a conceptelor
abordate, mai ales in contextul studiului de caz, aduce un plus de importanta temei abordate.
2. Structura cercetarii
Studiul se inscrie in cadrul geografiei umane si economice prin conceptele pe care le are in
vedere: potentialul si turismul. S-a incercat astfel utilizarea metodelor si tehnicilor de cercetare
clasice sau moderne din domeniul geografiei umane si economice.
Lucrarea foloseste date secundare in special in prima parte, cea teoretica. Acestea au fost
colectate din diverse carti, lucrari de specialitate sau cercetari pe teren efectuate de echipe ale
Universitatii Bucuresti sau Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu". Un volum important de
date secundare nepublicate ne-au fost puse la dispozitie de catre Directia Monumentelor Istorice si a
Patrimoniului Turistic Bucuresti
Prima parte a lucrarii incearca sa sintetizeze o baza teoretica pentru conceptele studiate.
Abordarea este deci deductiva, teoretizarea efectuandu-se inainte de cercetare. Finn, Elliot-White si
Walton (2000) citandu-l pe Silverman (1998), definesc termenii de baza ai teoretizarii astfel:
Teorie - un set de concepte folosite pentru a explica un fenomen;
Model - un sablon folosit pentru a examina realitatea;
Concept - o idee derivata dintr-un model dat;
Variabila - unitate de analiza ce reprezinta caracteristici mobile (Pizam, 1994 apud Finn et al., 2000)
Inceputul unei cercetari il reprezinta identificarea conceptelor de baza. Pentru ca acestea sa poata fi
studiate trebuie cunoscute dimensiunile lor. Dimensiunile unui concept reprezinta caracteristici ce pot
fi operationalizate si transformate in variabile. Acestea din urma au calitatea de a putea fi masurate si
permit folosirea analizelor cantitative complexe. Astfel firul logic al primei parti a studiului este
urmatorul (Fig. 1):

Fig. 1. Firul logic al partii teoretice a lucrarii
Conceptul studiat este potentialul turistic (PT) si turismul (T) in zonele urbane (ZU). Acesta
este format, deci, din trei componente, capitolul II se va concentra asupra definirii acestor
componente ale conceptului si mai ales asupra analizei relatiilor dintre ele.
Dimensiunile acestui concept trebuie sa fie caracteristici esentiale ale potentialului turistic al
zonelor urbane, caracteristici ale caror variabile pot fi analizate cantitativ si calitativ si pe baza carora
se pot trage concluzii si formula ipoteze ce privesc intregul concept.
Candea, Bran si Cimpoeru (2006) disting doua modalitati de organizare: organizare spontana,
naturala si organizare dirijata, antropica.

Bibliografie .

http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/PROIECT-GEOGRAFIE-Potentialul-33.php
https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=10
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucuresti
http://www.hotel-bucuresti.com/hoteluri/hotel_dalin_center-98.html
http://www.hoteldalin.ro/
http://www.regielive.ro/

Anexe .

1.Imagini Hotel Dalin

2.Localizare

Amenajarea Agroturistica Hotel Dalin Municipiul Bucuresti

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amenajarea Agroturistica Hotel Dalin Municipiul Bucuresti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICINA VETERINAR BUCURESTI

Facultatea de Management , Inginerie Economic n Agricultura i Dezvoltare Rural

Formula calculului touristic global intern

Formula calculului touristic global extern

Indicele de variatie in timp al cereri turistice interne

Indicele de variatie in timp al cereri turistice externe

Formula de calcul ponderea cereri turistice de cazare

Formula de calcul al indicelui de variatie in timp al cereri turistice

Forumla de calcul al durate medi de sejur la nivel global

Forumla de calcul al evolutiei in timp a sejurului mediu

Forumla de calcul al sejurului mediu

Formula de calcul al foeficientului lunar al graficului turistic

Formula de calcul al foeficientului lunar al graficului turistic

Formula de calcul a ponderi capacitati de cazare a hotelului Dalin

Formula de calcul a indicatorului capacitati totale de cazare a hotelului Dalin

Formula de calcul a indicatorului de evolutie a clientelei hotelului Dalin

Formula de calcul a evolutiei inoptarilor la hotelului Dalin

Formula de calcul a gradului de ocupare al hotelului Dalin

Formula de calcul a densitati circulatiei turistice in raport cu populatia municipiul Bucuresti

285 285 285 285 285

Formula de calcul a densitati circulatiei turistice in raport cu suprafata municipiul Bucuresti

*100 Formula de calcul a functiei turistice hotelului Dalin

S-ar putea să vă placă și