Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: Management și audit în agricultură

Strategii de agromarketing

ÎNDRUMĂTOR:

Lector dr. Mioara MIHĂILĂ


STUDENT:

Butacu Marian

2020
Fonduri europene in folosul
marketingului agricol din Romania
În accepțiunea generală, marketingul reprezintă "știința și arta de a convinge clienții să
cumpere" . Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social și managerial prin care indivizi
sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de
produse și servicii o anumită valoare". Simplist, marketingul reprezintă "arta și știința de a
vinde".

Privind domeniul produselor agricole, marketingul are anumite particularităţi datorită


caracterului pieţelor acestor produse. Ramura marketingului specializată în problemele acestui
domeniu, indiferent dacă este vorba de produse care merg în consumul industrial, sau sunt direct
prezentate pentru consumul populaţiei poartă denumirea de marketing agricol sau agromarketing.
Marketingul agricol cunoaşte o serie de particularităţi generate de specificul activităţii agricole,
acestea referindu-se la: dependenţa mai mare a producţiei agricole de factorii naturali şi
biologici, caracterul sezonier al producţiei vegetale, nivelul mai scăzut al peformaţiei din
agricultură etc.

Marketingul agroalimentar, se referă deopotrivă la activităţile ce au drept scop producţia


şi comercializarea produselor agricole şi a celor alimentare. Altfel spus, marketingul
agroalimentar (denumit în literatura de specialitate şi marketingul produselor agroalimentare sau
agromarketing) cuprinde un ansamblu coerent de activităţi practice, programate şi organizate ce
urmăresc întregul circuit al produselor agroalimentare, din faza de programare şi realizare a
producţiei agricole până în faza în care produsele alimentare ajung pe masa consumatorului final.
Ca şi în cazul celorlalte domenii de aplicare, marketingul produselor agroalimentare s-a dezvoltat
sub incidenţa dinamismului dezvoltării sectorului agricol şi alimentar, a mutaţiilor structurale
înregistrate în sistemul de asigurare a hranei populaţiei, precum şi sub influenţa modificărilor
intervenite la nivelul diferitelor modele de consum.

În ceea ce priveşte domeniul de aplicare, marketingul produselor agroalimentare, vizează


acele produse agricole (animale sau vegetale) care sunt destinate alimentaţiei umane. Astfel, nu
fac obiectul acestei specializări a marketingului produsele agricole improprii consumului uman,
care sunt destinate nutriţiei animalelor sau sunt utilizate pentru însămânţare şi material săditor.
Marketingul este o activitate complexa, costisitoare si, de cele mai multe ori, neglijata de
fermierii romani.

O submasura destinata exclusiv marketingului produselor agricole este Submasura 4.2


prezentata mai jos :

SM 4.2 2020 – SPRIJIN PENTRU INVESTIŢII ÎN PROCESAREA /MARKETINGUL


PRODUSELOR AGRICOLE

Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a


acestora în lanţul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, creșterea valorii adăugate
a produselor agricole, promovarea pe piețele locale, a circuitelor scurte de aprovizionare,
grupurilor de producători și a organizațiilor interprofesionale și facilitarea diversificării, a
înfiinţării şi a dezvoltării de întreprinderi mici şi a creării de locuri de muncă. Sprijinul acordat
prin această submăsură, va contribui la:

• înfiinţarea unităților de sacrificare în zona montană, cât și la înființarea componentelor de


procesare şi comercializare, în contextul lanțului integrat)

• introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese;

• aplicarea măsurilor de protecţia mediului inclusiv scăderea consumului de energie și a


emisiilor GES

• promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile

• creşterea numărului de locuri de muncă

Comisia Europeană pune la dispoziția României 500 de milioane de euro pentru investiții
în procesarea și marketingul produselor agricole. Și asta în condițiile în care de ani buni
crescătorii români de ovine s-au plâns de nenumărate ori că o mare problemă în sectorul creșterii
animalelor o reprezintă lipsa abatoarelor.

Un astfel de program poate fi o gura de oxigen si pentru producatorii romani dornici sa


iasa pe pietele externe, dar care nu dispun de bugetele necesare promovarii. Dincolo de o crestere
a sumei (de la 61 milioane euro in 2013, spre exemplu), ratele de finantare au fost modificate,
ajungand la 70% pentru un singur participant si la 80%-85% pentru asocieri de companii sau
pentru programele care au in vedere piete externe Uniunii Europene. Dispare insa cofinantarea la
nivel national. Prin acest program, Uniunea Europeana urmareste consolidarea pozitiei de
producator agricol pe mai multe piete nationale (cu precadere in Asia si America de Nord), dar si
crearea unor noi locuri de munca. Un obiectiv complementar este cresterea notorietatii
produselor europene pe pietele interne, in principal la nivelul calitatii. Fata de anii precedenti,
programul extinde lista de beneficiari catre produsele agricole procesate, precum paste,
panificatie, ciocolata, si aloca sume importante pentru produsele din lapte si carne de porc, nu
mai putin de 21 milioane euro. Exista sume si linii de finantare care vizeaza cu precadere pietele
externe UE si unde sunt, probabil, cele mai multe oportunitati: 12 milioane euro alocate pentru
activitati de promovare in China, Japonia, Coreea de Sud si Taiwan, 12 milioane euro pentru
SUA si Canada, 7 milioane euro pentru America de Sud, 7 milioane euro pentru Asia de Sud-Est.

CONDITII DE ELIGIBILITATE PENTRU PROIECTE:

• Mesajul produsului trebuie sa fie axat pe originea europeana si nu regionala sau nationala
• Afisarea marcilor proprii sa nu afecteze mesajul UE

• Marca producatorului trebuie afisata doar alaturi de cea a Uniunii Europene

• „Localizarea” geografica, nationala sau regionala a produselor trebuie evitata

• Actiunile de promovare nu trebuie sa aiba in vedere marcile comerciale

• Nu incurajeaza consumatorii sa cumpere produse doar pe baza originii acestora, ci


evidentiaza cu precadere calitatea

S-ar putea să vă placă și