UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

PROIECT LA DISCIPLINA DE MANAGEMENT

Fundamentarea strategiei de dezvoltarea la SC.BYANCA PLAI. SRL, prin

înfiinţarea culturii de SOIA în suprafaţă totală de 65 ha

Îndrumător, Student,

Conf. Dr. George UNGUREANU Gabriela CIUBOTARIU

Agricultură IV

Grupa 477/478

IAȘI 2016
 CUPRINS

CAPITOLUL I – Importanța culturii și descrierea generală

1.1. Importanţa culturii

1.2.Relaţiile culturii cu factorii de vegetaţie

CAPITOLUL II - Organizarea și optimizarea proceselor de producție

2.1. Întocmirea asolamnetului și modul de folosință al terenului

2.2. Programarea producțiilor medii

2.3. Calculul necesarului de îngrășăminte

2.4. Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producţie

2.4.1. Elaborarea variantelor de tehnologie

2.4.2. Calculul indicatorilor tehnico-economici

CAPITOLUL III - Calculul necesarului forţei de muncă

CAPITOLUL IV - Calculul necesarului de insecto-fungicide şi erbicide

CAPITOLUL V - Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi
dăunătorilor

CAPITOLUL VI - Determinarea pragului de rentabilitate

CAPITOLUL VII - Concluzii şi propuneri

 CAPITOLUL 1

Importanța culturii și descrierea generală

1.1. Importanța culturii

Soia este utilizată în alimentaţia omului, în furajarea animalelor şi ca materie primă pentru
diferite industrii.

În alimentaţia omului se utilizează seminţele şi păstăile nemature pentru prepararea de

diferite mâncăruri. De asemenea, seminţele mature pot fi utilizate în diferite reţete culinare.
Plăntuţele tinere cu cotiledoane şi primele frunzuliţe sunt utilizate pentru prepararea de salată.

Făina obţinută din boabele de soia se poate utiliza în proporţie de 5 până la 15% în amestec
cu făina de grâu, pentru obţinerea de pâine cu un conţinut mai ridicat în proteină. De asemenea,
din făina de soia se obţine o gamă largă de produse alimentare, precum: lapte vegetal, brânză
vegetală, surogat de cafea, ciocolată, biscuiţi, etc.

Fibrele proteice din şroturile de soia sunt folosite pentru obţinerea de „carne vegetală” din
care se prepară salam, cârnaţi, şniţele, chifteluţe etc.

În furajarea animalelor se utilizează şroturile de soia rămase după extragerea uleiului ca

sursă proteică de bază în obţinerea furajelor concentrate pentru majoritatea categoriilor de
animale. Şroturile de soia constituie un articol de comerţ internaţional foarte important, de multe
ori având o valoare mai mare decât uleiul care se obţine din seminţe.

Planta întreagă se poate folosi în furajarea animalelor ca furaj verde, fân sau siloz, având
un conţinut ridicat de proteină, dar şi de grăsimi.

Seminţele de soia se folosesc ca materie primă pentru obţinerea de ulei, care este utilizat
direct în consumul uman ca ulei de gătit, dar şi ca materie primă pentru obţinerea de margarină,
lecitină, săpunuri, culori pentru pictură, mase plastice etc. În producţia mondială de ulei vegetal,
soia ocupă locul 2, după uleiul de palmier.
 Din punct de vedere agronomic, soia are o importanţă deosebită prin faptul că lasă o
cantitate mare de azot în sol (cca. 80 -120 kg/ha), ca urmare a simbiozei cu bacteriile fixatoare
de azot. Soiurile timpurii de soia sunt bune plante premergătoare pentru cerealele de toamnă.

Soia a primit diferite denumiri de-a lungul timpului, legate de multiplele sale utilizări, fiind
considerată ca „planta de aur” a omenirii, „planta minune” sau „planta viitorului”.

Compoziţia chimică a bobului

Hidraţii de carbon reprezintă între 19 şi 25% din masa bobului, fiind reprezentaţi de
zaharoză, amidon, dextrină, hemiceluloză, celuloză, pentozani, rafinoză, monozaharide.

Proteinele reprezintă 27-50% din masa bobului, proteina specifică soiei fiind glicinina, care
se caracterizează printr-un grad ridicat de digestibilitate şi un conţinut ridicat în aminoacizi
esenţiali, fiind apropiată de proteina de origine animală (proteina din carne sau ouă). Conţinutul
proteinei de soia în lizină este de 6-7%.

Conţinutul de proteină din seminţe este diferit de la un soi la altul, fiind influenţat de
factorii de mediu şi de tehnologia de cultivare (fertilizarea cu azot şi bacterizarea seminţelor
înainte de semănat determină creşterea conţinutului de proteină).

Lipidele reprezintă 17-25% din masa bobului. Uleiul de soia conţine 15-25% acizi graşi
saturaţi şi 75-85% acizi graşi nesaturaţi, respectiv 30-35 acid oleic, 44-55% acid linoleic şi 5-
10% acid linolenic. Conţinutul ridicat de acid linolenic determină un grad ridicat de instabilitate
a uleiului rafinat de soia.

Uleiul de soia este semisicativ, cu indicele de iod cuprins înte 107 şi 139.

Conţinutul de lecitină este de 2-4%, aceasta având o largă întrebuinţare în medicină.

Elementele minerale conţinute de seminţele de soia sunt fosforul, calciul, magneziul şi potasiul.

Vitaminele din seminţele de soia sunt: A, B1, B2, C, D, E şi K.

Sistematică şi soiuri

Soia face parte din genul Glycine, care cuprinde un număr însemnat de specii. Dintre
acestea, numai Glycine max prezintă importanţă pentru cultură, aceasta provenind din specia
spontană Glycine ussuriensis, care creşte în stare spoantană în Japonia, Manciuria şi Coreea.
În cadrul speciei Glycine max se cunosc patru subspecii, în ţara noastră cultivându-se subspecia
manshurica Enk.

Glycine max ssp. manshurica Enk. se caracterizează prin: tulpină groasă, dreaptă; frunze
mijlocii, pubescente (perişori albi sau castaniu-deschis); flori mijlocii, albe sau violete; păstaie
mijlocie, liniară, puţin curbată; seminţe mijlocii (MMB = 120-180 g), ovale, oval-alungite, rar
sferice, galbene, verzi, castanii sau negre;

Soiurile de soia se grupează după perioada de vegetaţie în 13 grupe (de la 000 la X), dintre
care numai primele 5 pot ajunge la maturitate. În anul 2009, în ţara noastră au fost admise pentru
cultivare următoarele soiuri:

-soiuri foarte timpurii (foarte precoce) – grupa 000, cu cerinţe termice1 de la 1000°C la 1150°C:
Perla;

-soiuri timpurii (precoce) – grupa 00, cu cerinţe termice de la 1150 °Cla 1250°C: Bolyi 44,
Eugen, Felix, Granat, Kiskun Daniela, Onix, Românesc 99, Safir;

-soiuri semitimpurii (semiprecoce) – grupa 0, cu cerinţe termice de la 1250°C la 1350°C:

Columna, Daciana, Neoplanta, Proteinka;

-soiuri semitârzii (semitardive) – grupa I, cu cerinţe termice de la 1350°C la 1400°C: Balkan,

Danubiana, Triumf ;

-soiuri târzii (tardive) – grupa II, cu cerinţe termice de la 1400 °C la 1500°C: Stine, Venera.

1.2. Relațiile culturii cu factorii de vegetație

Soia e cultivă de la 55° latitudine nordică (Moscova) până la 45° latitudine sudică
(Argentina şi Chile).

Cerinţe faţă de căldură:

Temperatura minimă de germinaţie este 7-8°C (după unii cercetători de 6-7°C). Pentru
răsărire, soia necesită o sumă a temperaturilor pozitive de 110-130°C.
 După răsărire, plăntuţele de soia suportă temperaturi de -2°C...-3°C, pentru perioade
scurte. În schimb, temperaturile de -3°C în faza de 3 frunze trifoliate determină pagube
însemnate.

Temperaturile optime sunt în intervalul 21-23°C pentru formarea organelor de reproducere,

22-25°C pentru înflorirea, 21-23°C pentru formarea fructelor şi seminţelor şi 19-20°C pentru
maturare.

Cerinţe faţă de umiditate

Soia este o plantă cu cerinţe relativ ridicate faţă de umiditate. Consumul specific
(coeficientul de transpiraţie) este cuprins între 500 şi 700. Pentru a germina, seminţele de soia
obsorb 120-150% apă din greutatea lor uscată.

Perioada critică pentru apă se înregistrează în fazele de formare a organelor de

reproducere, înflorire, dar mai ales în perioada de formare şi umplere a seminţelor, faze care
calendaristic se încadrează de obicei între 10-15 iunie şi 15-20 august. Insuficienţa apei în
această perioadă duce la căderea florilor şi păstăilor, formarea de seminţe mici, ceea ce în final
duce la obţinerea unei producţii mici, redusă până la jumătate.

Insuficienţa apei de-a lungul perioadei de vegetaţie afectează negativ toate elementele
productivităţii, dar mai ales numărul de păstăi pe plantă şi mărimea boabelor.

În zona de sud, pentru cultura de soia se impune irigarea, cu excepţia zonelor din Lunca
Dunării, unde irigarea este necesară numai în anumite perioade. În Câmpia de Vest, irigarea este
necesară numai în anumite perioade, în timp ce în zonele de cultură din jumătatea de nord a
Moldovei şi din Transilvania irigarea de obicei nu este necesară.

Excesul de umiditate este dăunător în toate fazele de vegetaţie.

Cerinţe faţă de lumină

După cerinţele faţă de fotoperioadă (lungimea zilei), soia este o plantă de zi scurtă.

La o iluminare intensă, planta de soia ramifică mai mult şi se formează mai multe păstăi pe
plantă.
Cerinţe faţă de sol

Soia are cerinţe relativ mari faţă de sol. Necesită soluri cu textură mijlocie, cu reacţie
neutră (pH în jur de 6,5), bine drenate, bogate în humus, fosfor, potasiu şi calciu. Sunt indicate
solurile din seria cernoziomurilor, solurilor brun-roşcate şi aluviale.

Nu sunt favorabile pentru soia solurile argiloase, cu apă stagnantă, acide sau sărăturate,
precum şi cele nisipoase.

Pe solurile calcaroase se manifestă frecvent fenomenul de carenţă în microelemente şi

fosfor, iar pe solurile acide trebuie aplicate amendamente.

Soia găseşte condiţii apropiate de optim, atât din punct de vedere al solului cât şi al
climatului, în incintele îndiguite din Lunca Dunării.

Zonarea culturii de soia în România

În ţara noastră există 5 zone de favorabilitate a culturii soiei, în funcţie de potenţialul

termic, respectiv suma temperaturilor biologic active (TBA) cu pragul biologic de 10°C, şi
anume:

Zona I – cu un potenţial termic de 1.600 – 1.750°C şi care cuprinde sudul Câmpiei Române şi
Dobrogea. În această zonă, se recomandă cultivarea soiurilor de soia târzii şi semitârzii, în
condiţii de irigare.

Zona II – cu un potenţial termic de 1.400 – 1.600°C şi care cuprinde Câmpia de vest (Câmpia
Banatului şi Crişanei). În această zonă, se recomandă cultivarea soiurilor de soia semitârzii şi
semitimpurii, în condiţii de irigare, dar şi la neirigat.

Zona III – cu un potenţial termic de 1.400 – 1.600°C şi care cuprinde partea de nord a Câmpiei
Române. În această zonă, se recomandă cultivarea soiurilor de soia semitârzii, semitimpurii şi
timpurii în zonele mai nordice.
Zona IV – cu un potenţial termic de l.200 - l.400°C şi care cuprinde partea de est a Moldovei şi
Câmpia de nord-vest a tării. În această zonă, se recomandă cultivarea soiurilor de soia
semitimpurii, timpurii şi foarte timpurii.
Zona V – cu un potenţial termic de 1.100 - 1.250°C şi care cuprinde partea de vest şi sud-vest a
Transilvaniei (luncile Mureşului, Târnavelor şi Someşului) şi partea de nord-est a Moldovei. În
această zonă, se recomandă cultivarea soiurilor de soia timpurii şi foarte timpurii.
 CAPITOLUL 2

Organizarea și optimizarea proceselor de producție

2.1. Întocmirea asolamentului și modul de folosință a terenului

Asolamentul reprezintă împărțirea terenurilor în sole pe care plantele de cultură se succed

în timp și spațiu într-o ordine bine stabilită și pe care se aplică sisteme raționale de lucrare a
solului, de fertilizare și de protecție a culturii în vederea creșterii fertilității solului, a sporirii
cantitative și calitative a producțiilor agricole.

Rotația reprezintă ordinea de cultivare a plantelor, în timp pe o solă și se prezintă prin

indicarea numărului de ordine al fiecărei culturi.

Alcătuirea raţională a unui asolament trebuie să aibă la bază principii care să ia în

consideraţie factorii naturali, aspectele economico-organizatorice şi cerinţele agrobiologice ale
plantelor.

Soia este o plantă de cultură puţin pretenţioasă faţă de planta premergătoare. Totuşi, aceasta
preferă ca plante premergătoare cerealele păioase, porumbul, sfecla de zahăr, cartoful.

Nu sunt indicate ca plante premergătoare leguminoasele anuale sau perene, efectul benefic
al acestora fiind valorificat mai bine de alte plante de cultură. De asemenea, nu sunt indicate ca
plante premergătoare floarea-soarelui şi rapita, acestea având boli comune cu soia (Sclerotinia
sclerotiorum – putregaiul alb).

Spre deosebire de alte leguminoase pentru boabe, soia suportă monocultura timp de 2-3
ani. Totuşi, se recomandă evitarea monoculturii ca urmare a faptului că se înmulţesc bolile şi
dăunătorii specifici şi creşte gradul de îmburuienare.

Ca urmare a efectului pozitiv asupra fertilităţii solului, prin lăsarea unei cantităţi mari de
azot în sol (80-120 kg azot/ha), soia este plantă bună premergătoare pentru toate plantele de
cultură, cu excepţia florii-soarelui, rapiţei şi a altor plante leguminoase.

Rotaţia soia-porumb este favorabilă atât soiei cât şi porumbului, fiind practicată în
exploataţiile agricole mari cultivatore de soia şi porumb.

Soiurile timpurii de soia sunt bune premergătoare pentru cerealele păioase de toamnă.

Astfel vom organiza un asolament de 4 ani alcătuit din: 1.soia 2.grâu 3.cartof 4.porumb.

Stabilirea modului de folosinţă a terenului şi a măsurilor şi lucrărilor necesare pentru

realizarea suprafeţei agricole şi arabile planificate.
 Pe baza documentaţiei cadastrale actualizată pe deţinători şi categorii de folosinţă se
stabileşte modul de folosinţă actual al unităţii respective.

Pentru realizarea suprafeţei agricole şi în mod deosebit a celei arabile planificate pentru
fiecare an agricol, se va analiza parcelă cu parcelă în scopul stabilirii surselor de creştere a
suprafeţei agricole şi arabile precum şi a măsurilor şi lucrărilor necesare la amenajare şi
transformare a acestor surse.

În funcţie de complexitatea acestor lucrări se va face o eşalonare pe ani a execuţiei

lucrărilor avându-se în vedere că aceste lucrări se execută cu mijloacele proprii ale unităţilor.

2.2. Programarea producțiilor medii

În cadrul lucrărilor de programare judicioasă a indicatorilor tehnico-economici și de

producție este necesară o previziune a producțiilor medii în funcție de producțiile medii realizate
în anii anteriori, de tehnologia aplicată, influența factorilor de producție și a condițiilor
pedoclimatice.

Pentru programarea producțiilor medii sunt utilizate mai multe metode ca: Media
aritmetică, Media aritmetică glisantă, Media aritmetică ponderată, Metoda sporului mediu,
Metoda funcțiilor de producție, Metoda programărilor liniare, Metoda bonitării terenurilor
agricole, Analize ale fenomenului ce influențează direct producția.

Se va utiliza Metoda sporului mediu la întocmirea căruia vor fi necesare următoarele date:

Culturile incluse în planul de producție al fermei; Producțiile medii realizate în ultimii 4-5 ani;
Date tehnice privind soiurile cultivate și Tehnologia folosită.

Modul de lucru constă în:

-Calcularea sporului total de producție ca diferență dintre producția ultimului an al seriei

dinamice și producția primului an.

-Se va calcula sporul de producție anual împărțind sporul de producție total la n-1 (n-nr. de ani
luat în calcul).

-Se va calcula producția ultimului an sau producția oentru primul an de priviziune sau prognoză,
adunând sporul de producție obținut, la producția ultimului
Cultura Suprafața Producții medii realizate Producții medii prognozate
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
SOIA 65 2200 2530 2062 2400 2467 2278 2350 2367

Grâu 65 2652 3468 3590 3842 4238 4495 4837 5169

Cartof 65 19580 32350 28750 24560 26220 24177 22652 22016

Porumb 65 3509 4488 4770 3805 3904 3709 3355 3205

SOIA 2016

1.Se va calcula sporul total de producție:

Qst= Qm2015-Qm2012= 2400-2200= 200

2.Se va calcula sporul de producție anual:

Qsa= Qst/(n-1)= 200/3= 66,66

3.Se va calcula producția ultimului an:

Qm2016= Qsa+Qm2015=66,66+2400=2466,66≈2467

Grâu 2016

1.Qst= Qm2015-Qm2012= 3842-2652= 1190

2.Qsa= Qst/(n-1)= 1190/3= 396,66

3.Qm2016= Qsa+Qm2015= 396,66+3842= 4238

Cartof 2016

1.Qst= Qm2015-Qm2012= 24560-19580= 4980

2.Qsa= Qst/(n-1)= 4980/3=1660

3.Qm2016= Qsa+Qm2015= 1660+24560= 26220

Porumb 2016

1.Qst= Qm2015- Qm2012=3805-3509=296

2.Qsa= Qst/n-1= 296/3= 98,66

3.Qm2016= Qsa + Qm2015= 98,66+3805= 3903,66≈3904

 SOIA 2017

1.Qst= Qm2016-Qm2013= 2467-2530= -63

2.Qsa= Qst/n-1=63/3= -189

3.Qm2017= Qsa +Qm2016= -189+2467=2278

Grâu 2017

1.Qst= Qm2016-Qm2013= 4238-3468= 770

2.Qsa= Qst/n-1= 770/3= 256,66

3.Qm2017= Qsa+Qm2016= 256,66+4238= 4494,66

Cartof 2017

1.Qst= Qm2016-Qm2013= 26220-32350= -6130

2.Qsa= Qst/n-1= -6130/3= -2043,33

3.Qm2017=Qsa+Qm2016= -2043,33+26220= 24 176,66

Porumb 2017

1.Qst= Qm2016-Qm2013=3904-4488= -584

2.Qsa=Qst/n-1= -584/3= -194,66

3.Qm2017= Qsa + Qm2016= -194.66+3904=-3709,33

SOIA 2018

1.Qst= Qm2017-Qm2014= 2278-2062= 216

2.Qsa=Qst/n-1= 216/3=72

3.Qm2018= Qsa+Qm2017= 72+2278= 2350

Grâu 2018

1.Qst= Qm2017-Qm2014=4495-3468=1027

2.Qsa= Qst/n-1= 1027/3= 342,33

3. Qm2018= Qsa +Qm2017= 342,33+4495= 4837

Cartof 2018

1.Qst= Qm2017-Qm2014= 24177-28750= -4573

2.Qsa= Qst/n-1= -4573/3= 1524

3.Qm2018= Qsa+Qm2017= -1524+24177= 22652

Porumb 2018

1.Qst= Qm2017-Qm2014= 3709-4770= -1061

2.Qsa= Qst/n-1= -1061/3= -353,66

3.Qm2018= Qsa+Qm2017= -353,66+3709= 3355,33

SOIA 2019

1.Qst= Qm2018-Qm2015= 2350-2400= -50

2. Qsa= Qst/n-1= -50/3= -16,66

3.Qm2019=Qsa+Qm2018= -16,66+2350= 2366,66

Grâu 2019

1.Qst= Qm2018-Qm2015= 4837-3842=995

2.Qsa= Qst/n-1= 995/3= 331,66

3.Qm2019= Qsa+Qm2019= 5168,66

Cartof 2019

1.Qst= Qm2018-Qm2015= 22652-24560= -1908

2.Qsa= Qst/n-1= -1908/3= -636

3.Qm2019=Qsa+Qm2018=22016

Porumb 2019

1.Qst= Qm 2018-Qm2015= 3355-3805= -450

2.Qsa= Qst/n-1= -450/3= -150

3.Qm2019= Qsa+Qm2018= 3205

 2.3. Calculul necesarului de îngrășăminte

Pentru a calcula necesarul de îngrățăminte vom avea nevoie de următoarele date:

-Culturile incluse în planul proiectului și producțiile medii planificate.

-Consumul specific (kg s.a.) în fucție de producție și soi.

-Substanța activă existentă în sol pe baza cartării agrochimice a solului.

-Cantitatea de îngrășăminte pierdută prin levigare și tipul de sol.

-Felul îngrășămintelor folosite.

CULTURA
Nr. Specificare UM SOIA Grâu Cartof Porumb
crt.
N P K N P K N P K N P K

1. Producție kg/ha 2300 3500 19000 4200

medie
2. Consumul kg/ha 9,8 2,4 2,8 2,6 1,5 2,5 5 3 8 2,1 1,1 2,8
specific
3. S.a.de kg/ha 35 40 50 85 75 40 95 80 50 140 65 50
administrat
4. S.a. existentă în kg/ha 20 27 32 50 21 18 40 45 20 35 32 19
sol
5. Diferență de kg/ha 15 13 18 35 54 22 55 35 30 105 33 31
adăugat
6. Pierderi prin % 9 12 8 10 11 7 15 10 8 12 9 10
levigare kg 1,35 1,6 1,44 3,5 5,94 1,54 8,25 3,5 2,4 12,6 2,97 3,1
7. Diferență de kg/ha 16,4 14,6 19,4 38,3 60 23,5 63,3 38,5 32,4 117,6 36 34
administrat
8. Felul - Uree Super Sare Ure Sup Sar Ure Sup Sar Uree Sup Sa
îngrășământului Fosfat Pota e er e e er e er re
sică Fosf pota fosf pota fosf po
at sică at sică at tas
ică
9. Conținut în s.a. kg/100 46 40 30 46 40 30 46 40 30 46 40 30
la 100 kg kg
10. Cantit. de kg/ha 35,7 36,5 64,6 83,3 150 78,3 138 96, 108 255,7 78,3 113
îngrășământ de 3 ,3
administrat
2.4. Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producţie

În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se

întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în aceste fişe servesc în acelaşi timp
la: stabilirea tehnologiilor pe culturi, stabilitatea destinaţiei producţiei, determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale, stabilirea necesarului de forţe de muncă, stabilirea cantităţilor de
materiale şi a mijloacelor financiare pentru aprovizionare.

Date de care vom avea nevoie:

1. Culturile incluse în planul de producţie al fermei
2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură
3. Cultura premergătoare
4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi (producţia principală şi producţia secundară)
5. Lucrările tehnologice în ordinea cronologică a executării lor
6. Perioadele de executare şi durata lucrării
7. Mijloacele cu care se execută lucrările (mecanic, manual)
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9. Normele de irigare şi tarifele de plată pentru apa de irigat
10. Tarifele de plată a lucrărilor manuale, pe categorii
11. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc şi asigurare
12. Amortismentul specific
13. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe U.N., preţul unitar şi cota
pentru cheltuieli de aprovizionare
14. Cota de cheltuieli indirecte (comune şî generale)
Modul de lucru:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se planifică
în raport de soi, fertilitatea solului, cantităţile de îngrăşăminte aplicate.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se totodată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări:
3. Pentru fiecare lucrare în parte se determină: volumul lucrării, sumele necesare pentru
executarea ei, materialele necesare, costul lor;
4. La lucrările manuale, în raport de volumul lucrării se calculează numărul de z.o., iar
fondul de salarii rezultă înmulţind nr. de z.o. necesar pentru executarea lucrării cu tariful
pe z.o. corespunzător categoriei lucrării;
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30 % pentru
CAS, 5 % pentru fondul de şomaş şi 1 % pentru fondul de risc şi asigurare, 15 % asupra
sumei care reprezintă fondul de salarii;
6. Amortismentul specific se determină în raport de valoarea de inventar al mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura specifică şi durata de folosire;
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează aplicând o cotă parte procente din
valoarea materialelor folosite;
8. Din însumarea costurilor pentru lucrări mecanice, irigaţii, lucrări manuale, taxe asupra
salariilor, materiale inclusiv cheltuieli cu aprovizionarea, alte cheltuieli, se obţin cheltuieli
directe;
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi generale şi prin însumarea lor,
se determină cheltuielile de producţie;
10. După fiecare trimestru se fac totaluri;
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la ha şi costul pe tona de produs.
Cheltuielile la ha rezultă din raportul între totalul cheltuielilor de producţie şi suprafaţă.
Costul pe unitatea de produs se calculează raportând cheltuielile de producţie pentru
produsul principal la cantitatea de produse planificată. De obicei, producţia fizică se
transformă în producţie STAS.

2.4.1. Elaborarea variantelor de tehnologie

1. Aratul, se va face la 25 cm.

2. Pregătirea patului germinativ. Trebuie să fie mărunţit, nivelat, afânat pe adâncimea
de 3-5 cm, iar dedesubt să fie „aşezat", pentru a se favoriza ascensiunea apei către
bobul de soia.
3. Semănatul. Soia se seamănă atunci când în sol, la adâncimea de semănat, dimineaţa
la ora 700 se realizează temperatura minimă de germinare de 7-8°C şi vremea este în
curs de încălzire, ceea ce corespunde cu temperatura medie a aerului de 14-15°C.
La adâncimea de 3-4 cm și 50 cm între rânduri.
4. Prășirea mecanică.
5. Erbicidarea. Soia este sensibililă la îmburuienare în primele faze de vegetaţie până
când plantele ajung să acopere terenul, dar şi spre maturitate după ce încep să cadă
frunzele. Erbicidele folosite sunt Dual Gold – 1,5 l/ha și Harmony 0,024 kg/ha.
6. Recoltarea. Momentul optim de recoltare la soia este atunci când păstăile sunt uscate,
au culoare brună, iar boabele au culoarea şi luciul caracteristic, ceea ce corespunde
unei umidităţi de 13-14%.
 FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII: SOIA

Suprafaţa: 65 ha Producţia medie principală: 2300 kg/ha Producţia totală principală: 149,5 t

Lucrari manuale Lucrari mecanice Consum materiale

Denumirea lucrarii Luna/ U.M. Vol. Zile Salarii Consum Total
decada Norma Total Categ lei/ Salarii Agregat Tarif Ha Total Materiale consum/ Total Pret Total agregat mecaniz. motorina lucrari
z.o. salariz z.o. (lei) ha/a.n. a.n ( lei) /ha kg lei/kg (lei) ( lei) litri ( lei)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Incărcat, transportat IC (PK) X-1 t 13 0.11 1,43 II 50 71,5 TR+rem 200 3,25 650.00 superfosfat 13000 1200 1.2 15600.0 0.52 31,2 20,8 16352,7
sare
Descărcat, IC (PK) X-1 t 13 0.11 1,43 II 50 71,5 potasica 9700 1200 71,5

Adm. şi deservit IC (PK) X-1 ha 65 0.06 3,90 III 55 214,5 MAÎ 200 6,5 1300.00 0.33 21,13 169 1535,63

Arat 25 cm +grăpat X-1 ha 65 TR+P+G 200 71,5 14300.00 16,67 1083,3 1952 15383,33

TOTAL PRODUCTIE NETERM 6,76 357,5 16250.00 15600.0 17,51 1135.66 2139,8 33343,16

Incărcat, transportat IC (N) IV-2 t 11,7 0.11 1,29 II 50 64,35 Tr+rem 200 3,25 650.00 Azotat 11700 1600 1.2 14040 0.47 28,08 18,72 14782,43

Descărcat, IC (N) IV-2 t 11,7 0.11 1,29 II 50 64,35 64,35

Adm. şi deservit IC (N) IV-2 ha 65 0.033 2,15 III 55 117,98 MAÎ 200 6,5 1300.00 1,63 105,63 169 1523,6

Transportat apa prep. sol. IV-2 mii l 65 0.09 5,85 IV 70 409,5 Cisternă 200 3,25 650.00 Apă 65000 1000 1,08 65 104 1124,5

Erbicidat şi deservit IV-2 ha 65 0.06 3,9 I 40 156,0 ME 200 16,25 3250.00 DUAL 1,5 97,5 112 10920 1,30 91 227,5 14417

Discuit si preg. pat germ. IV-2 ha 65 Combinator 200 33,2 6630.00 5,65 367,4 487,5 6997,4

Incărcat, transportat săm. IV-3 t 4,88 0.11 0.49 II 50 24,38 Tr+rem 200 0.2 48,75 PR91M10 75 4875 8,8 42900 0,2 11,70 7,8 42984,83

Semănat +deservit IV-3 ha 65 0.08 5.20 III 55 286.00 SPC 200 32,5 6500.00 4,06 284,38 455 9286,88

Prăşit mecanic I si manual I V-2 ha 65 4 260 III 55 14300.00 Cultivator 200 32,5 6500.00 0 10,0 700 260 21500

Prăşit mecanic II si manual II VI-1 ha 65 3.03 197 III 55 10852,3 Cultivator 200 19,5 3900.00 0 5,42 379,17 227,5 15111,42

TOTAL TRIMESTRUL II 477,11 26254,8 29428,8 67860 29,8 2032,34 1957,02 125575,9
Combină
Recoltat soia boabe IX-3 t 149,5 0 0 III 65 cu tocător 200 79,2 5150,28 0 1,5 104,65 971,75 5254,9

1,5 104,65 971,75 5254,9

TOTAL GENERAL 483,87 26254,8 307,6 50829,03 0 83460 48,81 3272,65 5068,6 164179
2.4.2. Calculul indicatorilor tehnico-economici

Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi

economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a
programelor economice şi sociale.

Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a exploataţiilor

agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme.

Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de

indicatori, care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori de
eficienţă a investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori prezintă o
anumită forţă de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o anumită imagine
sintetică asupra aprecierii eficienţei economice.

Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se grupează în

3 categorii:

1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală,

producţia măria totală şi secundară.

2. Indicatori economici:

a. cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă
din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului
producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii,
dobânzi pe depozite, rente, chirii.

b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei.

c. valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei dintre veniturile realizate

şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale)

d. valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi amortizarea
mijloacelor fixe.

3. Indicatorii financiari sunt reprezentaţi de:

-profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare
-profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se
plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de cercetare

-rata profitului.

-costul de producţie

Nr.
Crt. Indicatorul U.M. Valoare
1 Salarii totale lei 6 969,25
- lucrari manuale 3 696,60
- lucrari mecanice 3 272,65
2 Impozit pe salarii 16% lei 1 115,08
3 Taxe total lei 3 658,80
- CAS 31% 2 160,50
- Fond pensii 4% 278,77
- Somaj 10,5% 731,77
- Fond sanatate 7% 487,75
4 Cheltuieli materiale lei 83 460.00
5 Cheltuieli cu aprovizionarea lei 4173
6 T.V.A. 24% lei 15 022,80
7 Chelt. cu lucrarile mecanice lei 50 829,03
8 Amortizarea lei 3 250
9 Cheltuieli directe lei 113 769,69

10 Alte cheltuieli directe (motorina x 4lei) lei 20 274,4

11 Cheltuieli indirecte Apa lei 14 050,55
- comune(5 % din directe) 5 688,48
- generale( 7% din directe+comune) 8 362,07
12 Total chelt. de exploatare (lei/z.o.) lei 148 094,64
13 Venit. din vanzarea productiei lei 224 250
14 Pret de livrare lei 1.5
15 Cost de productie lei 113 769,69
16 Profit brut lei/total lei 110 480,31
lei/ha 1699,69
lei/kg 738,99
17 Impozit pe profit 16% lei 17 676,84
18 Rata profitului brut % 97,1
19 Profitul net 92 803,47
20 Rata profitului net % 81,57
21 Productivitatea muncii lei
- lei/Z.O. 103,67

22 Valoarea adaugata bruta VAB lei 140 790

23 Valoarea adaugata neta VAN lei 137 540
 CAPITOLUL 3

Calculul necesarului forței de muncă

Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare evident

faptul că şi numărul necesar ele executanţi este variabil pe decade şi luni.

Specialistul este pus în faţa problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent
după intervalul cu solicitare maximă (decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a
muncitorilor în celelalte perioade, fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel
de solicitare maximă), ceea ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar
în perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de
gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în unitate, etc.

Datele necesare:

Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure posibilitatea

de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie cunoscute următoarele
date:

- numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se

iau din fişele tehnologie ale culturilor);

- numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;

-numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.

Modul de lucru;

1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un

număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu
cel mai mare număr de z.o.
 2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul
rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul
fiind numărul de muncitori permanenţi.

3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin

împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat
din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se
totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de
z.o./muncitor/an propus iniţial.

4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine catul cei mai mic (reprezentând
numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor permanent/an propus
iniţial.

5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori

temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.

Cultura Supr. Număr zile-om pe luni calendaristice Total

(ha) z.o.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Fasole 8 0 0 0 15 260 197 14 0 0 6,76 0 0 479

Alte activităţi 1 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 96
zile/h a

Total general - 8 8 8 23 268 205 8 8 8 15 8 8 575

Total 8 8 8 23 268 205 8 8 8 15 8 8 575

recalculat
 Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari

Specificaţia Supr. luni calendaristice Total

(ha) z.o.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Ipoteza nr.1 n=2

z o /ferma 8 8 8 23 268 205 8 8 8 15 8 8 575

z o /muncitor 8 8 8 23 24 24 22 8 8 15 8 8 150
z o /munc perrn 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 96
z o / munc sezonier - - - 15 260 197 - - - 7 - - 479

nr munc sezonieri 1 11 8 20

N=200
n=2
200-(24×2)=152zile
(8+8+8+23+8+8+8+15+8+8):152= 0,67≈1 muncitor permanent
 CAPITOLUL 4
Calculul necesarului de insectofungicide și erbicide

Organizarea acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor are implicaţii directe în evitarea

pierderilor de producţie, cantitatea şi calitatea cât şi rentabilitatea culturii. Reuşita acţiunii de
combatere depinde de asigurarea cu pesticide necesare cât şi de mijloace tehnice de aplicare a
tratamentelor, precum şi de perioada optimă de aplicare a tratamentelor.

Pentru organizarea lucrărilor de combatere trebuie cunoscute o serie de elemente referitoare

la structura culturii, măsurile stabilite la nivelul unităţii pentru combatere, termenul de aplicare
pentru fiecare tratament, datele referitoare la aplicarea măsurilor de combatere, stocul de produse
ce trebuie procurate precum şi preţul de aprovizionare şi modalităţile de plată pentru fiecare
produs în parte.

Pe baza măsurilor de combatere stabilite cunoscându-se volumul lucrării, respectiv suprafaţa

pe care se aplică tratamentul şi dozele ce se vor aplica se calculează pentru fiecare produs
cantitatea comercială necesară pentru aplicarea unui tratament după relaţia:

N d
q = 100 unde q = cantitatea, N = norma de lichid pentru tratament, d= concentraţia.

Se determina cantitatea totală de produs tehnic necesară pentru întreaga suprafaţă. Pentru
fiecare tratament şi substanţă în parte se va face o centralizare a cantităţilor stabilindu-se în
acelaşi timp şi valoarea produsului total şi a costului tratamentului la unitatea de suprafaţă,
pentru a se putea planifica necesarul de resurse financiare pentru achiziţionarea pesticidelor.

Din necesarul anual de substanţe se scad eventualele cantităţi disponibile din stoc
determinând cantităţile care urmează a fi introduse în planul de aprovizionare a exploataţiei
agricole. Cantităţile determinate se trec într-un tabel centralizator în care se vor prezenta pe
trimestru cantităţile de pesticide cantitativ cât şi valoric.

Pentru fiecare variantă luată în calcul se va realiza un tabel centralizator.

Nr. Cultura U.M. Val. Boala Produsul Modul Doza Nr. Cant. Cost
crt lucrare utilizat de (kg/ha) Trat. Totală
utilizare (litru/ha) (l) Preţ Valoare
lei/l totală
lei
1. SOIA ha 65 Mana DITHANE Stropiri 0,5 l/ha 2 32,5 45 1462,5
(Peronospora M45
manshurica)
 CAPITOLUL 5

Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor

De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de sănătate a

culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această lucrare se poate
executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară., maşini mecanice de stropit sau prăfuit,
pompe manuale, etc.

Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape:

-stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de materiale -organizarea

lucrării;

-desfăşurarea propriu-zisă a lucrării;

-controlul calităţii lucrării.

Pentru desfăşurarea raţioanlă a lucrării de combatere trebuie să se determine următoarele

elemente:

1. Numărul de tractoare şi maşini necesare pentru executarea lucrările, sau numărul de

agregate
2. Cantitatea de substanţă ce se foloseşte la hectar (1 kg), cantitatea de soluţie ce se
foloseşte pe întreaga suprafaţă, suprafaţa parcelelor de lucru, distanţele dintre punctele de
alimenare, numărul de muncitori pentru executarea lucrării în termen optim, necesarul zilnic
de mijloace de transport pentru apă sau soluţie.
Date necesare:
1. Suprafeţele si dimensiunile parcelelor
2. Starea de vegetaţie a culturilor
3. Relieful
4. Distanţele dintre rânduri
5. Capacitatea rezervorului
6. Viteza de deplasare a agregatelor
7. Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a soluţiei la locul
de stropit
8. Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei
9. În cazul tratamentelor cu erbicide trebuie determinate următoarele elemente:
- captarea buruienilor dominante,
- structura şi textura solului,
- dâncimea apei freatice,
- numărul de fertilizări şi cantitatea folosită la fertilizare,
- condiţiile pedoclimatice,
- tehnologiile de aplicare.
Modul de lucru:

l.Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen

optim (1-3 zile)

S 65
N= = = 0,98~1
n×P 33×2
S = suprafaţa totală
P = productivitatea agregatului
n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile)
* Productivitatea agregatului:
B×V×t×H 12m ×7000 m/h× 8h×0,7
P= = = 47,04
10 000 10 000 m2
B = lăţimea de lucru a agregatului (m)
V= viteza de deplasare a agregatului (m/ora)
t = durata unei schimb
H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru

2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar

N d
1000 × 1,5
q= 100 = = 15
100
N = norma de stropit (litri)
d = doza (%)

3. Se calculează cantitatea totală de substanţă pe întreaga suprafaţă

Q = q • V • n = 15×650 000×2= 12 675 000 l

V= volumul lucrării
n = numărul de stropiri
4.Se determină mărimea parcelelor de lucru

𝑆 65
s = = = 32, 5
𝑁 2
S = suprafaţa
N = numărul de agregate folosite

5.Se organizează locul de muncă prin aprovizionarea cu materialele sau produsele chimice
necesare punctelor de alimentare.

6.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare

D = 2 • B • t • N = 2 × 12m × 2 × 1 = 48 m
B = lăţimea de lucru a agregatului
t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului
N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă

7 .Numărul de ture dus-întors

10000  Q  Y
10 000×2500 ×0,7
t = A B 2 L = = 405
1,5×12×2×1200

Q = capacitatea rezervorului (litri)

Y = coeficient de utilizare
A = norma de stropit (litri/ha)
B = lăţimea de lucru (m)
L = lungimea parcelei (m)

8.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare

C = Q • N= 2500 × 1= 2500l
Q = capacitatea rezervorului (litri)
N = numărul de agregate grupate pe o parcelă

9.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare

C = O • N • Y = 12 675 00 l × 1 × 7= 8 872,5
Y = coeficient de utilizare al rezervorului
10.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei

V
i 65 ha
Nr.muncitori = P  Z = × 1 = 1,8 ≈ 2
18 ha/zi×2

Y = volumul lucrării
P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor
Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile)
i = numărul de muncitori din formaţie
 CAPITOLUL 6

Determinarea pragului de rentabilitate

Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu

mărimea producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. în funcţie de
dinamica cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se
împart în două categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante).

Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor creşte
direct proporţional cu volumul producţiei realizate. în această categorie intră lucrările ce au ca
unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple: lucrarea de
încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat soluţie, recoltat,
etc).

Cheltuieli fixe sau constante - sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la unitatea de
suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. în această categorie intră lucrările
solului (arat, discuit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide, etc.

Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei medii la
hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de
exploatare. în acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi.

Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume: fără
profit programat şi cu profit programat.

În vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de producţie
în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi cheltuieli
suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii horticole.
 Determinarea pragului de rentabilitate sau a punctului critic
Glycine max
Determinarea pragului de rentabilitate fără profit programat

Y = venituri totale (lei/hectar)

 Y  Y`
 Y  A x Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)

 Y ` B  x  C A = preţul de vânzare (lei/kg)

 A x  B  x  C
B = cheltuieli variabile (lei/kg)
 x( A  B)  C
C = cheltuieli fixe (lei/hectar)
C
x
A B x = producţie medie (kg/hectar)

x= 2000 kg/ha
A = 1,5 lei/kg
C 1400
x  = 2000
A B 1,5−0,8

Nivelul producţiei de 2000 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, în care
valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea producţiei, asigură acoperirea integrală a costului de
producţie.
Depăşirea acestui nivel al producţiei duce la obţinerea unui profit, iar scăderea producţiei
sub acest nivel determină pierderi.
 Determinarea pragului de rentabilitate cu profit programat

 Y  Y`

 Y  A x Y = venituri totale (lei/hectar)

 Y ` B  x  C  Pr Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)

 A  x  B  x  C  Pr A = preţul de vânzare (lei/kg)

 x( A  B)  C  Pr B = cheltuieli variabile (lei/kg)
C  Pr
x C = cheltuieli fixe (lei/hectar)
A B
x = producţie medie (kg/hectar)

Pr = profit programat

A = 1,5 lei/kg

Pr = 650 lei/ha

X= 2328 kg/ha

Nivelul producţiei de 2328 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de

rentabilitate, în care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea producţiei, asigură
acoperirea integrală a costului de producţie, şi obţinerea unui profit de 650 lei/hectar.

Depăşirea acestui nivel al producţiei (2328 kg/ha) duce la obţinerea unui profit
suplimentar.
 CAPITOLUL VII
Concluzii și propuneri

Soia (Glycine hispida ) este o plantă leguminoasă de mare importanţă economică

şi alimentară cu numeroase moduri de utilizare și la mare căutare, în special soia
ecologică cerută de străini.

Eficienţa economică este un raport dintre efort şi efect. Efortul este redat de
cheltuieli, iar efectul este volumul veniturilor acumulate.

Prin obţinerea profitului, se asigură finanţarea lucrărilor de producţie în anul

următor, şi totodată posibilitatea modernizării, achiziţionării de tractoare şi maşini, şi
nu în ultimul rând plata dividentelor ce revin fiecărui acţionar, şi chiar a primelor
muncitorilor, ca rezultat al efortului şi interesului depus în producţie.

Pentru îmbunătăţirea activităţii de producţie şi a creşterii eficienţei economice, se

va acţiona în mai multe direcţii, având în vedere caracterul intensiv sau extensiv al
unor lucrări :

Efectuarea simultană a mai multor lucrări la o singură trecere a tractorului, prin

organizarea de agregate la care sunt cuplate diferite utilaje care efectuează
concomitent mai multe operaţii; exemplu: prăşit + grăpat + erbicidat.

Organizarea corespunzătoare a timpului de lucru a tractoarelor şi utilajelor, care

presupune evitarea timpilor morţi, a deplasărilor în gol, şi utilizarea cu un maxim
randament a agregatelor.

Tratamentele cu fungicide trebuie făcute la avertizare conform buletinelor de

informare de la Direcţia Fitosanitară Judeţeană, pentru a reduce costul de producţie
prin efectuarea tratamentelor numai în caz de necesitate.
 BIBLIOGRAFIE

1. Filip C., 1992 - Curs de management, Universitatea Agronomică Iaşi

2. Ciurca L, Vasilescu N., Asist. Brezuleanu S., 1998 - Management - îndrumător

şi caiet pentru lucrări practice, Universitatea Agronomică,

3. Axinte M., 2003 -Fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad

4. Ungureanu G., 2011 – Managementul producţiei agricole, Ed. Tipo Moldova

5. http://www.cartiagricole.ro/soia-cultura-soia.html

6.http://www.gazetadeagricultura.info/plante/608-agrotehnica/515-notiuni-
despre-asolament.html

7. www.madr.ro
MEMORIU JUSTIFICATIV
 CUPRINS

PĂRȚI SCRISE:

1.DATE GENERALE

1.1.Denumirea solicitantului

1.2.Scurt istoric al solicitantului

1.3.Obiecte de activitate ale solicitantului

1.4.Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul solicitantului: resurse funciare

2.DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1.Denumirea investiției

2.2.Elaborator (coordonate de identificare)

2.3.Amplasamentul proiectului

2.4.Tema proiectului

2.5.Descrierea investițiilor

2.6.Piața de aprovizionare/desfacere, concurența și strategia de piață.

3.DATE PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ ȘI MANAGEMENTUL

PROIECTULUI

3.1.Total personal existent

3.2.Estimări privind forța de muncă ocupată

3.3Responsabil legal
4.DESCRIEREA ACHIZIȚIILOR REALIZATE PRIN PROIECT

5.DURATA DE REALIZARE

6.DEVIZELE INVESTIȚIEI

7.FINANȚAREA INVESTIȚIEI

8.PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIȚIEI

8.1.Valoarea totală(RON), Valoare eligibilă (RON)

8.2.Durataa de realizare (luni) însoțită de graficul de eșalonare a investiției

exprimat valoric pe luni și activități

8.3.Capacități de producție rezultate ca urmare a investiției

9.PROIECTELE FINANCIARE ȘI INDICATORI FINANCIARI

9.1.Prognoza veniturilor

9.2.Prognoza cheltuielilor

9.3.Proiecția contului de profit și pierdere

9.4.Bilanț sintetic previzional

9.5.Flux de numerar

9.6.Indicatori financiari

9.7.Prognoza încasărilor și plăților pentru anii 1, 2 și 3 de implementare

9.8.Prognoza încasărilor și plăților pentru anii 1-5 de previziune

9.9.Indicatori financiari
 MEMORIU JUSTIFICATIV

1. Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

Societatea Agricolă BYANCA PLAI; Comuna DRAGALINA, Judeţul BOTOȘANI;

1.2.Scurt istoric al solicitantului

SC BYANCA PLAI SRL este o societate comerciala care are ca obiect de activitate cultivarea

cerealelor si a plantelor tehnice, precum si comercializarea seminţelor, a materialului saditor, îngrşamintelor

chimice si pesticidelor.

Societatea are sediul administrativ în localitatea Dragalina, comuna Cristineşti din judeţul Botoşani si

cultivă 1800 hectare de teren arabil situat pe teritoriul comunelor : Cristineşti, George Enescu, Suharău,

Hudeşti si Havârna, comune ale caror teritoirii sunt situate în partea nordică a judeţului Botoşani, zona

corespunatoare geografic Câmpiei superioare a Jijiei.

Aceste suprafeţe de teren se afla in proprietate privată, SC BYANCA PLAI SRL exploatându-le pe

baza contractelor de arendă inheiate pe o perioada de 10 ani cu proprietarii de teren sau moştenitorii

acestora. Arendatorii primesc anual pentru fiecare hectar de teren arendat, 500 kg grâu sau contravaloarea

acestuia în bani la preţul pieţei.

Pentru a ajunge la suprafaţa de 1800 hectare de teren arabil lucrată, a fost nevoie de comasarea

suprafeţelor micilor proprietari din zona care deţin parcele cu suprafete cuprinse între 0,05ha si 5-8 ha. Acest

proces a început în anul 2007, la înfiintarea socetaţii si dureaza si în prezent. În cea mai mare parte aceste

suprafeţe de teren erau pârloaga, nemaifiind lucrate de mulţi ani, sau erau lucrate prost, facînd obiectul

agriculturii de subzistenţa pentru multe gospodarii din aceste comune.

Reintroducerea acestor suprafeţe în cultura vegetala a presupus costuri suplimentare de producţie în

primii doi ani de la arendare.

1.3.Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare
(cu precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje si echipamente,
animale,etc.

Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la data Bucati

intocmirii ultimului
bilant
-RON-
1.CLADIRI TOTAL 193000
1.1 Birouri 19.09.2007 72000 1
1.2 Garaj 19.09.2007 31000 1
1.3 Magazii cereale 19.09.2007 90000 3
2.UTILAJE TOTAL 860000
2.1 Tractor U 650 12.10.2007 250000 5
2.2 Combina Klass 30.02.2008 610000 3
4.ALTELE – detaliati - - -
TOTAL 1053000

2. Descrierea proiectului

2.1. Denumirea investiţiei

ACHIZIŢIONARE DE UTILAJE AGRICOLE PENTRU FERMA VEGETALĂ A

SOCIETĂŢII AGRICOLE BYANCA PLAI , COMUNA DRAGALINA, JUDEŢUL
BOTOȘANI

2.2. Elaborator (coordonate de identificare)

Oficiul Judeţean de Consultanta Agricola BOTOȘANI, Str.Al.I.Cuza,Bl.Cristal, nr. 45 bis, sc.II,
et.II.
Telefon: 0236/415712, Fax: 0236/414149

2.3. Amplasamentul proiectului (regiunea, judeţul, localitatea)

Este situat in Comuna DRAGALINA, Judeţul BOTOȘANI, la 46 km de principala piaţa

de desfacere a judeţului Botoșanii.
 Suprafaţa de teren care face obiectul acestui proiect este teren arabil neirigat si se afla pe
teritoriul administrativ al comunei Dragalina.
SOCIETATEA AGRICOLĂ BYANCA PLAI exploatează terenul pe baza contractelor
de arendare - in suprafaţa de 1800 ha in zona comunei Dragalina, judeţul Botoșani.
Comuna prezintă un interes deosebit pentru unităţile industriale prelucrătoare de materii
prime agricole si mai ales pentru agenţii economici privaţi care preiau, in vederea
comercializării, cantităţi insemnate de produse agricole. Economia comunei are un caracter
preponderent agricol. Din acest punct de vedere comuna se încadrează in zona a V - a, favorabila
producţiei de carne, cereale si legume. Suprafaţa agricola are o pondere de 78,41% din suprafaţa
comunei.

2.4. Tema proiectului:

Tema proiectului este derularea unei investiţii în Comuna Dragalina, Judeţul Botoșanii -
investiţie materializată prin achiziţie de: TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020",
COMBINATOR "Cultirapid serie 2", PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE,
SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL, CULTIVATOR CSC 00B/9 şi a unui
autovehicul de teren DUSTER 1,5 DCI 110 CP.

Solicitantul va opta pentru achiziţionarea unui tip de tractor de putere mai mare
deoarece suprafeţele lucrate sunt in sole compacte iar localitatea se încadrează in zona de deal.
Obiectivul principal propus prin punerea in practica a proiectului este acela de creştere a
competitivităţii exploatatiei printr-o utilizare mai buna a factorilor de producţie si a resurselor
umane, obiectiv care este in conformitate cu Obiectivul General al Măsurii 1.2.1.
In cadrul acestui obiectiv se va realiza realiza un parc de maşini agricole in urma
achiziţionării de utilaje noi, performante care sa fie in concordanta cu potenţialul agricol al
zonei.
Prin aceasta investiţie se urmăreşte reducerea costurilor de producţie prin diminuarea
cheltuielilor cu piesele de schimb, cheltuieli cu combustibili si lubrefianti, creşterea rentabilităţii
exploatatiei a viabilităţii economice si a productivităţii, utilizarea optima a factorilor de producţie
mai ales a forţei de munca, asigurarea unor standarde de viata ridicata pentru membrii asociaţiei.
Lucrările mecanice de recoltat se vor face in perioadele optime prevăzute de tehnologiile de
cultura, vor scădea pierderile la recoltare si se va îmbunătăţi calitatea produselor agricole.
Se urmăreşte deasemenea ca prin punerea in practica a proiectului sa se realizeze
valorificarea la maxim a potenţialului agricol al zonei si conservarea si menajarea mediului
ambiant prin reducerea emisiilor cu efect de sera prin eliminarea surselor de poluare cu vapori
toxici de combustibili, gaze de ardere, aditivi nocivi si o mai buna gestionare a deşeurilor.
Necesitatatea valorificării mai bune a potenţialului agricol al zonei.
In alegerea tipului de utilaje, s-a ţinut cont in primul rând de specificul zonei, de adaptarea
acesteia la condiţiile de exploatare specifice (sol, panta ,clima) având in vedere ca localităţile se
incadreaza in zona de deal, iar suprafaţa exploatata este amplasata in parcele mari, unde efectuarea
lucrărilor cu utilaje mari este mult mai eficienta.
Noile achiziţii vor duce la îmbunătăţirea performantei generale a exploatatiei prin
îndeplinirea obiectiveloe de ordin tehnic, economico- financiar si de mediu respectiv:
Obiective tehnice: achiziţia de utilaje care determina creşterea productivităţii muncii,
introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.
Obiective economico-financiare: reducerea costurilor si creşterea rentabilităţii exploatatiei,
creşterea valorii, adăugate (VAB)., creşterea viabilităţii, economice, creşterea productivităţii agricole
prin promovarea progresului tehnic, utilizarea optima a factorilor de producţie, asigurarea unor
standarde de viata ridicate, in special creşterea veniturilor.
Obiective de mediu: - reducerea emisiilor cu efect de sera si o mai buna gestionare a
deşeurilor rezultate, introducerea de tehnica si tehnologii nepoluante.
Fundamentarea necesităţii si oportunităţii investiţiei reiese din faptul ca specificul
exploatatiei este "Cultura mare" iar structura de culturi pentru perioada prognozata este alcătuita
din: grâu, porumb, floarea soarelui, ovăz, orzoaica si fasole.

In scopul eficientizarii exploatatiei, SOCIETATEA AGRICOLĂ BYANCA PLAI isi

propune realizarea unei investiţii prin Măsura 121 - achiziţionarea de utilaje agricole si a unui
autovehicul de teren.

Achiziţionarea acestora se face avind in vedere :

 necesitatea înfiinţării parcului auto, incât societatea sa realizeze obiectivele propuse
 necesitatea creşterii productivităţii muncii
 necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de munca
 necesitatea promovării tehnologiilor de mecanizare a lucrărilor agricole
 necesitatea creşterii veniturilor exploatatiei agricole
 necesitatea asigurării transportului producţiei de pe câmp, la depozit.
 PROIECTUL IŞI PROPUNE ACHIZIŢIONAREA URMĂTOARELOR UTILAJE
AGRICOLE NECESARE PE O SUPRAFAŢA DE 1010 HA, si a unui autovehicul de
teren DUSTER 1,5 DCI 110 CP de la APAN AUTO, B-dul George Coşbuc, nr.148, Galaţi.

Nr. Denumire utilaj Nr. buc.

Crt.
1 TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020 1
2 COMBINATOR "Cultirapid serie 2" 1
3 PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1) 1
4 SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL 1
5 CULTIVATOR CSC OOB/9 1
6 AUTOVEHICUL DE TEREN DUSTER 1,5 DCI 110 CP 1

Terenul arendat în suprafaţă de 1800 ha este amplasat în comuna Dragalina care are un relief
vălurat, iar producţiile medii orientative în funcţie de potenţialul culturilor cuprinse în "Structura
de culturi" a proiectului sunt cu potenţial MEDIU.
La finalizarea investiţiei, se propune a se realiza producţii cât mai mari pe suprafeţele
arendate, pentru ca producţiile medii în funcţie de potenţial să crească.
Din acest punct de vedere putem considera ca structura culturilor aleasa se incadreaza ca fiind in
acord cu potenţialul agricol al zonei unde cel puţin 75% din structura plantelor de cultura vizate
de proiect trebuie sa se incadreze in zona cu potenţial mediu respectiv ridicat.
Achiziţia acestor utilaje este necesară pentru îndeplinirea următoarelor obiective specifice:
A. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi performante care determină
creşterea productivităţii muncii, diversificarea producţiei, ajustarea profilului,
nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, îmbunătăţirea calităţii produselor
agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.

B. ADAPTAREA EXPLOATAŢIEI LA STANDARDELE COMUNITARE, prin

prevenirea şi controlul integrat al poluării, respectiv reducerea emisiilor în aer, apă şi
sol, precum şi gestionarea deşeurilor- standard obligatoriu cu 01.07.2007:
C. Investiţiile propuse prin proiect sunt in acord cu potenţialul agricol al zonei, fiind
zonă de câmpie cu potenţial mediu.
2.5. Descrierea investiţiilor ce urmează a fi executate în vederea adaptării la standardele
de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii europene
NU ESTE CAZUL
 2.6. Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piaţa ce va
fi aplicata pentru valorificareaproduselor/serviciilor obţinute prin implementarea
proiectului.

Inca de la infiintare, din anul 2007 , intre SOCIETATEA AGRICOLĂ DRAGALINA si

furnizorii de imputuri s-au stabilit relaţii stabile de colaborare. Datorita numărului mare de
producători si distribuitori de seminţe, pesticide, îngrăşăminte se creează o situaţie stabila -
preturile fiind uşor de previzionat. Culturile vizate de proiect sunt culturi de câmp (grâu, floarea
soarelui, porumb, orzoaica, ovăz, fasole) iar seminţele necesare pentru infiintarea acestor culturi
sunt achiziţionate de la aceiaşi furnizori cu care SOCIETATEA AGRICOLĂ DRAGALINA
lucrează de la infiintare: KWS, EURALIS. Erbicidele, fungicidele, ingrasamintul foliar, necesarul
de azot si îngrăşăminte complexe sunt achiziţionate de la firme specializate. Condiţiile de plata
stabilite de furnizori si beneficiar pentru seminţe si îngrăşăminte sunt: avans 20 % din valoare,
diferenţa de 80 % se achita la recoltare.
Piaţa de desfacere este exclusiv piaţa interna - 100 % din producţiile de grâu, floarea
soarelui, porumb, ovăz, orzoaica si SOIA realizate se valorifica conform "Contractelor de
Furnizare-Preluare Produse Agricole", către SC SIRETUL SA - floarea soarelui,, porumb si
grâu, cu care SOCIETATEA AGRICOLĂ BYANCA PLAI are relaţii contractuale pe anul 2011.
Condiţiile de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească la valorificare cerealele sunt cele
standard .
Cu toate ca judeţul BOTOSANI se afla intr-o zona cu potenţial agricol mediu si ridicat,
multe exploataţii desfăşoară activitate de cultura cerealelor, datorita echilibrului cerere-oferta, si a
tendinţei de înlocuire a combustibililor fosili cu biocombustibili piaţa de desfacere pentru
SOCIETATEA AGRICOLĂ BYANCA PLAI va fi asigurata si in continuare.
Pentru a face fata concurentei SOCIETATEA AGRICOLĂ BYANCA PLAI va urmări
optimizarea tehnologiilor prin alegerea culturilor, soiurilor si a hibrizilor, a epocii de semănat, a
modului de lucru al solului, tinind cont de condiţiile climatice, sol si relief specifice zonei.
Strategia de piaţa va tine cont de :
* stimularea comercializării produselor agricole obţinute prin armonizarea standerdelor de
calitate la cele europene
* perfecţionarea personalului exploatatiei in vederea aplicării de tehnologii performante.
* creşterea competitivităţii pe piaţa, in concordanta cu dotarea tehnica, normele de igiena,
de mediu si protecţia consumatorului, atit pentru comerţul pe piaţa interna cât si in
 perspectiva exportului.
* creerea unei exploataţii agricole eficiente care sa asigure o oferta competitiva pe piaţa.
Prin creşterea eficientei si îmbunătăţirea performantelor exploatatiei SOCIETATEA
AGRICOLĂ BYANCA PLAI va intra pe piaţa cu produse agricole competitive din punct de
vedere al costurilor si calităţii. In paralel cu dezvoltarea exploatatiei se va dezvolta si piaţa
materiilor prime si auxiliare necesare fermei ducind la dezvoltarea mediului de afaceri din
zona. Totodată vor creste veniturile la bugetul local prin creşterea volumului taxelor si
impozitelor plătite.

POTENTIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si adresa) Cultura % din vânzări
1 SC SIRETUL SA Floare 100
2 SC SIRETULL SA Grâu 40
3 SC SIRETUL SA Porumb 60
4 SC CARGILL SRL Grâu 60
5 SC CARGILL SRL Porumb 40

3. Date privind forţa de muncă si managementul proiectului

3.1. Total personal existent 6
din care personal de execuţie 4

3.2. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei 5

Locuri de muncă nou-create 5

Activităţile in cadrul exploatatiei sunt realizate de administratorul societăţii care are

pregătirea profesionala necesara, asigura un management de calitate in cadrul exploatatiei si permite
realizarea unor lucrări agricole de buna calitate. In perioadele de vârf pentru efectuarea lucrărilor
manuale se apelează la forţa de munca sezoniera.

3.3. Responsabil legal (nume, prenume, funcţie in cadrul organizaţiei, studii si

experienţa profesionala) - relevante pentru proiect
Responsabil legal – Ing. Miron Dan, administrator al Societăţii Agricole BYANCA
PLAI, absolvent al Facultăţii de Agricultura Iaşi si cu o vechime de 24 ani de experienţa in
domeniu.
4. Descrierea achiziţiilor realizate prin proiect, repectiv denumirea, numărul,
valoarea si caracteristicile tehnice si funcţionale ale utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziţionate prin
proiect.
Nr.crt Denumire/Tip Număr Valoare fara TVA - Total cu TVA -
utilaj/echipament bucati TVA -RON- RON- RON-

1 TRACTOR "NEW HOLLAND – 1 301000 72240 373240

T8020"
2 COMBINATOR " Cultirapid 1 81500 19560 101060
serie 2"
3 PLUG REVERSIBIL CU 5 1 60400 14496 74896
TRUPITE PPO-(5+1)
4 SEMĂNĂTOARE 1 36700 8808 45508
PRĂSITOARE SK 8 FL
5 CULTIVATOR CSC 00B/9 1 9225 1753 10978
6 DUSTER 1,5 DCI 110 CP 1 58750 14100 72850
Total 547575 130957 678532

1. TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020"

- Putere maxima CP/rpm: 281 / 2200

- Număr cilindri/cilindree: 6/8,3
- Sistemde injectie common rail, regulator electronic, 24 supape
- Cuplu maxim Nm/rpm: 1162/1500
- Transmisie: 4X4, powershift, 18 viteze înainte x 4 înapoi
- Priză de putere (rpm) : 1000
- Priză de putere cu arbore cu 21 caneluri
- Cabina cu presurizare continua, cu aer conditionat cu controlul automat al temperaturii,
incalzire / ventilatie
- Capacitate ridicare pe tiranţi (kg) : 9126
- Pompa hidraulica cu debit variabil, 166 l/min, presiune max. 224 bar
- Pneuri standard spate/fata: 710/70R38 + 600/65R28
- Rezervor combustibil (I): 682
- Culoare: albastru
- Bară de tracţiune
- Greutăţi frontale 16x100 kg

2. COMBINATOR " Cultirapid serie 2"

- Tractor necesar (CP): 170/190;
- Lăţimea de lucru (m): 5;
- Adâncimea de lucru (m): 0,30;
- Productivitate (ha/oră): 4 - 5;
- Versiune semipurtata, cadru rabatabil hidraulic in 2 sectiuni
- Masa(kg): 4200
3. PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1)
- Reversare cu cilindru hidraulic cu dubla acţiune.
- Fiecare trupita este intarita cu bolt de protectie care poate fi usor inlocuit in caz de necesitate
- Cormane semielicoidale pentru terenuri medii si grele, cu cormane suplimentare.
- Lăţimea suprafeţei de lucru: 2 m
- Putere maxima tractor 150 CP
- Adâncimea arăturii:27 cm
- Greutate 2740 kg
- Lungime/lăţime/înălţime: 8300/2900/2200 cm
- Viteza de lucru 7-9 km/h
- Productivitate 1,4 – 1,8 ha/h
- Tip: semipurtat

4. SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL

- Tractor necesar (CP): 65;

- Lăţimea de lucru (m): 5,6;
- Debit seminţe (boabe/ha): reglabil in 48 trepte de Ia 30.000-1.000.000;
- Productivitate (ha/ora): 1,10-2,90;
- Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,8x7,0x2,1;
-Masa (kg): 1200

5. CULTIVATOR CSC 00B/9

Tractor necesar (CP): 65;

Lăţime de lucru (m): 5,6;
Distanta intre rânduri (m): 0,45-0,7;
Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,80x5,80x1,05;
Masa (kg): 1000.

6. DUSTER 1,5 DCI 110 CP

Tip: 1,5 DCI

Ampatament: 2671
Motor putere KW (CP) 80(109)
Pneuri –Dimensiuni: 215/65 R 16
Culoare: Alb

Principalele dotări:
- Sarcina admisa axa fata – 802 kg
axa spate – 567 kg
- Program electronic de stabilitate (ESP)
- Sistem de frânare hidraulic ABS Bosch 8.0
- Frâne disc faţă
- Frâne tambur spate
- Frână de parcare cu acţionare pe rotile punţii spate
- Bară stabilizatoare punte fată
- Amortizoare puntea spate
- Sistem direcţie servo-asistat
- Baterie Acumulator 12 V/ 72 Ah
- Echipament electronic 12 V/ Demaror 12 V
- Parasolare pentru şoferi şi însoţitor
- Spaţiu depozitare
- Imobilizator (antifurt volan)
- Speedometer, km/h
- Mufa diagnosticare
- Lămpi laterale
- Ajustaj fascicul lumini
- Inel de remorcare
- Punte Tip Mac-Pherson cu brat inferior rectangular si bara stabilizatoare
- Centuri de siguranţa cu prindere in trei puncte
- Siguranţa usi pentru copii
- Trusa de scule
- Trusă prim ajutor
- Cric
- Triunghi reflectorizant

Produsele sunt însoţite de "Declaraţia de conformitate"si "Certificat de garanţie". In

perioada garanţiei (18 luni) vânzătorul se angajează sa înlocuiască gratuit piesele sau
subansamblele care s-au defectat din vina fabricantului.
In post garanţie (10 ani) va onora toate solicitările de intervenţie cauzate de defectarea
produsului, cheltuielile de service urmând a fi suportate de către client.

Produsele care fac obiectul acestei oferte, sunt proiectate conform normelor
europene 98/37/CE, securitatea maşinilor având ca baza tehnica standardele specifice
fiecărui produs — armonizate cu cele europene - şi baza legala interna HG 119/2004.

PLANUL DE CULTURĂ AL FERMEI VEGETALE (perioada 2010-2015)

S-a considerat pentru perioada previzionata de 5 ani aceeaşi structura de culturi si aceleaşi
suprafeţe. Preturile de valorificare luate in calcul se considera ca ramân constante pe întreaga
perioada de prognoza de 5 ani, perioada in care si veniturile ramân constante. Producţiile la
hectar se considera ca sunt constane pe întreaga perioada de prognoza si sunt in limitele
potenţialului agricol al zonei.
SOCIETATEA AGRICOLĂ DRAGALINAa stabilit o structura simpla de culturi rentabile,
care se pretează la condiţiile zonei si care asigura o buna rotaţie in cadrul asolamentului.
PLAN DE CULTURA

Suprafaţa(HA)
An 1 An 2 An 3 An 4
GRAU 485 485 485 485
CARTOF 450 450 450 450
PORUMB 800 800 800 800
SOIA 65 65 65 65
TOTAL 1800 1800 1800 1800

Producţie medie (KG/HA)

An 1 An 2 An 3 An 4
GRAU 3000 3000 3000 3000
CARTOF 20000 20000 20000 20000
PORUMB 5700 5700 5700 5700
SOIA 4000 4000 4000 4000

Cantitate totală (TONE)

An 1 An 2 An 3 An 4
GRAU 1995 1995 1995 1995
CARTOF 9 000 9000 9000 9000
PORUMB 4560 4560 4560 4560
SOIA 260 260 260 260

Preţ (RON)

An 1 An 2 An 3 An 4
GRAU 0.6 0.6 0.6 0.6
CARTOF 0,7 0,7 0,7 0,7
PORUMB 0,8 0,8 0,8 0,8
SOIA 1,5 1,5 1,5 1,5

Venituri totale (RON)

An 1 An 2 An 3 An 4
GRAU 1.197.000 1.197.000 1.197.000 1.197.000
CARTOF 6.300.000 6.300.000 6.300.000 6.300.000
PORUMB 3.648.000 3.648.000 3.648.000 3.648.000
 SOIA 390.000 390.000 390.000 390.000

TOTAL 11.535.000 11.535.000 11.535.00 11.535.000

5. Durata de realizare (luni) şi etape principale 0

Durata de realizare a investiţiei este de maxim 6 luni calendaristice,

începând cu data primirii Notificării de selecţie a proiectului (inclusiv semnarea
contractelor de achiziţii).

Luna Luna Luna Luna Luna Luna aVI-

I-a a-II-a aIII-a aIV-a aV-a a
Activitati Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie
Plata serviciilor de consultanta 2260 4187
Depunerea dosarului de proiect la
OJPDRP
Evaluare si selectare
Depunerea dosarului de achizitii la
OJPDRP 554022
Contractare imprumut bancar
Achizitie Tractor NEW 301000
HOLLAND – T8020
Achizitie COMBINATOR " 81500
Cultirapid serie 2"
Achizitie PLUG REVERSIBIL CU 60400
5 TRUPITE PPO-(5+1)
Achizitie SEMĂNĂTOARE 36700
PRĂSITOARE SK 8 FL
Achizitie CULTIVATOR CSC 9225
00B/9
Achizitie DUSTER 1,5 DCI 110 58750
CP
Depunere cerere de plata la
OJPDRP 554022
Ajutor nerambursabil FEADR 277011

6. Devizele investiţiei, cu detalierea pe structura devizului general, însoţit de

 devizele pe obiecte, conform legislaţiei in vigoare (HG 28/2008). Detaliaţi
cheltuielile eligibile si neeligibile pe elemente.

Deviz financiar – Capitol 3 – Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă ethnică – RON

Nr. Specificaţie Valoare Valoare
crt eligibila neeligibila
1 Cheltuieli pentru studii de teren (geotehnice, geologice, 0 0
hidrologice, hidrogeotebnice, fotogrammetrice, topografice
si de stabilitate a terenului pe care se amplasează obiectivul de
investiţie)
2 Cheltuieli pentru obţinere de avize, acorduri si 0 0
autorizaţii - total, din care:
1. obţinerea/prelungirea valabilităţii ceritificatului de urbanism 0 0

2. obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de 0 0

construire/desfiinţare, obţinere autorizaţii de scoatere din
circuitul agricol
3. obţinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri si 0 0
branşamente la reţelele publice de apa, canalizare, gaze,
termoficare, energie electrica, telefonie, etc.
4. obţinere aviz sanitar, sanitar-veterinar si fitosanitar 0 0
5. obţinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa 0 0

6. întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului Cadastral 0 0

provizoriu si înregistrarea terenului in Cartea Funciara

7. obţinerea avizului PSI 0 0

8. obţinerea acordului de mediu 0 0
10. alte avize, acorduri si autorizaţii solicitate prin lege 0 0
3 Proiectare si inginerie - total, din care: 0 0
1. Cheltuieli pentru elaborarea tuturor fazelor de 0 0
proiectare - total, din care:
a. studiu de prefezabilitate 0 0
b. studiu de fezabilitate 0 0
c. proiect tehnic 0 0
d. detalii de execuţie 0 0
e. verificarea tehnica a proiectării 0 0
f. eleborarea certificatului de performanta energetica a 0 0
clădirii
2. Documentaţii necesare pentru obţinerea acordurilor, avizelor 0 0
si autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţii
3. Cheltuielile pentru expertiza tehnica efectuata pentru 0 0
construcţii începute si neterminate sau care urmează a fi
modificate prin proiect (modernizări, consolidări, etc.)
4. Cheltuielile pentru efectuarea expertizei, cercetării şi 0 0
auditului energetic
4 Organizarea procedurilor de achiziţie 0 0
5 Cheltuieli pentru consultanta - total, din care: 6447 0
1. plata serviciilor de consultanta la elaborarea memoriului 6447 0
justificativ, studiilor de piaţa, de evaluare, la întocmirea cererii
de finanţare
 2. plata serviciilor de consultanta in domeniul managementului 0 0
investiţiei sau administrarea contractului de execuţie

6 Cheltuieli pentru asistenta tehnica - total, din care: 0 0

1. asistenta tehnica din partea proiectantului în cazul când 0 0
aceasta nu intră în tarifarea proiectării
2. plata diriginţilor de şantier desemnaţi de autoritatea I 0 0
contractantă, autorizaţi conform prevederilor legale pentru ;
verificarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii
Total valoare fara TVA 6447 0
Valoare TVA 1547 0
TOTAL DEVIZ FINANCIAR 1 (inclusiv TVA) 7994

DEVIZ GENERAL
Privind cheltuielile necesare realizării achizitionarii de utilaje agricole agricole
pentru ferma vegetală

Valoare (fara Valoare

TVA
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de TVA) (inclusiv TVA)
Nr. crt.
cheltuieli Mii Mii lei Mii lei Mii
Mii lei
euro euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajări pentru protecţia mediului si
aducerea la starea initiala
TOTAL CAPITOL 1
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare
obiectivului
TOTAL CAPITOL 2
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii de teren
3.2 Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi
autorizaţii
3.3 Proiectare şi inginerie
3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie
3.5 Consultantă 6,44 1,49 1,54 7,98 1,85
3.6 Asistenţă tehnică
TOTAL CAPITOL 3 6,44 1,49 1,54 7,98 1,85
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii
4.2 Montaj utilaje tehnologice
 4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi
funcţionale cu montaj
4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de
547,57 127,34 131,41 678,98 157,90
transport
4.5 Dotări
TOTAL CAPITOL 4 547,57 127,34 131,41 678,98 157,90
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier
5.1.1. Lucrări de construcţii
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării
şantierului
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute
TOTAL CAPITOL 5

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

6.1 Pregătirea personalului de exploatare
6.2 Probe tehnologice si teste
TOTAL CAPITOL 6
TOTAL GENERAL 554,01 128,83 132,95 686,96 159,75
Din care C+M

DEVIZUL
obiectului achiziţionarea de utilaje agricole

Nr. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de Valoare (fără TVA Valoare (inclusiv

crt. cheltuieli TVA) TVA)
Lei Euro Lei Lei Euro
I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
1 Terasamente
2 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură
de rezistenţă) şi arhitectură (închideri
exterioare, compartimentări, finisaje)
Izolaţii
4 Instalaţii electrice
5 Instalaţii sanitare
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare.
PSI, radio-tv, intranet
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale
8 Instalaţii de telecomunicaţii
TOTAL I
II – MONTAJ
9 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice
TOTAL II
III – PROCURARE
10 Utilaje şi echipamente tehnologice
11 Utilaje şi echipamente de transport

1. TRACTOR "NEW HOLLAND – 301000 70000 72240 373240 86800

T8020"
2. COMBINATOR " Cultirapid serie 2" 81500 18953 19560 101060 23502
3. PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPITE 60400 14047 14496 74896 17418
PPO-(5+1)
4. SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 36700 8535 8808 45508 10583
FL
5. CULTIVATOR CSC 00B/9 9225 2145 1753 10978 2553
6. DUSTER 1,5 DCI 110 CP 58750 13663 14100 72850 16942
12 Dotări
TOTAL III 547575 127343 130957 678532 157798
TOTAL ( TOTAL I + TOTAL II +TOTAL III) 547575 127343 130957 678532 157798

Nr.crt Denumire/Tip Număr Valoare fara TVA - Total cu TVA -

utilaj/echipament bucati TVA -RON- RON- RON-

1 TRACTOR "NEW HOLLAND – 1 301000 72240 373240

T8020"
2 COMBINATOR " Cultirapid 1 81500 19560 101060
serie 2"
3 PLUG REVERSIBIL CU 5 1 60400 14496 74896
TRUPITE PPO-(5+1)
4 SEMĂNĂTOARE 1 36700 8808 45508
PRĂSITOARE SK 8 FL
5 CULTIVATOR CSC 00B/9 1 9225 1753 10978
6 DUSTER 1,5 DCI 110 CP 1 58750 14100 72850

Total 547575 130957 678532

 7. Finanţarea investiţiei
Din valoarea totală a investiţiei de 625432 RON cu TVA, ajutorul public
nerambursabil este de RON (50% din valoarea eligibila).

Curs Euro / leu 4,3 din data de 10.01.2011

.
Procent finantare publica = 50 %
Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile
- RON- Euro -RON- Euro - RON- Euro
Ajutor public nerambursabil 283452 64421 283452 64421
Sursele de finantare pentru
completarea necesarului de
finantare din care: 283452 64421 0 0 283452 64421
- autofinantare 0 0 0 0 0 0
- imprumuturi 283452 64421 0 0 283452 64421
TOTAL PROIECT 566905 128842 71410 16607 625432 145449

Solicitantul face imprumut pentru valoarea eligibila a investiţiei - respectiv 554022

RON, pentru valoarea TVA solicitantul vine cu contribuţie proprie.

Curs Euro / leu = 4,4 din data de 10.01.2015 (cursul de schimb Euro/RON publicat pe pagina
web a Băncii Central Europene).
 8. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

8.1 Valoarea totală (RON), Valoare eligibila (RON)

Valoarea totala = 625432 RON

Valoarea eligibila = 566905 RON

8.2. Durata de realizare (luni) insotita de graficul de eşalonare a investiţiei

exprimat valoric pe luni si activităţi.
Durata de realizare a investiţiei este de 6 luni calendaristice, începând cu data primirii
Notificării de selecţie a proiectului (inclusiv semnarea contractelor de achiziţii).

Luna Luna Luna Luna Luna Luna aVI-

I-a a-II-a aIII-a aIV-a aV-a a
Activitati Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie
Plata serviciilor de consultanta 2260 4187
Depunerea dosarului de proiect la
OJPDRP
Evaluare si selectare
Depunerea dosarului de achizitii la
OJPDRP 566905
Contractare imprumut bancar
Achizitie Tractor NEW 301000
HOLLAND – T8020
Achizitie COMBINATOR " 81500
Cultirapid serie 2"
Achizitie PLUG REVERSIBIL CU 60400
5 TRUPITE PPO-(5+1)
Achizitie SEMĂNĂTOARE 36700
PRĂSITOARE SK 8 FL
Achizitie CULTIVATOR CSC 9225
00B/9
Achizitie DUSTER 1,5 DCI 110 58750
CP
Depunere cerere de plata la
OJPDRP 566905
Ajutor nerambursabil FEADR 277011
 8.3 Durata de realizare (luni) insotita de graficul de eşalonare a investiţiei
exprimat valoric pe luni si activităţi
Investiţia se va realiza pe durata a 6 luni incepand de la data semnării contractului
de finanţare cu agenţia FEADR ;

8.4 Capacităţi de producţie rezultate ca urmare a investiţie (in unităţi fizice)

V0 fara proiect V1 cu proiect
In urma realizării investiţiei, dotarea Societăţii Agricole BYANCA PLAI
BOTOȘANI, va fi completata cu mai multe utilaje noi, performante: TRACTOR "NEW
HOLLAND – T8020", COMBINATOR "Cultirapid serie 2", PLUG REVERSIBIL CU 5
TRUPIŢE, SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL, CULTIVATOR CSC 00B/9 şi a
unui autovehicul de teren DUSTER 1,5 DCI 110 CP.
Aceste maşini noi vor intra imediat in procesul tehnologic la realizarea in condiţii
superioare calitativ si de protecţie a mediului a tratamentelor preemergente in
vederea semantului culturilor de primăvara, respectiv la optimizarea proceselor de
manipulare a materialelor vrac si / sau paletizate (seminţe, ingrasaminte chimice, etc).

9. Proiecţii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele

juridice si Anexele C pentru persoanele fizice autorizate si asociaţiile familiale)
pentru indeplinirea obiectivului de creştere a viabilităţii economice

Proiecţii financiare persoane juridice (Anexe B)

9.1 Prognoza veniturilor

9.2 Prognoza cheltuielilor
9.3 Proiecţia contului de profit si pierdere
9.4 Bilanţ sintetic previzionat
9.5 Flux de numerar
9.6 Indicatori financiari

Proiectii financiare persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale (Anexe C)

9.7 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare
9.8 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune
9.9 Indicatori financiari
 9.1 Prognoza veniturilor
Se va completa Anexa Bl «Prognoza veniturilor si evoluţia capacităţii de producţie » cu
vânzările cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate după care
anual.

In cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai buna intelegere de către
persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionarii:
gradul de utilizare a capacităţii de producţie si modul cum evoluează acesta in
timp; se va preciza producţia fizica existenta si producţia fizica estimata in urma realizării
investiţiei
corelarea dintre vânzările previzionate, gradul de utilizarea a capacităţii de
producţie si precontracte/contracte de vânzare incheiate/in curs de a fi încheiate;
modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate
Se vor detalia veniturile obţinute din alte tipuri de activităţi decât cea la care se refera
proiectul, (in cazul in care solicitantul obţine venituri si din alte activităţi decât cea descrisa prin
proiect)

9.2 Prognoza cheltuielilor

Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor si evoluţia capacităţii de producţie » cu
valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate după care
anual.
In cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai buna intelegere de către
persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionarii :
- urmăriţi corelarea informaţiilor furnizate aici cu cele menţionate in celelalte secţiuni ale
studiului;
-corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacităţii de producţie si
precontracte/contracte de cumpărare incheiate/in curs de a fi încheiate ;
- modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ;
- orice alte informaţii care au stat la baza previzionarii sau influenţează previzionarea
cheltuielilor si au influenta relevanta ;
Se vor vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activităţi decât cea la care se refera
proiectul, (in cazul in care solicitantul obţine venituri si suporta cheltuieli din alte activităţi decât cea
descrisa prin proiect)
 9.3 Proiecţia contului de profit si pierdere
In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul cont de profit si pierdere
încheiat de societate anexat la cererea de finanţare (in cazul in care solicitantul este înfiinţat in
anul in curs aceasta coloana nu se completează).
Se va completa anexa B3 rândurile aferente : 12 «Venituri Financiare », 13 « Cheltuieli
privind dobânzile »(atat pentru creditul ce urmează a fi contractat pentru co-finantarea investiţiei din
proiect (daca este cazul), cat si pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare
angajate)», 14 «Alte cheltuieli financiare », 18 «Impozit pe profit/cifra de afaceri», restul
rândurilor fiind preluate automat din anexele Bl si B2. Se vor face menţiuni privind valorile
previzionate si se vor corela cu alte informaţii (exemplu : cheltuielile privind dobânzile).

9.4 Bilanţ sintetic previzionat

Se vor face precizări privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a
posturilor din bilanţ.
Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilanţ având in vedere
următoarele:
- in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilanţ incheiat de
societate anexat la cererea de finanţare (in cazul in care solicitantul este înfiinţat in anul in curs
aceasta coloana nu se completează);
- valorile activelor imobilizate noi achiziţionate se vor adaugă la cele existente
(daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vândute in perioada
respectiva;
- valoarea amortizării cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se
adaugă amortizarea calculata pentru activele imobilizate noi achiziţionate (se va corela cu
valoarea cheltuielilor cu amortizările prevăzute in contul de profit si pierdere);
- valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu
specificul activităţii desfăşurate (durata procesului de fabricaţie, etc.) si alte elemente co; relevante.
- casa si conturi la banei se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent
aceleiaşi perioade din linia S;
- datorii ce trebuie plătite intr-o perioada de pana la un an - se previzioneaza in
funcţie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin
fluxul de numerar, valoarea datoriilor'fiscale si la asigurările sociale afernete activităţii.
- datorii ce trebuie plătite intr-o perioada mai mare de un an - se previzioneaza in
funcţie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung primite (daca este
cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul); se vor evidenţia de
asemenea datoriile către actionari/asociati, leasingurile, datoriile către alte instituţii financiare.
- subvenţii pentru investiţii - se inscriu soldul existent/previzionat (daca este
cazul) si incasarile primite prin programul FEADR;
- capitalurile proprii - se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorărilor de capital
social prevăzute, rezultatul exerciţiului (acesta se repartizează ca dividende si rezerve la alegere,
cota repartizata la rezerve urmând sa facă parte din rezerve in anul următor), rezervele deja
constituite si alocările suplimentare din rezultatul exerciţiului financiar precedent;
- se va urmări corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si
pierdere si fluxul de numerar:

9.5 Flux de numerar

Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe
perioada implementării (anexele B5, B6 si B7(vezi atenţionarea de mai jos) desfăşurate lunar) si
pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) după implementarea proiectului.
In cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai buna intelegere de către
persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionarii:
- se va urmări corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrări si ieşiri cu celelalte
secţiuni;
- atenţie la rândul « Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei» acesta nu poate fi
negativ !
- orice alte informaţii care au stat la baza previzionarii sau influenţează previzionarea
elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta ;

Atenţie: Durata maxima de execuţie a investiţiei cofinanţata din FEADR este de 3 ani de la
data incheierii contractului de finanţare si prin excepţie, pentru investiţiile in achiziţiile simple fara
leasing financiar de utilaje, instalaţii, echipamente si dotări noi, de mijloace de transport
specializate, precum si a altor mijloace de transport stabilite prin fisa măsurii durata maxima de
execuţie este de 2 ani.