Sunteți pe pagina 1din 28

Evaluarea potentialului energetic al culturii

de porumb in judetul Cluj

Cuprins

Capitolul I Caracteristicile energetice ale


porumbului.......................................................1
1.1Evaluarea potentialului energetic prin intermediul puterii
calorifice, la recolta la hectar la porumb ........3
1.2Descrierea experimentala privind utitlizarea noii surse regenerabile
in CET Oradea.........................................................................................
1.3Cantitatea de energie inmagazinata in boabele de porumb................
Capitolul II Potentialul productiv, luand in considerare tehnologiile
optime( irigare, ingrasaminte, ierbicidat) cresterea productiei ........
2.1 Rotatia......................................................................................................
2.2 Fertilizarea..............................................................................................
2.3 Lucrarile solului.....................................................................................
2.4 Samanta si semanatul............................................................................
2.5 Irigarea...................................................................................................
Capitolul III Utilizarea etanolului drept carburant.................................

Capitolul I
1.1 Caracteristicile energetice ale porumbului

Culturile cele mai utilizate n scopuri energetice sunt cele de gru,


porumb, orez, orz, secar, sfecl de zahr, trestie de zahr, cartoful,
plantele oleaginoase, plantele erbacee (Miscanthus, Cynara, Panicum v).
Bioetanolul este definit ca alcool etilic de provenine natural.
Materiile prime utilizate n fabricarea bioetanolului sunt: materii prime
glucidice (trestie de zahr, sfecla de zahr, sorgul zaharat, unele fructe
etc); materii prime amidonoase (porumbul, grul, cartoful, maniocul);
materii prime lignocelulozice (lemnul i alte materiale din plante
fibroase).
Coninutul n energie al bioetanolului este apreciat a fi n jur de 65
% din cel al benzinei.
Bioetanolul reprezint n etapa actual o surs important pentru
carburani i combustibili, dar disponibilitatea materiei prime (mai ales
cerealele) constituie una din constrngerile majore pentru a dezvolta
fabricarea i utilizarea acestui carburant.
Cultura de porumb, cu o medie de 2768 mii ha, a produs 7800
mii tone boabe, cultura de floarea soarelui de pe 914 mii ha a realizat
circa 1100 mii tone/an; la cultura de rapi, de pe o suprafa de 165,5
mii ha s-au produs circa 225 mii tone semine, cultura de soia, cu
aproximativ de 102,2 mii ha a produs 182 mii tone semine ( 4 mil. GJ).
Sintetiznd calculele, se poate aprecia c n judeul Cluj se pot
realiza cantiti importante de bioetanol din porumb ( ntre aprox.
58.000 litri i 209.000 litri cu o medie de 113.000 litri/an) i de biodisel
din culturile oleaginoase pe an (ntre 13.000 tone i 38.500 tone )
Calculndu-se de exemplu bilanul energetic la porumb pentru o
producie de 7264 kg/ha, din care 3200 kg boabe i 4064 kg masa
vegetala (media din perioada 2006-2010 n judeul Cluj) a rezultat un
3

consum energetic total de circa 27.000 Mj/ha pentru o producie de


energie la hectar de 130.000 Mj, deci un bilan energetic de 0,207, sau
altfel spus 1 Mj consumat a produs 4,83 Mj producie energetic.
1.2 Evaluarea potentialului energetic prin intermediul puterii calorifice,
la recolta la hectar la porumb
Reinnoirea combustibilului din centrale care folosesc carbune este
dictata de preturile energiei impuse de piata concurentiala.
Respectarea acesti restrictii reclama scaderea ponderii combustibililor
in costul energiei de la 75% la 35% prin utilizarea unui nou combustibil
(porumb) cu o putere calorifica de peste 4000 kcal/kg fata de carbune cu
numai 1700 kcal/kg. Aceasta reinnoire aplicata in Romania centrala de
zona, conduce la obtinerea urmatoarelor preformante: reducerea la jumatate
a costurilor energiei produce prin cogenerare, energia termica produsa din
economii poate incalzi anual 2.106 apartamente, resursa umana se
reconfigureaza prin transformarea minierilor in fermieri cultivatori de
porumb diminuarea poluarii mediului se reduce total, cenusa rezultata din
arderea porumbului este un ingrasamant performant pentru porumbul
cultivat. Indicatorii tehnico-economici aplicati in acest caz la nivelul
experimentului arata ca rata de formare a capitalului creste la 1,5 lei
venit/leu investit, iar riscurile probabile se acopera lejer din profiturile
realizate anual.

1.2 DESCRIEREA EXPERIMENTULUI PRIVIND UTILIZAREA N


CENTRALA ORADEA A NOII SURSE REGENERABILE
Problema rennoirii combustibilului din centralele electrice care
folosesc resursa primar sub forma crbunelui de putere calorific medie
este dictat de noile condiii ale vnzrii energiei pe piaa concurenial.
ndeplinirea fr riscuri majore a cerinelor pieei reclam scderea ponderii
combustibililor n costul energiei de la (70 - 75)% la (30-35)%. Aceast
schimbare este susinut i de creterea puterii calorifice a sursei primare noi
la 4000 kcal/kg fa de (1700 - 2300) kgcal/kg ncorporat n crbunele
utilizat n prezent n centralele romneti i nu numai. Schimbarea resurselor
primare clasice cu cele regenerabile reclam eforturi financiare de proiectare
a noilor cazane de ardere a noului combustibil i de reproiectare a morilor de
4

mcinare. Efectele acestor nnoiri sunt multiple i anume: scderea costurilor


energiei electrice i termice la jumtate din costul tradiional, crbunele se
poate valorifica prin gazeificare iar resursa uman implicat n minerit se
reprofileaz pentru generarea culturilor care formeaz structura noii resurse
regenerabile. Pe aceast cale se pot reduce preurile, se pot obine economii
substaniale de resurse i se pot apropia structurile economico-inginereti ale
centralelor termoelectrice i a celor de cogenerare de centralele care folosesc
n prezent combustibili superiori.
mbuntirea eficienei energetice i promovarea utilizrii energiilor
regenerabile, precum i utilizarea durabil a resurselor naturale sunt
prioriti nscrise n cap. 13 Politica industrial din Programul de
guvernare. De asemenea, n cap. 18 Politica privind protecia mediului
nconjurtor este prevzut s se acioneze pentru reducerea emisiilor
de gaze cu efect de ser prin mbuntirea eficienei energetice n
producerea de energie i cldur i transformarea unor industrii
utilizatoare de combustibili fosili n utilizatoare de biomas, precum
i utilizarea altor surse de energie regenerabil. Avnd n vedere i faptul
c reducerea emisiilor de poluani, ndeosebi CO2 i SO2, este unul din
obiectivele principale ale politicii internaionale privind protecia
mediului, iar Romnia trebuie s se alinieze la aceste obiective n
perspectiva integrrii n Uniunea European, la S.C. Electrocentrale
Oradea S.A. s-a acionat susinut n ultima perioad pentru gsirea
modalitilor de trecere la utilizarea tot mai intens a resurselor
regenerabile i nepoluante pentru obinerea energiei. Biomasa reprezint
o surs neconvenional de combustibil de natur solid, cu putere
calorific mare, pre sczut i procurare foarte uoar, fiind regenerabil
n timp scurt. Drept combustibil pentru cazanele pe biomas se folosesc:
cereale, rumegu, deeuri de lemn, resturi de plante rezultate n urma
activitilor agricole sau forestiere, pelei de lemn etc.
n alegerea combustibilului s-a avut n vedere ca el s ndeplineasc
simultan cel puin urmtoarele condiii:
s poat fi relativ uor de procurat i n cantiti mari care sunt
necesare acestui scop;
s aib caracteristicile fizico-chimice care s-i permit dezvoltarea
unei puteri calorifice corespunztoare, n condiii de poluare minim;
s pun probleme minime n ceea ce privete transportul, depozitarea
i procesarea;

s fie competitiv din punct de vedere al costurilor energiei obinute;


s permit folosirea la maxim a capacitilor existente de producere a
energiei, astfel nct necesarul de investiii noi s fie minim.
Analiznd toate variantele de combustibili pentru cazane pe biomas, am
constatat c cel mai potrivit pentru instalaiile din CET 1 Oradea este
porumbul. Puterea calorific a porumbului uscat este de 4718 kcal/kg (dup
unele surse 6200 kcal/kg). Dac se ia n considerare i umiditatea (14%),
atunci cldura specific se reduce la 3885 kcal/kg (dup unele surse
5300kcal/kg).
Pentru comparaie, crbunele folosit n CET are, n medie, urmtoarele
caracteristici:
umiditate = 35 45%;
cenu = 40 50%;
putere calorific = 1600 2000 kcal/kg.
Analiznd potenialul pedoclimatic al judeului Bihor rezult c se poate
asigura fr
probleme necesarul anual de porumb-combustibil pentru SC Electrocentrale
Oradea numai din jude. n acest fel se asigur i o pia pentru porumb,
pia care n prezent este deficitar. Trebuie menionat c se rezolv totodat
i cea mai mare problem care exist n prezent la arderea combustibililor
fosili, reducerea polurii cu oxizi de sulf, deoarece porumbul nu are sulf.
Pentru a putea funciona cu actualele termocentrale cu ncadrarea n normele
europene de mediu, este obligatorie construirea unor instalaii de
desulfurare, ceea ce presupune investiii deosebit de mari. Pentru un singur
cazan de 400 420 t/h, cazane care intr n componena grupurilor de 50
MW, costul unei instalaii de desulfurare este de circa 30-35 milioane $.
Bilanul produciei de CO2 este negativ, deoarece porumbul absoarbe mai
mult CO2 n timpul creterii dect degaj n procesul de ardere. Procesul de
asimilare clorofilian (fotosinteza) folosete CO2 expirat de fiinele vii sau
eliminat de industrie, dnd natere la glucide i oxygen. Relaia de mai sus
poate fi numit ecuaia vieii.
Tot din punct de vedere al proteciei persoanelor i mediului, se poate
afirma c porumbul este sigur pentru c nu explodeaz, iar n cazul n care
este risipit accidental nu contamineaz solul sau apele freatice. n acelai
timp, se simplific foarte mult problema depozitrii reziduurilor rezultate n
urma arderii, deoarece acestea se reintroduc n circuitul natural ca
ngrmnt. Rapoartele de ncercri privind analiza chimic a cenuii

rezultate din procesul de ardere a porumbului, rapoarte emise de Institutul


Naional de Cercetare - Dezvoltare pentru Chimie i Petrochimie ICECHIM Bucureti, relev faptul c cenua rezultat reprezint un
ngrmnt valoros, cu un coninut ridicat de fosfor
i potasiu.
n edina Consiliului local al municipiului Oradea din data de
15.02.2006 s-a aprobat studiul privind Trecerea cazanului nr. 6 de 350 t/h
de la funcionarea cu combustibil fosil (lignit) la funcionarea cu biomas
(porumb)". Lucrrile de modificare au fost demarate imediat, n baza unor
soluii proprii ale S.C. Electrocentrale Oradea S.A., soluii care au plecat de
la urmtoarele premize:
un cazan pe biomas utilizeaz combustibilul cam n acelai mod ca i
cazanele pe crbune;
combustibilul este ars n camera de ardere ( focar );
combustibilul arde cu admisie de aer;
cldura obinut este transferat i ridic temperatura i presiunea apei
sau a aburului.
Menionm c modificrile sunt minime, astfel nct acelai cazan s
poat arde porumb sau crbune, dup caz. In momentul cand s-a trecut la
alimentarea cazanului cu porumb n loc de crbune prin aceast moar,
constatndu-se o funcionare corespunztoare: mcinabilitate i ardere bune,
realizarea parametrilor nominali ai aburului produs de cazan i fr alte
probleme de exploatare.
Instalaia de monitorizare continu a emisiilor de gaze arse pe coul nr. 2,
pe care n acel moment funciona numai cazanul 6, a nregistrat o scdere a
concentraiei de SO2 n gazele de ardere cu circa 12% atunci cnd s-a
funcionat cu 6 mori pe crbune i o moar pe porumb, fa de situaia cnd
s-a funcionat cu 6 mori pe crbune. Investiia pentru modificarea cazanului
se amortizeaz n mai puin de un an.
Din analizele efectuate rezult c dac se vor modifica i celelalte cazane,
care n prezent
funcioneaz pe crbune, costurile totale cu combustibilul la nivelul unui an
se reduc la cu peste 600 miliarde lei ROL, ceea ce ar conduce la eliminarea
complet a subveniilor. Suprafaa cultivat cu porumb n Romnia a fost de
3.311.000 ha, ceea ce reprezent circa 3 % din suprafaa total de porumb
cultivat pe glob (circa 120 milioane ha n 1978). i aceasta n condiiile n
care suprafaa Romniei reprezint numai 0,16% din suprafaa uscatului
planetar, n ali ani s-a cultivat chiar mai mult dect att: 3.884.000 ha. Din

cele de mai sus rezult c Romnia dispune de un apreciabil potenial


pedoclimatic pentru acest tip de cultur. Lund ca referin anul 1979 n ceea
ce privete suprafaa posibil de cultivat cu porumb la nivelul ntregii ri i
considernd o producie medie de 8.000 kg /ha, rezult: 3.311.000 ha x
8.000 kg/ha = 26.448.000 tone. Dac se mparte aceast cantitate 50%
pentru consum alimentar i n zootehnie, iar 50% combustibil pentru
producerea de energie, i lund n calcul o putere calorific de 4.000 kcal/kg
(4 Gcal/t), rezult: 0,5 x 26.488.000t x 4 Gcal/t = 52.976.000 Gcal. Dac
vom considera jumtate energie termic i jumtate energie electric,
nseamn c se pot produce ntr-un an circa 26.500 Tcal, cu care se pot
termofica peste 2 milioane de apartamente, i 30.819.500 MWh energie
electric (3.518 MW putere disponibil adic echivalentul a 5 blocuri
energetice de la CNE Cernavod
Trebuie menionat c nu numai porumbul poate fi utilizat drept
combustibil. Gama combustibililor obinui din biomas este extrem de
diversificat i dorim s amintim aici deeurile rezultate n procesele de
producie de la fabricile de zahr sau fabricile de bere, deeuri care, n urma
determinrilor i ncercrilor fcute au dat rezultate deosebit de
ncurajatoare.

a) RENTABILIZAREA PRIN COSTURILE ENERGIEI A NOULUI


DEMERS DE
ARDERE A COMBUSTIBILULUI REGENERABIL
Analiza structurii costului energiei la nivelul sistemelor naionale i
internaionale a condus la urmtoarele configuraii definitorii:
Noul tip de combustibil regenerabil va permite nlocuirea crbunelui i va
permite realizarea structurii costului energiei asemntoare cu tendinele
realizate n sistemele internaionale performante Indicatorii de proiectare a
noilor structuri de producere a energiilor electrice i termice care permit
confirmarea rentabilitii de ardere a noului tip de combustibil convenional
sunt urmtoarele:
Rata de formare a capitalului
Riscul corelat cu venitul total
Preul energiilor electrice i termice

b) Cheltuielile totale actualizate n varianta tradiional i n cercetri


operaionale
n care:
Ep = energia electric produs,
Qp = energia termic produs,
ra = rata de actualizare =
gi = gradul de ncrcare a instalaiei,
dv = durata de via a echipamentelor = [Ccombustibil + Cexploatare
+ Cmanoper + Cmanagement + Cdiverse] Ctani =
= [Cdezvoltarea durabil + Ccomerciale + Cproducie + Cresurse umane
+Ceconomico financiare + Cdecizie-comunicare]
c) Entropia informaional a centralelor productoare de energie
electric i termic n care: probabilitile de succes (ps) i cele de insucces
(pc) se calculeaz cu relaii de forma: (ps + pi) = 1 Entropiile totale i cele la
nivelele instalaiilor electrice i termice arat gradul de perturbare a
centralelor analizate care se apreciaz plecnd de la nivelul pierderilor din
cazane, turbine, generatoare i din cadrul instalaiilor suport. Dac entropiile
au valori minime realizabile prin reducerea timpilor de insucces atunci
soluia de utilizare a noului tip de resurs primar rennoit se poate accepta
fr rezerve. Modelul tradiional Modelul n cercetrioperaionale
d)
CONCLUZII
PRIVIND
RENNOIREA
STRUCTURII
COMBUSTIBILULUI DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE
I TERMICE PE PLAN NAIONAL
Experimentul schimbrii resurselor primare (crbune) prin resurse
regenerabile (porumb combinate cu alte produse regenerabile) permite
scderea ponderii cheltuielilor cu combustibilul n costul energiilor electrice
i termice produse ntr-o central electric de cogenerare de la 75% la 35%
ceea ce permite realizarea unor costuri diminuate a produselor finite la circa
50% fa de cazul folosirii crbunelui. Asigurarea resursei regenerabile
(porumb) la producerea energiei nu ridic probleme deosebite. Mai mult
avantaje relevate de specialitii romni arat c acest procedeu creeaz
deschideri spre modernizarea activitilor i nlesnete creterea substanial
a profitului n cadrul centralelor electrice de cogenerare din Romnia.
Studiul de fezabilitate elaborat la nivelul proiectului de aplicare a noului tip
de combustibil (porumb) la CET Oradea arat c se pot realiza urmtoarele
performane:
Cantitatea anual de combustibil regenerabil anual 24,448 106 tone

Energia termic livrat 26500T care asigur cldura pentru 2.106

apartamente
Costul total actualizat al unitii de energie produs este 0,5 din costul
aceleai unitate
energetice produse pe cale tradiional
Reconfigurarea resursei umane n ideea transformrii minierilor n
fermieri care cultiv
porumbul destinat funcionrii rentabile a noilor centrale de
cogenerare din Sistemul
Energetic Naional
Diminuarea polurii mediului ntruct gazele de ardere a noului
combustibil permit scderea concentraiei de SO2 cu 12 % fa de
vechiul tip de combustibil. n plus cenua colectat dup arderea
porumbului se poate folosi fr riscuri drept ngrmnt la noile
culture permind obinerea unei producii sporite fa de anul
precedent.

1.3Cantitatea de energie inmagazinata in boabele de porumb


Eficiena conversiei biomasei n biocombustibili este apreciat ca
un raport ntre consumul total de energie, att pentru obinerea
biomasei, ct i pentru conversia acesteia i energia cuprins n
biocombustibili.
Calculele efectuate pentru bioetanolul obinut din boabele de
gru, arat c energia net la ha este de 3860 KWh, iar raportul
input/output de 1:1,29. Din consumul total de energie 29 % l reprezint
energia pentru obinerea biomasei i 71 % pentru conversia acesteia n
bioteanol.
10

La bioetanolul obinut din boabele de porumb, raportul


input/output a fost de 1:1,67, energia consumat pentru producerea
boabelor i transportul acestora a reprezentat 30 %, iar conversia n
bioetanol i transportul acestora 70 %.
n ceea ce privete obinerea biodiselului din rapi, raportul
input/output a fost de 1:2,27, din energia total consumat, 41,5 %
aparine producerii de semine i 58,5 % conversiei n biodisel
Astfel la biomasa din producia de boabe la gru s-a luat n
considerare un procent de 40 %, la porumb 45 %, la rapi 90 %, la
floarea soarelui 20 % i la soia 6 %.

II. Potentialul productiv, luand in considerare tehnologiile


optime( irigare, ingrasaminte, ierbicidat) cresterea productiei
Porumbul poate fi cultivat pe soluri diferite cu fertilitate textura si
reactie dar trebuie evitate solurile extreme.
Bune premergatoare pentru porumb sunt leguminoasele perene,
cereale paioase, inul, canepa, sfecla pentru zahar, cartoful.
Desi suporta monocultura, nu este indicata cultivarea porumbului
mai mult de 2-3 ani pe acelasi teren numai daca se aplica ingrasaminte
organice si chimice si se combat corespunzator buruienele, bolile si
daunatorii.
Conditiile climatice si cele edafice din majoritatea zonelor tarii
noastre si potentialul productiv al hibrizilor din cultura, in conditiile
aplicarii unor tehnologii moderne de cultivare, pot asigura realizarea unor
recolte la nivelul celor mai avansate tari ale lumii.
Tipul de sol
Soluri foarte favorabile: cernoziomurile si solurile aluvionare din
zonele irigate din Campia Dunarii, Dobrogea si sudul Moldovei si Campia
Banatului; cernoziomurile si solurile aluvionare din Transilvania si
Moldova.
Favorabile: soluri brun-roscate, solurile acide permeabile, unde
verile sunt relativ calde, cernoziomurile din sudul tarii in regim irigat.
Mediu favorabil: solurile acide amendate unde verile sunt relativ
racoroase, rendzinele si branciogurile.
2.1
ROTATIA

11

In rotatia culturilor, porumbul poate urma dupa o gama variata de


premergatoare din grupa culturilor timpurii, precum si dupa cele care se
recolteaza tarziu.
Porumbul este mai putin pretentios fata de planta premergatoare.
Rezultatele cele mai bune se obtin dupa leguminoasele anuale pentru
boabe si furajere, dupa care urmeaza, cerealele paioase de toamna, inul,
canepa, cartoful, sfecla si floarea-soarelui.
Lucerna, dintre leguminoasele perene, desi asigura importante
cantitati de azot (120 - 160 kg/ha) si contribuie la refacerea structurii,
datorita consumului mare de apa, nu este considerata o premergatoare
potrivita pentru porumb in zonele mai secetoase, fara conditii de irigare.
Rotatia grau-porumb este obligatorie, din cauza ponderii de circa
60% a celor doua culturi.
In aceasta rotatie porumbul este favorizat, fiind cultivat dupa o
premergatoare timpurie.
In culturile atacate de fuzarioza, boala comuna ambelor specii,
aceasta rotatie se intrerupe dupa 4 - 5 ani.
Porumbul nu se poate cultiva dupa sorg si iarba de Sudan.
Monocultura, de porumb in tara noastra s-a extins pe solurile fertile,
mai joase, cu apa freatica la mica adancime, supuse in primaverile mai
ploioase excesului temporar de umiditate terenuri pe care graul nu le
valorifica in aceeasi masura ca porumbul.
In S.U.A., in "cordonul porumbului", cat si in sudul Frantei si in
Italia, pe soluri fertile, permeabile, structurate, bogate in humus, cu pH 6,5
- 7,5, fertilizate rational si irigate, se practica monocultura indelungata, cu
rezultate bune.
Se poate aprecia, insa, ca prin monocultura prelungita se reduce
continutul de humus, se degradeaza structura, are loc o acidifiere
progresiva a solului, se epuizeaza solul in macroelemente si unele
microelemente, se inmultesc bolile si daunatorii specifici, impunandu-se,
deci utilizarea unor doze marite de ingrasaminte si tratamente costisitoare.
Rezultatele din tara noastra reliefeaza ca cele, mai eficiente productii
se realizeaza in asolamente de 4 - 6 ani, fapt rezultat si din datele
prezentate in tabelul 3.1.

Tabelul 3.1.

12

Productia de porumb in functie de rotatie


Recolta q/ha in:
asolament
Statiunea
de
grau monocultura
de
experimentala
porumb
cultivare
4 - 6 ani
Fundulea
neirigat
49,0
55,7
60,2
irigat
69,6
78,4
(cernoziom
80,7
cambic)
Simnic
neirigat
46,6
52,0
57,5
irigat
27,9
33,5
46,8
(brun roscat)
Sistemul

La randul sau, porumbul este o buna premergatoare pentru culturile


de primavara si chiar pentru graul de toamna, caz in care se vor cultiva
hibrizi cu perioada de vegetatie mai scurta in rotatia porumbului. Cu alte
culturi se va acorda atentie utilizarii erbicidelor triazinice si prevenirii
infestarii cu gargarita.

13

2.2.

FERTILIZAREA

Porumbul face parte din categoria culturilor agricole mari consumatoare de


substante nutritive.
Astfel, pentru realizarea unei tone de boabe, se extrag din sol, in medie, 25
kg N, 10 kg P2 O5, 22 kg K2 O.
Datorita productiei mari de masa uscata la unitatea de suprafata, porumbul
este o planta mare consumatoare de substante nutritive.
Rezulta ca porumbul este o mare consumatoare de azot (18 - 28 kg/t) si
potasiu (23 - 36 kg/t).
Azotul este principalul element in fertilizarea porumbului, care
asigura formarea unei mase foliare bogate, colorata in verde intens si care
influenteaza favorabil acumularea substantelor proteice.
Carenta se manifesta prin ingalbenirea limbului de la varf spre baza,
de-a lungul nervurii mediane care se deschide la culoare. Plantele raman
firave, cu stiuletii mici.
Excesul de azot intensifica transpiratia, cresterea, este luxurianta
plantele devin sensibile la seceta si boli si intarzie maturitatea.
Absorbtia azotului este intensa de-a lungul intregii perioade de
vegetatie.
Fosforul joaca un rol multiplu in cresterea si fructificarea
porumbului. Insuficienta lui se manifesta prin inrosirea frunzelor de la varf
spre baza, sistemul radicular este slab dezvoltat, ritmul de crestere este
scazut, se accentueaza protandria. Excesul fosforului determina
insuficienta zincului.
Potasiul mareste rezistenta la cadere, seceta si boli. Carenta se
manifesta prin ingalbenirea frunzelor de la varful lor spre baza, iar sistemul
radicular ramane slab dezvoltat.
Dintre microelemente, frecvent pe cernoziomurile cambice apare
carenta de zinc, manifestata prin aparitia dungilor galbui intre nervurile
jumatatii inferioare a frunzelor, pana la necrozarea lor. Carenta este
favorizata de temperaturile scazute din mai - iulie, de monocultura si de
excesul de fosfor si azot.
Fertilizarea organica a porumbului
Gunoiul de grajd, este indicat pe toate tipurile de sol din tara, aplicat
in doza de 20 - 40 t/ha. Dozele mai mari se aplica pe solurile erodate,
luvisoluri, la culturile irigate.
14

Aplicarea balegarului se face direct culturii porumbului, "proaspat"


sau fermentat, o data la 4 - 5 ani, efectul resimtindu-se si in anul al treilea
de la aplicare in conditii de monocultura.
Fertilizarea organo-minerala
Mineralizarea materiei organice prin procese microbiologice si
prezenta ingrasamintelor chimice conduc la obtinerea unor sporuri mari de
recolta.
Rezultate deosebite pe solurile nisipoase, cat si pe cele erodate s-au
obtinut prin aplicarea impreuna a 20 t de gunoi de grajd + N32-48 P32-48.
Ingrasamintele verzi au rol asemanator gunoiului de grajd, fapt
pentru care sunt mult aplicate in S.U.A., Italia, Ungaria. Ele sunt mai
economice cand se produc in culturi ascunse sau sunt cultivate in miriste.
Pentru culturi ascunse se recomanda utilizarea sulfinei, iar pentru
culturi duble se recomanda lupinul alb.
Fertilizarea chimica
Rezultatele de sinteza reliefeaza ca, pe toate tipurile de sol,
fertilizarea cu azot si fosfor se inscrie cu sporuri semnificative de recolta.
Sporul productiei de boabe la 1 kg ingrasamant este variabil, in
functie de tipul de sol, conditiile climatice si hibridul cultivat.
Cu referire la hibrizi se poate afirma ca hibrizii simpli, intensiv
cultivati, pe fond nefertilizat, sunt depasiti in productie de catre hibrizii
dubli extensivi, dar in conditii de fertilizare locurile se inverseaza.
La stabilirea dozelor de ingrasamant se vor avea in vedere: tipul de
sol, nivelul productiei scontate, rezerva solului, consumul specific, regimul
precipitatiilor, hibridul cultivat, planta .premergatoare.
Fertilizarea cu azot
Dozele optime economice de azot in conditii de cultura neirigata sunt
cu 30 - 90 kg mai mici decat in cultura irigata.
In functie de productia planificata consumul specific se modifica
determinarea dozei putandu-se realiza simplu, calculand 24 kg N pentru
fiecare tona de boabe la o productie sub 5 t/ha, 22 kg N/t la o productie intre
6 - 10 t/ha si, respectiv, 20 kg N/t la productii de peste 10 t/ha.
Doza se reduce cu 20 - 50 kg N/ha cand porumbul urmeaza dupa
leguminoase, de asemenea, se reduce cu 2 kg N pentru fiecare tona de gunoi
data direct porumbului si, respectiv, cu 1 kg N, cand aplicarea gunoiului s-a
facut la planta premergatoare; se reduce cu 20 - 30 kg N in cazul hibrizilor
sensibili la frangerea tulpinilor.
Doza se majoreaza cu 20 kg N/ha cand porumbul urmeaza dupa
floarea soarelui si cu 25 kg N/ha dupa cartofi tarzii sau in al III-lea an de
monocultura.
15

In functie de asigurarea cu apa de precipitatiile din intervalul


octombrie-februarie, doza se corecteaza cu +/- 5 kg/10 mm precipitatii peste
sau sub medie.
Se mareste cu 20 kg/ha pe solurile cu aport freatic si cand semanatul
se face in primaveri umede si se micsoreaza cu 20 kg in primaverile
secetoase.
Dozele orientative de azot pentru fertilizarea porumbului boabe
IN = indicele de azot = humus x V%
Pe terenurile irigate, care trebuie sa realizeze peste 10 t/ha boabe, se
vor folosi doze de N 200-300 Kg/ha.
Aplicarea azotului trebuie efectuata fractionat, astfel:
30 - 40 kg/ha azot sub forma de ingrasamant complex sau de
azotat de amoniu, concomitent cu semanatul;
la prasilele a II-a si a III-a mecanice se aplica 30 - 70 kg/ha azot
sub forma de uree, azotat de amoniu sau ingrasaminte lichide;
concomitant cu irigarea se vor asigura doze de 10 - 20 kg/ha,
corelate cu dozele, aplicate anterior si starea culturii.
Fertilizarea cu fosfor
In functie de nivelul productiei scontate si starea de aprovizionare a
solurilor cu fosfor, CR. HERA si Z. BORLAN (1980) doza se poate calcula
expeditiv, plecand in calcul de la un consum de 9 kg P2O5 /t boabe, la in
continut al solului de peste 6 mg/100g sol. Pe solurile cu continut sub 6 mg
P2O5 /100 g sol doza se va majora 15 - 20 kg P2O5 pentru fiecare mg sub
limita mentionata.
Doza se reduce pentru fiecare tona de gunoi cu 1 kg P2O5, cand
aplicarea s-a facut direct porumbului si cu 0,5 kg P2O5, pentru fiecare tona
de gunoi aplicata plantei premergatoare.
Diferentierea dozelor de fosfor se face in functie de nivelul programat
al productiei de boabe si de starea de aprovizionare a solului cu fosfor
mobil.
Dozele de fosfor inscrise in tabel se micsoreaza cu 1 kg P2 O5
pentru fiecare tona de gunoi aplicat direct porumbului si cu 0,5 kg P2 O5
cand gunoiul s-a aplicat culturii premergatoare. Incorporarea in sol a
ingrasamintelor cu fosfor se face sub aratura de baza.
Ingrasamintele complexe cu fosfor se pot aplica primavara la
pregatirea patului germinativ, incorporandu-se adanc cu grapa cu discuri,
sau in benzi concomitent cu semanatul (fertilizarea starter).
Fertilizarea cu potasiu
Dozele optime economice si starea de aprovizionare a solului cu
potasiu mobil, calculate de CR. HERA si Z. BORLAN (1980), pentru
16

fiecare tona de gunoi doza se reduce cu 2,5 kg K2O/t, cand gunoiul se


aplica direct si cu 1 kg K2O/t, cand gunoiul s-a aplicat plantei
premergatoare.
Sporurile de recolta cele mai mari s-au obtinut pe solurile luvice,
erodate, nisipoase si in cultura irigata cand, datorita dozelor mari de azot, se
impune si aplicarea de potasiu, pentru a mari rezistenta la frangere.
Aplicarea ingrasamintelor cu potasiu este similara cu aplicarea
ingrasamintelor cu fosfor.
Aplicarea microelementelor
Pe cernoziomurile fertilizate repetat, multi ani, cu azot si fosfor, cu
pH-ul peste 7, este necesara aplicarea preventiva a sulfatului de zinc, o data
la 4 - 6 ani, in cantitate de 8 - 10 kg/ha.
Daca apar in vegetatie simptomele carentei de zinc, se executa 1 - 3
stropiri, la intervale de 7 - 10 zile, incepand cu faza de 4 - 5 frunze cu
solutii de sulfat de zinc in concentratie de 1%.

17

2.3

Amendamentele cu calciu.
Pe solurile acide cu pH sub 5,9 si cu gradul de saturatie in baze mai
mic de 75%, folosirea amendamentelor cu calciu, o data la 4 - 5 ani, este
obligatorie in cultura porumbului.
LUCRARILE SOLULUI
Acestea incep imediat dupa eliberarea terenului de planta
premergatoare si vizeaza, pe langa mobilizarea solului, incorporarea
resturilor vegetale, maruntirea, nivelarea si realizarea in rezerve cat mai
mari de apa in sol.
Dupa premergatoare timpurii se executa aratura de baza la 20 - 25 cm
adancime pe terenurile mai usoare si la 25 - 30 cm pe terenurile mijlocii si
grele, cu plugul in agregat cu grapa stelata.
Nu se recomanda aratura de primavara deoarece pierderile de
productie sunt foarte mari.
Pana in toamna terenul se mentine afanat si curat de buruieni prin
lucrari cu grapele cu discuri.
Efectuarea a doua araturi, vara la 20 cm adancime, si toamna la 30
cm, nu se justifica prin sporurile de productie obtinute.
Dupa plantele recoltate tarziu se executa aratura de toamna la aceleasi
adancimi ca si aratura de vara cu plugul in agregat cu grapa stelata.
In conditiile solurilor grele compacte cu exces temporar de umiditate,
pentru imbunatatirea regimului aerohidric se vor executa afanari adanci la
50 - 80 cm, o data la 4 ani.
Pe solurile cu strat arabil subtire adancimea araturii se va limita in
functie de grosimea acestuia.
Pe terenurile in panta araturile se vor executa numai de-a lungul
curbelor de nivel.
Lucrarile solului din primavara asigura calitatea insamantarii,
incoltirea si rasarirea porumbului.
Daca terenul este nivelat, ne imburuienat si fara resturi vegetale la
suprafata, solul se va lucra in preziua semanatului cu combinatorul sau cu
grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti.
Daca la desprimavarare terenul este denivelat si imburuienat, dupa
zvantarea terenului se executa o lucrare cu grapa cu discuri in agregat cu
grape cu colti, pregatirea patului germinativ urmand sa se faca in preziua
semanatului, cu combinatorul, perpendicular pe directia de semanat.
Se vor evita trecerile repetate cu agregatele, de la desprimavarare si
pana la semanat.

18

Este corespunzator patul germinativ cand solul, pe adancimea de 3 - 6


cm este maruntit si zvantat, iar dedesubt este "asezat", pentru a favoriza
ascensiunea apei la bob.
Pentru obtinerea de economii de combustibil si evitarea tasarii
accentuate se recomanda efectuarea printr-o singura trecere a mai multor
operatiuni: administrarea ingrasamintelor, a erbicidelor, insecticidelor, o
data cu lucrarile de pregatire a patului germinativ.
In diferite tari se practica, in prezent, sistemul de lucrari minime
("minimum tillage"), in doua variante:
cu o singura trecere: se executa fertilizarea, aratul, discuitul,
grapatul, erbicidarea si semanatul;
cu doua treceri: la prima trecere, se realizeaza fertilizarea,
aratura, discuirea si erbicidarea - varianta posibil de aplicat si in conditiile
din tara noastra.
In prezent, in S.U.A., Franta si Italia s-au obtinut rezultate bune in
sistemul "no tillage", adica prin semanatul porumbului in miristea plantei
premergatoare, deci in teren nelucrat. Acest sistem se practica si la noi in
cultura succesiva pe terenuri irigate, prin insamantare in miriste cu MCSN6 care, la o singura trecere, realizeaza lucrarea solului in zona randurilor,
semanatul si erbicidarea.
Atentie se acorda in diferite tari si sistemului alternativ prin care
aratura nu se executa anual si intre acesti ani se lucreaza numai cu grapele
cu discuri. Rezultatele de pana acum reliefeaza ca nivelul recoltelor, prin
acest sistem se diminueaza numai cu 4 - 5% fata de sistemul cu araturi
normale.
2.4.
SAMANTA SI SEMANATUL
Samanta
Materialul seminal trebuie sa aiba puritatea minima de 98% si
germinatia minima de 90%.
Impotriva agentilor patogeni din sol (Fusarium, Pythium,
Penicillium, Aspergillus Sorosporium holcisorghi) samanta se trateaza cu
Tiradin75 (3kg/t), Metoben 70 (2kg/t), TMTD 75 (4kg/t).
Se previn, astfel, fenomenele de "clocire a semintelor" in sol.
Protectia impotriva daunatorilor din sol (Agriotes sp., Tanymecus
dilaticollis) se realizeaza prin tratarea semintelor cu Seedox 80 WP
(12,5kg/t), Furadan 35 ST (2,5kg/t), Diafuran 35 ST (25kg/t), Carbodan 35
ST (25kg/t), Sinolintox 10 G (20 l/t).
Perioada de semanat

19

Semanatul porumbului se realizeaza atunci cand (la ora 7dimineata,


la 10 cm adancime), temperature este de 8C si vremea este in curs de
incalzire.
Calendaristic, cele mai bune rezultate se obtin in zona de campie,
cand se seamana intre 1 - 20 aprilie si intre 15 - 30 aprilie, in celelalte zone.
Semanatul timpuriu, de obicei, asigura umiditatea necesara
germinarii, iar incoltirea si rasarirea se produc in timp scurt. Pentru fiecare
zi castigata la rasarire se grabeste cu doua zile aparitia paniculelor si a
stigmatelor: se reduce deci, perioada de vegetatie.
Daca semanatul se face prea timpuriu, se prelungeste durata rasaririi,
ceea ce are drept consecinta o stagnare in crestere, existand si pericolul
putrezirii boabelor in sol.
La fel de mari sunt pagubele si prin intarzierea semanatului, cand se
reduce umiditatea solului; perioada de inflorire-fecundare este impinsa in
intervalul cu temperaturi ridicate si umiditate relativa aerului mai mica, fapt
care sporeste procentul plantelor sterile si reduce randamentul de boabe.
Semanatul incepe cu hibrizii timpurii, mai rezistenti la temperaturile
scazute, pe soluri cu textura usoara, care se zvanta mai repede.
Densitatea
Constituie factorul tehnologic de baza pentru realizarea unor recolte
mari, porumbul reactionand mai puternic la acest element tehnologic decat
alte prasitoare (figura 3.1.).
Intensivizarea tehnologiei de cultivare a porumbului prin
introducerea de hibrizi noi, marirea nivelurilor de fertilizare, irigarea au
condus la recolte mai mari numai prin corelarea acestor verigi cu densitatea
lanului, respectiv cu cresterea suprafetei foliare la unitatea de suprafata. La
densitati prea mari insa, frunzele inferioare ajung la un randament,
fotosintetic scazut, in lan se accentueaza protandria, se reduce continutul de
substante proteice din boabe.
Factorii obligatorii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea
densitatii sunt: hibridul cultivat, umiditatea si fertilitatea solului.
Caracteristicile hibridului luate in considerare sunt: inaltimea
plantelor, numarul de frunze, latimea frunzelor fata de tulpina si rezistenta
la frangere si cadere.
Rezulta ca hibrizii timpurii care au talie mai joasa si in numar de
frunze mai mic comparativ cu hibrizii tarzii se vor cultiva cu densitate mai
mare.
Hibrizii cu raportul productiei de boabe: aparat vegetativ de circa 1:1
asigura productii ridicate la densitati mai mari decat cei cu raportul
favorabil aparatului vegetativ.
20

Figura 3.1.
Influenta densitatii plantelor asupra marimii stiuletilor de porumb
si a productiei de boabe la hectar

Cantitatea de samanta necesara asigurarii densitatii optime oscileaza


intre 15-20 kg/ha in functie de valorile MMB si densitatea semanatului.
Fertilitatea si umiditatea modifica densitatea doar la acelasi hibrid.
In zonele umede unde gradul de fertilitate a solului este scazut,
factorul limitativ al recoltei il constituie nivelul de fertilizare. La stabilirea
densitatii trebuie sa se tina seama de posibilitatile de aprovizionare cu apa
pe tot timpul vegetatiei.
In zonele cu precipitatii reduse (Campia Dunarii, Dobrogea)
elementul de baza in stabilirea densitatii il constituie rezerva de apa
acumulata in perioada toamna - iarna - primavara pana la semanat.
Cand rezerva de apa are un deficit ce depaseste 60 mm, densitatea se
reduce, din start, cu 3 - 5 mii plante/ha.
Pe suprafetele irigate densitatea se mareste cu 10 - 15 mii plante/ha.
In prezent, in tara noastra, pentru sortimentul de hibrizi zonati se
practica densitatile mentionate in tabelul 3.4.

21

Tabelul 3.4.
Densitatea plantelor la cultura porumbului pentru boabe
Grupa de precocitate
Densitatea (nr. plante recoltate/ha)
neirigat
irigat
a hibrizilor
Timpurii
45.000-60.000
65.000-70.000
Mijlocii
40.000-55.000
60.000-65.000
Tarzii
40.000-50.000
60.000-65.000
Cantitatea de samanta la hectar variaza intre 15 - 30 kg, in functie de
puritate, germinatie si MMB.
Pentru realizarea densitatilor dorite la recoltare, la semanat, se
mareste numarul de seminte cu 10 - 15% reprezentand pierderile ce apar
pana la rasarire si in intervalul rasarire - recoltare.
Distanta intre randuri este de 70 cm pe terenurile neirigate si pe cele
irigate prin aspersiune si de 80 cm pe terenurile irigate prin brazde.
Reducerea distantei intre randuri la 50 cm a determinat realizarea
unor sporuri de 5 - 10%, dar nu in toate cazurile. Prin reducerea distantei se
realizeaza o mai buna distributie a plantelor in lan.
Adancimea de semanat variaza in functie de textura si umiditatea
solului.
In regiunile mai umede, cu soluri grele semanatul se va realiza la 5 6 cm. Pe suprafetele din zone mai uscate, pe soluri cu textura mijlocie,
adancimea de semanat se mareste la 6 - 8 cm. Fiecare centimetru in plus la
adancimea de semanat, in functie de temperatura, intarzie rasarirea cu 5 30 ore.
Semanatul se realizeaza cu semanatori de precizie tip SPC, obisnuit
cu SPC8 pe terenurile plane si cu SPC4 pe terenurile in panta.
Viteza de lucru este de 5 - 11 km/ora.
2.5.
LUCRARI DE INGRIJIRE
Combaterea buruienilor reprezinta principala lucrare de ingrijire,
porumbul (la fel ca si sfecla pentru zahar) avand un ritm lent de crestere in
primele faze si o densitate redusa la unitatea de suprafata, nu poate rezista
in competitia cu cele 800 - 1.500 buruieni care rasar la 1 m2. Cercetarile
efectuate in 15 statiuni experimentale din tara noastra arata ca la hibrizii
cultivati in prezent pierderile de recolta datorate imburuienarii sunt de 30 90%, ceea ce inseamna 3.000 - 7.000 kg/ha boabe.
La I.C.C.P.T. Fundulea, intr-un teren infestat cu Sorghum halepense,
productia de porumb s-a diminuat cu 9.000 kg/ha.
COJOCARU (1978) mentioneaza unele rezultate experimentale dupa
BELL, HOEPPE (1972) privind efectul fitotoxic al exsudatelor radacinilor
22

de mohor asupra porumbului care, impreuna cu consumul mare de apa a


mohorului, au redus recolta de porumb cu 317 - 495 kg/ha.
Combaterea buruienilor se poate realiza prin lucrari mecanice si
manuale, prin utilizarea erbicidelor, sau combinat, prin lucrari mecanice si
folosirea erbicidelor.
In prima varianta tehnologica, fara utilizarea erbicidelor, se executa
urmatoarele lucrari:
grapat cu grapa cu colti, dupa 4 - 6 zile de la
semanat, pentru distrugerea buruienilor si a crustei;
grapat dupa rasarire cand porumbul si-a desfacut
prima frunza, dupa ce se ridica roua, ca tesuturile plantelor sa
fie elastice. Lucrarea se executa perpendicular pe directia
randurilor.
lucrarea cu sapa rotativa, cand porumbul are 3 - 5
frunze executata la viteza maxima a tractorului;
prima prasila mecanica intre randuri, la adancimea
de 8 - 12, cm cu viteza de 4 - 5 km/ha, pentru a nu acoperi
plantele;
prasila a doua se executa dupa 10 - 14 zile, la
adancimea de 7 - 8 cm, cu viteza de 8 - 10 km/h;
prasila a treia dupa 15 - 20 de zile de la a doua, la
adancimea de 5 - 6 cm, cu viteza de 10 - 12 km/h.
prasilele mecanice vor fi urmate de prasile manuale
economic fiind doar doua, dupa primele doua prasile mecanice.
prasila a patra nu aduce sporuri in recolta.
Pe terenurile cu multe precipitatii este motivata bilonarea
porumbului.
Utilizarea erbicidelor permite inlaturarea prasitului manual, dar nu
exclude efectuarea a 1 - 3 prasile mecanice.
Copilitul la hibrizii actuali, cu capacitate redusa de lastarire nu mai
este necesar.
Combaterea daunatorilor in perioada de vegetatie poate sa apara ca
necesara daca nu s-au efectuat tratamente adecvate la samanta, sau cand
porumbul este amplasat pe terenuri proaspat arate, dupa pasuni, fanete,
dupa leguminoase perene, care mentin solul reavan, si favorabil atacului
viermilor-sarma.
Este de preferat ca aceste terenuri sa fie evitate.
Reliefam ca tratamentele impotriva ratisoarei porumbului si a
viermilor-sarma trebuie sa fie efectuate la samanta sau o data cu semanatul,
fiind mai eficiente decat cele din perioada de vegetatie.
23

2.6.
IRIGAREA
In functie de zona de cultura si hibridul cultivat, consumul de apa al
porumbului variaza, intre 4.800 si 5.800 m3/ ha.
Perioada critica pentru apa se suprapune intervalului secetos dintre
20 - 30 iunie si 20 - 30 august.
Necesarul de apa zilnic este de 15 - 25 m3/ha/zi in luna mai, 35 - 45
m3/ha/zi in luna iulie si 35 - 45 m3/ha/zi in august.
Cand nu sunt restrictii de apa si energie, se recomanda ca pe tot
parcursul vegetatiei sa se mentina umiditatea peste plafonul minim (1/3,
1/2 sau 2/3 IUA) pe adancimea de 60 - 80 cm. In caz de restrictii de energie
sau de apa, se va aplica o udare, in faza de 8 - 10 frunze, cu 700 m3/ha;
urmatoarea udare cu circa 10 zile inainte de aparitia paniculului si ultima
udare dupa fecundare, in perioada umplerii boabelor.
Influenta regimului de irigare asupra sporului de recolta (%) la
porumb, dupa V. BIRNAURE (1972) este reprezentata in figura 3.2.
Udarea de rasarire (200 - 400 m3 apa/ha) este necesara in
primaverile secetoase.

24

Figura 3.2.
Influenta regimului de irigare asupra sporului de recolta (%) la
porumb (medii pe 6 ani)

Pentru fabricarea alcoolului se prefer porumbul cu boabe finoase (specia


Zea mays dentiformis), care se caracterizeaz printr-un coninut ridicat n
amidon i mai sczut n substane proteice.
Prile componente ale bobului de porumb sunt endospermul sau miezul
finos, nveliul i germenele(embrionul).
Coninutul n amidon al porumbului reprezint cca. 70% din substana
uscat a bobului.
Datorit coninutului ridicat n lipide, care sunt
localizate n special n embrion, plmezile din porumb fermenteaz linitit
aproape fr spum, ceea ce permite utilizarea la maximum a capacitilor

25

de fermentare, iar borhotul rezultat de la distilare are o valoare furajer


ridicat.

Avand in vedere proprietatile sale adecvate si disponibilitatea sa cvasiuniversala , etanolul a fost considerat ca un carburant posibil pentru
motoare , practic in cursul intregii istorii a motoarelor cu explozie .
Solicitari mari pentru alcoolul carburant au determinat ca , in Brazilia , spre
exemplu , in perioada 1983-1988 , in loc de 6,8 miliarde litri planificati sa se
realizeze 7,87 miliarde litri . Pentru campania 1984-1985 , productia
planificata a fost de 9,064 miliarde litri , iar in prezent se produc peste 10
miliarde litri .
Din totalul biomasei pentru fabricarea etanolului se deosebesc 2 tipuri de
materii prime :

direct fermentescibile
amidonoase si celulozice

Din materiile prime direct fermentescibile cea mai mare utilizare o


au : sfecla de zahar si diferite produse intermediare ale fabricarii zaharului .
In tara noastra exista o bogata traditie privind obtinerea alcoolului din
melasa de sfecla de zahar .
Obtinerea alcoolului etilic din materii prime amidonoase (cartofi ,
porumb , grau , orz ) presupune transformarea amidonului in zahar
fermentescibil proces ce se realizeaza sub actiunea enzimelor aminolitice .
Pentru favorizarea procesului de hidroliza este necesara fierberea sub
presiune a materiilor prime tratament care determina gelificarea amidonului ,
care necesita un consum ridicat de energie .
Sursa cea mai importanta de alcool o reprezinta materiile prime
celulozice sub forma de deseuri agricole , deseuri industriale , vegetatie
nevalorificata .

Denumirea

Amidon sau
zahar(%)

Productie Randament in Productia de


(tone/ha)
etanol
etanol (l / ha)
26

Sfecla de zahar
furajera
Sfecla de zahar
Cartofi
Porumb furajer
Porumb boabe
Grau
Orz
Ovaz

9,7

102,66

(l/100kg)
5,9
6074,4

16,0
18
11
65
62
58
52

47,73
28,43
47,52
5,82
4,53
4,19
3,43

9,8
11,4
6,7
39,7
39,3
36,8
33,4

4658,4
3255,2
3188,6
2313,4
1782,6
1544,0
1147,3

III. Utilizarea etanolului drept carburant


Utilizarea alcoolilor metanol si etanol drept carburant pare sa fie varianta
cea mai promitatoare de inlocuire a carburantilor proveniti din petrol .
In timp ce metanolul se obtine din carbuni , gaz natural sau lemn prin
tehnologii avansate , etanolul se poate produce pe cale fermentativa din
materii prime care se regenereaza .
Utilizarea etanolului drept carburant in Europa a fost folosit inca din 1902 .
Utilizarea lui economica insa , in amestec cu benzina s-a realizat abia in
1922 in Franta .
Lucrarile de cercetare privind folosirea alcoolului carburant au condus la
elaborarea unor prototipuri noi de autovehicule pentru care s-a urmarit
comportarea la pornire, mers , consumul de enrgie , emisia de gaze de
esapament .
Caldura mare de evaporare si presiunea de vapori scazuta reclama la
motoarele cu carburator masuri mult mai energice pentru incalzirea
amestecului decat la utilizarea benzinei pentru a obtine o distributie suficient
de uniforma pe fiecare cilindru .

27

Conditiile de esapare pe bancul de proba mobil pentru motoarele actionate


cu etanol au evidentiat ca evacuarea de gaze nocive este mai redusa decat la
benzina , dar , este mai ridicata evacuarea de aldehida (acetadelhida pentru
etanol) , deci poluarea atmosferica este mai redusa la utilizarea motoarelor
cu alcool .
Etanolul poate fi un adaos valoros la benzina . Dupa calculele intrprinderii
Volkswagen un amestec benzina-etanol in proportie de 9:1 permite un rulaj
in kilometrii cu 5,7% mai mare decat cu benzina pura . De asemenea , prin
utilizarea amestecurilor benzina-alcool cu peste 5% alcool , nu mai e
necesara adaugarea tetraetilului de plumb . Scade de asemenea continutul de
oxid de carbon si monoxid de azot din gazele de esapament .
Etanolul amestecat cu benzina prezinta proprietati sinergice care il fac un
antidetonant foarte competitiv in raport cu alti aditivi . Global se poate
rezuma ca o adaugare de 6-8% alcool permite obtinerea benzinei super
plecand de la benzina normala ceea ce da etanolului o valoare comerciala
superioara valorii carburante .
Interesul pentru obtinerea alcoolului etilic este mult mai mare atunci cand el
este considerat nu ca un inlocuitor energetic , ci ca un aditiv , deoarece
tetraetilul de plumb este toxic si legislatia din S.U.A. si diferite tari europene
a interzis utilizarea lui . Si in tara noastra se fac eforturi pentru utilizarea pe
scara cat mai larga a benzinei aditivate fara plumb in scopul protejarii
mediului inconjurator .
Etanolul reprezinta o materie prima valoroasa pentru numeroase
industrii in acelasi timp fiind si un carburant valoros deja folosit in multe tari
ca sursa alternativa de combustibil .
Alcoolul de fermentatie , folosind ca materii prime biomasa
disponibila si regenerabila reprezinta o varianta competitiva cu alcoolul de
sinteza obtinut din produse petroliere

28