CUPRINS

Capitolul I
1.Stadiul actual al cercetărilor privind cultura catinei
1.1 Importanta culturii
1.2 Raspandirea speciei
1.3 Particularităţi biologice şi cerintele plantei
1.4 Infiinţarea plantaţiei şi tehnologia de cultură
1.5 Recoltarea, păstrarea şi valorificarea fructelor
1.6 Preocupari ale diferitelor tari in cultura catinei
1.6.1 Sortimentul şi descrierea soiurilor in UE si SUA
1.7. Domenii de utilizare
1.7.1 Dupa folosinta sub diverse forme
1.7.2 Dupa industria in care este folosita
1.8 Metode de obtinere a uleiului de catina
1.8.1Tehnici si tehnologii moderne pentru uscarea catinei albe
1.8.1.1 Uscarea naturala
1.8.1.2 Uscarea artificiala
1.9 Directii de baza ale perfectionarii tehnicii si tehnologiei procesului de uscare a catinei
albe
Capitolul II
2. Contribuţii proprii
2.1 Studiul preturilor produselor din cătina
2.2 Descrierea diverselor produse din catina existente in Romania
2.4 Eficienta culturii de catina
2.4 Calculul indicatorilor economici
2.5Concluzie
Bibliografie

1
 Capitolul I
1.Stadiul actual al cercetărilor privind cultura catinei
1.1 Importanta culturii
Catina alba - Hippophae rhamnoides - a fost introdusa recent in cultura, una din
cele mai mari plantatii din tara gasindu-se in apropierea Bacaului. Este un arbust
fructifer cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se utilizeaza
deopotriva in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta
ornamentala. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul
si de 10 ori mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg
la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F.
Mai regasim celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de
morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri
complexe, etc.
Fructele au o valoare alimentară şi terapeutică deosebită, datorită bogaţiei in
vitamina C - 210 mg%, provitamina A - 6,7 mg%, vitamina E - 10 mg%, vitamina F - 8
mg%, inozitol - 67 mg%, in acizi (acid malic - 41 g/1, acid citric - 12 g/1, acid malonic,
acid succinic, acid tartric, acid citric) şi săruri minerale (calciu - 120 mg%, potasiu - 165
mg%, fosfor - 200 mg%, magneziu - 186 mg%, fier - 14 mg%), în zaharuri 15,5% şi
proteine 1,4%. Valoarea energetică a fructelor este de 100 calorii la 100 g.
Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate. In China
de exemplu, medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digestive. Pe
continentul european, exista insemnari privind importanta catinei ramase de la Dioscorid
si Teophast.
In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze
si chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urma este si cel mai valoros
din punct de vedere medical. Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni
precum: ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile
neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar cu efecte
usor narcotice. De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Se
utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Cu catina se mai trateaza afectiunile
oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele. Prin prelucrari in
laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente extraordinare pentru tratarea:

2
depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei. Mugurii de catina au
efect afrodisiac. Catina este si un foarte bun antiinflamator si inhiba pofta de mancare in
cazul unor tratamente ale obezitatii.
Prin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate
cum arfi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri, diverse bauturi
alcoolice.
Datorita capacitatii mari de drajonare, catina alba se utilizeaza pentru
consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere
numerosii spini putemici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor animale in
spatiile care necesita protectie (livezi, podgorii, diverse culturi).
1.2 Răspândîrea speciei
Cătina albă este un arbust dioic care are ghimpi şi creşte sub formă de tufă sau
arbore, fiind întâlnit în flora spontană. în Europa este mult răspândită în ţările CSI ex.
Ucraina, Kazahtan, Georgia, Azerbaidjan etc, iar la noi în zonele subcarpatice din
Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea ca si in Delta Dunarii. în zona subcarpatică a
judeţului Buzău, cătina albă are o frecvenţă mai mare decât în alte zone din România.
Unele selecţii valoroase au fost luate în cultură în anii 80, înfiinţându-se plantaţii în
judeţele laşi, Bacău, Tulcea, Argeş, Vrancea, Buzău etc. Anual, din flora spontană şi din
micile plantaţii organizate, se recoltează 1.200 -1.5001 fructe, cea mai mare parte pentru
export în Germania etc.
La noi in tara, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si
Muntenia, incepand din bazinul superior al Siretului pana la Olt.
In subcarpatii Moldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, Trotus, Putna si
Milcov. De asemenea, se mai intalneste pe vaile raurilor Teleajen si Dambovita, precum
si in Delta Dunarii.
In agricultura, ea se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot a
solurilor, datorita nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase, dar si pentru
consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorita capacitatii mari de drajonare.
1.3 Particutarităţi biologice şi cerintele plantei
Cătina albă se caracterizeaza prin rusticitate şi un sistem nadicular trasant foarte
dezvoltat pe care cresc nodozităţi sferice cu care fixează azotul în sol. Fiind plantă dioică,
plantele femele si mascule sunt distincte, florile femele fiind brun-verzui, unisexuate şi

3
se deschid cu mult înainte de apariţia frunzişului; florile mascule, sunt sesile (fără corolă)
şi reunite în 4 - 6 ciorchini scurţi, dispuşi pe ramurile din anul precedent. Fructul este o
bacă ovală sau sferică, de 7-8 mm, suculentă, de culoare portocalie. La înfiinţarea plantaţiei
este obligatorie prezenţa ambelor tipuri de plante, femele şi mascule, pentru polenizare şi
fecundare în raport de 8 :2.
Inmulţirea plantelor se face prin drajoni şi butaşi lemnificaşi care se fortifică în
pepinierâ timp de 1-2 ani. De asemenea, cătina se înmulţeşte şi prin seminţe, însă plantele
astfel obţinute se pot folosi numai pentru fondul silvic sau în scop decorativ întrucât
calitatea fructelor este inferioara.
Cerinţele plantei faţa de temperatura sunt minime. Suportă geruri de -35°C şi
suportă arşiţe de +45°C. Creşte şi rodeşte pe orice tip de sol inclusiv nisipuri, terenuri
degradate, halde miniere, săraturi etc. Datorită însuşirii de a fixa azotul atmosferic.
1.4 Infiinţarea plantaţiei şi tehnologia de cultură
La înfiinţarea unei plantaţii este necesar să se ţină seama de caracterul dioic al
plantei care presupune aşezarea în aceeaşi parcelă a plantelor femele şi a plantelor
mascule, în raport bine determinat 1 la 5 sau 2 la 8.
Distanţele de plantare sunt de 3,5 - 4 m între rânduri si 1,2 - 3,5 m pe rând, iar
conducerea poate fi ca tufă sau ca pom, în care caz se aplatizează pe rând prin tăieri
adecvate. Intrarea pe rod are loc începând din anii 2-3după plantare, in perioada optima
obtinandu-se cantitati ce pot depasi 251 / ha. Dupa 18-20 ani, catina intra in declin, perioada
in care cresterile vegetative sunt mici, productia scade foarte mult, iar plantele incep sa se
usuce total sau partial.
Tăierile de fructificare se fac periodic şi constau în eliminarea ramurilor rupte, îndesite
şi în scurtarea axului pentru limitarea înalţimii.
Spre deosebire de alte specii nu necesită tratamente fitosanitare, fiind o cultură
ecologică.
Tabelul 1.1
Zone favorabile culturii catinei in Romania

ZONE DE CULTURĂ FOARTE ZONE DE CULTURĂ FAVORABILE

FAVORABILE

4
 Dealurile Munteniei, Toate zonele tarii cu terenuri bine aerisite si
Moldovei Valea râului Siret însorite.
Valea râului Buzău Delta
Dunării

1.5 Recoltarea, păstrarea şi valorificarea fructelor

Cufesul fructelor (bace) se face manual sau prin scuturare în care caz se folosesc
substanţe bioregulatoare, cât mai târziu între 20 septembrie şi 1 noiembrie când fructele
au acumulat o cantitate maximă de substanţe nutritive, vitamine, săruri minerale, zaharuri
etc.
Fructele se consuma în stare proaspătă sau prelucrate sub formă de sirop, uleiuri,
ceaiuri, uscate etc. şi se păstrează până în ianuarie - februarie.
Operatiunea cea mai dificila este recoltarea. Tufele dese cu spini lungi si
puternici, fructele mici si aglomerate, prinderea lor puternica de ramuri precum si
pedunculul scurt sunt principalele cauze care ingreuneaza recoltarea.
Momentul optim de recoltare se stabileste in functie de modul de valorificare a
fructelor. Culesul se va efectua in momentul in care fructele ajung la greutate maxima, si
deci sunt acumulate majoritatea substantelor active.
Calendaristic, culesul se efectueaza din a doua jumatate a lunii august pana la
jumatatea lunii octombrie. Dupa aceasta data, fructele sunt supramaturate, scad in
greutate, se zdrobesc, iar o parte din ele crapa in momentul recoltarii.
Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob direct de pe tufa.
Fructele culese manuale sunt curate, iar planta nu este deloc afectata prin taierea
formatiunilor de rod, in schimb randamentul este scazut. Un muncitor poate culege 5-10
kg pe zi. Se mai practica sistemul de detasare a ramurilor cu rod si recoltarea ulterioara a
fructelor.
Se folosesc si sisteme mai practice de recoltare, care se bazeaza pe folosirea unor
instrumente ajutatoare ca piepteni de metal cu dinti lungi, cariige, greble, etc. Cu
ajutorul acestor instrumente randamentul creste simtitor, un muncitor ajungand sa
recolteze 15-16 kg pe zi direct din tufa, si 20-22 kg pe zi de pe ramuri detasate.

5
 Pentru obtinerea de suc de fructe de catina in scopuri industriale, s-a recurs la
instalatii mobile de presare a fructelor direct de pe tufa, precum si instalatii fixe unde
ramurile cu fructe detasate sunt fragmentate, zdrobite si presate.
Deoarece fructele de catina sunt perisabile, depozitarea lor trebuie sa se faca in
ambalaje mici, iar transportul in ladite ce nu depasesc cantitatea de 4 kg. Trebuie
acordata mare atentie la manipularea, transportul si depozitarea fructelor, mai ales in
faza de maturitate deplina. In stare proaspata ele se pot pastra timp de 3-4 saptamani in
depozite frigorifice la temperatura de 0 °C.
Fructele de catina se pot valorifica sub forma de suc, sirop, nectar, gem,
marmelada etc.
1. 6 Preocupari ale diferitelor tari in cultura catinei
Catina alba este un arbust fnjctifer introdus in cultura de circa 40 de ani in Romania, dar
aproape abandonat in ultimii 16 ani, in timp ce state precum SUA si Canada, desi l-au
descoperit relativ recent, l-au si introdus in programe guvernamentale.
Cercetarile au evidentiat faptul ca fructele de catina, greu de cules si extrem de
perisabile in stare proaspata, contin o serie de substante bioactive valoroase cu rol important in
reglarea metabolismului uman. Stimularea sistemului imunitar are actiune terapeutica si
curativa in prevenirea si tratarea unor multiple afectiuni.
Anumite caracteristici biologice si compozitia chimica a fructelor au facut ca planta sa
prezinte in ultimul timp un interes deosebit, urmarindu-se elaborarea unor tehnologii hibride
pentru separarea, concentrarea si purificarea extractului de catina, in vederea obtinerii unor
concentrate de principii active cu aplicatii in domeniul alimentar, farmaceutic si cosmetic.
Raspandirea pe un areal apreciabil de mare, cantitatile mari de fructe ce pot fi
recoltate, ca si numeroasele argumente in favoarea folosirii acesteia in cultura, mai ales pentru
fixarea terenurilor degradate si a exploatarii terenurilor saraturate, constituie elemente extrem de
importante in vederea exploatarii intensive.
Catina este o planta valoroasa si prin faptul ca, spre deosebire de alte plante, poate fi
valorificata in intregime prin fructe, frunze si radacini.
Legislatie
Catina se regaseste in anexa 7 a ordinului MAPAM nr 564/2003, intitulat Reguli s;
norme tehnice inteme privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul

6
si/sau certificarea calitatii semintelor si a materialului saditor din unele specii de plante
produse si comercializate pe teritoriul Romaniei. Se poate citi on-line la:
www.incs.ro/ordinul mapam nr 564 2003.htm
www.mapam.ro
Infiintarea de plantatii de catina (peste 0,5 ha) fac obiectul finantarii prin programul
Sapard, masura 3.4, cu sume intre 10000-500000 Euro.
1.6.1 Sortimentul şi descrierea soiurilor in UE si SUA
In Romania
Pentru cultura în plantaţii specializate s-au selecţionat biotipuri cu fructe mari, care
au un conţinut ridicat în vitaminele A şi C, care se recoltează uşor, de vigoare mai mică şi
cu puţini spini pe lăstari. în prezent, pentru înmulţire se recomandă soiul Moldova
(Şerpeni), selecţiile Adamachi 7 si 8, Delta 1 si 2, Mărăcineni 1.
Moldova : Soi selectionat la I.C.P.P. Piteşti şi omologat în anul 1984.
Planta este viguroasă, creşte erect şi are lăstari cu spini lungi, mari. Fructificarea are
loc pe lăstari mijlocii şi lungi. înfloreşte în luna martie, rodeşte din anul 2 după plantare.
Producţia medie pe plantă este de 8 - 10 kg, încă din anul 3 de la plantare, respectiv 10-
12 t/ha. Fructele sunt mari, de 0,50 g, oval cilindrice şi culoare porto-calie. Ele se mentin
pe plantă timp îndelungat, chiar şi peste iarnă. Coacerea fructelor are loc la sfarşitul lunii
septembrie şi în luna octombrie.
Selectia Delta 1: Selecţie obţinută la I.C.D.R Piteşti din plante provenite din
flora spontana a Deltei. Planta este viguroasă şi prezintă formaţiuni fructifere scurte şi
mijlocii. Infloreşte la sfarşitul lunii martie, iar producţia este de 4 - 6 kg/plantă.
Fructele sunt foarte mari de 0,54 g în medie, rotunde, de culoare portocalie şi cu
peduncul lung. Coacerea fructelorare locîn luna octombrie.
Selectia Delta :. Selecţie obţinută la I.C.D.P Piteşti din plante provenite din flora
spontană a Deltei. Planta are vigoare mijlocie, iar lăstarii prezintă ghimpi moi. Infloreşte
la sfârşitul lunii martie şi începutul lunii aprilie.
Fructele sunt de mărime mijlocie de 0,30 - 0,40 g, oval - alungite, de culoare
portocalie. Coacerea fructelor are loc în luna septembrie.
Serpeni 11: are fructe foarte mari, in medie de 0,5 g, de forma ovala sau
cilindrica, de culoare portocalie deschis, uniforma pe toata suprafata, cu peduncul lung
de 3-4 mm, ceea ce usureaza recoltarea manuala. Planta este viguroasa, cu cresteri

7
puternice, drepte, de culoare gri deschis, prevazute cu spini mari, lungi. Este un soi
precoce si foarte productiv, se obtin in medie 8-10 kg de fructe/planta, in primul an de
rod. Dupa jumatatea lunii octombrie recoltarea se poate face prin scuturare.
Murgesti 1: are un fruct frumos de marime mijlocie, aproape rotund, de culoare
portocalie, lucios. Tufa este viguroasa, aerisita si rodeste aproape de baza. Cresterile de
1-2 ani au culoarea gri deschis, cu spini rari dar putemici. Productia este medie, de 4-6
kg / planta.
Maracineni 1: fructul de marime mijlocie, rotund, de culoare galben intens. Tufa
este potrivit de viguroasa, nu depaseste 1,8 m in inaltime, si are fructele aglomerate,
dispuse sub forma de manson, ceea ce ingreuneaza recoltarea. Rodeste abundent si
constant 8-10 kg/planta. Un specific al soiului se datoreaza taliei mici, care permite
plantarea la distante de 3/1,5 m, cu productie de pana la 22 t/ha.
Delta 1: de asemenea cu fructe mari, usor alungite, de culoare portocalie, cu
peduncul scurt de 2 mm. Tufa este foarte viguroasa si mult ramificata, cu spinii lungi si
rigizi. Culoarea ramurilor este gri in primii 2 ani, cu nuante de maro pe partea umbrita.
Intra pe rod destul de tarziu, si se pot recolta 6-7 kg / planta.
Delta 3: un soi rar cu cresteri viguroase si tendinta de a forma trunchi. Nu
prezinta spini. Are fructe rotunde portocalii, de marime mijlocie spre mica. Pe lemnul
batran fructifica pe formatiuni scurte, cu mari aglomerari de fructe.
In flora spontana, cresc plantele cu fructe portocalii, rotunde si mijlocii ca
marime.
Tabelul 1.2
Catina – biotipiri, productivitate si perioada de vegetatie
NR. SUBSPECIA BIOTIPURI POTENTIALUL PERIOADA
CRT. PRODUCTIV DE
t/ha VEGETATIE
1. CARPATICA Bogdănesti 7,70 extratimpurie
2. Ciumasi 2 18,70 tardivă
3. Dospinesti 16,20 extratimpurie
4. Delta PR 9,00 mijlocie
5. Delta 60M 14,70 tardivă
6. Delta fata spini 13,00 tardivă
7. Oniscani 13,00 extratimpurie

8
8. Sfântu Gheorghe 3 12,80 timpurie
9. Sfântu Gheorghe 4 20,20 tardivă
10. Serpeni 23,00 extratimpurie
11. Serbanesti 1 12,00 timpurie
12. Vibratina 12,20 extratimpurie

In Spania

Hippophae rhamnoides... (Espino amarillo, Espino falso )

Hippophae rhamnoides 'Askola'; Hippophae rhamnoides 'Freisendorf Orange';
Hippophae rhamnoides 'Frugna'; Hippophae rhamnoides 'Hergo'; Hippophae rhamnoides
'Hikal Dafo'; Hippophae rhamnoides 'Hikul'; Hippophae rhamnoides 'Juliet'; Hippophae
rhamnoides 'Leikora'; Hippophae rhamnoides 'Matt'; Hippophae rhamnoides 'Pollmix';
Hippophae rhamnoides 'Romeo'.
In Germania
HIPPOPHAE. rhamnoides 'Askola'(S)
Sea buckthorn, Female Sea Buckthorn 'Askola'(S)
HIPPOPHAE. rhamnoides 'Dorana'(R)
Sea buckthorn, Female Sea Buckthorn 'Dorana'(R)
HIPPOPHAE, rhamnoides Frugana'
Sea buckthorn, Female Sea Buckthorn Frugana'
HIPPOPHAE, rhamnoides 'Herqo'
Sea buckthorn, Female Sea Buckthorn Hergo'
HIPPOPHAE. rhamnoides Leikora'
Sea buckthorn, Female Sea Buckthorn Leikora'
HIPPOPHAE. rhamnoides Orange Enerov'(R) ('Habego'HS) Sea buckthorn, Female Sea
Buckthorn Orange Energy'(R)
HIPPOPHAE, rhamnoides 'Pollmix 1'
Sea buckthom, Male Sea Buckthorn Pollmix 1'

9
HIPPOPHAE, rhamnoides Pollmix 3'
Sea buckthom, Male Sea Buckthorn Pollmix 3'

HIPPOPHAE. rhamnoides Hikul' Sea buckthom, Dwarf Sea Buckthom

In Olanda
Cultivaruri de Hippophae rhamnoides:
Fructele catinei albe au culori cuprinse intre galben si rosu. In stare proaspate ele
au de obicei gust acid.
Coacerea fructelor are loc in perioada septembrie - octombrie. Incepand cu anul
al doilea se obtin primele recolte.
In Cehia
Tabelul 1.3
Cultivaruri de Hippophae rhamnoides L. Intalnite in Cehia

Accesioon number Accesion name

42F5800010 Aromat (female)

42F5800012 Botaniceskaja (female)
42F5800008 Buchlovice 1 (female)
42F5800009 Buchlovice 2 (male)
42F5800007 Dar Katuni
42F5800002 Hergo (female)
42F5800003 Leiocora (female)
42F5800011 Ljubetelna (female)
42F5800005 Novost Altaja
42F5800006 Olejova (female)
42F5800001 Pollmix (male)
42F5800013 Trofimovskaja (female)
42F5800004 Vitaminova

In SUA
Cultivare/ varietati:
'Leikora’ - planta femela o forma cu fructe mari, aceasta planta se gaseste la

10
pepinierele specializate.
'Pollmix' - aceasta este o selectie mascula folosita la polenizare pentru clonele femele.
O singura planta mascula 'Pollmix' poate poleniza mai mult de 6 plante femele.
'Sprite' - acest cultivar mascul neobisnuit se remarca prin densitate, forma compacta
0,60 m. Poate fi folosita ca gard viu in localitatile de langa mare.
Diverse tari
Alte cultivare din diverse tari, selectate in principal pentru fructele lor:
'lndian-Summer' - este o selectie canadiana recenta (1996), cu rezistenta ridicata la
seceta si inghet. Continutul in Vitamina C - 165 mg / 100 g. Selectie mascula obtinuta pentru
a poleniza varietatea femela 'Leikora'. Frunzis abundent de culoare gri-argintiu si flori albe
paniculate. Prezinta toleranta aproape medie la seceta si este foarte rezistenta.
'IMovostj Altaja' - o selectie femela. Mai putin ghimpoasa decat celelalte
cultivaruri, si productiva. Fructele sunt mai putin acide. In special - rezistenta la inghet.
'Otradnaya' - este o selectie femela, cu o coacere precoce a fructelor. Rezistenta,
viguroasa.
'Prevoshodnaya’- este o selectie ruseasca femela, cu fructe care sunt mai bune decat ale
altor cultivaruri.
1.7 Domenii de utilizare a catinei
Catina este un arbust fructifer din familia Eleagneaceae, care face parte din flora
spontana a României, dar a fost introdus si in cultura, una dintre cele mai importante
plantatii din tara gasindu-se in apropiere de Bacau.
Fructele de catina sunt utilizate in industria alimentara, silvicultura, farmacie,
cosmetica. Aceasta utilizare se datoreaza in primul rand continutului bogat in vitamina
C (peste 400-800 mg /100 g suc proaspat, continut mai mare de 2 ori fata de cel al
maceselor si de 10 ori fata de cel al citricelor), precum si in vitaminele A, B1,B2, B6, B9,
E, K, P si F. Pe langa aceste vitamine, in fructele de catina sunt prezente si multe alte
substante bioactive (circa 200 la numar dupa unele evaluari) cum sunt celulaza, beta-
carotenul (procent superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca P, Ca, Mg, K,
Fe, Na, proteine cu continut ridicat de aminoacizi esentiali si uleiuri complexe.
In unma cercetarilor efectuate de specialistii romani asupra catinei albe din flora
spontana si din culturi, in comparatie cu catina din alte tari europene si asiatice, s-a
evidentiat un continut foarte ridicat de principii active necesare organismului. In afara de

11
 fructe, de la catina se folosesc semintele, frunzele si scoarţa - care contin numeroase
principii active.
1.7.1 Dupa folosinta sub diverse forme:
- pulbere de catina uscata - se obtine din fructe uscate de catina, care se macina cat mai
fin. Pastrarea este indicata in borcane de sticla pentru a nu pierde fractia uleioasa. Este
utilizata pentru intarirea sistemului imunitar.
- macerat de catina uscata in apa la temperatura camerei - cu adaos de miere lichida este
un produs energizant usor de asimilat, cu actiune de stimulare a poftei de mancare,
combatere a asteniei, evitare a avitaminozei;
- sirop si nectar de catina - in general cu adaos de miere, pentru a combate gustul
astringent, au efecte energizante si maresc rezistenta organismului la efort, fiind utile si
in tratarea cazurilor de alcoolism, anemii, astenii, stress, gingivite.
Asociate cu o alimentatie lactovegetariana, au un efect regenerant si detoxifiant
foarte putemic, fiind indicate in boli ale sistemului respirator (bronsita cronica, astm,
infectii respiratorii ale persoanelor care lucreaza in mediu toxic, stari depresive, infecţii
virale (herpes, hepatită A, B, HIV).
- ulei de catîna - valoarea de bază a cătinii. Uleiul de cătină are o consistenţă
densă.
de culoare oranj aprinsă, cu gust şi miros specific. Uleiul de cătină albă, obţinut din
pulpele
fructelor - preparat univesal cu un conţinut mărit de vitamine şi lecuitor. Pentru
obţinerea 1
kg de ulei trebuie de prelucrat 25 kg de fructe. Dar cel mai preţuit ulei este acela, obţinut
din
seminţele de cătină (de culoare galbenă). Efectul lecuitor al uleiului se datorează
substanţelor biologic-active, care se conţin în el: carotinoide, tocoferoli. acizi graşi şi
fitosterini, fosfolipide, vitaminele A, C, K, P şi vitaminele grupei B şi altele.
Dupa uleiul de palmier, este al doilea ca bogatie in vitamina E si este folosit in
scop profilactic pentru incetinirea proceselor de imbatranire si pentru prevenirea
aparitiei canceruiui, precum si ca tonic general in situatii de stres, cu rol
imunomodulator.

12
 Pentru uz intern, uleiul de catina se utilizeaza ca adjuvant in tratamentul unor
afectiuni cardiovasculare, datorita protectiei coronariene pe care o asigura, precum si in
afectiuni ale aparatului digestiv. Are activitate deosebita in hepatitele cronice, afectiuni
urogenitale, afectiuni neurologice si psihice. In literatura de specialitate se evidentiaza
activitatea antianemica si rolul exceptional in stagnarea si regresul diverselor afectiuni
oculare (hemeralopie, prezbitism, cheratomalacie, miopie, astigmatism, hipermetropie,
glaucom, cataracta) datorita continutului mare in beta-caroten.
Pentru uz extem, se foloseste in afectiuni dermatologice (psoriazis), afectiuni
ORL cu componenta atopica si inflamatorie, in tratamentul local al eczemelor, arsurilor
termice si chimice, degeraturilor, alergodermiilor, ranilor cu vindecare lenta. Este
singurul produs natural recunoscut pentru activitatea de protectie impotriva radiatiilor
solare sau de alta natura.
- concentrate in principii active se utilizeaza cu rezultate spectaculoase in geriatrie,
tratarea depresiilor, a bolii Parkinson, a tumorilor, adenoamelor si leucemiei.
- unguente de uz cosmetic pe baza de ulei de catina, respectiv creme antirid si nutritive,
geluri si lotiuni de protectie si intretinere, cu actiune revitalizanta si hidratanta pentru ten.
1.7.2 Dupa industria in care este folosita:
• In industria alimentara
Prin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate
cum arfi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri, diverse bauturi
alcoolice.
Produsele obtinute din catina (ceai de fructe, frunze sau scoarta, sirop sau ulei)
constituie complemente alimentare care ajuta organismul sa-si regleze functiile si sa aiba
o imunitate ridicata.
Cătina şi semifabricatele ei se folosesc pentru obţinerea diferitor produse alimentare. La
ele se referă diferite tipuri de pişcot, biscuiţi, îngheţată, creme, magiun şi pastile, sufleu,
jeleu şi altele. De asemenea, din sucul stabilizat de cătină se obţin diferite băuturi - de
mere, de mere cu morcov, cu afin şi miere şi diferite combinaţii ale sucurilor de fructe şi
legume cu sucul de cătină.
De asemenea, din cătină se produc diferite tipuri de băuturi alcoolice şi
nealcoolice -lichior, rachiu, balsam, vin şi cocteiluri alcoolice, concentrate. Diferite

13
gustări - cătină cu dovleac şi mere; cu hrean, mere şi morcov şi altele. Diferite tipuri de
paste, budinci, paine, plăcinte şi alte tipuri de produse.
Este recomandata utilizarea fructelor de catina cat mai aproape de starea lor
naturala, ca atare sau sub forma de extracte care sa cuprinda totalitatea principiilor
active. Deci se recomanda mai putin ceaiurile si mai degraba extractele uleioase de
catina, deoarece extractele apoase obtinute la temperatura ridicata contin doar
substantele hidrosolubile, fiind excluse vitaminele liposolubile (A, B, E, K) care se
pierd. Din aceste motive se prefera maceratele la rece.
Doamna Nicole-Livia Atudosiei, sefa de lucrari la Catedra de microbiologie a
Universitatii Bioterra din Bucuresti si secretarul stiintific al Facultatii de Ingineria
Produselor Alimentare a creat un procedeu de obtinere si conservare naturala a unui suc
pe baza de catina alba, imbogatit cu extracte de plante aromate si medicinale. Acest suc
este un biostimulator, fiind bogat in vitaminele A, C, E, F, bioflavonoide, licopine
(coloranti naturali), cu o actiune marcant antioxidanta, acizi organici, minerale, intre
care salutara este prezenta seleniului din catina (unul dintre cei mai puternici
antioxidanti). Pentru aceasta creatie, autoarea a primit Medalia de argint la Salonul
intemational de inventii, produse si tehnologii noi - EUREKA - Bruxelles, 2000 si
Medalia de argint la Salonul intemational de inventii, Geneva, 2002.
• In industria farmaceutica
Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate. In China
de exemplu, medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digestive. Pe
continentul european, exista insemnari privind importanta catinei ramase de la Dioscorid
si Teophast.
In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri,
frunze si chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urma este si cel mai
valoros din punct de vedere medical.
Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric
si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice,
circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar cu efecte usor narcotice. De
asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Se utilizeaza si in
geriatrie cu rezultate spectaculoase.

14
 Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea
arteriala si gingivitele.
Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente
extraordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si
leucemiei.
Mugurii de catina au efect afrodisiac. Catina este si un foarte bun antiinflamator
si inhiba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii.
In anul 1999, la al 12-lea Salon international de inventii, tehnici si produse noi,
Geneva, domnul Moraru lonut, de la Asociatia Stiinta si Viata obtine medalia de bronz
pentru mai multe preparate medicinale, printre care Vita-Gins - capsule conţinând
rădăcină de ginseng roşu, de Hippophae rhamnoides şi de măceş cu o acţiune
vitaminizantă, antioxidantă, stimulantă şi tonică SNC, creşterea capacităţii de efort fizic
şi intelectual al organismuiui.
• In industria cosmetica
Pulpa fructului de catina este foarte bogata in diferiti agenti antioxidanti, ce au
un efect benefic asupra epidermei. Industria cosmetica este foarte interesata de acesti
agenti antioxidanti, de vitaminele si flavonide ce se gasesc in fructul de catina.

Fig. 1.1 Continutul in diferiti acizi si flavone la data recoltarii la catina 94/9 de
origine alpina
Mediplant (Centrul de cercetare pentru plante medicinale aromatice) a studiat diferite
varietati de catina alba pentru a le selecta pe cele mai valoroase pentru industria
cosmetica. Diferente considerabile referitoare la compozitia fructului de catina au fost

15
observate intre varietatile de origine alpina si cele de origine orientala. Cele de origine
alpina, sunt bogate in agenti antioxidanti si au fost recomandate pentru folosirea lor in
industria cosmetica. Studiind maturarea fructele acestor varietati, continutul in vitamina
C (mg/100g de extract) este maxim chiar de la inceputul colorarii fructelor, pe parcursul
maturarii scazand dupa cum se observa si in graficul de mai sus. Din contra, continutul
in flavonide (mg/100g de extract) si acizi organici (g/l) ramane stabil pe toata perioada
de maturare a fructelor.
• In silvicultura
Cercetarile efectuate pe plan international în cadrul Institutului Intemational
pentru Cercetarea si Valorificarea Catinei (ICRTS) - China au stabilit si valoarea
ecologica a catinei asupra mediului, incluzând conservarea apei în sol, îmbogatirea
acestuia cu azot organic prin capacitatea plantei de a recicla azotul din atmosfera,
conservarea solurilor, controlul desertificarii, reabilitarea terenurilor degradate ca
urmare a activitatilor industriale .
Proiecte aflate în prezent în derulare în lume:
■ Reîmpadurirea unor suprafete forestiere exploatate la maxim în China, India,
Canada, Statele Unite ale Americii;
■ Reabilitarea terenurilor din carierele miniere deschise si a unor zone industriale
dezafectate din Polonia;
■ Reabilitarea unor habitate distruse prin diferite activitati industriale si agricole în
China, Canada, Germania, Rusia, Pakistan, Mongolia.
Cel mai elocvent exemplu este cel al Platoului Loess (din Nordul Chinei), un
semidesert cu un climat semi-arid, acoperit cu foarte putina vegetatie (specifica de desert)
cu evidente semne de degradare, care a fost inclus într-un program special de
reîmpadurire cu catina. Suprafata totala a plantatiei este de aproximativ 430.000 km 2,
din care au fost acoperiti cu catina cca 76.000 km2.
Acest plan a pus în evidenta, dupa 5 ani de la începerea proiectului, urmatoarele
aspecte: refacerea vegetatiei de la 4% la 34%, reducerea degradarii solului de la 90% la
60%. De asemenea, în zonele acoperite de catina au aparut fazanii, iepurii, vulpile,
precum si alte 360 de specii de pasari, care în prezent depind nimai de habitatul creat.

16
 Din punct de vedere social si economic zona cunoaste o dezvoltare economica
impresionanta, prin implicarea pozitiva a populatiei în sustinerea programului, preluarea
culturilor si exploatarea lor în sistem protejat.
Directiile urmarite în diversele programe de cercetare din tarile membre ale
Asociatiei Internationale ale Catinei, în folosirea acesteia sunt:
• Valorificarea potentialului nutritiv si terapeutic;
• Umplerea golurilor forestiere, datorate taierilor intensive cu un arbore cu
crestere rapida, cu lemn foarte valoros, care poate fi folosit drept
combustibil, având potential caloric foarte ridicat;
• Stoparea desertificarii în zonele supuse acestui proces;
• Refacerea terenurilor agricole degradate;
Datorita capacitatii mari de drajonare, catina alba se utilizeaza pentru
consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere
numerosii spini puternici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor animale in
spatiile care necesita protectie (livezi, podgorii, diverse culturi).
• Refacerea terenurilor improprii agriculturii, scoase din uzul unor zone
industriale;
• Refacerea unor habitate, mai ales în zonele care au avut de suferit datorita
activitatilor umane sau a unor calamitati naturale;
• Cultura alternativa.
Experimental, pe o suprafata de 2.500 mp s-a înfiintat o cultura de catina cu puieti
din zonele Târgoviste si Câmpul lui Neag. Tipurile de soluri pe care s-a efectuat
experimentul au fost soluri argiloase, grele, cu textura de tip VI, terenuri usoare cu soluri
nisipoase cu textura de tip V si terenuri mediare, soluri luto-nisipoase, având textura de
tip IV. Plantarea s-a facut la intervale de 2,5 m între rânduri si între arbusti, iar acest
interval a fost ânierbat cu graminee salbatice. Gramineele au fost cosite de 2 ori pe
sezon.
S-a constatat ca o astfel de plantatie se comporta ca un regulator hidrologic
natural. Sistemul radicular al arbustului formeaza o împletitura în primii 20-25 m la
suprafata solului, care este amplificata de sistemul radicular al ierburilor perene.
Covorul ierbos are în plus o suprafata foliara extrem de bogata, ce compenseaza
suprafata foliara redusa a arbustilor de catina. Suprafata foliara este aceea care

17
intercepteaza si atenueaza loviturile picaturilor de ploaie, care nu mai cad astfel direct pe
sol distrugând agregatele structurale ale acestuia si obturând porozitatea, deci micsorând
capacitatea de infiltrare a apei de teren. Picaturile de ploaie preluate de suprafata foliara
se vor infiltra pe lânga plante si masa de radacini a ierburilor care functioneaza ca niste
drene naturale si vor patrunde în adâncime.alimentând profilul solului cu apa pe care o
pastreaza pâna în perioadele de seceta sau o elibereaza treptat.
Sistemul radicular fasciculat al gramineelor salbatice perene exercita o presiune
puternica asupra particulelor de sol, contribuind la formarea structurii granulare, marind
porozitatea si totodata activitatea biologica a acestuia.
Experimentul a demonstrat modificari semnificative ale solului, începând chiar
din anul 2 de la plantare.
1.8 Metode de obtinere a uleiului de catina
Uleiul de cătină (Oleum Hippopheae) se obţine atît din pulpa fructelor, cît şi din
sîmburi. Extragerea uleiului de cătină se realizeaza prin 2 metode de bază - Ja cald" şi
„la rece".
Metoda la cald constă în extragerea uleiului prin procedeul încălzirii din
materialul mărunţit pînă la temperatura 80-100°C. De asemenea, uleiul se foloseşte,
îndeosebi, în scopuri alimentare şi tehnice.
Metoda de extragere a uleiului la rece se realizeaza fără încălzire. în particular,
din fructe se stoarce sucul şi se limpezeşte în loc rece. Uleiul în timpul limpezirii se
ridică la suprafaţă şi apoi se strînge. Uleiul obţinut prin aşa procedeu este cel mai
calitativ. Tescovina rămasă după stoarcerea sucului adăugător se mărunţeşte, se acoperă
cu ulei vegetal (de floarea soarelui, de măsline), se lasă şi se separă prin presare. Acest
ulei este mai deschis la culoare şi nu se ridica la calitatea celui obtinut prin metoda la
rece.
Există şi alte metode de obţinere a uleiului de cătină. Astfel, fructele coapte de
cătină se trec prin sită. Seminţele împreună cu coaja rămasă se usucă şi se păstrează
separat. Masa obţinută la presare se încălzeşte pînă la 80-90°C, se toarnă în bănci de
sticlă şi se închide ermetic. în procesul de păstrare (2-3 luni) masa obţinută la presare se
separă în două straturi. Stratul de sus care conţine 25% ulei se separă atent şi se toarnă în
cratiţă de email, se adaugă seminţele şi coaja, obţinute la trecerea prin sită a cătinii.
Uleiul de floarea-soarelui (0,5 I la 1 kg de pastă de cătină) se fierbe şi se toamă fierbinte

18
 în pasta cu coajă. Masa obţinută se pune în cuptorul de copt, agitind se topesc la
temperatura de 60-70°C în timp de 2 zile. Aceasta procedură se poate realiza pe baia de
apă. La încălzire uleiul de cătină se extrage cu ajutorul uleiului de floarea-soarelui. Peste
2 zile uleiul se filtrează prin săculeţ de tifon, care se suspendează pentru scurgerea
uleiului.
Uleiul trebuie păstrat în tară de sticlă astupată în loc rece şi la întuneric nu mai
mult de 1,5 ani.
Pentru administrarea interioară uleiul de cătină este interzis în cazul proceselor
inflamatoare în vizica biliară, ficat, pancreas, cat si in cazul liteazei biliare.
1.8.1Tehnici si tehnologii moderne pentru uscarea catinei albe
Cătina albă uscată prezintă un produs de valoare datorită gamei largi de
substanţe nutritive utile corpului uman pe care le posedă. Cele mai utile pentru uscare se
consideră fructele de cătină cu pulpa densă, suculentă (masa mai mare de 0,7 gr./buc).
Pentru uscare se foloseşte soiul de cătină albă (Hippophae rhamnoides).
Tehnologia producerii uleiului din cătina albă presupune o totalitate de operaţii
tehnologice, şi anume: depozitarea cătinii albe la întreprindere, transportarea şi
inspecţia, spălarea, blanşarea, separarea pulpei de seminţe, uscarea seminţelor, zdrobirea-
măcinarea, presarea.
Calitatea produsului finit şi gradul de extragere a uleiului din cătină sunt
influienţate într-o oarecare măsură de corectitudinea îndeplinirii fiecărei operaţii în
parte, dar aportul decisiv, totuşi îl are metoda de uscare aleasă şi respectarea
parametrilor optimi ai acesteia.
Fructele de cătină albă se usucă prin metoda naturală (heleo cu aer) şi artificială
(prin convecţie).
Metoda de uscare se alege în funcţie de mai mulţi factori:
1. Amplasarea geografică a punctelor de colectare şi de uscare a fructelor;
2. Temperatura medie lunară în perioada de uscare;
3. Durata medie de timp cu soare peparcursul zilei;
4. Prezenţa resurselor energetice şi odul de conectare la ele;
5. Prezenţa suprafeţelor de depozitare a materiei prime;
6. Volumul de materie primă;
7. Cerinţele faţă de calitatea cătinii albe uscate;

19
 1.8.1.1 Uscarea naturala
Cea mai răspândită metodă de uscare a cătinii albe este cea naturală. Ea este
caracteristică gospodăriilor fermiere individuale amplasate în raioanele cu condiţii
climaterice temperate. Acestea sunt Moldova, Ucraina, Rusia, China, Mongolia.
• Uscarea heleo la aer
Uscarea heleo la aer a fructelor de cătină se realizează ca consecintă a
interactiunii fructelor cu fluxul de aer din atmosferă. Ea se petrece pe plase metalice sau
din lemn (lozniţe) în încăperi ventilate, sau pe suprafeţe deschise umbrite. Ca regulă
suprafeţele deschise sunt betonate sau formate din talere de lemn. Ourata de uscare în
astfel de uscătorii constituie de la 7 şi până la 20 de zile.
Aceste suprafeţe, ca regulă se montează în apropierea livezilor de cătină, ceea ce
reduce la maxim pierderile materiei prime şi durata la transportare şi în depărtare de la
drumuri pentru a evita poluarea producţiei. Tot aici, lângă aceste suprafeţe, se rezervează
loc cu acoperiş pentru sortarea şi prelucrarea fructelor înainte de uscare.
Sortarea are loc pe transportoare sau mese de sortat. Pentru a asigura condiţi
normale de lucru vieza transpororului se admite nu mai mare de 0,05 m/s. Cu scopul
accelerării procesului de uscare după sortare fructele de cătină albă sunt prelucrate cu
soluţie fierbinte de sodă caustică de concentraţia 0,5 % pe parcursul a 15-30 secunde
până când pe pericarp apar fisuri în formă de plasă subţire. în continuare fructele se spală
cu apă curată rece, se plasează pe talere şi se îndreaptă la uscare.
Pe parcursul uscării heleo la aer fructele sunt spuse acţiunii razelor solare, ceea
ce se reflectă negativ asupra calităţii produsului uscat, de aceea se recomandă de a
realiza uscarea în umbră. Uscarea la umbră este îndelungată şi provoacă pierderi de
materie primă, necesită suprafeţe considerabile, este dependentă de condiţiile climaterice
şi sunt greu de respectat condiţiile de igienă.
Schimbul de căldură în uscătoriile heleo la aer poate fi realizat cu curenţi naturali
de aer sau prin convecţie forţată, ambele fiind dependente de construcţia încăperii
uscătorului.
• Uscarea heleo
Una din modalitatile de uscare a fructelor în condiţiile gospodăriilor individuale
şi de fermieri este folosirea energiei radiante a soarelui. Aceste uscătorii permit într-o
oarecare măsură de a înlătura unele lacune ale uscătiriilor heleo la aer. Durada de uscare

20
se reduce de 3 - 5 ori în comparaţie cu cea heleo la aer, produsele sunt protejate de
insecte, praf, umiditate, etc, mai eficient se păstrează substanţele nutritive din fructe. în
afară de acesta, uscarea fructelor în uscătorii heleo posedă un şir de avantaje economice
deoarece se foloseşte o sursă ieftină de energie. Uscarea cătinii albe prin metoda heleo
ca regulă se efectuează numai pentru extragerea ulterioară a uleiului.
In uscătoriile heleo boabele de cătină albă se plasează în dulapuri de uscate, în
care se vehiculează aerul încălzit (60-70°C) preventiv în sistemul heleo de încălzire a
aerului.
Instalaţia tip cameră este constituită din sistemul heleo cu cazane de încălzire a
aerului amplasate în două rânduri paralele. între rânduri se află conducta centrală a
aerului care se conectează la aceste cazane. Capătul opus al conductei este unit cu
camera de uscare. Aerul încălzit în în cazane de vehiculează cu ajutorul ventilatorului
centrifugal prin conducte în camera de uscare. Suprafaţa sumară de absorbţie a razelor
solare este de 120 m2.
Pentru reducerea consumului de energie cauzat de prezenţa ventilatorului în reţeaua de
vehiculare a aerului cald în unele instalaţii se foloseşte tirajul artificial. în acest caz
încălzitoarele heleo de aer sunt proiectate în formă de o cutie monobloc, căptuşeala
superioară a căreia este confecţionată dintr-un material transparent pentru razele solare,
iar ce inferioară din material absorbant. Cutia se află sub un unghi oarecare faţă de
orizont, astfel încăt înăuntru să se creeze presiune termică care vehiculează aerul de la
straturile inferioare către cele superioare şi mai apoi în camera de uscare.
Unul din elementele cele mai importante a uscătorului heleo cu cameră este
încălzitorul de aer (cazanul). De alegerea corectă a cazanului depinde eficienţa func
ionării întregii instalaţii. Cele mai eficiente sunt cazanele cu suprafaţa de absorbţie a
energiei razelor solare gofrată cu perforaţii. Pentru ele coeficientul de acumulare a
călduri de la soare este mult mai mare de cât a celor cu suprafaţa netedă. Aceasta se
datorează în primul rând gradului înalt de turbulenţă a aerului care trece prin suprafaţa
perforată şi în al doilea rând temperaturii mai înalte a cazanului. Ca rezultat randamentul
acestor cazane creşte cu 20 -30% în comparaţie cu cele cu suprafaţa plată.
Uscătoriile cu cameră ca regulă se utilizează în perioada caldă a anului, de aceea,
în calitate de material transparent se utilizează un strat sau mai multe de sticşă sau
peliculă polimeră. în calitate de cameră de uscare (de lucru) pot fi folosite toate

21
instalaţiile de uscare industriale, dar fără elementele de încălzire cu conbustibil sau
electricitate.
Productivitatea instalaţiilor de acest tip constituie 0,6 - 1,2 kg de produs finit în
24 ore/1 m2 de suprafaţă, deci aproximativ de 2 mai mare ca la cele pe suprafeţe
deschise .
In instalaţiile de uscare la soare şi cu radiaţie (I.U.S.R.) schimbul de căldură
radiant prevalează asupra celui prin convecţie, adică helioinstalaţia şi dulapul de uscare
se combină într-un agregat, şi produsul se supune acţiunii nemijlocite a razelor.
Cea mai simplă I.U.S.R. cu ventilare naturală sau forţată poate servi aşa numita
"ladă fierbinte", care prezintă o ramă de lemn, fundul căreia este format din scânduri.
Rama de sus se închide cu un rând de sticlă. Lada în partea de sus şi de jos are orificii,
necesare pentru organizarea tirajului de aer, de asemenea are şi uşi pentru încărcarea-
descărcarea platourilor.
Pentru intensificarea procesului de uscare a fructelor în I.U.S.R. s-a demonstrat
raţionalitatea amplasării suprafeţei absorbante de raze sub un unghi de 25-30° faţă de
orizont. O asemenea amplasare a suprafeţei absorbante de raze creează condiţiile
apariţiei presiunii termice, care îmbunătăţesc caracteristidle aerodinamice a I.U.S.R.
In scopul folosirii mai eficiente a energiei razelor solare, se propune ca
platourile cu produs să se plaseze în interiorul I.U.S.R., paralel suprafeţelor de absorbţie
a razelor.
I.U.S.R. experimentală de tip "carusel" pentru uscarea fructelor şi legumelor constă
dintr-o cameră cu volumul 25 m3. Suprafaţa transparentă a uscătoriei este îndreptată spre
sud cu un unghi de înclinare faţă de orizont de 30°. în interiorul uscătoriei este amplasat
un carusel, care prezintă o carcasă metalică rotitoare cu două trepte şi care dispune de
platouri de aluminiu.
O astfel de instalaţie permite creerea unor condiţii favorabile pentru uscarea
uniformă a produsului, deoarece el trece periodic prin zone uniforme de influenţă ale
câmpului termic din dulapul de uscare.
Cercetările au demonstrat, că durata de uscare în regim de carusel, în comparaţie
cu cel cu cameră radiantă, se reduce pentru diferite produse de 1,5 ori.
In instalaţiile de uscare la soare cu radiaţie produsul este neapărat influenţat de
radiaţia solară şi căldură, necesară pentru încălzirea materialului şi evaporarea umidităţii,

22
se transmite cu ajutorul energiei radiante. însă, luând în consideraţie, că gradul de
iradiere este instabil în timp, calculul cantităţii de căldură este mai complicat.
• Uscarea combinată
Pentru alegerea variantei optime constructive ale instalaţiilor de uscare la soare
şi cu radiaţie este necesar să se prezinte corect imaginea fizică a procesului de uscare a
materiei prime. Procesul de uscare propriu zis se referă la procesele nestaţionare. în
afară de aceasta, la uscarea în instalaţiile heleo, pentru schimbul de masă şi de căldură în
materia primă un rol hotărâtor îl joacă periodicitatea pătrunderii energiei solare. Aceasta
din urmă are mult influenţează asupra calitatăţii produsului finit, a duratei procesului de
uscare şi modului de construire a uscătoriei. Pentru micşorarea costului de producţie a
produsului finit, se foloseşte aşa numita metodă bifazică de uscare, care stă la baza
heleouscătoriei combinate. în uscătoriile heleo combinate procesul uscării fructelor se
petrece în două etape. La prima etapă se înfăptuieşte uscarea în instalaţie la soare cu
ajutorul aeruiui, iar la a II etapă - în I.U.S.R..
O uscătorie combinată este o instalaţia ce conţine două elemente unite consecutiv
unul cu altul prin ventilatorul centrifugal al I.U.S.R.: conducta de aerş\ dulapul de
uscare. în partea de sus sunt montate plăci de sticlă, iar părţile laterale sunt izolate cu
peliculă de polietelen. Platformele grefate cu produs se aşează în două etaje sub un
unghi de 25° faţă de orizont. Realizarea primei perioade de uscare se petrece în dulapul
de uscare. După prima perioadă platourile se transferă în I.U.S.R., unde are loc
eliminarea umidităţii.
Pierderile de căldură influenţează negativ asupra eficacităţii de lucru a
uscătoriilor heleo combinate în deosebi în cazul mişcării continue a aerului.
Pentru micşorarea pierderilor de căldură este necesar de a folosi uscătorii heleo
cu suflare discretă a aerului. Acestea din urmă permit intensificarea procesul de uscare şi
îmbunătăţirea calităDii produselor finite.
Pentru mărirea coeficientului de utilizare a heleouscătoriilor unui şir de autori li
se propune completarea cu surse de căldură diferite, ce permit folosirea pe timp înnourat
şi noaptea. Astfel este descrisă heliouscătoria cu acţiune periodică, în care se foloseşte
energia radiantă a razelor şi a elementelor electrice de încălzire.
1.8.1.2 Uscarea artificiala

23
 Procesului de uscare a fructelor şi legumelor i s-a acordat o mare atenţie.
Modelele de uscare s-au perfecţionat permanent. în calitate de criteriu de bază la
perfecţionare, de regulă, s-a folosit durata procesului în prezenţa indicatoriior calitativi
favorabili.
O schimbare atât calitativă cât şi cantitativă în acest domeniu a fost obţinută
după începerea aplicării diferitor metode de uscare artificială.
Cea mai mare răspândire pentru uscarea cătinii albe a avut-o uscarea cu gaze
calde (uscarea convectivă), deoarece folosirea gazului cald în calitate de agent de uscare,
care în acelaşi timp serveşte şi ca purtător de căldură, şi ca absorbant de umiditate,
determină construcţia simplă a uscătoriilor convective. întrebărilor de cercetare şi
perfecţionare al procesului de aport de energie convectiv de uscare a fructelor sunt
consacrate multe lucrâri atât în ţările C.S.I., cât şi în strâinătate.
0 mare atenţie în ultimul timp se acordă utilizării metodelor electrofizice de aport
de energie, astfel ca razele infraroşii, câmpurile electro-magnetice de frecvenţă înaltă şi
combinarea lor cu metoda prin convecţie.
• Uscarea prin convecţie
La uscarea prin convecţie deplasarea căldurii se înfăptuieşte cu gaze încălzite.
Reieşind din sursele bibliografice, metodele tehnice de realizare a uscării prin convecţie
coincid cu uscarea în strat dens şi cântărit.
Uscarea cătinii albe în strat dens în condiţii de producere, conform clasificării
după A. S.Ghinzburg se înfăptuieşte în uscătorii tip tunel cu conveier şi cu camere.
Calitatea fructelor uscate în aceste uscâtorii în majoritatea cazurilor este determinată de
înălţimea stratului de produs în celula lucrătoare. (înălţimea stratului se caracterizează
prin cantitatea fructelor de cătină albă şi a feliilor aparte, care au o grosime determinată,
amplasate una de alta.)
în unele cazuri pentru aprecierea mărimii stratului de fructe se foloseşte
coeficientul de presiune pe suprafaţa de lucru.
Pentru stratul dens acest coeficient este de 18,5 kg/m 2, iar pentru cel de erupţie
-150 kg/m2. Asupra procesului de uscare a fructelor influenţează considerabil şi indicii
morfologici cum sunt: masa substanţei uscate, volumul, raportul dintre pulpă şi sâmbure,
culoarea şi alţii.

24
 A fost studiată cinetica procesului de uscare a cătinii albe cu aer fierbinte în
dependenţă de indicii morfologici.
In afară de grosimea stratului supus uscării, asupra procesului de uscare
influenţează de asemenea şi viteza agentului de uscare, temperatura lui iniţială şi finală.
Analitic această influenţă este foarte greu de determinat, de aceea se folosesc metode
experimentale. Pe lângă aceasta, de regulă, se determină schimbările psihrometrice ale
umidităţii în produsul prelucrat.
Această metodă posedă un şir de erori, legate de greutăţile determinării
temperaturii veritabile ale termometrului umed (neuniformitatea umidităţii,
impurificarea suprafeţelor umede cu praf, cu bacterii şi alte substanţe). De aceea, de D.
M. Levin a fost propusă corelaţia, după care pentru calculele inginereşti parametrii
aerului prelucrat se determină după diferenţa temperaturilor agentului termic proaspăt şi
prelucrat.
Uscarea în strat dens, în cazul îndesirii fructelor una cu alta, înrăutăţeşte puţin
condiţiile petrecerii procesului, astfel încât în punctele de contact dintre ele scade
regimul gazodinamic de filtrare prin acest strat. De aceea procesul de uscare a cătinii
albe în condiţiile de polistrat se petrece în uscătorii, în care există posibilitatea de a crea
înălţimea necesară a fluxului gazodinamic al filtrării gazului, ce permite înlăturarea
rezistenţei de contact între straturi.
Pentru uscarea fructelor în flux de aer, în statele CSI se folosesc uscătoriile T4-
KCK-90, T4-KCK-45, T4-KCK-30, T4-KCK-15 deosebindu-se prin suprafeţile benzilor
lucrătoare (respectiv de 90, 45, 30 şi 15 m2).
Uscătoria T4-KCK-90 este construită în formă de carcasă, în interiorul căreia
sunt amplasate 5 conveiere suprapuse, în care funcţia de ţesătură circulantă o
îndeplineşte o reţea inoxidabilă. Conveierele se deplasează contrasens. Pentru o
rostogolire mai eficientă a produsului de pe o bandă pe alta, axele tambururilor de
transmitere şi de tensionare ale tuturor conveierelor, sunt deplasate una relativ de alta.
între benzi sunt amplasate calorifere. Carcasa uscătoriei constă dintr-o parte cu panouri
detaşabile, iar din altă parte - cu uşiţe matalice, interiorul cărora este umplut cu material
izolator. Instalaţia principală a dispozitivului de acţionare în uscătorii permite măsurarea
separată a vitezelor benzilor conveierelor: a II şi a IV - de la un mecanism, I, III şi V-de
la alt mecanism. Viteza de mişcare a benzilor se reglează fără oprirea mecanismului.

25
 Pentru întreţinerea regimului de temperatură indicat în toate zonele, sunt
instaurate sisteme automatizate.
Uscătoriile T4-KCK-45 şi T4-KCK-30 nu se deosebesc de T4-KCK-90 prin
construcţie, dar au o productivitate mai mică şi se pot folosi în condiţii de gospodării
particulare.
Toate uscătoriile de tip conveier expuse anterior, sunt lipsite de zonele de răcire
artificială, ceea ce duce la înrăutăţirea condiţiilor de realizare de mai departe a
procesului finit.
Uscătoria predestinată pentru uscarea fructelor şi legumelor este înzestrată cu
instalaţie de generare a frigului şi folosirea lui pentru răcirea produsului uscat.
In ţările de Vest, pentru uscarea produselor vegetale se foloseşte o gamă largă de
uscătorii de tip conveier.
Compania " Hans Binder Mashinenfabric" (Germania) produce uscătorii cu 5 benzi
HBM pentru uscarea legumelor şi fructelor. Agentul de uscare se încălzeşte în instalaţie specială,
unde se arde combustibil lichid sau gaz. în dependenţă de regimul de uscare, cantitatea de aer
ce ajunge pe bandă se reglează. Aerul preluat se elimină prin partea de sus a uscătoriei prin
intermediul ventilatorului centrifugal. Viteza benzilor se reglează cu ajutorul unui variator lent.
Productivitatea acestei uscătorii poate varia de la 3,5 tone până la 35 tone de materie în 24 ore,
durata de uscare de la 1,5 până la 9 ore.
In Franţa se propun diferite variante de uscătorii de tip conveier, destinate pentru
uscarea fructelor. Astfel, Sover lacques (Soc. Industrielle Mabor) descrie uscătoria cu bandă în 3
nivele. O deosebită importanţă pentru astfel de uscătorii este prezenţa sistemului de ventilare
naturală, în care fluxurile de gaze îşi măresc viteza cu ajutorul unor ventilatoare axiale. Cu
scopul de a reduce suprafeţele de lucru este expusă uscătoria cu bandă în 6 nivele cu utilizarea
regimului oscilant de convecţie pe toată lungimea fiecărui conveier. Acest lucru se realizează
datorită amplasării mecanismului de încălzire sub banda lucrătoare a conveierului.
Compania franceză "Sermatec" produce conveiere cu 5 benzi în bază de aburi pentru
uscarea fructelor şi legumelor. Spre deosebire de alte uscătorii de tip conveier, benzile acestor
uscătorii se compun din plăci inoxidabile cu diametrul secţiunii 1,5*14 mm amplasate în rânduri
înclinate. Variatorul de viteză permite de a shimba viteza de la 0,3 până la 1,5 m/min. Curăţirea
benzilor de reziduurile lipicioase se efectuează cu ajutorul periilor de nailon.

26
 În Ungaria se exploatează cu succes uscătorii de tip conveier cu abur, în 5 nivele
"Samum-5". Această instalaţie se deosebeşte de celelalte prin aceea că, ventilatoarele pentru
predarea aerului în uscătorii, sunt instalate în partea superioară a uscătoriei şi se pun în funcţiune
de motorul electric care totodată roteşte ventilatorul şi elimină aerul prelucrat.
Merită atenţie deasemenea şi uscătoria de tip conveier în 5 nivele din România. O
caracteristică deosebită a lui constă în ceea că procesului uscării sunt supuse fructele de diferite
calităţi şi calibrarea lor prealabilă.
În prezent, in Moldova este elaborată instalaţia de uscare cu 2 dulapuri de tip P3-
KCK, care poate fi folosită pentru uscarea fructelor. Productivitatea instalaţiei - 2000 kg/g de
umezeală eliminată.
Pentru uscarea fructelor de cătină albă în condiţii de monostrat se folosesc uscătorii de
tip tunel. De regulă, cu acestea sunt echipate complexele şi fabricile de uscare. Ele sunt simple
în construcţie şi sigure în exploatare. în uscătoria-tunel se usucă de obicei fructele cu
coajă gingaşă (prune, mere, caise, piersici).
La întreprinderile din Moldova, în prezent sunt instalate uscătorii ale unei
companii iugoslave şi a ţărilor fostei URSS. Toate aceste uscătorii sunt identice după
instalare. Deosebirea de bază constă în sistemul de aport de aer. Astfel în uscătoriile
iogoslave în calitate de agent al uscării se foloseşte amestecul de aer cu produsele arderii
combustibilului lichid sau gazos, dar în cele ale fostei URSS - aer curat încălzit.
O răspândire mai largă în ţările fostei CSI l-a avut uscătoria tunel rusesc
(Moldova).
După construcţia şi organizarea procesului de uscare a fructelor, îi corespunde
instalaţia de uscare de tip tunel din Franţa. Canalul de lucru al uscătoriei are 2 zone:
răcire şi uscare. Acest lucru o deosebeşte de altele prin faptul, că permite micşorarea
cheltuielilor pentru prelucrarea produsului finit.
Trebuie menţionat, că folosirea amestecului de gaze de ardere în uscătoria de tip
deci şi economia de căldură nu exclude posibilitatea apariţiei substanţelor cancerigene,
de a iugoslav ceea trebuie să se efectueze un control riguros, iar pentru multe materii
alimentare aceste instalaţii nu se recomandă.
Merită atenţie construcţia uscătoriei de tip tunel pentru fructele cătinii albe a
companiei japoneze "lamoto". Compania precizează, că uscătoria este înfiinţată ca
rezultat al unor experienţe aprofundate şi este optimă pentru uscarea cătinii albe.

27
 Pentru uscarea convectivă a fructelor de cătină albă în strat dens pentru toate
tipurile de uscătorii prezentate mai sus, umiditatea este aproximativ 20%.
În opoziţie cu folosirea uscării în strat dens pentru îmbunătăţirea condiţiilor
petrecerii procesuiui de uscare se foloseşte uscarea în strat fierbând. însă această metodă
încă nu şi-a găsit o întrebuinţare largă.
1.9 Directii de baza ale perfectionarii tehnicii si tehnologiei procesului de
uscare a catinei albe
Din caracteristicile mai sus numite a uscătoriilor convective se poate ajunge la
concluzia că ele sunt analogice şi după construcţie şi după procesul tehnologic de uscare
al fructelor. Deci şi neajunsurile acestor uscătorii vorfi mai comune. La ele se referă:
1. Construcţia complicată şi prim preţul de cost major.
2. Mobilitatea limitată a lor în exploatare, astfel încât uscătoria trebuie să fie de regulă în
legătură rigidă cu generatorul de căldură.
3. Neuniformitatea încălzirii materialului şi în consecinţă o parte din cătină nu se usucă, iar
alta prea tare se usucă.
4. Durată mare a procesului de uscare ce strică calitatea produsului finit.
5. Suprafaţa de producere mare în timpul procesului de uscare.
6. Mecanizarea dificilă şi automatizarea procesului.
în legătură cu aceasta, dezvoltarea producerii de fructe uscate, perfecţionarea
tehnologiei trebuie realizate după următoarele principii de bază:
- Perfecţionarea tehnologiei folosite deja şi a utilajului.
- Mărirea termenului de păstrare a fructelor uscate.
- îmbunătăţirea ambalajului.
- înfiinţarea liniilor tehnologice mecanizate.
- Realizarea noilor tehnologii şi a utilajului de uscare a fructelor.
Pentru intensificarea procesului de uscare a cătinii albe şi obţinerea unui produs
finit cu calităţi mai satisfăcătoare, un şir de autori propun de a folosi uscarea în două
etape. Astfel, Şleagun G. V. a prelucrat tehnologia ce constă în uscarea cătinii albe până
la o stare stabilizată (umiditatea 100 - 80%) în condiţii de monostrat apoi încărcarea lor
şi constituirea polistratului cu uscarea finală până la umiditatea standard.

28
 în Franţa este prelucrată o nouă metodă de uscare a fructelor şi în particular, a
cătinei albe. Această metodă constă în intensificarea procesului de uscare prin mărirea
temperaturii gazului arzător până la 140°C.
Pentru intensificarea procesului de uscare a fructelor prin convecţie, un şir de
autori în propun ca uscarea să se petreacă în câmpul de descărcare de barieră (DB).
Astfel pentru mere experienţele au arătat, că folosirea de DB permite micşorarea
timpului de uscare de 1,5 ori.
De asemenea se realizează lucrări în domeniul cercetărilor procesului de uscare
cu folosirea stratului de erupere. La ele este necesar luarea în consideraţie a cercetărilor,
efectuate de Grişin M.A. şi Şleagun G.V.
În prezent o mare atenţie necesită metodele energetice cu aport de căldură, aşa
cum este metoda prin radiaţie şi a curenţilor de înaltă frecvenţă a câmpurilor, care ne dau
posibilitatea intensificării procesul de uscare în câteva ori.
Totuşi, consumul mare de energie electrică, folosirea utilajului costisitor încă nu
permite acestei metode energetice, să obţină o răspândire largă în industrie.
Spre deosebire de toate tipurile de uscare cu folosirea căldurii, uscarea prin
sublimare se realizeaza la temperaturi mici şi vacuum adânc. La uscarea prin sublimare
structura moleculară a materialului se păstrează aproape fără schimbări şi produsul uscat
se caracterizează prin porozitate şi dispersie însemnată. Porozitatea înaltă condiţionează
o revenire rapidă a proprietăţilor iniţiale ale materialului.
În literatura cunoscută lipsesc unele date despre regimul uscării prin sublimare a
cătinii albe. Există unele date despre uscarea şi fuctelor cu coajă gingaşă în condiţii de
laborator. Se vede, că durata mare a uscării fructelor (15-26 ore) şi preţul major al
producţiei finite este legat cu cheltuielile iniţiale şi în rezultat reţin pătrunderea uscării
prin sublimare în producerea de fructe uscate.
În ultimii ani în Marea Britanie, SUA şi în rândul altor ţări au fost prelucrate
metode de uscare a produselor alimentare, care tot mai mult şi mai mult se
perfecţionează. La aceste metode se poate incadra uscarea azeotropă, osmatică prin
microunde şi de asemenea uscarea prin sublimare deja perfecţionată.
Spre perfecţionarea tehnologiei uscării trebuie adaugata si folosirea tuturor
metodelor cu raze posibile.

29
 Capitolul II
2. Contribuţii proprii
Produsele pe baza de catina alba se folosesc atat curativ, cat si preventiv.
Utilizarea produselor pe baza de catina in cantitati moderate (5-10 g fructe uscate
sau 25 - 50 g fructe proaspete), la intervale de 2-3 zile, creste rezistenta la efort fizic si
intelectual. Fructele trebuie sa fie insa bine strivite si bine mestecate, la ele adaugandu-

30
se zahar sau miere. Fructele uscate trebuie sa fie pulverizate ultrafin si consumate
integral.
Produsele pe baza de catina se recomanda celor care lucreaza in conditii deosebit
de grele (metalurgie, minerit etc), sportivilor de performanta, celor ce lucreaza in ture de
noapte, in armata, alpinistilor, celor care lucreaza in conditii de temperaturi extreme
(foarte inalte sau foarte scazute), celor ce se accidenteaza si sufera arsuri sau raniri. In
acest din urma caz tratamentul trebuie inceput imediat cu ulei de catina, dupa care se
apeleaza la ajutorul medicului.
In afara de fructe proapete sau uscate, frunze si tulpini proaspete sau uscate ca
atare, se pot utiliza derivate din acestea, unele dintre ele putand fi realizate casnic.
Pentru prepararea unui ulei de catina se pot folosi 200 - 300 g fructe de catina
uscate, fin pulverizate, care se amesteca cu 200 - 300 ml ulei de floarea soarelui sau
chiar mai mult. Pentru o extractie mai buna se repeta amestecarea la intervale de
minimum 24 de ore. Dupa ce se depun, partile solide se separa. Ceea ce ramane
impregnat cu ulei se stoarce print-o panza deasa. Cele doua parti uleioase se ameteca, in
felul acesta marinduli-se efectul. Partea solida se poate folosi pentru nutritie, ca
vitaminizant.
Fructele proaspete se pot presa, iar sucul integral rezultat se poate folosi in
asociere cu zahar in diferite proportii, dupa gust (100 ml suc cu 100 g zahar sau 150 -
200 g zahar). Nu este nevoie de conservant daca se consuma in urmatoarele 2 saptamani.
Pentru pastrarea pe termen lung se adauga 0,2%o benzoat de sodiu. Sucul integral se
poate amesteca cu suc din orice alt fruct, se poate pasteuriza sau steriliza pentru pastrare
pe termen lung.
Semintele si cojile umede se usuca, se pulverizeaza si se folosesc ca atare, ca
vitaminizant, consumandu-se circa o lingurita la 2-3 zile.
Frunzele si tulpinile maruntite se usuca. Din acestea se prepara ceai, folosind
maximum o lingurita, de 2-3 ori pe saptamana. Acest ceai se recomanda mai ales celor
ce sufera de stari depresive sau anxioase si este contraindicat persoanelor irascibile.
Fructele de catina pot fi folosite si la obtinerea unui vin, adaugand in mustul de
struguri suc integral de catina alba, dar nu mai muit de 10-20%. Acesta va adauga
vinului calitati deosebite.

31
 Toate preparatele se consuma inainte de ora 11, in caz contrar pot sa apara
insomnii.
2.1 Studiul preturilor produselor din cătina existente pe piata din Romania
In cursul anului 2014, produsele pe baza de catina alba au avut preturi de vanzare
variabile (tabelul 2.1), cuprinse intre 9,44 si 54,13 RON.
Tabelul 2.1
Preturi ale unor produse pe baza de catina alba in anul 2014

Denumirea produsului Pret de vanzare in anul 2014 (RON)

Spirulina cu aloe si catina alba 20 capsule 22,50
Catina – capsule 30 capsule 16,00
Ulei de catina 20,00
Sirop de catina cu miere 250 ml 45,00
Catinofort 60 capsule 11,08
Coenzima Q10 in ulei de catina 30 capsule 54,13
Ceai de catina – fructe 80 g 9,44

2.2 Descrierea diverselor produse din catina existente pe piata din:

 Romania
Ceai de catina - fructe -100 g
CEAI VITAL « FRUCTE DE CATINA »
FRUCTUS HIPPOPHAES
Componenti principali: vitamina C, vitamine din grupa B, provitamina A,
microelemente, flavonozide.
Proprietati: tonifiant general al organismului, vitaminizant, reconfortant
Indicatii: avitaminoze, boli de ficat, boli de piele, reumatism, stari de epuizare a
organismului dupa efort fizic si intelectual prelungit sau in boli infectioase, interventii
chirurgicale sau boli consumptive.
Se recomanda persoanelor ce prezinta intoleranta la cafea.
Mod de utilizare intern, sub forma de infuzie din 2 linguri de fructe uscate la o
cana de apa clocotita, dupa care se lasa minim o jumatatc preferinta cu miere de aibine.
Prezentare: cutie cu 100 g planta
Ceai de catina fructe - 50g
Compozitie: fructe de Hippophae rhamnoides - catina.

32
 Indicatii terapeutice: este un polivitaminizant puternic, diuretic, antidiareic, se
utilizeaza ca adjuvant in avitaminoze, dermatoze, diaree.
Preparare: infuzie din 1-2 lingurite la o cana de apa clocotita; se beau 3-4 cani pe
zi.
Contraindicatii: nu se cunosc.
Suc din catina - pasteurizat. Produs natural obtinut prin prelucrarea fructelor de
catina proaspat recoltate sau congelate.
Actiune : energizant - vitaminizant.
Vin tonic de catina. Produs alcoolic obtinut prin fermentatia naturala a fructelor
de catina (continu tîn alcool 12-14% vol.).
Actiune : energizant - vitaminizant. Combate anorexia.
Otet de catina. Produs natural obtinut prin fermentatie, având în compozitie
catina, suc de mere si miere de albine. Este un otet alimentar recomandat pentru
prepararea dietetica a unor salate sau pentru conservarea unor legume carora le confera
un gust deosebit si o buna stabilitate în timp.
Ceai vitaminizant - remineralizant. Supliment alimentar valoros care
transmmite organismului o gama completa de vitamine hidrosolubile si saruri
minerale.Contine fructe uscate de catina, fructus Cynasbati, fructus Phaseoli sine
semine, herba Equiseti, folim Ribes nigrum, flores Calendula officinalis, herba Poligonis,
herba Basilici, herba Urtica dioica.
Uleiuri alimentare. Produse obtinute din ulei de floarea soarelui si ulei de
masline având un aport de ulei pur de catina obtinut prin procedee enzimatice - se pot
utiliza la consumul casnic în special în prepararea de slate, sosuri, etc, carora le confera
savoare si aspect.
Ulei din pulpa de catina. Produs obtinut din pulpa fructului de catina prin
procedee enzimatice- cel mai complex produs obtinut din catina - 109 principii
bioactive. Se foloseste în tratamente medicale si cosmetice.
Ceai antiviral. Amestec macinat de plante având în compozitie fructe de catina -
folium Hippophae rhamnoides; herba de : Geranium robertianum, Agrimonia aurotoria,
Ribes nigrum, Ocinum basilicum, Achillea millefolium, Oxalis acetosella, Plantago
lanceolata, Lythrum salicaria, Hypericum perforatum, Urtica dioica, Mentha crispa. Ceai
cu actiune antiseptica, bacteriostatica, bactericida, antifungica

33
 Ceai tonic stimulator. Produs natural stimulant al capacitatii de aparare al
organismului împotriva unor actiuni stresante inteme si externe, fortifiant si tonifiant
general. Actioneaza prin cresterea fagocitozei, întarirea actiunii macrofagelor si
granulocitelor precum si stimularea limfocitelor T, previne degenerarea celulelor si
întarzie procesul de îmbatrânire. Ceai vitaminizant - remineralizant. Supliment
alimentar valoros care transmmite organismului o gama completa de vitamine
hidrosolubile si saruri minerale.Contine fructe uscate de catina, fructus Cynasbati,
fructus Phaseoli sine semine, herba Equiseti, folim Ribes nigrum, flores Calendula
officinalis, herba Poligonis, herba Basilici, herba Urtica dioica.
 Germania
Produse destinate sanatatii si nutritiei
Sea buckthom seed 50ml
100% kaltgewonnenes naturreines oil from sea buckthom fruit.
Sanddomfruchtfleischbl 10 ml
100% naturreines oil from sea buckthom fruit.

$5.90

■ Produse pentru ingrijire zilnica

Sea buckthom soap 100q
From vegetable raw materials and the addition of Sanddornol was soap. These pure ...

$ 1.95
Alva hand cream 75ml
For sensitive, dry and cracked skin.
Noble vegetable oils and marigolds extract form ...
$6.90
Sandorini hair rinse 200ml

34
According to popular Sandorini shampoo is now available to complement the Sandorini hair
rinse. This ...
$ 9.75
alva sea buckthorn bodv lotion 150ml
The anti-aging system for dry and normal skin The delicately scented body lotion harmonised ...

$ 11.50
Sea buckthorn bodv milk Q10 and aloe vera 150ml
This quickly einziehende sea buckthom body milk protects and cares for combination
skin and dry skin with relaxing ...

$ 9.13
Sandorini lipstick with sea buckthom 4.5 g
Lips are a particularly strong stressed lot, the wind and sunlight.

EUR 2.45
Sandorini showerqel 200ml
Gentle showergel with natural Feuchthaltefaktoren.

$ 6.95
Sandorini shampoo 200ml
Mild shampoo with calendula extract and sea buckthom Fruchtfleischdl kbA. To
recommend to shampooing ...

35
 $ 6.55

Sandorini cleansinq milk 200ml

Mild cleansing milk with almond kbA, jojoba oil and sea buckthom kbA-Fruchtfleischbl
kbA.

$7.90

■ Biscuiti
Frisian sea buckthom biscuits 150g

From wheat flour, sugar, pfl. Fat, backfilling, sea buckthom concentrate,
salt.
Suitable for a delicious Sanddorntee.
$2.97
Sea buckthorn 100g wholemeal biscuits
A delicious specialty forthe tea.

Ingredients:
Whole grain wheat flour, vegetable margarine,...
$ 1.90
Sea buckthorn cuts 40g
Mouth-watering mixture of dates, honey marzipan, 4-grain fleets, hazelnuts
and sea buckthom concentrate between ...

EUR 1.19

36
 ■ Dulciuri
Ricola ® sea buckthorn sweets without suqar 50g in Boxli
- The innovative flavour of Ricola
- Refreshing forthe mouth and throat
- Fruity,...

$ 1.89

Sea buckthorn fruit rubber 100g

In maritime figures: fish, crabs and dolphins
Ingredients: sugar, glucose syrup, Gelantine, acidifying agents:...

$ 1.30
Sea buckthom sweets 100g
Fruit candies with vitamin C and fine filling
Ingredients:
Sugar, Glukosesiruo, fruit preparation ...

$ 0.99
Bio sea buckthorn Gummibărchen 150g
Just healthy and delicious!
Ingredients: * com syrup, raw cane sugar * (not refined), Schweinegelantine *,...
EUR 2.45
Sea buckthorn Brause sweets 25g

A delicious specialty to go.

37
Bio sea buckthorn fruit Gums 100g
Faiit rubber with sea buckthorn fruit with a salary of at least 21 %
Ingredients: corn syrup, raw cane sugar...

$ 1.95
Sand thom apple candies 125g

$ 1.90
Red sea buckthorn Fruchsaftbărenmischunq with vitamin C 150g
3 large Fruchsaftbăren delicious varieties: Sea Buckthorn with blackberry
Sea Buckthom with cherry
Sea buckthom ...

$ 1.90
Briqht sea buckthorn Fruchsaftbărenmischunq with vitamin C 150g
3 large Fruchsaftbăren delicious varieties:
Sea Buckthom with peach / apricot
Sea Buckthom with Limone
Sea buckthorn ...

$ 1.90
Sea buckthom fruit rubber 300g

38
In maritime figures: fish, crabs and dolphins
Ingredients: sugar, glucose syrup, Gelantine, acidifying agents:...

$ 3.90

Sea buckthom 125g suqar candies

$ 3.30
■ Vin de catina
Sweet wine sand Thorn 0.75 l
A sweet, strong and full fruit wines.

$ 4.95
Sea buckthorn Secco 0.75 l
This sea buckthorn sparkling wine is a specialty for exclusive events. We recommend the sea
buckthorn ...

$ 6.10
Sea buckthorn wine semi 0.75 l
A wine, with its fruity bouquet, taste and intense mildfeinem brilliant shine.

$ 4.95

39
11 mulled wine sand Thorn
A specialty forthe cold season.

$ 4.95
Sea buckthorn drv wine 0.75 l
A dry fruit wines from Mecklenburg-Westem Pomerania. Alc. Vol 9%

$4.95
■ Suc natural de catina
Sea buckthorn juice 0.2 l
Good and vitamins. From organic farming; unsweetened, fruit content: 100% (sea buckthorn
juice mother,...

$3.15
Sea buckthorn juice 0.75 l
Good and vitamins. From organic farming; unsweetened, fruit content: 100% (sea
buckthorn juice mother,...

$5.95

2.4 Eficienta culturii de catina

Problema principală în condiţiile de azi este avansarea de mai departe a industriei
de uscare cu îmbunătăţirea calităţii producţiei fabricate. Această problemă se poate de

40
soluţionat pe baza modernizării şi optimizării proceselor tehnologice care există, dar, de
asemenea, şi prin efectuarea cercetărilor în domeniu şi elaborarea unor noi metode de
producţie a liniilor şi agregatelor în flux - automate cu o capacitate de producere înaltă.
S-au efectuat cercetări pe baza uscării cătinii la diferite regime de uscare:
convecţie şi convecţie + UHF, unde s-au variat temperaturile agentului de uscare de la
60 - 100 °C şi intensitatea cîmpului electromagnetic de la 17800 la 28200 V/m. Indicii
de calitate determinaţi în cătina uscată sunt: conţinutul de vitamina C şi conţinutul de
ulei în seminţe şi în pulpa cătinii. Alegerea regimului optimal se efectuează reieşind din
totalitatea indicilor de calitate şi de eficienţacătinii uscate. Regimul optimai ales pentru
implementare în industrie va asigura cătină uscată de o calitate înaltă, producerea ei fiind
rentabilă.
A fost elaborată o linie de uscare convectivă a cătinii, iar după această linie de
uscare s-a efectuat calculul efectului economic.
Uscarea cătinii la linia tehnologică propusă constă din următoarele operaţiuni
tehnologice:
1. Spălarea cătinii
2. Inspectarea cătinii
3. înlăturarea pedunculilor
4. Calibrarea cătinii
5. Uscarea cătinii
6. Omogenizarea umiditâţii
7. Ambalarea în saci, cutii sau brichete.
Calculele economice efectuate au arătat că se poate implementa în practică
această metodă şi linie de uscare. Deoarece pe piaţa noastră sunt potenţiali cumpărători
de cătină uscată şi vînzarea ei va putea fi realizate cu uşurinţă.
2.4 Calculul indicatorilor economici
Model tehnico-economic cadru pentru cultura arbustilor fructiferi (CA TINA)

ZONE DE CULTURA
ZONE DE CULTURA FOARTRE ZONE DE CULTURA FAVORABILE
FAVORABILE
Dealurile Munteniei, Moldovei
Valea raului Siret Toate zonele tarii cu terenuri bine aerisite
Valea raului Buzau si insorite
Delta Dunarii

41
SOIU Rl
NR. SUBSPE BIOTOPURI POTENTIAL PERIOADA DE
CRT CIA PRODUCTIV VEGETATIE
1 C BOGDANESTI 7,70 extratimpurie
2 A CIUMASI 2 18,70 tardiva
3 R DOSPINESTI 16,20 extratimpurie
4 DELTA PR 9,00 mijlocie
5 P DELTA 60 M 14,70 tardiva
6 A DELTA FARA SPINI 13,00 tardiva
7 T ONISCANI 13,00 extratimpurie
8 I SFANTU GHEORGHE 3 12,8 timpurie
9 C SFANTU GHEORGHE 4 20,2 tardiva
10 SERPENI 23 extratimpurie
A
11 SERBANEST11 12,00 timpurie
12 VIBRATINA 12,20 extratimpurie

AMPLASAREA CULTURII
SOLURI FAVORABILE SOLURI NEFAVORABILE
Nu are pretentii fata de sol, dar este Toate solurile umbrite.
iubitoare de lumina;
Valorifica solurile slab productive,
degradate si chiar saraturate.

SISTEME DE CONDUCERE INFIINTAREA PLANTATIEI

• Forma aplatizata cu si fara trunchi
in plantatiile intensive
• Forma globuloasa a tufelor in
plantatiile clasice
• Trasarea drumurilor principale si
parcelarea;
• Fertilizarea si mobilizarea solului la
25-30 cm;
• incorporarea odata cu aratura a
30t/ha ingrasamant organic; 200-300
kg superfosfat si 200 kg sare
potasica

PRODUCEREA MATERIALULUI PLANTAREA

42
SADITOR
• Inmultirea prin seminte;
• Inmultirea vegetativa
• Cea mai folosita metoda este
inmultirea prin butasi lemnificati de:
- 20-22 cm pentru teren neirigat;
- 16-17 cm pentruteren neirigat
- 3-6 cm pentru spatii protejate.
LUCRARILE DE INTRETINERE. FERTILIZAREA PLANTATIILOR
- odata la 3-4 ani se administreaza 20-30 t/ha gunoi de grajd, 300-400 kg/ha superfosfat, 200
kg/ha sare potasica. (Catina raspunde slab la fertilizare).
TAIERI DE FORMARE Sl FRUCTIFICARE
TAIERILE DE FORMARE
- incep odata cu pregatirea materialului
saditor cand imediat dupa plantarea acestuia
se va executa taierea, in functie de tipul de
coroana.
IRIGAREA PLANTATIILOR
- catina se adapteaza usor la
conditii de seceta prelungita si
exces de umiditate;
- unde sunt posibilitati de
irigare, in perioadele critice
este recomandat sa se irige cu
norme mici de apa, 30-400
m3/ha.
43
• Epoca de plantare: toamna si
primavara foarte devreme;
• Se asigura o planta mascula la 8
plante femele;
• Se planteaza in gropi de 45/45/40
cm, in locuri marcate prin picheti;
• La plantare se adauga 5-6 kg gunoi
bine fermentat, 3f>40 g superfosfat,
20-25 g sulfat de potasiu, care se
amesteca bine cu o parte din
pamantul din groapa.
TAIERI DE RODIRE
- taierile se executa de obicei toamna
sau primavara, dar se pot efectua si in
perioada maturarii fructelor;
- un procedeu bun consta in taierea la
cep a cresterilor vegetative sau pe rod,
de pe jumatate din numarul de ramuri
de schelet (Catina intra pe rod in anul
3-4 de la plantare).
COMBATEREA BOLILOR Sl
DAUNATORILOR
- la puieti se pot face tratamente impotriva
ciupercii Phitium de baryanum cu un
fungicid.
 RECOLTAREA FRUCTELOR
• momentul optim de recoltare este in functie de modul de valorificare al fructelor
• in conditiile tarii noastre recoltarea trebuie sa se efectueze inainte de 15
Recoltarea manuala Recoltarea fructelor de pe ramuri
detasate

---- -desprinderea bob cu bob a - randamentul este sporit, de pana la 14

fructelor direct de pe planta; kg/zi, dar in acest mod se distrug
-un muncitor poate recolta intr-o plantele.
zi 5-10 kg defructe

CALCULE ECONOMICE VENITURI (V) CHELTUIELI (C)

VANZAREA PRODUCTIEI
PRINCIPALE = 18.375 LEI
SUBVENTII NATIONALE Sl LEI
EUROPENE
Conform legislatiei in vigoare
MATERIALE = 960 LEI
FORTA DE MUNCA =9.300
LUCRARI MECANICE = 480
LEI
TOTAL CHELTUIELI =10.740
LEI

44
 REZULTATUL FINANCIAR (V-C) = 7.635 LEI +
SUBVENTII

• Pentru a beneficia de subventii, solicitantul

trebuie inscris in Registrul Fermelor, iar
SUBVENTIILE suprafata pe care o detine sa nu fie mai mica
de 1 ha, formate din parcele de cel putin 0,3 ha; •
Subventiile se acorda in urma completarii
unei cereri care se depune la sediul APIA
unde isi are domiciliul solicitantul;
• Depunerea cererii se face la inceputul
fiecarui an (pentru anul 2007 perioada de
depunere a cererilor a fost intre 01.03 2007.-
25.06.2007), conform OUG 125/2006 si Legii
139/2007;
Se acorda plati directe pe hectar din fondurile
Uniunii Europene si plati nationale
complementare din bugetul Ministerului
Agriculturii.

TRASABILITATEA PRODUCTIEI Inregistrarea operatiunilor tehnologice si a

consumurilor, inclusiv date meteo, in
momentul aplicarii tratamentelor sau a
secventelor tehnologice.

2.5 Concluzie
Cătina albă - una dintre cele mai rentabile plantatii
 În Bihor sunt cultivate aproximativ 10 hectare.
 Materialul săditor se poate procura de la Staţiunea de Cercetare
Bacău.
 Din valorificarea fructelor cătinei -1500 euro/hectar.
Arbust fructifer, cătina creşte sub formă de tufă, face un fruct cu gust acrişor ce
conţine de zece ori mai multă vitamină C (acid ascorbic) decât lămâile şi portocalele.
Din fructe se extrage uleiul foarte căutat pentru industria alimentară, cosmetică,
farmaceutică. Vindecă rapid arsurile de piele, degerăturile, ulceraţiile. Vitamina C din

45
fructe nu dispare prin fierbere, fapt ce-i conferă cătinei o calitate în plus. Din fructele
cătinei obţinute de pe un hectar cultivat se poate obţine ulei în valoare de peste 100.000
euro.
După intrarea plantaţiei pe rod se obţine o recoltă de minimum 4-5 tone de fructe
la hectar, fructele se vând cu 1,5-3 euro/kg, circa 1.500 euro/ha. Un litru de ulei extras
din fructe de cătină se vinde cu un preţ cuprins între 150-500 euro, de pe un hectar de
catina obtinandu-se aproximativ 170 litri de ulei. La export se caută şi pulberea de cătină
(foarte ceruta de japonezi), o materie primă valoroasă.
Condiţia este ca plantaţia să fie din specia cătină albă, în cultură ecologică. Un
avantaj pentru cultivatorii de cătină este rezistenţa plantei la secetă şi la geruri,
nepretenţioasă faţă de sol, dezvoltându-se bine chiar şi pe nisipuri, terenuri argiloase,
râpoase etc. Pregătirea terenului pentru plantaţie este ca la orice livadă de pomi.
Cheltuielile pentru plantaţie, unde butaşii costă cel mai mult, se recuperează
după intrarea arbuştilor pe rod. Durata de viaţă a unei plantaţii de cătină este, în
comparaţie cu alte culturi, de până la 20-25 de ani.
Este indiscutabil că virtuţile cătinei îndeamnă la mai multă apreciere din partea
fermierilor. Păcat că la noi sunt prea puţini cei care cultivă cătina, rezumându-se la
roadele cătinei din flora spontană, din păduri şi din liziere în părţile mărginase de păduri.
Din datele oferite de Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă (OJCA) Bihor
rezultă că în judeţul nostru sunt aproximativ 10 hectare cultivate cu cătină, de diverşi
producători individuali. în acest an, de exemplu, s-au interesat, la OJCA, mai mulţi
potenţiali cultivatori, primind şi consultanţă de specialitate. Cât priveşte procurarea
materialului săditor, el este furnizat de Staţiunea de Cercetare Bacău (tel. 0234/515.275,
mobil 0746/119.991). Cum a specificat conducerea OJCA Bihor, există şi posibilitatea
înfiinţării de plantaţii de cătină, accesând fonduri europene, pe bază de proiect. lată,
aşadar, un motiv în plus de reflecţie privind posibila extindere în cultură, în Bihor, a
acestei plante deosebit de rentabile.
In speranta ca v-am trezit interesul fata de o astfel de afacere, iata cateva
recomandari ale specialistilor. Catina se preteaza a fi cultivata pe terenurile cu panta
mare, saraturoase sau nisipoase, sarace in elemente nutritive. In acelasi timp, Cosmin
Birjaru, din cadrul Directiei Silvice Prahova, a mai precizat ca plantatiile de catina
stabilizeaza cel mai bine suprafetele de teren supuse degradarii sau alunecarilor. Distanta

46
arbustilor pe rand trebuie sa fie de 2 metri, iar intre randuri - de 3 metri. Infiintarea unui
hectar de cultura de catina costa circa 2.200 de euro, investitie care se amortizeaza, insa,
in 5 ani. Productia medie obtinuta este de 20 tone de fructe la hectar, iar o astfel de
cultura dureaza circa 20 de ani. Cum avantajele nu sunt deloc de neglijat, ar fi de dorit
ca si in Romania sa se treaca la cultivarea pe suprafete din ce in ce mai mari a catinei -
un posibil antidot al saraciei oamenilor de la sate.
Preocuparile cercetatorilor in privinta acestei plante, si indeosebi rezultatele
acestora, readuc tara noastra in prim-planul lumii stiintifice internationale.

BIBLIOGRAFIE

47
 1. Avram Ileana , (2008) - Studiul de piata al catinei albe. Referat, USAMV
Bucuresti.
2. Avram Ileana, (2006) - Eficienta economica a unor tipuri de amenajare
antierozionala a
terenurilor in panta din B. H. Izvorul Dulce, jud. Buzau pentru plantatii de arbusti.
Proiect de diploma, USAMV Bucuresti.
3. Chira Lenuta (2000) - Cultura arbustilorfructiferi. Editura M.A.S.T., Bucuresti.
4. Ciofu Ruxandra (coord.), Nistor Stan, Victor Popescu, ... (2003) - Tratat de
legumicultura.
Editura Ceres, Bucuresti.
5. Ghena N., Braniste N. , (2003) - Cultura speciala a pomilor. Editura Matrix Rom,
Bucuresti.
6. Hoza D., (2000) - Cultura căpşunului, semiarbuştilor şi arbuştilor fructiferi. Editura
Elisavaros, Bucureşti.
7. Hoza D., (2000) - Pomologie. Editura 'Prahova' S.A., Ploieşti.
8. Kao SW. ,(1964) - Study on fixing and afforesting sands in Yulin, Scientia Silvae,
Peking 9
9. Raducan M., (2006) - Contributii teoretice si experimentale privind procesul de
uscare a
catinei albe cu folosirea curentilor de frecventa inalta. Teza de doctorat in tehnica,
Chisinau
10. Ziarul Prahova - Marti, 22 Mai 2007 - Cultura de catina - antidotul saraciei
11. Ziarul Romania libera - Marti, 17 lulie 2007 - Catina, una dintre cele mai rentabile
plantatii
12. Revue suisse Vitic. Arboric. Hortic. Vol. 38: 215-217, 2006
13. redactia@cluieanul.ro
14. http.V/coolexotics.com
15. http://www.hippophae-rhamnoides.de
16. http://www.hort.uconn.edu
17. http://www.fructex.ro
18. http://www.incs.ro
19. http://www.sandorado.de

48
20. http://genbank.vurv.cz
21. http://www.ekoplanet.cz
22. http://www.icrts.org
23. http://www.houtwal.be
24. http://fichas.infoiardin.com
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.

49
30.
31.
32.
33.
 34.

10.
35.
 36. .
37.
38.