Buruieni şi combaterea lor

Buruieni
- Definiţie - buruienile sunt plante nedorite în culturile agricole.
specii segetale - care preferă mai mult terenurile arabile
specii ruderale - care preferă terenurile nelucrate

Din punct de vedere agrotehnic prin buruiană se înţelege orice altă

plantă în afara plantei de cultură.

- Pagube produse de buruieni - creşterea costurilor de producţie

(dezmiriștit, arătura, lucrări ale solului după arat, p.p.g., erbicide, prașile, U%)
- diminuarea recoltelor
(consumă apa și elem.nutritive, parazitare, umbrire, pl.gazdă, lucrări agrotehnice
de proastă calitate, micșorează eficacitatea ingășămintelor, pesticide, irigații)
- deprecierea calităţii produselor
(conținut mai mic de proteină, amidon, zahăr, ulei, calitatea fibrelor, arone, furaje
cu gust și miros respingător, calitatea lânei, laptelui, sămânța de sem. soia)
 Particularităţile biologice ale buruienilor

Buruienile prezintă anumite însuşiri biologice diferite de plantele de cultură

ce le asigură menţinerea şi înmulţirea pe terenurile agricole.
 Capacitate mare de înmulţire (seminţe şi vegetativ);
 Sistemul radicular;
 Maturitatea plantelor;
 Longevitatea - însuşirea de a-şi păstra un timp îndelungat capacitatea germinativă
 Vitalitatea - de a rezista la condiţii nefavorabile de mediu cu păstrarea capacităţii germinative
 Germinarea eşalonată a seminţelor;
 Plasticitatea;
 Adaptabilitatea;
 Surse şi căi de îmburuienare

Sursele de îmburuienare
 Rezerva de seminţe de buruieni şi organe vegetative de înmulţire
din sol
 Materialul de semănat şi plantat
 Terenurile necultivate
 Gunoiul de grajd

Căile de răspândire a buruienilor

 Vântul,
 Apa,
 Animalele,
 Omul
 Pragul economic de dăunare

 Teoretic, costul unei măsuri suplimentare de combatere a

buruienilor trebuie să fie mai mic sau egal cu valoarea producţiei
salvate
 Gradul de îmburuienare, exprimat în număr de buruieni la m2, sau în
grame masă uscată la m2, de la care începând costul tratamentului
acoperă valoarea pierderilor de recoltă determinate de buruieni
 Gradul de îmburuienare al unei culturi de la care devine evidentă
diminuarea cantitativă sau calitativă a recoltei şi de la care se
justifică economic aplicarea măsurilor speciale de combatere (ca de
exemplu erbicidarea, prăşitul, plivitul)
Clasificarea biologică a buruienilor
I. Autotrofe 1) buruieni
monocotiledonate a) anuale - cu germinaţie primăvara timpuriu
- cu germinaţie primăvara târziu
- care pot ierna
b) perene- cu rizomi
- cu bulbi
2) buruieni
dicotiledonate a) anuale - efemere
- cu germinaţie primăvara timpuriu
- cu germinaţie primăvara târziu
- care pot ierna
b) bienale
c) perene - cu drajoni, cu rizomi, cu stoloni
II . Semiparazite
III. Parazite - pe tulpină
- pe radacină
Metode preventive de combatere a buruienilor

 curăţarea materialului de semănat

 pregătirea raţională a gunoiului de grajd
 filtrarea apelor de irigat de seminţe de buruieni
 recoltarea la timp şi corectă a culturilor
 curăţarea maşinilor agricole
 distrugerea focarelor de seminţe de buruieni
 organizarea serviciului de carantină
Metode agrotehnice de combatere a buruienilor

 Lucrările solului
 Rotaţia culturilor
 Folosirea îngrăşămintelor
 Folosirea amendamentelor
 Semănatul la epoca şi densitatea optimă
 Plivitul buruienilor
 Prăşitul buruienilor
 Cositul buruienilor
 Inundarea
 Mulcirea
 Arderea
 Combaterea biologică a buruienilor
 utilizarea în lupta cu buruienile a unor duşmani naturali ai buruienilor
ca agenţi patogeni, insecte, melci, păsări, peşti sau folosirea unor
însuşiri ale plantelor de cultură cum ar fi, secreţia de substanţe
alelopatice, viteza mare de creştere şi înfrăţire care determină
înăbuşirea buruienilor
 avantaje -este continuă, nepoluantă, economică şi păstrează
diversitatea în ecosistemele agricole
 dezavantaje -înmulţind şi utilizând un duşman natural în combaterea
buruienilor, aceasta să se adapteze şi pe planta de
cultură
-este eficientă pe suprafeţe mari, bazine geografice,
insule sau continente, infestate puternic de o singură
specie, provenită din altă zonă.
 Combaterea chimică a buruienilor
utilizarea erbicidelor
herba – iarbă; cedo, cedere – a ucide
 înlătură lucrările manuale ca plivitul şi prăşitul, economisindu-se
forţa de muncă umană;
 reduc lucrările mecanice cu întreţinerea culturilor, economisindu-se
energie fosilă;
 într-un timp scurt se pot controla suprafeţe mari din punct de
vedere al îmburuienării culturilor;
 determină creşterea productivităţii muncii;
 pentru multe culturi, aplicarea erbicidelor determină costuri unitare
de producţie mai mici şi profituri mai mari, comparativ cu varianta
clasică;
 folosirea erbicidelor necesită personal bine instruit şi cunoscător în
această problemă;
 necesită folosirea unei dotări speciale ca maşinii şi echipamente de
stropit
 Formele sub care sunt fabricate erbicidele

 Produsele comerciale – nu sunt substanţe pure,

ele conţin o parte substanţă
activă (s. a.) iar restul adjuvanţi.
 soluţie concentrată,
 emulsie concentrată,
 pudră umectabilă (dispersabilă sau muiabilă),
 pastă (suspensie lichidă),
 granule dispersabile în apă,
 granule,
 tablete etc.
 Aplicarea erbicidelor
1. După locul de pătrundere al erbicidului în plantă
a) la sol - cu încorporarea erbicidului (ppi - preplanting incorporated),
superficial (3-5 cm) sau mai adânc (5-7 cm) în funcţie de cerinţele
acestuia;
- fără încorporare.
b) pe vegetaţie (pe frunze)

2. După suprafaţa tratată

a) pe toată suprafaţa;
b) numai pe zona rândului (în benzi);
c) pe vetre.

3. După epoca de aplicare a erbicidelor:

a) preemergenţă;
b) postemergent (după răsărit).
 Absorbţia erbicidelor
- prin părţile subterane (seminţe, coleoptil şi rădăconi)
- prin organele aeriene(frunze, muguri şi tulpini)

Factorii care influenţează absorbţia erbicidelor

a) Reţinerea erbicidului la suprafaţa frunzelor
- unghiul frunzelor faţă de tulpină,
- suprafaţa frunzei,
- vârsta plantelor,
- forma de preparare a erbicidelor.
b) Temperatura
c) Lumina
d) Precipitaţiile
e) Umiditatea atmosferică
f) Vântul
Acţiunea erbicidelor asupra plantelor

 Erbicidele de contact - distrug ţesuturile

vegetale la contactul cu erbicidul
 Erbicidele sistemice - au însuşirea de a se
deplasa de la locul de absorbţie
 Selectivitatea erbicidelor
selectivitate, toleranţă, sensibilitate
 Selectivitatea de poziţie
Erbicidul nu vine în contact cu planta de cultură sau contactul este
sub limita de toxicitate
 Selectivitatea propriu-zisă
Planta de cultură cu toate că vine în contact cu erbicidul nu
reacţionează la acţiunea acestuia
a) Selectivitatea morfologică şi anatomică
b) Selectivitatea fiziologică
c) Selectivitatea dată de proprietatea erbicidului
d) Selectivitate periodică
interacţiunea dintre erbicide
Interacţiunea erbicidelor cu solul
Procese fizice
volatilizarea
levigarea

Procese Chimice
descompunerea fotochimică
adsorbţia
desorbţia
reacţii chimice

Procese biologice
absorbţia de către sistemul radicular
descompunerea de către microorganisme
Persistenţa şi toxicitatea reziduală

 Persistenţa absolută - perioada de timp cât

erbicidul rămâne în sol cu structura moleculară
nemodificată.
 Persistenţa agronomică - durata în care erbicidul
are efect de combatere a buruienilor
 Toxicitatea reziduală - prezenţa erbicidului în
sol, în cantitate suficientă pentru a fi fitotoxic,
după recoltarea culturii.
Norma de amestec, doza de erbicid, substanţa activă

 Norma de amestec - cantitatea de amestec lichid

(erbicid+apă) necesară pentru a erbicida suprafaţa de un
hectar.
 Doza de erbicid - cantitatea de erbicid exprimată în
substanţă activă sau produs comercial, necesară pentru
a trata suprafaţa de un hectar.
 Substanţa activă - acea parte din produsul comercial
care răspunde direct de efectul erbicid.
 Reguli de aplicare a erbicidelor
 tratamentul trebuie executat la epoca optimă şi corect;
 la erbicidele ce se aplică la sol, acesta trebuie să fie mărunţit şi
nivelat pentru a permite o repartizare uniformă a erbicidului;
 erbicidele volatile trebuie încorporate în sol la cel mult 20 minute
de la aplicare;
 în condiţii de irigare, la erbicidele ce se aplică la sol fără
încorporare, când umiditatea solului este mică, se impune o
irigare cu o normă de 150-200 m3/ha pentru o uşoară levigare a
erbicidului în sol;
 în zilele în care probabilitatea de a ploua este mare trebuie evitată
aplicarea erbicidelor, este necesar să existe un interval de 6-8 ore
între momentul tratamentului şi prima ploaie
 apa folosită la erbicidat cât şi erbicidul care se introduce în bazin
(cisternă) trebuiesc filtrate pentru a se evita pătrunderea
impurităţilor şi ca urmare înfundarea instalaţiei (a duzelor);
 pe toată durata tratamentului se cere să se respecte viteza şi
presiunea de lucru stabilite pentru a administra norma de
amestec;
 să se respecte înălţimea de lucru a rampelor de stropit;
 întoarcerile la capetele parcelei să se facă în drum după ce
pompa a fost decuplată. Nu se admite întoarcerea în cultură cu
instalaţia în funcţiune. În cazul în care la capete nu avem drum,
se va jalona o zonă de întoarcere care se va erbicida la începutul
lucrării;
 la culturile semănate în rânduri apropiate şi fără cărări este
necesar jalonatul cu minim 3 jalonieri ca să nu rămână fâşii
neerbicidate iar zonele de suprapunere mai mari de 10 cm lăţime;
 să se evite pe cât posibil opririle agregatelor (desfundarea
duzelor) în interiorul solelor, pentru a nu forma vetre toxice date
de supradoza de erbicid;
 la aplicarea erbicidelor viteza vântului să nu depăşească 4-5 km/h
în cazul tratamentelor cu maşini terestre şi 2 km/h în cazul
tratamentelor cu mijloace avio;
 după tratament, maşinile se spală cu multă apă pentru a asigura
eliminarea completă a resturilor de erbicid (majoritatea sunt
corozive).
 Erbicide la cultura de grâu
 DICOPUR D (acid 2,4 D din sare de dimetilamină), 1 l/ha
 2,4 D 660 SL (acid 2,4 D din sare DMA 660 g/l), 1 l/ha
 DMA 6 (sare de dimetil amina a acidului 2,4 D 824 g/l), 0,8 l/ha
 DICOPUR TOP 464 SL (dicamba 120g/l + 2,4D 344g/l), 0,9 l/ha
 CERLIT (fluroxipir 250 g/l), 0,8 l/ha
 TOLUREX 50 SC (cloro toluron 500 g/l), 2-3 l/ha, monocotile
 LINTUR 70 WG (triasulfuron 4,1% + dicamba 65,9%), 150g/ha
 MUSTANG (florasulam 6,25g/l + ac.2,4D 300 g/l) 0,4-0,6 l/ha

 GRANSTAR 75 DF (tribenuron metil 75%), 15-20 g/ha

 LANCELOT 450 WG (aminopiralid 30%+florasulam 15%),30-33g/ha
 LAREN PRO 20 SG (metsulfuron-metil 20%), 30 g/ha
 Erbicide la cultura de porumb
 DUAL GOLD 960EC (s-metolaclor 960 g/l),1-1,5 l/ha,ppi,preem,m/d
 ACETOGAN 900 EC (acetochlor 900 g/l), 1,7/2,2 l/ha,ppi,preem,m/d
 AFALON 50 SC (linuron 450 g/l), 2-4 l/ha, ppi, preem, dicotile an

 2,4 D 660 SL (acid 2,4 D din sare DMA 660 g/l), 1 l/ha
 DMA 6 (sare de dimetil amina a acidului 2,4 D 824 g/l), 1 l/ha
 DICOPUR TOP 464 SL (dicamba 120g/l + 2,4D 344g/l), 1 l/ha

 MISTRAL 4 SC (nicosulfuron 40 g/l), 0,8-1,5 l/ha, costrei

 TITUS 25 DF (rimsulfuron metil 25%), 40-60 g/ha + surfactant, m/d
 TITUS PLUS (rimsulfuron 3,26% + dicamba 60,86%) 307g/ha +
0,1% Trend, m/d
 EQUIP (foramsulfuron 22,5 g/l + isoxadifen etil 22,5 g/l) 1- 1,5 l/ha +
safener m/d, pir până la 10 cm, costrei până la 20 cm.
Erbicide la cultura de floarea-soarelui
 DUAL GOLD 960EC (s-metolaclor 960 g/l),1-1,5 l/ha,ppi,preem,m/d
 ACETOGAN 900 EC (acetochlor 900 g/l),1,7/2,2 l/ha,ppi,ereem,m/d
 AFALON 50 SC (linuron 450 g/l), 2-4 l/ha, ppi, preem, dicotile a

 RAFT(oxadiagil 400 g/l), 1-1,25 l/ha, d

 AGIL 100 EC (propaquizalofop 100 g/l), 0,8-1,5 l/ha, m

 FURORE SUPER 75 EW (fenoxaprop-p-ehil 75 g/l), 1-2 l/ha, m
 FUSILADE FORTE 150 EC (fluazifop-p-butil 150 g/l), 0,8-1 l/ha, m

 PULSAR 40 (imazamox 40g/l), 1,2 l/ha, post timp, d/m

 EXPRESS 50 SG (tribenuron-metil 50 %) + 0,1% adjuvant –Trend
 Erbicide la cultura de soia

 DUAL GOLD 960EC (s-metolaclor 960 g/l),1-1,5 l/ha,ppi,preem,m/d

 SRNCOR 70 WG (metribuzin 70%), 0,25-0,5 kg/ha,ppi, preem,d/m

 BASAGRAN FORTE (bentazon 480 g/l+wettol 150 g/l), 2-2,5 l/ha,d

 PULSAR 40 (imazamox 40g/l) 0,75-1 l/ha, post timp, d/m

 AGIL 100 EC (propaquizalofop 100 g/l) 0,8-1,5 l/ha, m

 FURORE SUPER 75 EW (fenoxaprop-p-ehil 75 g/l), 1-2 l/ha
 FUSILADE FORTE 150 EC (fluazifop-p-butil 150 g/l), 0,8-1 l/ha
 Erbicide la cultura de rapiţă
 DUAL GOLD 960EC (s-metolaclor 960 g/l),1-1,5 l/ha,ppi,preem,m/d
 SULTAN 50 SC (metazaclor 500g/l),1,2-2 l/ha,preem,post timp,m/d
 LONTREL 300 (clopiralid 300 g/l), 0,3-0,5 l/ha, post, d, palamida
 GALERA (clopiralid 300 g/l+picloram 67 g/l),0,25-0,3 l/ha,post timp,d

 AGIL 100 EC (propaquizalofop 100 g/l),1 l/ha

 FURORE SUPER 75 EW (fenoxaprop-p-ehil 75 g/l), 1-2 l/ha
 FUSILADE FORTE 150 EC (fluazifop-p-butil 150 g/l), 0,8-1 l/ha

 BROMOTRIL 400 EC (bromoxinil 400 g/l), 1-1,5 l/ha,desicant

 REGLONE FORTE (diquat 150 g/l), 3 l/ha,desicant
 Erbicide la cultura de cartof

 DUAL GOLD 960EC (s-metolaclor 960 g/l),1-1,5 l/ha,preem,m/d

 AFALON 50 SC (linuron 450 g/l), 2,5 l/ha, preem, dicotile an
 SRNCOR 70 WG (metribuzin 70%), 0,7-1,2 kg/ha,ppi,preem,m/d

 TITUS 25 DF (rimsulfuron metil 25%), 40-50 g/ha + surfactant, m/d

 AGIL 100 EC (propaquizalofop 100 g/l) 0,8-1,5 l/ha, m

 FURORE SUPER 75 EW (fenoxaprop-p-ehil 75 g/l), 1-2 l/ha
 FUSILADE FORTE 150 EC (fluazifop-p-butil 150 g/l), 0,8-1 l/ha
 Erbicide la sfecla de zahăr
 DUAL GOLD 960EC (s-metolaclor 960 g/l),1-1,5 l/ha,preem,m/d
 VENZAR 500 SC (lenacil 500g/l),1-1,6 l/ha, ppi, dicotile an
 VENZAR 80 WP (lenacil 80%), 1-2 kg/ha, ppi, dicotile an
 KERB 50 W (propizamid 50%), 4 kg/ha, preem,post,m/d

 BETANAL EXPERT (etofunesat 112 g/l + fenmedifam 91 g/l +

desmedifam 71 g/l), 3,6 l/ha, (2+2), (1,2+1,2+1,2), dicotile an

 AGIL 100 EC (propaquizalofop 100 g/l) 0,8-1,5 l/ha, m

 FURORE SUPER 75 EW (fenoxaprop-p-ehil 75 g/l), 1-2 l/ha
 FUSILADE FORTE 150 EC (fluazifop-p-butil 150 g/l), 0,8-1 l/ha
 Erbicide la cultura de lucernă

 KERB 50 W (propizamid 50%), 4-5 kg/ha, preem,post,m/d

 AGIL 100 EC (propaquizalofop 100 g/l) 0,5-1,5 l/ha, post, m
 BASAGRAN FORTE (bentazon 480 g/l+wettol 150 g/l),2-2,5 l/ha,d

 REGLONE FORTE (diquat 150 g/l), 3 l/ha,desicant,lucerna samanta

 Erbicide neselective
 ROUNDUP (glifosat 360 g/l), 3-4 l/ha
 DOMINATOR (glifosat acid 360 g/l), 3-4 l/ha
 TOUCHDOWN SYSTEM 4c) (glifosat acid 360 g/l), 3-4 l/ha
 GLYPHOGAN 48 SL (glifosat 360 g/l), 3-4 l/ha

 BASTA 14 SL (glufosinat de amoniu 150 g/l),4-6 l/ha