VARIANTA 1

1. Sursele de îmburuienare ale culturilor agricole:

Rezerva de seminţe de buruieni din sol ( buruienile anuale sau perene )

Terenuri necultivate, păşunile si fanete neîngrijite, taluzuri, razoare de hotar
Sămânţa plantelor cultivate însăşi, când este amestecată cu seminţe de buruieni
Gunoiul de grajd
Mişcarea seminţelor dintr-un loc în altul cauzată de om
Factorii naturali, fizici sau biologici care transportă seminţele de buruieni, la distanţe foarte mari
Transportul produselor agricole
 Factorii naturali, fizici sau biologici care transportă seminţele de buruieni, la distanţe foarte mari
( vantul, apa, animalele, pasarile )

2. Metodele agrotehnice de combatere a buruienilor prezinta avantaje si dezavantaje:

Avantaje: Combat toate speciile de buruieni, aerisirea solului, nepoluante.

Dezavantaje: Favorizeaza mineralizarea humusului, degradeaza structura si creste compactarea, consum mare de
energie.

3. Volatilizarea( definitie, factori, efecte )

Definitie: Trecerea erbicidelor in stare gazoasa. Unele erbicide, aşa cum sunt cele din grupa toluidinelor, au
proprietatea de a se volatiliza foarte uşor. În cazul când volatilizarea erbicidelor are loc în afara solului (proces nedorit)
are loc o reducere a eficacităţii tratamentului şi o creştere a poluării atmosferei

Factorii de mediu care influentează direct absorbtia erbicidelor sunt temperatura,umiditatea,lumina,regimul precipitatiilor

Efecte: inhiba germinatia semintelor, detoxifica solul, risc de poluare a atmosferei.

4. Persistenta erbicidelor in sol:

Prin persistenţă se înţelege durata de acţiune a erbicidelor la cultura la care a fost aplicat.

Erbicidele au două tipuri de persistenţă:

- persistenţa absolută - este reprezentată de intervalul de timp în care moleculele de erbicid rămân în structură
nemodificată şi pot fi identificate prin metode de laborator specifice;
- persistenţă agronomică - este reprezentată de intervalul de timp în care erbicidul este fitotoxic pentru organismele
vii.

O persistentă prea scurtă duce la îmburuienarea culturii, în timp ce o persistentă prea lungă conduce la remanenta
erbicidului periclitând prin efect de poluare răsărirea culturii următoare.

Factori: Structura chimica a erbicidului, volatilizarea si solubilitatea, formularea preparatului, doza, metodele de
aplicare, clima, lucrarile agrotehnice, epoca de aplicare, adancimea de incorporare.
 5. Metode de aplicare a erbicidelor:

ppi ( pre plant incorporated ) erbicide a caror aplicare este obligatorie inainte de semanat, dupa ce
terenul este pregatit. Dupa ce erbicidam se trece imediat in spate cu combinatorul sau discul pentru
incorporarea erbicidului in sol. (Molinat, Trifluralin, Atrazin)

pre ( preemergence ) erbicide a caror aplicare este dupa semanat pana la rasarire. In acest caz
uniditatea solului este importanta pentru fixarea erbicidului in sol, aplicat pe un teren uscat nu are nici un
efect. (Prometrin, Linuron, Monolinuron, Terbutryn)

post (postemergent )- care se aplica după rasaritul buruienilor. In acest caz concentratia dintre erbicid
si apa este foarte importanta. Daca erbicidul se aplica cu prea multa apa se scurge si nu mai are nici un
efect iar daca se aplica cu prea putina apa este prea concentrat si este posibil ca planta de cultura sa aiba
de suferit. (2,4 D, MCPA, Barban, Dicamba, Bromoxynil)

Substanta activa – acea parte a erbicidului responsabila direct de combaterea buruienilor.

Metode: - Pulverizare 200-300l / ha

- Marime picaturi 100 – 500 microni
- Aplicare integral / benzi
- Jalonare
- Inaltimea dozei mare / mica

6. Erbicide la porumb

a.Specii mono sau dicotiledonate neinfectate cu Sorghum halepense ( costrei )

ppi – Dual gold  1 – 1,5l / ha
postem: Tomigan  0,8l / ha, Icedin forte  1,5-2l / ha, Adengo  0,3l / ha
Epoca de aplicare: porumb 4-6 frunze / buruieni 2-3 frunze

b.Infectate cu Sorghum halepense

Fusilate  2-3l / ha, Mistral 1,25 – 1,5l/ ha, Titus 25DF  40-60g /ha
Epoca de aplicare la porumb 4-7 frunze.

7. Asolamentul: considerente generale si definitie

Definitie: Succesiunea culturilor in timp si spatiu insotita de un sistem corespunzator de lucrari si

fertilizare care asigura cresterea fertilitatii solului si a productiei.
Presupune – impartirea terenului pe categorii de folosinta
- delimitarea solelor
- repartizare plante pe sole
- rotatia culturilor in timp

Monocultura: - consta in cultivarea unei plante dupa ea insasi, mai multi ani.
- apar efecte negative privind productia si infestarea solului cu buruieni, daunatori, agenti
patogeni

Cultura repetata – se refera la plantele care se cultiva pe aceeasi sola 2-3 ani consecutivi deoarece se
autosuporta ( porumb – porumb )
 8. Pagube produse de eroziuni

Modificarea proprietatilor fizice ( structura,textura,relatia sol-apa)
Modificarea proprietatilor chimice ( reducere humus, fosfor si potasiu )
Modificarea activitatii biologice
Distrugere soluri situate pe vai
Reducerea productiilor
Cresterea cheltuielilor

Sisteme de culturi antierozionale:

Sistemul de cultură antierozional în fâșii

Sistemul de cultură antierozional cu benzi înierbate
Sistemul de cultură antierozional mixt
Sistemul de cultură antierozional cu agroterase

9. Clasificarea erbicidelor dupa modul de actiune:


DE CONTACT – care se aplică prin stropiri pe plantă şi acţionează în principal numai asupra locurilor atinse de
erbicid
SISTEMICE – care se absorb în plante prin rădăcini sau prin frunze, circulă în sistemele conducătoare (sunt
translocate) şi acţionează asupra diferitelor organe vegetative
REZIDUALE – se aplica pe/in sol actionand asupra semintelor si buruienilor in curs de rasarire.

Lista erbicidelor recomandate pentru cultura de porumb

Denumire produs Doza/ha Epoca Buruieni

DUAL GOLD 960 EC 1-1,5 ppi/preem mono si dicot anuale

MISTRAL 4SC 0,8-1,5 postem mono + costrei
TITUS 25 DF 0,8-1,5 postem mono+dicot anuale
MUSTANG 0,4-0,6 postem dicot anuale si perene
BUCTRIL UNIVERSAL 0,8 postem dicot anuale si perene
CAMBIO 2-2,5 postem dicot anuale si perene
BANDERA 4 OD 1 postem mono+di anuale si perene
ADENGO 465 SC 0,4 preem sau postem mono+di anuale si perene
 VARIANTA 2

1. Metode de combatere a buruienilor

a) metode preventive – previn inmultirea si raspandirea buruienilor
ex: distrugerea diferitelor focare de infestare cu seminţe de buruieni ( curatarea materialului de semanat,
întreţinerea corectă a marginilor de drumuri agricole, neagricole, a canalelor, a suprafeţelor de teren din
preajma stâlpilor de telegraf sau de transport a energiei electrice, a zonei căilor ferate etc.)

b) metode agrotehnice – combat toate speciile de buruieni, aerisirea solului, nepoluante ( dezavntaje:
favorizeaza mineralizarea humusului, degradeaza strucutura si compacteaza solul, consum mare de
energie )
ex: rotaţia culturilor, îngrăşămintele chimice şi amendamentele, lucrările solului, tehnica de semănat,
prăşitul şi plivitul, irigarea şi desecarea, cositul şi păşunatul raţional

c) metode fizico-mecanice – utilizarea forţei mecanice sau termice.

Prin folosirea unor maşini şi utilaje speciale sau a uneltelor obişnuite. Sau maşini speciale prevăzute cu
arzătoare a căror poziţie poate fi reglată

d) metode biologice – 1. folosirea organismelor vii pentru combaterea buruienilor

Ex: virusuri, bacterii, ciuperci precum şi insecte.
2 fenomenul de alelopatie (influența nefastă a unei plante asupra alteia prin intermediul
unor substanțe toxice care există în țesuturile vii ale acesteia )

e) metode chimice de combatere a buruienilor: folosirea erbicidelor. (herba = iarbă şi cedo-cedere = a ucide).
Substanţe de sinteză care, aplicate pe sol sau în culturile agricole, provoacă moartea buruienilor.

2. Pagube produse de buruieni

- Concurenţa dintre buruieni şi plantele cultivate în ceea ce priveşte apa, lumina şi substanţele hrănitoare,
umbresc plantele de cultură.
- Intoxicaţiile animalelor datorită buruienilor
- Creşterea volumului de muncă şi a cheltuielilor de dotare ca urmare a îmburuienării
- Cresteri ale costurilor de productie si procesare
- Dificultati in executarea lucrarilor
- Deprecierea calitatii produselor agricole (Seminţele sau planta întreagă pot deprecia mirosul, gustul,
culoarea )
- Buruienile sunt gazde pentru agenti patogeni si daunatori ai plantelor
- Efecte negative asupra sanatatii oamenilor
- Efecte alelopatice
3. Conditii pentru agentii patogeni
- Distrug sistemul enzimatic
- Produc toxine
- Deregleaza procesele metabolice

4. Pătrunderea și absorbția erbicidelor în plante

Căile de pătrundere a erbicidelor în plante variază în funcţie de: tipul de erbicid utilizat, modul de aplicare
al erbicidului (preemergant, postemergent, ppi etc.), speciile şi uneori chiar soiurile şi hibrizii de plante.
(Cai de patrundere: stomate, cuticula, epiderma, tulpina )
Erbicidele pătrund în plantă fie prin părţile subterane (sămânţă, rădăcini etc.), fie prin părţile aeriene
(frunze, lăstari, cârcei, muguri, tulpină), fie prin ambele căi în acelaşi timp.

5. Adsorbtia
Consta in fixarea erbicidului pe suprafata exterioara a particulelor elementare ale solului
( nisip, praf, argila )
Factori: structura chimica a produsului, caracteristicile solului, humus.

6. Selectivitatea
Proprietatea unor substante de a fi fitotoxice numai fata de anumite specii dintr-un ecosistem.

Tipuri: dependent de modul de actiune a erbicidului

Independent

Selectivitatea localizată (de poziţie):

a)Erbicidele nu vin in contact cu planta cultivate datorita:

- locului de plasare a erbicidului
- proprietatilor erbicidului
- conditiilor de clima si sol

b)Datorita morfologiei plantelor:

-factori morfo-anatomici
-meristeme
-viteza de crestere a radicelului
-pozitia in sol a organelor de inmultire
 VARIANTA 3

1. Masuri preventive de combatere a buruienilor

Respectarea prevederilor de carantina interna si externa
Folosirea de seminte conditionate
Distrugerea focarelor de buruieni ruderale
Distrugerea buruienilor de pe canalele de irigatii si desecare, folosirea apei de irigatie fara seminte de
buruieni
Folosirea gunoiului de grajd fermentat
Recoltarea la timp a culturilor
Efectuarea la timp a araturilor si dezmiristirilor
Curatarea mijloacelor de transport si a masinilor agricole
Efectuarea de lucrari corespunzatoare de semanat, prasit, erbicidat.

2. Factori care influenteaza gradul de imburuienare

Greselile de semanat
Folosirea epei de irigatii cu seminte de buruieni
Gunoiul de grajd
Lucrarile solului effectuate necorespunzator
Nerespectarea perioadelor de recoltare
Conditionarea semintelor

3. Remanenta – reprezinta durata de actiune a erbicidului dupa incheierea perioadei de vegetatie a culturii la
care a fost aplicat.

Remanența erbicidelor are la bază următorii factori:

- necorelarea dozei aplicate cu tipul de sol;
- tratamente unilaterale sau repetate;
- un regim sărac în precipitaţii;
- aplicarea neuniformă a erbicidelor (staţionări, duze defecte);
- lipsa cunoştinţelor asupra erbicidelor şi planificarea defectuoasă a rotaţiilor.
-tipul de erbicid
-metoda de administrare
-conditii pedoclimatice
-lucrarile solului
-asolament

Erbicide reziduale  erbicide cu persistenta scurta pana la 2 luni

 erbicide cu remanenta pana la 4 luni, intre 4 -9 luni, indelungata

4. Sistemul antierozional in fasii

Constă în alternarea pe același versant a unor fășii ocupate de cultură ce oferă solului o protecție
antierozională diferită. Se practică în mod obișnuit în zone cu precipitații mai puține pe versanți cu lungime
mare și pe pante cuprinse între 5-12%.Fasiile se delimiteaza pe directia generala a curbelor de nivel, alternand
culture slab protectoare cu cele ce au o protective antierozionala foarte buna.
5. Clasificarea asolamentelor
a) In functie de structura culturilor
- Agricole sau de camp
- Furajere
- Mixte
- Speciale
- Legumicole
- Pentru culture successive
b) Dupa numarul de sole  cu 2, 3, 4, sau mai multe sole.

6. Erbicide la cartof

FRONTIER 1.2 – 2 preem monocotiledonate anuale si unele dicotiledonate

LINURED 2–4 preem dictotiledonate si unele monocotiledonate anuale
FUSILADE FORTE 0.8 – 1.0 postem monocotiledonate anuale
TITUS 25 DF 0.04 – 0.06 postem monocot anuale si perene si unele dicotiledonate
SENCOR 0.7 – 1.2 ppi / preem dicotiled si unele monocot anuale
BASAGRAN 1.5 – 2 postem dicotiled anuale

7. Particularitati biologice ale buruienilor – germinatia

- Germinatia – proces fiziologic de trecere a semintelor din starea de repaus la cea de viata activa prin
transferuri biochimice intense si se incheie cu procesul de fotosinteza.
Majoritatea seminţelor de buruieni germinează la adâncimea cuprinsă între 0 – 20 cm.
Factori interni – embrion dezvoltat, substante nutritive, integritatea semintei
Factori externi – umiditate, temperatura, lumina
Unele seminte germineaza imediat ce ajung in sol, altele dupa o anumita perioada.
La temperature scazute  prelungire }
La temperature ridicate  scadere } perioadei de germinare
 8. Pragul economic de dăunare:
Este dat de numarul de bucuieni la m2 dintr-o specie de la care devine evident scaderea productiei la o cultura si de
la care incepe sa fie justificata aplicarea masurilor de combatere.
Reprezinta gradul de imburuienare a unei culturi la care productia scade cantitativ si calitativ si la care se justifică
economic aplicarea măsurilor speciale de combatere cu erbicidare, prășile, plivit etc.
Gradul de îmburuienare depinde de condițiile climatice, desimea plantelor, vigoarea plantelor , vigoarea
buruienilor.
1. Pragul de concurenţă reprezintă densitatea buruienilor la care acestea încep să concureze plantele de cultură, fără
pierderi de producţie;
2. Pragul economic de dăunare este dat de densitatea buruienilor la care preţul erbicidării este aproximativ egal cu venitul
rezultat în urma combateri buruienilor cu ajutorul erbicidelor (mai ieftin sau mai scump);
3. Pragul economic optim de dăunare (pentru termen lung) reprezintă numărul de buruieni /m2 de la care trebuie efectuată
erbicidarea care să fie eficientă şi rentabilă, pe o perioadă mai mare de timp;
4. Pragul de dăunare estimat este reprezentat de densitatea buruienilor la care erbicidarea este efectuată astfel încât să
evite o anumită depăşire a nivelului de infestare pentru cultura postmergătoare pe o perioadă mai mare de timp;
5. Pragul de dăunare de siguranţă exprimă posibilitatea unei eficienţe mai slabe a erbicidului asupra buruienilor şi în aceste
situaţii pragul de dăunare trebuie redus cu un anumit risc calculat.

Varianta 4

1. Inmultirea buruienilor

a) SEXUATA - prin seminte

Caracteristici: capacitate mare de inmultire, maturarea timpurie dupa inflorit si coacerea esalonata, producerea
unui numar mare de seminte si prezenta unor mecanisme de raspandire.
b) VEGETATIVA – rizomi ( muguri de pe tulpina subterana )
drajoni ( muguri de pe radacina )
bulbi
tuberculi
fragmente de radacini si tulpini aeriene taratoare ( stoloni )

2. Clasificarea buruienilor după modul de procurare a hranei

Buruieni NEPARAZITE  se hranesc independent prin propriile organe concurand cu plantele cultivate
Buruieni SEMIPARAZITE  au clorofila si isi procura hrana prin fotosinteza proprie dar pot parazita
radacinile plantelor cultivate sau din flora spontana. Formează pe rădăcinile plantei parazitate organe de sugere
sub forma unor negi.
Buruieni parazite  lipsite de clorofila si se hranesc cu substante nutritive gata elaborate de speciile pe
care le paraziteaza.
Exemple: buruieni total parazite pe tulpină - sunt reprezentate prin diferite specii de cuscută ( prin seminte )
buruieni total parazite pe rădăcină - sunt reprezentate prin diferite specii de lupoaie (Orobanche)

3. Factori care influenteaza translocarea erbicidelor in plante:

- Perioada de aplicare
- Doza aplicata
- Speciile de buruieni
- Metabolismul plantelor
- Natura erbicidului
 4. Masuri agrotehnice de combatere – lucrarile solului

Lucrarile de baza a solului, de intretinere a araturilor de vara ca semiogor cat si lucrarile de pregatire a
patului germinativ au un rol deosebit in combaterea buruienilor.
Prin aratura sunt distruse in totalitate buruienile anuale si bienale si temporar cele perene deoarece
regenereaza din organele vegetative de inmultire. Prin aratura seminţele de buruieni sunt introduse la adâncimi
mari unde unele îşi pierd viabilitatea iar altele, din cauza slabei capacităţi de străbatere a stratului de deasupra,
pier între germinare şi răsărire.
Rezerva totala de seminte de buruieni pe adancimea de 0-30 cm este mai mare atunci cand se executa
aratura si se diminueaza semnificativ daca se intervine prin lucrari cu cizelul apoi rezerva devine si mai redusa la
lucrarea cu grapa cu discuri.
Aratura de desfundare contribuie la curatirea radicala a solului.

5. Levigarea erbicidelor – definitie,factori

Levigarea este procesul fizic de deplasare descendenta a moleculelor de erbicide pe profilul solului odata cu apa provenita din
precipitatii sau irigare.
Prin levigarea erbicidelor se realizează o scădere a reziduurilor din sol, dar în acelaşi timp ele pot ajunge în apele
freatice şi de suprafaţă poluându-le. Din această cauză levigarea erbicidelor constituie adesea un fenomen negativ.
Erbicidele din faza lichida sunt absorbite de radacinile plantelor si de catre microorgansime iar o parte sunt spalate
in adancime. Levigarea depinde însă, şi de solubilitatea erbicidelor. Majoritatea erbicidelor au o solubilitate foarte
redusă fapt pentru care în mod obişnuit rămân concentrate în primii 5-10 cm de la suprafaţă.

6. Factorii care influențează pagubele produse de buruieni:

 epoca la care are loc îmburuienarea,

 natura buruienilor,
 gradul de îmburuienare,
 planta cultivată,
 lucrările de îngrijire aplicate,
 condițiile de cultură,
 condițiile de climă și sol

7. Vitalitatea si longevitatea semintelor de buruieni

Prin vitalitate se înţelege proprietatea pe care o au seminţele de buruieni de a rezista la condiţiile de mediu fără să-
şi piardă puterea de germinaţie.
Longevitatea este capacitatea seminţelor de buruieni de a-şi păstra puterea de germinaţie timp foarte îndelungat în
condiţii de mediu determinate.

8. Adaptabilitatea şi plasticitatea buruienilor

Adaptabilitatea buruienilor este proprietatea pe care o au acestea de a conveţui

intim cu anumite plante cultivate şi de a rezista la factorii negativi de creştere şi dezvoltare.
Plasticitatea este o altă proprietate a buruienilor de a creşte şi a se dezvolta variat în raport
cu condiţiile de mediu.
 ERBICIDE

Grau de toamna

DMA 6 0.8l/ha Sistemic, postemergent Buruieni dicotiledonate

Infratire, primul nod anuale si perene
DICOPUR D 0.8-1 l/ha Sistemic, de tip hormonal Postemergent Dicotiledonate anuale si
perene
HARMONY 75 DF 40-60 g/ha Selectiv, sistemic, postemergent Buruieni dicotiledonate
rezistente la 2,4 D
MUSTANG 0.4-0.6 l/ha Selectiv,sistemic, începutul înfrăţirii până la Buruieni dicotiledonate
cel de-al treilea internod. anuale şi perene
LINTUR 70 WG 150 g/ha Postemergent, Stadiu de 2-6 frunze ale Buruieni dicotiledonate
buruienilor dicotiledonate anuale si stadiul de anuale si perene,
rozeta sau 5-10 cm pentru cele perene
BUCTRIS UNIVERSAL 1l/ha Postemergent, aplicat intre faza de Dicotiledonate anuale si
infratire si faza de doua noduri. perene

Floarea soarelui

DUAL GOLD 960 EC 1 – 1,5l/ha  ppi 3-4 cm (in conditii de seceta) Buruieni monocotiledonate
preemergent (dupa semanat in conditii de anuale si unele dicotiledonate
umiditate)
EX PRESS 50 SG 30 g/ha Postem, până în stadiul de 8 fr unze 2-4 fr unze a bur uienilor cu
la floar ea soar elui fr unză lată anuale și în faza
de r ozetă la cele p er ene.
PANTERA 40 EC 0.75 l/ha postem Monocotile anuale
FUSILADE FORTE 0,8 – 1 l /ha postem monocotiledonate anuale si
perene
AFALON 50 SC 1 – 2,5 l /ha preem buruieni dicotiledonate anuale,
unele monocotiledonate

Porumb

TITUS 25 DF 40 - 60 g/ha postemergent, in stadiul de 2 - 7 Buruieni monocotiledonate

frunze a porumbului si dicotiledonate anuale
ADENGO 465 SC 0,30 - 0,35 l/ha, postemergent timpuriu Buruieni monocotiledonate
si dicotiledonate anuale
STOMP 330 EC 5 l/ha aplicat preemergent Buruieni monocotiledonate
si dicotiledonate anuale
MERLIN DUO preemergent 2,25 – 2,5 kg/ha (porumb 3 - 4 frunze, buruieni Buruieni monocotiledonate
postemergent timpuriu – 1,8 - 2 kg/ha mici 2 - 3 frunzulite) si dicotiledonate anuale
MUSTANG 0,4 - 0,6 l/ha aplicat postemergent (porumb 4 - Buruieni dicotiledonate
6 frunze) anuale si perene
MISTRAL 1-1,5 l/ha postemergent, porumb 4-6 frunze buruieni monocotiledonate
, anuale 2-4 frunze, înainte de
înfrățire
Soia

BASAGRAN FORTE EC 2-2.5 l/ha postem buruieni dicotiledonate anuale

FRONTIER FORTE 0.8 – 1.4l / ha preem Buruieni dicotiledonate anuale şi unele
monocotiledonate
FUSILADE FORTE 0,8 – 1 l /ha postem Monocotiledonate anuale si perene
DUAL GOLD 960 EC 1-1,5 l/ha 3-4 cm ppi Buruieni monocotiledonate anuale si
unele dicotiledonate
BASAGRAN FORTE 2-2.5 l/ha postem Buruienilor dicotiledonate,
dicotiledonate anuale

Rapita

BUTISAN S 1,5 l/ha Preem sau postem, până la stadiul dicotiledonate și

de vegetație de 9 frunze adevărate ale monocotiledonate
culturii
PANTERA 40 EC 0,75 l/ha Postem Buruieni monocotile anuale
inclusiv samulastra
cerealelor)
SELECT SUPER 0,8 l/ha Postem Buruieni monocotiledonate
anuale
GALERA  Preemergent; Dicotiledonate anuale si
0,2 l/ha toamna  Post emergent timpuriu; perene din cultura de
0.25 l/ha  Post emergent toamna (pana la 9 rapita
primavara frunze);
 Post emergent primavara.

FUSILADE FORTE 150 EC 0.75 – 1.5 l/ha Postem Buruieni monocotiledonate

anuale si perene

Lucerna

AGIL 100 EC 1-1.5 l/ha Postem Buruieni monocotiledonate

anuale, samulastră
PULSAR 40 EC 1.2 l /ha Postem Buruieni dicotiledonate
anuale si unele
monocotiledonate
SELECT SUPER 1.5 - 2 l/ha Postem Buruieni monocotiledonate
anuale
BASAGRAN FORTE 2 – 2.5 l/ha Postem Dicotiledonate anuale
Kerb™ 50 W 4-5 kg/ha sistemic, selectiv, folosit in monocotile anuale, unele
pre/postemergenta monocotile perene, precum si
a unele buruieni
dicotiledonate
Sfecla

DUAL GOLD 960 EC 1.2 – 1.5 l/ha preem Buruieni

monocotiledonate
anuale şi unele
dicotiledonate
FRONTIER 900 EC 1.2-2 preem Monocotiledonate si
dicotiledonate
FUSILADE FORTE 0.8 - 1 Postem Monocotiledonate anuale
AGIL 100 EC 1-1.5l /ha postem monocotiledonate anuale şi
perene
BETANAL EXPERT 1.2 l /ha Postem Buruieni dicotiledonate anuale
si unele mocotiledonate anuale

Cartof

FRONTIER 1.2 – 2 preem monocotiledonate anuale si unele dicotiledonate

LINURED 2–4 preem dictotiledonate si unele monocotiledonate anuale
FUSILADE 0.8 – 1.0 Postem monocotiledonate anuale
FORTE
TITUS 25 DF 0.04 – 0.06 postem monocot anuale si perene si unele dicotiledonate
SENCOR 0.7 – 1.2 Ppi/preem dicotiled si unele monocot anuale
BASAGRAN 1.5 – 2 postem dicotiled anuale

După forma de condiţionare, erbicidele pot fi:

- a - Soluţii: SDMA, Icedin, Dikotex, Asulox, Basagran, Brominal, Reglone, Gramaxone

- b – Emulsii: Lasso, Treflan, Eptam, Ro-Neet, Sutan, Dual, Ordram etc.

- c – Pudre muiabile: Gesaprim, Venzar, Afalon, Sencor, Ramrod (propachlor), Gesatop

- d – Granule: Machete (butachlor), Gesaprim, Bladex, Dual

După gradul de toxicitate faţă de om şi animale, exprimat prin doza letala -DL 50–(doza de substanţă activă care omoară
50% din animalele de experienţă tratate, de obicei şobolani albi), care se exprimă în mg/l kg corp, erbicidele pot fi:

 GR I de toxicitate = DL 50 mai mica de 50mg/kg corp – Eticheta rosie.

 GR II de toxicitate = DL 50 cuprinsa intre 50-200 mg/kg corp – Eticheta verde.
 GR III de toxicitate = DL 50 cuprinsa intre 200 – 1000 mg/kg corp – Eticheta albastra.
 GR IV de toxicitate = DL 50 peste 1000 mg/kg corp – Eticheta neagra.

B.G. va ureaza SUCCES !!!