Universitatea din Craiova

Facultatea de Agronomie
Specializarea Agricultura IF
Anul II

Lucrarile solului

Student: Vulpe Emanuel

Craiova
2023
GENERALITĂŢI
Lucrările solului sunt intervenţii sau operaţii mecanice efectuate cu unelte sau maşini pentru a-i modifica
însuşirile, ce se aplică cu scopul de a asigura condiţii favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor de cultură
(SilScience of America, 1987, citat de Gh. Budoi şi A. Penescu, 1996).Lucrările solului se constituie ca măsură
agrotehnică cu efecte deosebit de complexe asupra însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale acestuia. Plantele de
cultură, dar şi microorganismele utile trebuie să aibă la dispoziţie apă, substanţe nutritive, aer şi temperaturi
corespunzătoare pentru creştere şi dezvoltare. Lucrările aplicate solului afectează în mare parte, prin acţiunea lor,
însuşirile acestuia şi relaţiile cu planta de cultură. Natura nu cunoaşte astfel de lucrări: ele sunt invenţii ale omului.
Obiectivul general al lucrărilor solului este crearea de condiţii de viaţă pentru plantele de cultură. Aceste condiţii în
care agricultura îşi desfăşoară activitatea sunt extrem de variabile de la o zonă la alta (climă diferită, soluri diferite,
buruieni diferite etc) şi cerinţele plantelor de cultură (soiuri şi hibrizi nou creaţi) sunt diferite.
 Lucrările solului reprezintă principala verigă în tehnologia culturilor. Odată cu trecerea timpului, cu creşterea
populaţiei şi a cerinţelor pentru hrană a fost impusă omului cultivarea unor suprafeţe mari cu diferite culturi. De
multe ori această acţiune a devenit dăunătoare prin numărul mare, uneori chiar exagerat de lucrări, care a dus la
înrăutăţirea însuşirilor solului. De aceea, scopul fundamental al efectuării lucrărilor solului trebuie să urmărească:
1) obţinerea de producţii mari, curate şi sănătoase;
2) conservarea şi ameliorarea solului, fără a dăuna ecosistemelor şi mediului ambiant .
 Pentru ca omul să cultive pământul (să semene) a trebuit să apeleze la lucrările solului. La început cu mijloace
rudimentare (din piatră sau din lemn), apoi, o dată cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, cu mijloace din ce în ce
mai performante, până la sistemele actuale de maşini diversificate şi perfecţionate. În SUA, plugul de fier cu
tracţiune animală este cunoscut din anul 1820,iar primele tractoare agricole apar în anul 1892.În Europa, construcţia
masivă de maşini şi tractoare agricole a început după anul 1910, iar primele pluguri reversibile sunt construite în
1930. În prezent există o gamă foarte largă de maşini agricole care efectuează lucrări ale solului, iar în unele cazuri
această activitate a devenit exagerată. Nu s-a făcut diferenţa dintre uz şi abuz. Implicaţiile negative asupra solului
apar continuu şi se manifestă prin distrugerea structurii, scăderea conţinutului de humus, tasarea, creşterea pH-ului
scăderea conţinutului în elemente nutritive etc.
Obiectivele concrete ale lucrărilor solului
 reglarea însuşirilor fizice, chimice şi biologice (tasarea sau afânarea)ale solului în conformitate cu
cerinţele fiecărei plante de cultură;
 îmbunătăţirea structurii solului pentru a permite rădăcinilor plantelor să valorifice la maximum rezervele de apă
ale solului şi elementele nutritive;
 distrugerea buruienilor, a unor agenţi fitopatogeni sau dăunători cu scopul realizării de condiţii optime dezvoltării
plantelor de cultură;
 încorporarea erbicidelor îngrăşămintelor şi amendamentelor, resturilor vegetale, realizarea unui pat germinativ op
tim pentru asigurarea densităţilor prin garantarea germinaţiei şi răsăririi.
IMPORTANŢA LUCRĂRILOR SOLULUI
Lucrările solului reprezintă procese tehnologice cu caracter general în agricultură, care se execută cu scopul de a
crea condiţii favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. Lucrările solului, ca de altfel toate lucrările din
fluxul tehnologic, au ca scop final mărirea producţiei şi implicit a profitului. Prin afânarea solului, prin creşterea şi
respectiv îmbogăţirea solului în apă, aer, căldură, substanţe nutritive, este regenerată capacitatea de producţie a
solului.
Lucrările solului sunt însă specifice fiecărui tip de sol, plantă şi climat, fiecare lucrare corespunzând anumitor
cerinţe .Caracteristicile fiziologice ale unor specii, ca şi locul lor în sistemul de cultură, fac să fie deosebit de
sensibile la defectele de pregătire a patului
germinativ, care induc pierderi considerabile de randament (scăderi de producţie). Pentru multe specii,
minusul de densitate este datorat imposibilităţii de a răsări în condiţii bune de a-şi dezvolta în mod corespunzător
sistemul radicular.
Lucrările aplicate solului sunt importante pentru că realizează următoarele activităţi:
 afânează solul, realizând condiţii optime pentru introducerea
seminţelor, germinarea lor şi a dezvoltării sistemului radicular al plantelor;
 încorporează în sol resturi organice după recoltarea culturilor, a
îngrăşămintelor minerale, organice, verzi şi a amendamentelor, a erbicidelor utilizate etc.;
 favorizează combaterea buruienilor. Seminţele de buruieni şi organele vegetative de înmulţire sunt îngropate
mai adânc. După germinarea seminţelor, buruienile sunt distruse mecanic (prin prăşit, grăpat, cultivat sau arat);
 acţionează asupra combaterii bolilor şi a dăunătorilor, ca urmare a plasării resturilor vegetale sub arătură,
unde condiţiile din adâncime sunt nefavorabile pentru unele boli sau dăunători. Sunt încorporate
în profunzime sursele de infecţie (resturi organice sau organe ale patogenilor), este întrerupt ciclul de dezvoltare
la insecte, sunt distrus ecuiburile de rozătoare etc.
 influenţează pozitiv activitatea microorganismelor aerobe din sol.
Influenţa este benefică şi asupra microorganismelor şi proceselor biochimice.Intr-
un sol afânat şi bine aerat, activitatea microorganismelor este mult mai intensă. Acestea folosesc oxigenul prin
oxidarea substanţelor organice din care îşi procură dioxidul de carbon (CO2) şi energia necesară proceselor
metabolice ale acestora(respiraţie, sinteză etc). Descompunerea organică se desfăşoară cu
intensitate normală numai în soluri lucrate şi soluri bine aerate. Intensificarea proceselor chimice ce au loc în sol
prezintă un rol deosebit de important în creşterea conţinutului în elemente nutritive, în elemente uşor accesibile
plantelor (uşor asimilabile);
 influenţează regimul hidric al solului cu implicaţii directe în acumularea şi reţinerea apei în sol, iar în cazul
excesului de umiditate, îmbunătăţeşte drenajul intern (eliminarea excesului de apă prininfiltrare)
 solul este mai afânat, ceea ce creează condiţii mai bune de aprovizionare a rădăcinilor cu oxigen, iar rădăcinile
pătrund mai uşor în sol;
 influenţează pozitiv porozitatea solului şi apare un raport favorabil între porozitatea capilară şi porozitatea
necapilară în favoarea celei capilare;
 influenţează stabilitatea hidrică a agregatelor de sol;
 influenţează intensitatea şi eficacitatea celorlalte măsuri din tehnologia de cultură (eficacitatea
îngrăşămintelor, a apei de irigat, a erbicidelor etc):
 influenţează eficienţa economică a culturilor, determină profitul, cunoscând următorul fapt: cele mai mari
cheltuieli în tehnologia unei culturi sunt acelea efectuate pentru executarea lucrărilor aplicate solului (carburanţi,
lubrifianţi, uzura agregatelor agricole şi a tractoarelor, retribuţia mecanizatorului etc)
Clasificarea lucrarilor solului.
Varietatea metodelor de lucrare a solului, conditionata de numerosi factori de productie, obliga la o clasificare a
acestora, necesara pentru executarea lor in mod logic inainte si dupa semanat:
 dupa rolul specific: lucrarea de baza sau aratul; lucrari de maruntire, nivelare si intretinere a araturii; lucrari de
pregatire a patului germinativ, lucrari de intretinere a terenului in perioada de vegetatie;
 dupa tehnica: lucrarea cu nivelatorul (nivelarea), lucrarea cu grapa (grapatul); lucrarea cu cultivatorul
(cultivatia); lucrarea cu tavalugul ( tavalugirea); lucrarea cu freza, lucrarea cu modelatorul (modelarea).
Lucarile solului , dupa adancimea la care se executa se clasifica in:
 lucrari adanci, executate la adancimi mai mari de 10 cm : araturi
 lucrari superficiale, executate la adancimi pana la 10 cm: nivelat, grapat, cultivatie, prasit, tavalugit.
 Lucrari adanci ale solului sunt lucrari care se executa pe suprafete mici cu ajutorul cazmalei iar pe suprafete mari
cu plugul.
Plugul, alcatuit din grindei pe care este fixata barsa pe care sunt montate trupitele, executa o sectiune in sol pe
verticala si una pe orizontala. Pe masura ce inainteaza plugul, rezulta fasii din pamant care aluneaca pe cormana, fasii
care se maruntesc, se rasucesc si se rastoarna sub un unghi de 135 0. Aceste "fasii" poarta denumirea
de brazde. Totalitatea brazdelor constituind aratura.
Prin aratura se realizeaza o afanare a solului, se incorporeaza in sol tot ceea ce exista la suprafata, iar din adancime
se scoate la suprafata sol structurat; se combat buruienile , bolile si daunatorii, se realizeaza o aerisire a solului.
Araturii i se atribuie si unele neajunsuri : ea favorizeaza eroziunea solului de catre apa pe terenurile in panta, distruge
structura solului cand este executata in conditii necorespunzatoare de umiditate si in plus este o lucrare costisitoare
datorita volumului mare de sol pe care il mobilizeaza.
 Clasificarea araturilor se face dupa urmatoarele criterii :
 dupa adancime
 dupa sensul de rasturnare a brazdei
 dupa anotimp
 Dupa adancime aratura poate fi :
 superficiala 12 -15 cm
 normala 15-20 cm
 adanca 20-25 cm
 foarte adanca 25- 30 cm
 profunda 30-50 cm
 de desfundare 50- 80 cm
 de afanare prin scormonire 30 - 70 cm
 Dupa sensul de rasturnare al brazdelor deosebim :
 aratura la mijloc (cormana): plugul intra in lucru la mijlocul parcelei si se intoarce cu brazda urmatoare pe langa
prima brazda.Se continua aratura spre marginea parcelei cu brazda 3 langa brazda 1,brazda 2 langa brazda 4 pana
cand parcela se termina de arat. Rezulta la sfarsit, la mijlocul parcelei o coama iar la margini rigole.
 aratura la margine (laturi) : lucrarea incepe dintr-o margine a parcelei si se intoarce pe latura opusa, rasturnand
brazdele spre marginile parcelei. Ca urmare, la marginile parcelei apar coame iar la mijlocul parcelei o rigola.
 aratura intr-o singura parte, se executa pe terenurile in panta, cu ajutorul plugului reversibil, plug care permite
rasturnarea brazdei intr-o singura parte, atat la dus cat si la intors. Aratura incepe din partea de jos a
parcelei,brazdele fiind rasturnate in aval. Rezulta in final o aratura fara coame si fara santuri, o aratura cu aspect
neted. In felul acesta se previne eroziunea solului deoarece toata apa provenita din precipitatii este dirijata spre sol
si nu lasata sa se scurga spre baza pantei.
 aratura in spinari, se practica pe terenurile cu exces de umiditate. In terenul parcelat, in parcele cu latimea de 30
m, se executa o aratura la cormana. La mijlocul fiecarei parcele va rezulta o coama iar la margini rigole care
comunica cu un sant colector amplasat la capatul terenului.
 Dupa anotimp, araturile pot fi :
 de vara
 de toamna-iarna
 de primavara
 araturile de vara se executa imediat dupa eliberarea terenului de culturile care parasesc terenul vara. Lucrarea se
executa cu plugul in agregat cu grapa la adancimi la care nu se scot bulgari.
 araturile de toamna se executa de obicei la adancimi mai mari de 30 cm, cu plugul in agregat cu grapa, atunci
cand terenul este destinat culturilor de toamna sau numai cu plugul, aratura ramanand in "brazda cruda" cand
terenul este destinat culturilor de primavara. Araturile de toamna se pot prelungi pana la venirea iernii, pana cand
pamantul ramane dezghetat.
 araturile de primavara se executa numai in cazuri exceptionale datorita inconvenientelor pe care le prezinta: ca
sa aram primavara terenul trebuie sa fie zvantat ceea ce presupune pierderea unei mari cantitati de apa acumulata
in sol si in acelasi timp intarzierea lucrarilor ulterioare.Prin arat,stratul uscat de la suprafata este aruncat in
adancime iar stratul umed este scos la suprafata. Daca primavara este secetoasa, semintele insamantate incoltesc
greu iar ulerior radacinile nu gasesc apa suficienta si ca urmare plantele se usuca. Atunci cand totusi trebuie
executate araturi primavara , se recomanda ca ele sa fie executate cat mai timpuriu, superficial sau cel mult
normal, cu plugul in agregat cu grapa pentru a evita pierderile mari de apa.
 Lucrari superficiale ale solului
Nivelatul se executa pe terenul in prealabil arat,cu scopul pregatirii unui pat germinativ corespunzator pentru
semanat. Lucrarea se executa cu netezitoarea sau nivelatorul, primavara pe terenurile ramase din toamna in "brazda
cruda".
Grapatul se executa cu ajutorul grapelor stelate, cu colti sau cu discuri cu scopul de a sparge bulgarii si nivela
usor brazdele in vederea pregatirii patului germinativ. Lucrarea se executa inainte de semanat dar si dupa, atunci cand
solul a format scoarta (crusta) sau pentru distrugerea buruienilor mici. Prin grapare se mai afaneaza pasunile si
fanetele naturale, terenurile ocupate cu leguminoase perene.
Cultivatia se executa cu cultivatorul care afaneaza solul fara a-l intoarce ,in functie de piesele active cu care este
echipat (sageata mare, sageata mica, jumatate de sageata, laba de gasca, etc). Cultivatoarele pot prelucra solul intre
randurile de plante, in acest caz fiind vorba de o cultivatie partiala sau prasit, sau intrega suprafata cand se
realizeaza cultivatia totala.
 Prasitul se executa pe terenurile cultivate cu plante prasitoare (porumb, cartofi, sfecla de zahar, floarea
soarelui).Prin lucrarea de prasit solul se afaneaza, buruienile se distrug, apa si aerul patrund usor in sol. Prasitul se
executa la diferite adancimi in functie de sistemul radicular al plantei. Daca la porumb prasilele sunt din ce in ce mai
superficiale, la sfecla de zahar, dimpotriva, pentru a favoriza cresterea radacinii, prasilele sunt din ce in ce mai
profunde. Numarul prasilelor este 3-4 pe parcursul unei perioade de vegetatie. Manual, prasila se executa cu ajutorul
sapei.
Tavalugitul se executa cu scopul indesarii, tasarii solului si maruntirii bulgarilor in vederea nivelarii solului . Se
xecuta cu ajutorul tavalugului inelar sau a tavalugului neted. Tavalugirea se foloseste la pregatirea patului germinativ
atunci cand aratura este bulgaroasa ; se recomanda atunci cand solul este prea afanat ; se aplica dupa semanatul
culturilor de plante cu seminte mici pentru a realiza un contact cat mai bun intre sol si seminte .
Lucrarea cu combinatorul asigura o afanare buna a terenului, rasarire rapida si uniforma a plantelor, regim optim
de aerisire; se recomanda combinatorul cu grapa elicoidala sau grapa vibrocultoare in functie de sol si planta
cultivata.
Lucrarea cu freza are rolul de a marunti si a amesteca solul si in acelasi timp de a distruge buruienile cu talie
mica; se utilizeaza cu atentie pentru ca poate produce prafuirea solului datorita turatiei mari a organului activ.