Sunteți pe pagina 1din 2

S5 - CAP.

2 LUCRĂRILE SOLULUI

Rotația culturilor

La întocmirea asolamentelor şi în practicarea acestora se operează cu următoarele


noţiuni:
Sola (tarlaua) este suprafaţa de teren din cadrul asolamentului, cu sol cât mai
omogen pe care se cultivă o singură specie. Sola este delimitată de şosele, drumuri, căi ferate,
vetre de sat, păduri, canale etc. Suprafaţa unei sole depinde de zonă, relief, tipul asolamentului
etc.; pentru a permite organizarea eficientă a activităţii de producţie, la cultura mare, aceasta
ar trebuie să fie de cel puţin 50-100 ha.

Sola mixtă (combinată) este suprafaţa de teren din cadrul asolamentului, cu sol cât mai
omogen, pe care se cultivă două-trei specii cu însuşiri biologice şi tehnologii asemănătoare
(de exemplu mazărea, soia şi fasolea pe aceeaşi solă). În cadrul solei mixte plantele pot ocupa
suprafeţe egale sau diferite.

Parcela este o subdiviziune a solei mixte delimitată de limite naturale sau antropice,
având o singură categorie de folosinţă şi pe care se cultivă o singură specie. În cazul
terenurilor plane parcela poate corespunde solei, iar în cazul terenurilor frământate mai multe
parcele la un loc formează o solă mixtă.

Rotaţia culturilor reprezintă ordinea de cultivare a plantelor, în timp, pe o sola şi se


prezintă prin indicarea numerelor de ordine ale fiecărei culturi.

Exemplu (tabelul 11.1):


1. Soia;
2. Grâu de toamnă;
3. Cartof;
4. Porumb.
Tabelul 11.1.
Schiţa asolamentului de 4 ani
Sola I II III IV
Anul
2004 Soia grâu cartof porumb
2005 Grâu cartof porumb soia
2006 Cartof porumb soia grâu
2007 Porumb soia grâu cartof

Durata rotaţiei - numărul de ani după care o cultura revine pe aceeaşi sola sau timpul
în care o cultură trece prin toate solele asolamentului. Durata rotaţiei este egala cu numărul de
sole.
Exemplu: în cazul de mai sus rotaţia are o durată de 4 ani; după porumb se cultivă
soia, cultura cu care începe un nou ciclu de rotaţie.
Cultura principala ocupă o anumită sola în anul de referinţă.
Cultura premergătoare s-a cultivat în anul precedent, deci înaintea culturii principale.
Cultura antepremergătoare este premergătoare premergătoarei culturii principale deci
s-a cultivat cu 2 ani mai înainte.
Cultura postmergătoare urmează după cultura principală (în anul următor).
Cultura dubla (succesivă) se însămânţează în acelaşi an, pe aceeaşi solă cu cultura
principală, după recoltarea acestuia. Cultura dublă poate fi pentru boabe, îngrăşământ verde
sau furaj.
Exemplu de asolament de 5 ani cu 2 ani culturi duble:
1. Soia + fasole;
2. Grâu de toamnă (cultura I) + porumb masă verde (cultura II);
3. Sfeclă de zahăr;
4. Orz de toamnă (cultura I) + porumb boabe (cultura II);
5. Floarea – soarelui.

Cultura succesivă- culturile care urmează după alte culturi în același an sunt culturi
succesive sau culturi duble. În agricultura rațională pământul nu trebuie lăsat gol ci trebuie să
fie ocupat cât mai mult timp cu plante verzi
Cultura intercalată reprezintă cultivarea unei specii de plante printre rândurile plantei
principale. Recoltarea şi valorificarea culturilor se face separat. Exemplu: fasole prin porumb.
Cultura amelioratoare este o specie de leguminoasă anuală sau perenă care îmbogăţeşte solul
în N fixat pe cale biologica, prin intermediul bacteriilor simbiotice.
Veriga rotaţiei este reprezentată de 2 culturi care se succed într-o rotaţie.
Planul de cultura reprezintă indicarea suprafeţelor (în hectare) ocupate de fiecare
specie din cadrul asolamentului respectiv.
Structura culturilor reprezintă specificarea ponderii fiecărei culturi din cadrul unui
asolament. Suprafaţa totala a asolamentului echivalează cu 100%.
În asolamentul:
1. Soia;
2. Grâu;
3. Sfeclă de zahăr;
4. Porumb.
Soia este în acelaşi timp cultură amelioratoare, premergătoare pentru grâu,
antepremergătoare pentru sfecla de zahăr, postemergătoare pentru porumb, cultură principală
pentru prima solă (pentru anul respectiv), iar împreună cu grâul formează o verigă a rotaţiei.
Ea are o pondere de 25% în cadrul asolamentului respectiv.
Cultura repetata reprezintă cultivarea pe aceeaşi solă a unei plante timp de 2, 3 ani
consecutivi. Ea este admisă numai pentru plantele care se autosuporta: orezul şi cânepa 3-4
ani, tutunul, porumbul şi grâul 2-3 ani. Următoarele plante nu se autosuportă: floarea-soarelui
(poate să revină pe aceeaşi suprafaţă după 5-6 ani), sfecla (după 4 ani), mazărea, inul, ovăzul,
plantele legumicole (după 2-4 ani).

S-ar putea să vă placă și