Asolamentele

Ing. Popa Mariana

 Asolamentul reprezintă împărţirea terenului în sole
(tarlale) pe care plantele de cultură se succed în spaţiu şi
în timp într-o ordine bine stabilită şi pe care se aplică in
complex sisteme raţionale de lucrare a solului, de
fertilizare şi de protecţie a culturilor în vederea creşterii
fertilităţii solului, a sporirii calitative şi cantitative a
producţiilor agricole.
 În practica agricolă noţiunea de asolament se confunda cu
cea de rotaţie.
 Rotaţia culturilor reprezintă ordinea de cultivare a
plantelor, în timp, pe o sola şi se prezintă prin indicarea
numerelor de ordine ale fiecărei culturi.
 Sola I II III IV
Anul

2009 Soia Grâu Cartof Porumb

2010 Grâu Cartof Porumb Soia
2011 Cartof Porumb Soia Grâu
2012 Porumb Soia Grâu Cartof
 Durata rotaţiei - numărul de ani după care o cultura revine pe aceeaşi sola sau
timpul în care o cultură trece prin toate solele asolamentului. Durata rotaţiei este
egala cu numărul de sole.
 Cultura principala ocupă o anumită sola în anul de referinţă.
 Cultura premergătoare s-a cultivat în anul precedent, deci înaintea culturii
principale.
 Cultura antepremergătoare este premergătoare premergătoarei culturii principale
deci s-a cultivat cu 2 ani mai înainte.
 Cultura postmergătoare urmează după cultura principală (în anul următor).
 Cultura dubla (succesivă) se însămânţează în acelaşi an, pe aceeaşi solă cu cultura
principală, după recoltarea acestuia. Cultura dublă poate fi pentru boabe,
îngrăşământ verde sau furaj.
Exemplu de asolament de 5 ani cu 2 ani culturi duble:
1. Soia + fasole;
2. Grâu de toamnă (cultura I) + porumb masă verde (cultura II);
3. Sfeclă de zahăr;
4. Orz de toamnă (cultura I) + porumb boabe (cultura II);
5. Floarea – soarelui.
 Cultura intercalată reprezintă cultivarea unei specii de plante printre rândurile
plantei principale. Recoltarea şi valorificarea culturilor se face separat.
Exemplu: fasole prin porumb.
 Cultura în amestec constă in cultivarea a 2-3 specii de plante amestecate chiar
de la semănat care se recoltează şi se valorifică împreună. Exemplu: borceagul
de toamnă, borceagul de primăvară, amestecuri de leguminoase şi graminee
perene (la înfiinţarea pajiştilor) etc.
 Cultura ascunsă (protejată) este o specie de plantă care vegetează o perioadă
alături de cultura principală şi care îşi continuă vegetaţia şi anul viitor. De
exemplu trifoiul semănat primăvara în culturile de grâu, orz, ovăz.
Exemplu:
 Grâu de toamnă + trifoi;
 Trifoi;
 Grâu de toamnă;
 Porumb boabe;
 Sfeclă pentru zahăr.
Structura culturilor reprezintă specificarea ponderii fiecărei culturi din cadrul
unui asolament. Suprafaţa totala a asolamentului echivalează cu 100%.
 a. Criterii de ordin natural - se refera la conditiile concrete de
relief, sol, expozitia terenului, clima etc., aceste elemente
determinand sortimentul de plante ce vor intra la intocmirea
rotatiei.
b. Criterii economico-organizatorice - sunt reprezentate de
cerintele economiei de piata, de reteaua de drumuri, de existenta
in zona a unor fabrici de zahar, de ulei, de conserve, de distanta
fata de centrele populate.
c. Criterii agrobiologice:
- - consumul in substante nutritive - fiecare planta foloseste din sol
substante nutritive necesare in cantitati si proportii diferite.
 - consumul de apa - dupa o planta care are un consum mare de apa se
recomanda sa se cultive plante cu un consum mai mic.
- influenta asupra insusirilor fizice ale solului - plantele de cultura prin
sistemul radicular, cantitatea de resturi vegetale lasate in sol, masurile
agrofitotehnice specifice, influenteaza diferit si asupra insusirilor fizice ale
solului.
- -imburuienarea - rotatia culturilor este una dintre principalele masuri de
combatere a buruienilor. Sunt grupe de buruieni care insotesc anumite grupe de
culturi.
- -combaterea daunatorilor si a bolilor plantelor
- perioada de timp dintre doua culturi care se succed
- -oboseala solului – cultura repetata sau plantele care nu se autosuporta
- - protectia impotriva eroziunii- Cea mai buna protectie o asigura ierburile
perene incepand cu anul II de cultura iar cea mai slaba prasitoarele.
 Când într-un asolament se prezintă concret plantele de cultură care se succed
este vorba despre un tip de asolament. Prezentarea asolamentului sub forma
grupelor de plante reprezintă schema de asolament.
 Exemplu:
 Tipul de asolament: Schema de asolament:
 1. Grâu 1. Cereale de toamnă
 2. Porumb boabe 2. Prăşitoare
 3. Trifoi I 3. Leguminoase perene
 4. Trifoi II 4. Leguminoase perene
 5. Grâu 5. Cereale de toamnă
 6. Porumb boabe 6. Prăşitoare
 7. Cartof + sfeclă pentru zahăr 7. Prăşitoare