.

Asolamentul
 Asolamentul
 Asolamentul reprezintă împărţirea terenului în sole
(tarlale) pe care plantele de cultură se succed în spaţiu şi în
timp într-o ordine bine stabilită şi pe care se aplică in
complex sisteme raţionale de lucrarea solului, de fertilizare
şi de protecţie a culturilor în vederea creşterii fertilităţii
solului, a sporirii calitative şi cantitative a producţiilor
agricole.
 În practica agricolă noţiunea de asolament se confunda cu cea de
rotaţie, însă aceasta este succesiunea plantelor în timp pe o singură
solă, deci asolamentul include rotaţia care este aceeaşi pentru toate
solele aceluiaşi asolament.
 Asolamentul
 La întocmirea asolamentelor şi practicarea acestora se operează cu
următoarele noţiuni:
 Sola(tarlaua) este suprafaţa de teren din cadrul asolamentului, cu sol cât
mai omogen pe care se cultivă o singură specie. Sola este delimitată de
şosele, drumuri, căi ferate, vetre de sat, păduri, canale etc.Suprafaţa unei
sole depinde de zonă, relief, tipul asolamentului etc.; pentru a permite
organizarea eficientă a activităţii de producţie, la cultura mare, aceasta ar
trebuie să fie de cel puţin 50-100 ha.
 Sola mixtă(combinată) este suprafaţa de teren din cadrul asolamentului,
cu sol cât mai omogen, pe care se cultivă două-trei specii cu însuşiri
biologice şi tehnologii asemănătoare (de exemplu mazărea, soia şi fasolea
pe aceeaşi solă). În cadrul solei mixte plantele pot ocupa suprafeţe egale
sau diferite.
 Solă săritoare reprezintă sola care temporar este scoasă din rotaţia
culturilor, timp în care se cultivă cu o plantă perenă (ex:lucernă, trifoi).

 Parcela este o subdiviziune a solei
mixte delimitată de limite naturale
sau antropice, având o singură
categorie
. de folosinţă şi pe care se
cultivă o singură specie. În cazul
terenurilor plane parcela poate
corespunde solei, iar în cazul
terenurilor frământate mai multe
parcele la un loc formează o solă
mixtă.
Rotaţia culturilor reprezintă
ordinea de cultivare a plantelor, în
timp, pe o sola şi se prezintă prin
indicarea numerelor de ordine ale
fiecărei culturi.
 Rotaţia culturilor
Exemplu:
1.Soia;
2.Grâu de toamnă;
3.Cartof;
4.Porumb.
Schiţa asolamentului de 4 ani
Sola I II III IV
Anul

2004 Soia Grâu Cartof Porumb

2005 Grâu Cartof Porumb Soia

2006 Cartof Porumb Soia Grâu

2007 Porumb Soia Grâu Cartof

Rotaţia culturilor
 Durata rotaţiei
 Durata rotaţiei - numărul de ani după care o cultura revine pe aceeaşi sola sau timpul în care
o cultură trece prin toate solele asolamentului. Durata rotaţiei este egala cu numărul de sole.
 Cultura principala ocupă o anumită sola în anul de referinţă.
 Cultura premergătoare s-a cultivat în anul precedent, deci înaintea culturii principale.
 Cultura antepremergătoare este premergătoare premergătoarei culturii principale deci s-a
cultivat cu 2 ani mai înainte.
 Cultura postmergătoare urmează după cultura principală (în anul următor).
 Cultura dubla (succesivă) se însămânţează în acelaşi an, pe aceeaşi solă cu cultura
principală, după recoltarea acestuia. Cultura dublă poate fi pentru boabe, îngrăşământ verde
sau furaj.
Exemplu de asolament de 5 ani cu 2 ani culturi duble:

 1.Soia + fasole;
 2.Grâu de toamnă (cultura I) + porumb masă verde (cultura II);
 3.Sfeclă de zahăr;
 4.Orz de toamnă (cultura I) + porumb boabe (cultura II);
 5.Floarea – soarelui.

 Monocultura reprezintă cultivarea unei singure plante, mai mulţi ani pe acelaşi teren
şi anume, cel puţin atâţia ani cât durează rotaţiile în zona respectivă.
 Cultura intercalată
reprezintă cultivarea unei
specii de plante printre
.rândurile plantei
principale.Recoltarea şi
valorificarea culturilor
se face separat. Exemplu:
fasole prin porumb.
.
.
 Cultura în amestec constă in cultivarea a 2-3 specii
de plante amestecate chiar de la semănat care se
recoltează şi se valorifică împreună. Exemplu: borceagul
de toamnă, borceagul de primăvară, amestecuri de
leguminoase şi graminee perene (la înfiinţarea pajiştilor)
etc.
 Cultura ascunsă(protejată) este o specie de plantă care
vegetează o perioadă alături de cultura principală şi care îşi
continuă vegetaţia şi anul viitor. De exemplu trifoiul
semănat primăvara în culturile de grâu, orz, ovăz.
 .

 Veriga rotaţiei este reprezentată de 2 culturi care se succed într-o

rotaţie.
 Planul de cultura reprezintă indicarea suprafeţelor (în hectare)
ocupate de fiecare specie din cadrul asolamentului respectiv.
 Structura culturilor reprezintă specificarea ponderii fiecărei culturi
din cadrul unui asolament.Suprafaţa totala a asolamentului
echivalează cu 100%.
 Cultura repetata reprezintă cultivarea pe aceeaşi solă a unei plante
timp de 2, 3 ani consecutivi. Ea este admisă numai pentru plantele
care se autosuporta: orezul şi cânepa 3-4 ani, tutunul, porumbul şi grâul
2-3 ani. Următoarele plante nu se autosuportă: floarea-soarelui (poate
să revină pe aceeaşi suprafaţă după 5-6ani), sfecla (după 4 ani),
mazărea, inul, ovăzul, plantele legumicole (după 2-4 ani).


 Exemple
 Asolament de 3 ani
. 1. Leguminoase plante tehnice
2. Cereale păioase
3. Porumb
 Asolament de 5 ani
1. Leguminoase plante furajere
2. Cereale de toamnă
3. Cereale de toamnă
4. Porumb plante tehnice
5. Porumb plante tehnice

 Asolament de 4 ani
. 1. Leguminoase
2. Cereale păioase
3. Plante tehnice
4. Porumb
 Asolament de 6 ani
1. Leguminoase
2. Cereale de toamnă
3. Porumb, floarea soarelui,
sfeclă
4. Cereale de toamnă
5. Porumb
6. Porumb
.
 Tipul şi schema de asolament
 Când într-un asolament se prezintă concret plantele de cultură care se
succed este vorba despre un tip de asolament. Prezentarea asolamentului
sub forma grupelor de plantere prezintă schema de asolament.
 Exemplu:
 Tipul de asolament: Schema de asolament:
 1. Grâu 1. Cereale de toamnă
2. Porumb boabe 2. Prăşitoare
 3. Trifoi I 3. Leguminoase perene
 4. Trifoi II 4. Leguminoase perene
 5. Grâu 5. Cereale de toamnă
 6. Porumb boabe 6. Prăşitoare
 7. Cartof + sfeclă pentru zahăr 7. Prăşitoare
.