Universitatea din Craiova

Facultatea de Agronomie
Specializarea Agricultura IF
Anul II

Asolamentul

Student: Vulpe Emanuel

Craiova
2023
 Definitie
Asolamentul reprezinta divizarea unui teren destinat cultivarii in mai multe sole sau parcele
de dimensiuni egale. Principalul aspect care este urmarit in momentul impartirii este reprezentat
de rotatia culturilor. Pe scurt, plantele cultivate pe parcele sunt schimbate in fiecare an.
Drept urmare, numarul parcelelor rezultat in urma divizarii terenul ar trebui sa fie egal cu
numarul anilor de rotatie – timpul necesar pentru ca o cultura sa revina la parcela de la inceput.
În practica agricolă noţiunea de asolament se confunda cu cea de rotaţie, însă aceasta este
succesiunea plantelor în timp pe o singură solă, deci asolamentul include rotaţia care este aceeaşi
pentru toatesolele aceluiaşi asolament.
 La întocmirea asolamentelor şi în practicarea acestora se operează cu următoarele noţiuni:
 Sola (tarlaua) -este suprafaţa de teren din cadrul asolamentului, cu sol cât mai omogen pe care
se cultivă o singură specie. Sola este delimitată de şosele, drumuri, căi ferate, vetre de sat,
păduri, canale etc. Suprafaţa unei sole depinde de zonă, relief, tipul asolamentului etc.; pentru a
permite organizarea eficientă a activităţii de producţie, la cultura mare, aceasta ar trebuie să fie
de cel puţin 50-100 ha.
 Sola mixtă (combinată) -este suprafaţa de teren din cadrul asolamentului, cu sol cât mai
omogen, pe care se cultivă două-trei specii cu însuşiri biologice şi tehnologii asemănătoare (de
exemplu mazărea, soia şi fasolea pe aceeaşi solă). În cadrul solei mixte plantele pot ocupa
suprafeţe egale sau diferite.
 Parcela -este o subdiviziune a solei mixte delimitată de limite naturale sau antropice, având o
singură categorie de folosinţă şi pe care se cultivă o singură specie. În cazul terenurilor plane
parcela poate corespunde solei, iar în cazul terenurilor frământate mai multe parcele la un loc
formează o solă mixtă.
 Rotaţia culturilor -reprezintă ordinea de cultivare a plantelor, în timp, pe o sola şi se prezintă
prin indicarea numerelor de ordine ale fiecărei culturi
 Durata rotaţiei - numărul de ani după care o cultura revine pe aceeaşi sola sau timpul în care o
cultură trece prin toate solele asolamentului. Durata rotaţiei este egala cu numărul de sole.
Exemplu: în cazul de mai sus rotaţia are o durată de 4 ani; după porumb se cultivă soia, cultura cu
care începe un nou ciclu de rotaţie.
 Cultura principala-ocupă o anumită sola în anul de referinţă.
 Cultura premergătoare- s-a cultivat în anul precedent, deci înaintea culturii principale.
 Cultura antepremergătoare-este premergătoare premergătoarei culturii principale deci s-a
cultivatcu 2 ani mai înainte.
 Cultura postmergătoare-urmează după cultura principală (în anul următor).
 Cultura dubla(succesivă) -se însămânţează în acelaşi an, pe aceeaşi solă cu cultura principală,
după recoltarea acesteia. Cultura dublă poate fi pentru boabe, îngrăşământ verde sau furaj.
 Cultura intercalată-reprezintă cultivarea unei specii de plante printre rândurile plantei
principale. Recoltarea şi valorificarea culturilor se face separat. Exemplu: fasole prin porumb
 Cultura în amestec-constă in cultivarea a 2-3 specii de plante amestecate chiar de la semănat
care se recoltează şi se valorifică împreună. Exemplu: borceagul de toamnă, borceagul de
primăvară, amestecuri de leguminoase şi graminee perene (la înfiinţarea pajiştilor) etc.
 Cultura ascunsă(protejată)- este o specie de plantă care vegetează o perioadă alături de
cultura principală şi care îşi continuă vegetaţia şi anul viitor. De exemplu trifoiul semănat
primăvara în culturile de grâu, orz, ovăz.
Cultura amelioratoare-este o specie de leguminoasă anuală sau perenă care îmbogăţeşte solul
în N fixat pe cale biologica, prin intermediul bacteriilor simbiotice.
 Veriga rotaţiei -este reprezentată de 2 culturi care se succed într-o rotaţie.
 Planul de cultura-reprezintă indicarea suprafeţelor (în hectare) ocupate de fiecare specie din
cadrul asolamentului respectiv.
 Structura culturilor -reprezintă specificarea ponderii fiecărei culturi din cadrul unui
asolament. Suprafaţa totala a asolamentului echivalează cu 100%.În
asolamentul:1.Soia;2.Grâu;3.Sfeclă de zahăr;4.Porumb.Soia este în acelaşi timp cultură
amelioratoare, premergătoare pentru grâu, antepremergătoare pentru sfecla de zahăr,
postmergătoare pentru porumb, cultură principală pentru prima solă (pentru anul respectiv),iar
împreună cu grâul formează o verigă a rotaţiei. Ea are o pondere de 25% în cadrul
asolamentului respectiv.
 Cultura repetata-reprezintă cultivarea pe aceeaşi solă a unei plante timp de 2, 3 ani
consecutivi. Ea este admisă numai pentru plantele care se autosuporta: orezul şi cânepa 3-4
ani, tutunul, porumbul şi grâul 2-3 ani. Următoarele plante nu se autosuportă: floarea-soarelui
(poate să revină pe aceeaşi suprafaţă după 5-6ani), sfecla (după 4 ani), mazărea, inul, ovăzul,
plantele legumicole (după 2-4 ani).
 Tipul şi schema de asolament - când într-un asolament se prezintă concret plantele de
cultură care se succed este vorba despre un tip de asolament. Prezentarea asolamentului sub
forma grupelor de plante reprezintă schema de asolament
 Solă săritoare-reprezintă sola care temporar este scoasă din rotaţia culturilor, timp în care se
cultivă cu o plantă perenă (lucernă, trifoi).
 Monocultura-reprezintă cultivarea unei singure plante, mai mulţi ani pe acelaşi teren şi
anume, cel puţin atâţia ani cât durează rotaţiile în zona respectivă.
 Asolamentul si importanta acestuia
Chiar daca nivelul calitatii solului este excelent, orice plante ai cultiva, el se va degrada
usor-usor. Modalitatile in care plantele se hranesc cu elementele nutritive, folosirea
ingrasamintelor in cantitati considerabile si lucrarile mecanizate ale terenului reprezinta doar o
parte din factorii care influenteaza solul si, implicit, calitatea acestuia.
Cand vine vorba despre monoculturi, trebuie sa iei in considerare ca acestea necesita constant
nutrienti pe care solul nu ii poate furniza ani la rand. Mai mult decat atat, aceste tipuri de culturi
pot fi atacate cu usurinta de boli si daunatori. Explicatia consta in faptul ca, atunci cand
afecteaza anual aceeasi planta, atacurile insectelor si ale fungilor iau amploare.
 Cum poti crea asolamentul
Primul pas – indentificarea structurii culturii. Pe scurt, trebuie sa stabilesti care sunt tipurile
de legume pe care iti doresti sa le plantezi pe fiecare parcela. De asemenea, trebuie sa te decizi
modului in care se va realiza rotatia anuala. Specialistii in agricultura nu recomanda cultivarea
aceleiasi specii de legume la un interval mai mic de trei ani, deci trebuie sa planifici din timp
aceasta pauza pentru fiecare soi de legume cultivat.
Un alt sfat pe care ar fi bine sa il urmezi face referire la natura solurilor. De preferat, sunt cele
luto-nisipoase aerisite sau lutoase. In plus, legumele prefera cernoziomurile si solurile
aluvionare grat
 Asolamentele agricole mai sunt cunoscute si sub denumirea de asolamnte de camp sau
generale. Ele se folosesc in cultura mare sau a plantelor de camp. Aceste plante se cultiva in
general pe suprafete mari si produc materie prima care poate servi atat in producerea de alimente
pentru om, in producerea de nutreturi pentru animale, cat si pentru diferite industrii (agro-
alimnetara, textila, chimica etc.).
Asolamentele agricole, la randul lor, pot fi cu sau fara ierburi perene, adica se poate include sau
nu o sola (parcela, tarla) cu ierburi perene, care mai poarta denumirea si de sola saritoare sau sola
amelioratoare. Aceasta sola nu este inclusa efectiv in asolament (sola saritoare) atatata timp cat
productia ierburilor (ierburi perene, fie amestec de graminee perene si leguminoase perene, fie
lucerna) este rentabila. Solele cu ierburi perene se introduc acolo unde productia fermei este
diversificata, respectiv acolo unde exista si productie zootehnica.
Asolamentele furajere cuprind adesea culturi furajere si se aplica oriunde este nevoie de o baza
furajera importanta pentru dezvoltarea zootehniei. Aceste asolamente se organizeaza, de
asemenea, in zonele de ses, unde, pentru cresterea animalelor, nu exista alte surse de nutret decat
cultura plantelor. Acest tip de asolamente poate cuprinde, sau nu sole cu ierburi perene.
Asolamente speciale. Aceste asolamente se organizeaza pentru anumite tipuri de culturi, care
necesita o tehnologie specifica. Este vorba despre:
asolamentele legumicole, unde se pot infiinta culturi succesive;
•asolamente cu ingrasaminte verzi, unde scopul este de a ameliora proprietatile fizice, chimice si
biologice ale unor soluri degradate;
• asolamente cu plante medicinale;
• asolamnete de livada;
• asolamente de pepieniera.
Aceste tipuri de asolamente se organizeaza in zonele care permit cultivarea unor specii importante
din punct de vedere economic, altele decat cele de cultura mare, iar solurile se preteaza foarte
bine pentru culturi precum cele mentionate mai sus.
Asolamente mixte. Acestea pot include culturi diverse, cu specii de plante de cultura mare, specii
furajere sau horticole. Aceste tipuri de asolamente se pot organiza atat in agricultura durabila cat,
mai ales, in agricultura biologica ale carei principii insista pe diversitatea productiei agricole si pe
autosuficienta.
 Cele mai importante beneficii generate de asolament
• Asolamentul favorizeaza imbunatatirea nivelului de fertilizare al solului;
• Asolamentul contribuie la cresterea productiei, dar si a calitatii recoltei;
• Riscul aparitiei bolilor si a daunatorilor este diminuat;
• Asolamentul poate mentine calitatea solului.
 Sfaturi pentru asolamentul optim al culturilor tale
Obtinerea unei strategii prin care se va realiza corespunzator asolamentul este esentiala,
deoarece va determina durata de viata a solului detinut.
Asadar, urmatoarele puncte reprezinta cateva metode specifice pentru realizarea asolamentului:
Floarea – soarelui:
Aceasta planta este foarte periculoasa atunci cand este plantata pe acelasi sol, la o distanta mai
mica de 4-5 ani. Deoarece este atacata de multi daunatori, aduce multe riscuri solului. De
asemenea, la plantarea acesteia trebuie sa luati in considerare faptul ca nu poate fi plantata dupa
ce solul a fost cultivat cu o planta care a fost atacata de putregaiul alb sau cenusiu.
Rotatia grau-porumb este una de evitat:
Chiar daca este des folosita, aceasta nu este recomandata, deoarece atat graul, cat si porumbul,
sunt plante care consuma foarte multi nutrienti si au boli comune.
Recomandat este sa includeti leguminoasele in realizarea asolamentului:
Leguminoasele reusesc sa restabileasca fertilitatea solului, deoarece degaja foarte multe substante
necesare pamantului pentru a-si mentine aceasta proprietate.
 Rotația culturilor pentru managementul buruienilor
Rotația culturilor este determinată de tipul de cultură, de exemplu anuale sau perene, și gradul
de saturare a câmpului cu acestea.
O rotație corectă a culturilor în ferma bio contribuie la reducerea îmburuienării prin folosirea
diferitor lucrări agrotehnice la cultivarea lor, prin aplicarea culturilor cu diferite perioade de
vegetație și tehnologii de cultivare. Creșterea repetată a culturilor prășitoare precum porumbul și
floarea-soarelui este o abordare greșită din mai multe motive.
În primul rând, datele de plantare, pregătirea câmpului și operațiunile de management al
buruienilor la aceste culturi sunt efectuate în perioade similare. Buruienile anuale care se dezvoltă
rapid precum știrul (Amaranthus retroflexus), talpa gâștei (Chenopodium album) sunt adaptate
acestor sisteme și vor deveni mai prolifice în timp, din cauza creșterii rezervei de semințe în sol.
În plus, această rotație a culturilor va afecta negativ fertilitatea și calitatea solului, precum și
logistica fermei, deoarece toate operațiunile pe teren vor fi efectuate în aproximativ același timp.
Pe de altă parte, culturile furajere și gramineele concurează altfel cu buruienile, care reprezintă o
problemă pentru culturile prășitoare. Introducerea culturilor neprășitoare, cum ar fi culturile
furajere și cerealiere, este un instrument important de control pentru multe specii de buruieni
adaptate la sistemele de culturi prășitoare.
 Asolamentul pentru creșterea fertilității și calității solului
Asolamentele complexe pot îmbunătăți fertilitatea și calitatea solului. Rotațiile de durată mai
lungă vor îmbunătăți structura solului prin sporirea materiei organice și a agregării solului. Ce
este agregarea solului? Agregarea solului este capacitatea solului de a infiltra și a reține apa, care
sunt deosebit de importante în timpul secetei.
În funcție de tipul de sol, o creștere de 1% a conținutului de materie organică în sol mărește
volumul de apă disponibilă până la 33,60 litri la hectar.
O cultură de lucernă care a fost crescută timp de doi ani poate furniza în sol 110 kg de azot pe
hectar, în timp ce o cultură de măzăriche poate furniza 60-90 kg de azot pe hectar, dacă este
încorporată în sol la începutul înfloririi în anul 1.
Agregatele instabile de sol determină reducerea infiltrării și compactarea suprafeței.
Culturile care utilizează o mulțime de substanțe nutritive din sol și necesită cantități mari de
azot, cum ar fi tomatele, cartofii, porumbul și ardeiul gras vor beneficia mult de asolamente
diverse, de pe urma culturilor leguminoase sau a culturilor de acoperire cultivate anterior.
Culturile cu rădăcini firoase, cum ar fi hrișca, pot contribui la circuitul fosforului (P), mărind
cantitatea de fosfor disponibilă pentru recoltele ulterioare.
 Rotația culturilor pentru combaterea dăunătorilor și a bolilor
Ciclurile bolilor și insectelor dăunătoare vor fi întrerupte prin folosirea rotațiilor de lungă
durată. Acest lucru este deosebit de important în producția ecologică, deoarece fermierii au mai
puține opțiuni de combatere a dăunătorilor.
Dăunătorii sunt de obicei specializați și se hrănesc cu o anumită familie de plante. Ei pot ierna
în rădăcinile plantelor atacate și în sol și, deci, vor dăuna următoarele culturi din aceeaşi familie.
Plantele din alte familii vor fi rezistente și vor concura cu dăunătorii prezenți.
Cu toate acestea, nu toți dăunătorii vor fi eliminați printr-o rotație mai variată a culturilor.
Insectele sunt mobile, deci gestionarea lor este mai dificilă.
În plus, dacă cultura este cultivată pe scară largă într-o zonă, rotația culturilor va fi mai puțin
eficientă, deoarece există o rezervă de gazde aflate în apropiere.