Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din

Timișoara
Facultatea de Agricultură
IFR

Disciplina: CULTURA PAJIȘTILOR ȘI A

PLANTELOR FURAJERE

Tema:
TEST-EXAMEN

Cadru didactic : Prof.dr. LUMINITA COJOCARIU

Student: Ursu Mircea Claudiu

Anul III

Timișoara
2022
 1. Câte coase se pot obţine la trifoiul roşu în anul doi de cultură?

În anul doi de cultură la trifoiul roșu e pot obține două coase, o otavă sau o recoltă de
furaj și una de semințe.

2. Trifoiul roşu se seamănă:

Trifoiul roșu se seamănă primăvara devreme. O altă perioadă de semănat ar fi sfârsitul

verii.

3. Trifoiul alb se remarcă prin:

Trifoiul alb se remarcă printr-o calitate excelentă a furajului, ritm de creștere accelerat și
otăvire rapidă. Rezistă bine la pășunat și nu produce meteorizații.

4. Pentru producerea de furaj, trifoiul alb se cultivă astfel:

Pentru producerea de furaj, trifoiul alb se cultivă în amestec cu graminee perene. Cele
mai recomandate amestecuri sunt trifoi alb (Lodino) cu Lolium Perenne + Poa Pratensis care
se pretează la un pășunat intensiv.

5. Care este materialul de semănat la sparcetă?

Materialul de semănat este fructul care este o păstaie monospermă indehiscentă.

6. Sparceta poate fi păstrată în cultură economic 4 – 5 ani. Se obține producție maximă în

anul al doilea, după care începe din nou sa scadă.

7. Ghizdeiul consumat în stare proaspătă are o consumabilitate redusă datorită gustului

amărui care este imprimat de un compus al acidului cianhidric numit cumarină.

8. Ghizdeiul face parte din grupa speciilor cu longevitate mare ( 8 – 10 ani) și este
considerat un component de bază la înființarea de pajiști cu durată mare de folosire.

9. Care este denumirea populară a speciei Vicia sativa L.:

Denumirea populară a speciei Vicia sativa L. este măzărichea de primăvară sau comună.

10. Borceagurile cu mazăre se administrează animalelor sub formă de: fân, masă verde
sau ca nutreț însilozat.

11. Măzărichile se cultivă în amestec cu: o cereală alcătuind borceagurile pentru masă
verde, fân, semifân, nutreț murat.

12. Lucerna este o plantă anuală?

Lucerna este o plantă multianuală (4 -5 ani).

13. Care este principala leguminoasă furajeră folosită în cultură?

 Lucerna este principala leguminoasă furajeră folosită în cultură.

14. Cum se utilizează lucerna ca masă verde?

Lucerna ca masă verde se utilizează pălită la iesle.

15. Câte coase se pot obţine la lucernă în anul doi de cultură?

În condiții de neirigare se pot obține 2 -3 (maxim 4) coase, iar în condiții de irigare se pot
obține 4 – 5 (maxim 6).

16. Frunzele la lucernă sunt:

La lucernă frunzele sunt trifoliate, foliolele sunt laceolate sau obovate cu margine zimțată
spre vârf. Frunzele reprezintă 55 – 60% din greutatea totală a masei verzi la îmbobocit și
numai 42 – 44% la sfarșitul înfloritului.

17. Temperatura minimă de germinare a seminţelor de lucernă este de: 10C.

18. Până la venirea iernii lucerna, semănată toamna, trebuie să acumuleze:

- între 750 – 11000C ceea ce pemite dezvoltarea normală a sistemului radicular și

acumularea unei cantități suficiente de zaharuri solubile în părțile din sol, ceea ce conferă
lăstarilor scurți care se formează, o bună rezistență în timpul iernii.

19. Densitatea de semănat la lucernă este de:

- 16 – 22 kg/ha pentru a se realiza o densitate de 1000 – 1100 de semințe geminabile la

mp; în condiții de irigare densitatea este mai mică – 600 – 800 semințe geminabile pe mp.

20. Pentru fân lucerna se recoltează în fenofaza: de la îmbobocit până la înflorit.

21. Pentru însilozare, borceagul cu măzăriche, se recoltează astfel:

- până în momentul în care se formează primele semințe în păstăile de măzăriche.

22. Randamentul maxim de producţie la borceagul de toamnă se înregistrează la

amestecul de măzăriche de toamnă cu secară

23. Trifoiul persan se poate cultiva în amestec cu:

- crucifere furajere sau Phacellia (dacă este utilizat ca îngrășământ verde)

24. Utilizări ale trifoiului de Alexandria:

Trifoiul de Alexandria se poate utiliza ca nutreț verde, fân, furaj însilozat, pășunat sau
înfgrășământ verde.

25. Prin ce se caracterizează ca furaj trifoiul persan?

 Trifoiul persan se regenerează foarte bine după pășunat sau cosit și are o valoare nutritivă
ridicată, atât ca masă verde cât și ca fân. Are un conținut mare de substanțe nutritive.

26. Pentru furaj – masă verde soia se cultivă în amestec cu: porumb, sorg sau iarba de
Sudan.

27. Atât porumbul masă verde cât şi porumbul pentru siloz sunt bine consumate de
toate speciile de animale, deoarece: prezintă o consumabilitate ridicată și randament mare a
substanței digestibile.

28. Care sunt hibrizii de porumb ce realizează o cantitate mare de masă verde?

Hibrizii de porumb care rezalizează o cantitate mare de masă verde sunt hibrizii tardivi și
cei semitardivi.

29. Pentru masă verde, porumbul poate fi recoltat în fenofaza:

Pentru masă verde porumbul poate fi recoltat când plantele au înălțimea cuprinsă între 60
-70 cm. și până la apariția inflorescenței (20 -30 zile).

30. Porumbul pentru masă verde se poate recolta şi prin păşunat?

Da, porumbul pentru masă verde se poate recolta și prin pășunat "rațional" când plantele
au ajuns la 40 – 50 cm. înălțime.

31. Sorgul furajer este pretenţios la:

Sorgul este pretențios la temperatură, dar rezistă la secetă.

32. Iarba de Sudan se poate folosi astfel: prin pășunat, siloz sau fân.

33. Densitatea de cultură a porumbului pentru siloz este de:

Porumbul pentru siloz se seamănă cu SPC-6 (8), în rânduri distanțate ca și la porumbul
boabe, asigurându-se însă o densitate mai mare de 7 – 9 plante pe mp. în condiții de neirigare
și 8 -11 plante pe mp. în condiții de irigare. Nu se recomandă o densitate mai mare întrucât
plantele rîmân sterile neformând știuleți.

34. Sorgul furajer poate fi utilizat prin păşunat ?

Sorgul furajer nu poate fi pășunat întrucât plantele tinere conțin o mare cantitate de
durrhină, derivat al acidului cianhidric, care este toxic.

35. Producţiile mari ale raigrasului aristat se datorează?

Producțiile mari ale raigrasului aristat se datorează unor însușiri biologie deosebite și
anume înfrățirii foarte puternice a plantelor și capacității de regenerare a acestora (otăvire)

36. Raigrasul aristat este o plantă furajeră cu grad ridicat de consumabilitate.

37. Raigrasul aristat are cerinţe mari faţă de:

 temperaturi ridicate în absența apei, deci în zonele cu temperaturi ridicate și umiditate
scăzută nu poate fi cultivat decât în sistem irigat. Are rezistență mijlocie la ger și secetă și
este slab rezistent la înghețurile târzii de primăvară. Temperatura optimă de creștere este de
18 – 200C.
apa – crește foarte în zonele cu precipitații bogate cu climat cald și ierni blânde din zona
de silvostepă umedă până în zona de păduri fag și molid.
sol – se poate cultiva pe toate tipurile de sol din zona de câmpie și colinară.

38. Raigrasul aristat se poate semăna în ogor propriu sau în amestecuri anuale.

39. Raigrasul aristat fiind cultură intensivă, reacţionează foarte puternic la următoarele
îngrăşămintele:
- azot: este elementul cel mai important, reclamă cantități mari de azot fără de care nu își
poate manifesta însușirile de producție. Se aplică în următoarele cantități: coasa I – pe solul
înghețat, în februarie – 90 – 100 kg/ha, coasa II – 70 -80 kg/ha, coasele III, IV – 50 – 60
kg/ha. Ele se aplică fracționat la cel mult 5 zile de la recoltare. Pe terenurile irigate cantitatea
de azot se mărește fără a depăși 150 kg/ha. pentru o coasă;
- fosfor: este exigent față de fosfor; se aplică pe soluri acide în cantitate de 60 -80 kg/ha
P2O5 pe soluri brune 60 – 70 kg/ha P2O5, iar pe cernoziomuri și aluviuni 50 -60 kg/ha P2O5; în
condiții de irigare dozele se măresc. Se aplică vara sub arătură.
- potasiu: pe solurile acide amendate;
- îngrășămintele organice: se administrează plantei premergătoare.

40. În condiţiile ţării noastre cultura de Lolium multiflorum L. dă trei coase:

41. Orzul, pentru furaj-masă verde şi fân, se cultivă:

Se cultivă în special în amestec cu o leguminoasă. Pentru masă verde se cultivă toate
soiurile existente. Pentru masă, verde fân și siloz se folosesc în furajare și paiele de orz care
sunt mai valoroase decât cele de grâu.

42. Sfecla furajeră este o plantă anuală?

Sfecla furajeră este o plantă bienală; în anul întâi se formează rădăcina și frumzele, iar în
cele de al doile se formează lăstarii floriferi care poartă inflorescențe și apoi sămânță.

43. Cum se foloseşte sfecla furajeră în hrana animalelor:

Se folosește întreaga plantă, respectiv rădăcinile, mai exact corpul tuberizat cât și
frunzele. Rădacinele pot fi utilizate ca atare sau tocate în amestec cu alte furaje, iar frunzele
tocate împreună cu furaje cu umiditate mai scăzută se însilozează.

44. Câte luni se poate păstra sfecla furajeră, în siloz, fără să-şi piardă din calităţi?
Sfecla furajeră se poate păstra în siloz fără să se producă peste 6 luni prin păstrare a
unora din substanțele hrănitoare, astfel poate fi administrată animalelor în stare proaspătă tot
sezonul rece.

45. Soiurile de sfeclă furajeră pot fi:

- după conținutul de substanță uscată: - comune (10 -12,5% subs. uscată)

- intermediare (12.5-15% subs. uscată)
 - concentrate (15-18% subs. uscată)

- după caracteristicile genetice: - diploide (monogerme și plurigerme)

- poliploide (monogerme și plurigerme)

46. Care sunt factori decisivi pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor de sfeclă
furajeră?

Factorii decisivi sunt temperatura, lumina, umiditatea solului și umiditatea atmosferică.

47. Reuşita culturii de sfeclă furajeră depinde de fertilizarea cu:

- azot: în medie 200 – 400 kg element activ și se administrează o parte la pregătirea
patului geminativ și o parte în timpul lucărilor de întreținere; dacă folosim îngrășământ
organic (gunoi grajd) sau dacă urmează după o leguminoasă perenă, dozele de axot se reduc
la jumătate;
- fosfor: se recomandă aplicare a 50 - 60 kg P 2O5 pe cernoziomuri și 60 -70 kg P 2O5 pe
soluri brune și brun-roșcate; se administrează toamna sub arătură;
- potasiu: se administrează pe soluri acide care au fost amendate, aceasta făcțndu-se odată
cu fosforul în toamnă;
- gunoiul de grajd: în zonele cu soluri mai ușoare și fertile, cu precipitații mai puține sunt
suficiente de la 20 -40 t, iar în zonele cu soluri mai grele și precipitații mai multe de la 60 -80
t.

48. Gulia furajeră se caracterizează prin: rusticitate

49. Gulia furajeră se cultivă: în zonele în care sfecla furajeră dă rezultate slabe.

50. Morcovul furajer are pretenţii ridicate faţă de:

Morcovul furajer are pretenții mari față de apă și moderate față de temperatură. Față de
umiditate are cerințe mari, mai ales la încolțire până la 3-4 frunze, după care morcovul
suportă o umiditate mai scăzută; nu suportă alternanța umiditate-uscăciune, care duce și la
vătămarea mecanică a țesuturilor.

51. Speciile de bostănoase cultivate pentru furaj necesită doze mari de: elemente
nutritive; îngrășămintele minerale se aplică în doze de: - 80 – 100 kg/ha. azot (N)
- 40 – 80 kg/ha P2O5 si
- 40 – 80 kg/ha K2O
Se pot administra și îngrășăminte organice (gunoi de grajd) recomandându-se între 60 –
80 t/ha.

52. Care este temperatura optimă de germinare la specia Citrullus colocynthoides?

Temperatura optimă de geminare este de 250C.

53. Rapiţa furajeră poate fi utilizată: în hrana animalelor ca masă verde primăvara, vara
sau toamna, în funcție de momentul semănatului; poate fi și pășunată și este consumată de către
bovine și ovine. În alimentația bovinelor se administrează până la 35 kg/zi pentru a nu provoca
tulburări digestive. Surplusul de masă verde se poate însiloza, caz în care recoltarea se face în
faza de înflorire; însilozarea se face în amestec cu un furaj grosier pentru a aduce umiditatea la
valoarea dorită.

54. Nutreţul de varză furajeră este indicat a fi utilizat: în conveier, în alimentația vacilor
cu lapte și a ovinelor.

55. Tyfonul este un hibrid aloploid între: Brassica napus X Brassica chinensis

56. Care sunt factorii climatici care au un rol hotărâtor în reuşita culturilor succesive?

Factorii climatici care au un rol hotărâtor în reușita culturilor succesive sunt

- temperatura – suma gradelor de temperatură de la 1 iunie să fie de peste 10000C;
- umiditatea – este cu atât mai important cu cât plantele de nutreț conțin cantități mari de
apă datorită masei foliare bogate.

57. Care sunt culturile furajere ce se cultivă în cultură succesivă: porumbul, rapița
furajeră, varza furajera.

58. Se pot cosi şi administra la iesle toate furajele din conveier dacă:

Se pot cosi si administra la iesle toate furajele din conveier dacă înălțimea lor este
corespunzătoare unei recoltări mecanizate.

59. Prin ce se remarcă nutreţul murat?

- este suculent, dietetic, valoarea nutritivă este ridicată;

- aproprie alimentația din timpul iernii cu cea din timpul verii;
- influențează favorabil sănătatea animalelor si producția de lapte;
- pierderile sunt minime;
- însilozarea poate fi făcută și pe timp nefavorabil;
- se poate păstra ușor o lungă perioadă de timp dacă este închis;
- asigură reducerea spațiului de depozitare a furajelor;
- asigură valorificarea superioara a multor resurse furajere secundare (paie, pleavă,
coceni, vreji), care alfel pot fi administrate animalelor;
- toate operațiile de recoltare, transport, preparare și manipulare sunt executate mecanizat;
- durată îndelungată de păstrare (de la un an la altul).

60. Elementele care se iau in considerare pentru aprecierea calităţii furajului însilozat
sunt: aspectul general, culoare, miros, gust, suculența.