Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Cel de livada, de talie mai mica are o buna putere de regenerare si o
productivitate medie. Se poate cultiva atat singur cat si in amestecuri. Se
preteaza foarte bine la pasunat.
Cel inalt, de talie mai mare, se poate exploata atat prin pasunat cat si
prin transformarea in fan sau siloz. Se poate cultiva singur sau in amestecuri.
e) Firuta (Poa pratensis) - este gramineea perena care creste in toate
regiunile, de la stepa la munte, are un ritm mai lent de crestere de aceea nu
se recomanda a se cultiva in amestecuri pentru ca este dominata de celelalte
plante. (Cea mai buna iarba de gazon)
f) Timoftica (Phleum sp.) se remarca fata de celelalte graminee
perene prin faptul ca creste in special in regiunile mai umede. Se poate
cultiva atat singura cat si in amestec cu unele leguminoase perene, in special
pentru infiintarea pajistilor temporare.
3
microorganisme care se multiplica cu atat mai mult cu cat conditiile sunt mai
favorabile. Aceste microorganisme se hranesc cu continutul celular al
plantelor si produc anumite tipuri de fermentatii. Cele mai cunoscute fiind
cele lactice, acetice, butirice si alcoolice.
Fermentatiile lactice sunt produse de lacto-bacili. Au loc doar in
mediu anaerob, in urma acestor fermentaii rezulta acid lactic, cel care
determina scaderea pH-ului si o buna calitate a silozurilor. Aceste
fermentatii incep din a treia zi de insilozare - continua circa doua saptamani
dupa care se stabilizeaza. Bacteriile lactice, cele care produc aceste
fermentatii, sunt clasificate in homo si hetero fermentatile. Cele
homofermentative descompun practic zaharurile numai in acid lactic, cele
heterofermentative alaturi de acid lactic mai produc bioxid de carbon, alcool,
fiin prin urmare mai ineficiente decat precedentele. Cu cat un siloz contine
mai mult acid lactic cu atat calitatea sa este mai buna.
Fermentatiile acetice (Coli) produse de bacterii din genul Coli. Sunt
primele care actioneaza in masa plantelor insilozate chiar si in mediu aerob.
Pe masura scaderii pH-ului in silozuri ca urmare a producerii de acid lactic
fermentatiile acetice tind catre suprimare. Bacteriile acetice actioneaza
asupra zaharurilor si produc in principal acid acetic cel care in cantitati mai
mari determina acrirea silozurilor. De asemenea bacteriile acetice actioneaza
si asupra proteinelor degradandu-le pana la stadiul de amoniac si scazand
astfel valoarea proteica a silozurilor. Se considera ca un siloz este de buna
calitate daca contine cantitati cat mai mici de acid acetic.
Fermentatiile butirice (Clostridium) produse de bacterii din genul
Clostridium. Ataca si degradeaza atat acidul lactic, atat zaharurile simple cat
si proteinele. In urma degradarii proteinelor rezulta amoniac dar si unele
amide (cadaverina, putrescina) nume care sugereaza faptul ca acestea
conduc la degradarea calitatii silozurilor si la efecte toxice potentiale. Acidul
butiric este produsul final al acestor fermentatii. Un siloz trebuie sa contina
cantitati cat mai mici de acid butiric.
Fermentatiile alcoolice sunt produse de drojdii, cea mai cunoscuta
Saccharomyces. In urma fermentaiilor alcoolice care se desfasoara in mediu
aerob (favorizeaza astfel fermentatiile lactice) rezulta in principal alcool
etilic, in cantitati mici, care imprima silozului un gust si o aroma placute ( a
mere tinute intr-un depozit de mere).