Sunteți pe pagina 1din 35

carte

TEMA LUCRARII
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A
FASOLEI PENTRU BOABE

Argument
Agricultura o ramura a economii noastre trebuie sa satisfaca la
nivel

optim

cerintele

de

consum

ale

populatiei

cu

produse

agroalimentare; necesarul de furaje pentru animale si de materii


prime.pentru industrie fasolea esteuna din cele mai vechi plante
cultivate.
Fasolea este folosita pentru pregatirea preparatelor de cultivare.
Peste 500milioane de oameni consuma curent preparate din fasole.
Timp indelungat fasolea este numita carnea oamenilor saraci,datorita
continutului

de

proteine

bogate

in

amino

acizi

esentiali

(lizina,arginina,triptofan)
Fasolea se recolteaza vara,lasa terenul bogat in azot,curat de
buruieni;fasolea este foarte buna premergatoare pentru cerealele de
toamna neprasitoare
Pe viitor ca specialist in agricultura este foarte important sa stim:ce
cantitate de azot are solul in care a fost cultivat fasolea pentru a regla
cantitatea de ingrasaminte.

PLANUL LUCRARII
ARGUMENT
CAPITOLUL I
1.1.Importanta culturii de fasole
1.2 Tehnologia de cultivare a fasolei pentru boabe
1.3 Cerintele fata de clima si sol
1.4 Soiuri cultivate in romania
1.5 Tehnologia de cultivare a fasolei pentru boabe
1.5.1 rotatia culturii
1.5.2 fertilizarea
1.5.3 lucrarile solului inainte de semanat
1.5.4 samanta si semanatul
1.5.5 lucrarile de ingrijire dupa semanat
1.5.6 recoltare fasolei si depozitarea
1.6 Norme de protectiea muncii
Planse/anexe
Bibliografia

CAPITOLUL I
1.1 IMPORTANTA CULTURII DE FASOLE
Fasolea se cultiva pentru pastaile sale care se intrebuinteaza
in stare tanara(neajunse la maturitate fiziologica),la preparare unor
mancaruri(ciorbe,mancare de fasole cu sau fara carne,ghiveci,salata
de fasole verde-fiarta etc).in aceiasi faza se intrebuinteaza la
fabricarea conservelor(fasole verde, ghiveci etc).
Pastaile verzi de fasole prezinta o valoare energetica ridicata
cca.40 de calorii,cantitati mari de hidrati de carbon 5,5,substante
albuminoide 2,9,vitamina a,acid ascorbic 15 mg la 100
g,carotina0,33 mg la 100g.
Boabele uscate de fasole contin 23-25 substante
proteice.45 hidrati de carbon,precum si vitamine a,b,c,din care cauza
dau o valoare alimentara foarte ridicata.
Originea si aria de raspandire
Fasolea(Phaseolus vulgaris),impreuna cu alte specii ca
Ph.multiflorus,Ph,lunatus etc.este originara din America centrala,din
sudul Mexicului si America de sud.
In ceea ce priveste speciile de dolichos ph.mungo,ph.aureus
si altele, s-a stabilit ca acestea sunt de origine din industan,iar speciile
care apartin genului vigna(fasolita) sunt originare din africa, de undedupa becker-dillingen-s-au raspandit in tarile orientului apropiat si
indepartat.se stie ca vigna sinensis,mai ales varietatea seguipedalis se
cultiva astazi pe suprafete foarte mari in india,china,coreea,japonia si
alte tari din rasarit.la noi in tara si-n alte tari din europa fasolita se
cultiva din ce in ce mai putin ca planta legumicola,desi pastaile sale
sunt foarte mari si destul de fargede.o insusire valoroasa a fasolitei
este aceea ca se poate cultiva si-n terenuri nisipoase (chiar pe nisipurii
zburatoare) ceea ce este foarte important pentru tara noastra,daca
avem in vedere terenurile nisipoase din regiunile oltenia si crisana.
Fasolea propriu-zisa phaseolus vulgaris,aceasta se gaseste in
cultura in unele tari (Peru,Mexic) de foarte multa vreme,iar in europa
s-a introdus in secolul al xvi-lea,mai intai in spania,de unde s-a
raspandit si-n celelalte tari ale vechiului continent.
Dupa Leroi,fasolea introdusa din America era urcatoare si
avea seminte mari,de culoare inchisa.in urma proceselor de ameliorare
s-au creeat numeroase soiuri care se gasesc astazi in cultura.fasolea
este o planta foarte raspandita in toate tarile.de aceeasi larga
raspandire se bucura si in tara noastra,cultivandu-se o suprafata de
peste 10.000 ha(fasole pentru pastai).in ultimul timp au crescut
3

suprafetele cultivate cu fasole pentru industria conservelor;de


asemenea suprafetele de culturi asociate si sucesive cu fasole.date
fiind cerintele acestei plante fata de caldura si umiditate,fasolea da
rezultate bune numai in zonele mai calde care intrunesc conditiile
favorabile de clima si sol.ca zone corespunzatoare pentru cultura fasolii
trebuie considerate regiunile de climat potrivit de cald (in care se
realizeaza in timpul verii 27-30c) si cu suficienta umiditate(cel putin
150 mm preipitatii in cursul perioadei vegetatie) precum si cu sol
permeabil,suficient de bogat in substante nutritive.cele mai favorabile
zone pentru fasole,ca altfel si pentru cultura bamelor,sunt:luncile
apelor
din
campia
Dunarii(luncile
Dunarii,Argesul,Ialomita,Buzaului,Luncile Oltului Si Jiului);Campia De
Vest(Luncile
Timisului,Muresului,Crisurilor
Si
Somesului).Zone
favorabile se mai intalnesc si n depresiunile din campia
transilvaniei(luncile muresului,tarnavelor,somesului);apoi in campia
moldovei pe luncile siretului,prutului si barladului,asa cum se vede in
harta fito-ecologica a fasolei.mai putin favorabile pentru cultura fasolei
sunt considerate:regiunea colinelor si a depresiuninlor subcarpatice,cu
temperaturi medii anuale sub 39c zonele din campia dunarii,parte de
est a podisului moldovei si mai ales zonele aride ale baraganului si
dobrogei care nu dispun de posibilitati de irigare.zonele excesiv de
uscate din baragan si din podisul dobrogei,ca si zonele inalte din
regiunile muntoase,sunt considerate ca nefavorabile pentru cultura
acestei legume.

1.2 PARTICULARITATILE MORFOLOGICE SI


BIOLOGICE ALE FASOLEI PENTRU BOABE
Faza de crestere a fasolei de la germinare pana la aparitia
frunzelor adevarate(tulpinale) reprezinta stadiul de planta.
Fasolea are germinatie epigeica adica cotiledoanele ies la
suprafata solului fiind purtate de axa hipocotila care se alungeste
mult.la suprafata solului cotiledoanele devin orizontale,inverzesc si
servesc un timp limitat la asimilatie,pana la aparitia primelor frunze.de
la nivelul cotiledoanelor pana la primele frunze axul principal al plantei
se alungeste si poarta numele de epicotil.in general,aparitia primelor
frunze in numar de doua asezate diametral opus se petrece la cateva
zile si la distanta de 2-3 cm deasupra cotiledoanelor.primele doua
frunze care apar poarta denumire de frunze primare.frunzele primare
sunt ovale,mai mult sau mai putin ascutite la varf,aproape
opuse,cordate la baza si fara strat ceros.marimea lor este in stransa
legatura cu marimea boabelor.culoare frunzelor primare si axei
hipocotile este in corelatie cu culoare tegumentului semintelor.in
general au o culoare verde,intalnita in deosebi la soiurile cu bobul alb
sau slab colorat.la soiurile de fasole cu boabe de culori
inchise,negre,brune,rosii sau pestrite,axa hipocotila este colorata in
purpuriu pe toata intinderea sau numai in vecinatatea solului.
Culoarea purpurie are diferite noante mai deschise sau mai
inchise pana la violet in special la soiurile cu boabe de culoare
neagra.frunzele primare la soiurile cu boabe colorate,in special cele in
negru sau pestrite cu negru,au o culoare verde inchis cu nervurile
purpurii,culoare care uneori trece si pe petiol.suprafata frunzelor
primare este in general neteda,dar sunt si soiuri care au suprafata
frunzelor primare incretite

MT

fig.1
Faza de germinare pana la stadiul de plantula la fasolea comuna.
fig.2
MT
FP
planta de ph vulgaris(schema);t1axa
hy-pocotila:
t2-axa
T1
epicotila;cot-cotiledoane,fp-frunze
primare;mt-mugure terminal;tulptulpina:radacina.
COT

TULP
COLET
RAD

T2

RADACINA
Radacina
fasolei
este
pivotanta,mult ramificata,cu radacini
laterale destul de lungi,dar subtiri.in
embrion exista o radacina principala
care
se
dezvolta
odata
cu
germinarea si cresterea plantei si
care constituie pivotul de pe care se
desprind radacinile secundare.
Acestea nu se deosebesc prea mult
ca grosime si lungime de radacina
principala,fapt ce face ca radacina
sa se asemene cu radacinile
semifasciculare.

Radacinile secundare pornesc foarte aproape de suprafata solului si


majoritatea lor sunt raspandite in stratul de sol de 0-25cm.
In functie de conditiile de umiditate,aer,textura solului,elemente
nutritive si temperatura,ele se pot dezvolta si pe adancimi mai mari ale
solului,ajungand pana la 75-90cm.
O particularitate biologica a sistemului radicular al fasolii este aceea ca
are o capacitate mica de regenerare,din care cauza plantele de fasole
suporta greu transplantarea.
Sistemul radicular exercita o influenta foarte mare asupra
dezvoltarii intregii plante prin multiplele functii pe care le indeplineste.
De gradul de dezvoltare al radacinilor depinde aprovizionarea cu apa si
saruri minerale ale partilor aeriene.
Sistemul radicular participa la transformarea sarurilor minerale si la
procesele metabolice din plante.nu toata radacina participa la absortia
apei si elementelor nutritive,ci numai radacina tanara de culoare alba.
Pe masura ce radacina imbatraneste devine bruna,se suberifica si
absortia elementelor nutritive inceteaza,ea indeplineste insa mai
departe rolul de conducatoral elementelor nutritive si de depozitarea si
transformarea unor produse de metabolism.
Perii radiculari si portiunile de radacini nesuberificate care
aprovizioneaza planta cu apa si hrana sunt in contact foarte strans cu
cele mai mici particule de sol.ei isi reduc foarte mult activitatea cand
apar
conditii
nefavorabile
ca:lipsa de
aer,uscaciune,aciditate
pronuntata,cantitati mari de aluminiu si mangan in forme solubile etc.
In conditii nefavorabile numarul perilor radiculari se reduce,iar
radacinile tinere se suberifica repede,reducandu-se astfel suprafata de
absortie pentru intreaga planta.lungime si volumul radacinii sunt in
continua crestere pana in faza de formare a pastailor.greutatea
proaspata a radacinii se acumuleaza treptat pana in faza de formare a
pastailor,in timp ce depunerea de substanta uscata continua pana la
maturitate deplina a plantelor.acumularea de substanta uscata se face
mai lent in prima parte a vegetatiei si se produce cu intensitate
ridicata spre parte a doua a vegetatiei.
Gradul de dezvoltare al sistemului radicular este conditionat de o
serie de factori de mediu,dar in acelasi timp este si un caracter de
soi,care se pune in deosebi in evidenta la cultivarea unor soiuri diferite
in conditii similare de mediu.continutul de umiditate din sol determina
dezvoltarea sistemului radicular intre anumite limite specifice soiului.
La un continut prea mare sau la un continut prea mic de apa in
sol(seceta)radacinile inceteaza sa mai creasca.
In cazul excesului de apa,factorul limitativ al cresterii radacinii nu este
apa ci lipsa suficienta de oxigen.
In caz de seceta s-a constatat ca aparitia secetei in perioada cresterii
vegetative a afectat cel mai mult lungimea radacinii,in timp ce seceta
7

din perioada infloririi inhiba cel mai mult cresterea in greutate a


radacinii.
Cresterea radacinilor este influentata si de temperatura solului.
Se considera ca la temperaturi mai scazute de 5c radacinile cresc
foarte putin pana la incetarea cresterii.
Intre 5-35c radacinile cresc foarte mult,iar peste 35c crestere
radacinilor se micsoreaza pana la incetare.
Temperaturile
ridicate
incetinesc
dezvoltarea
celulara,iar
radacinile se suberifica pana aproape de varful lor,reducand in felul
acesta mult suprafata de absortie.
Nodozitatile de pe radacini
Pe radacinile fasolei se vad adeseori mici unflaturi numite
nodozitati.
Din punct de vedere anatomic,nodozitatile sunt radacini secundare
modificate si poseda un tesut corticol parenchimatic si fascicole de
vase care sunt in legatura cu fasciculele de vase ale radacinii
principale.
In celulele parenchimului corticol al nodozitatilor se gasesc
bacteriile radicole.
Leguminoasele in general au pe radacini nodozitati in care se
gasesc bacterii radicole cu care traiesc in simbioza unde planta
aprovizioneaza bacteriile cu hidrati de carbon iar bacteriile
aprovizioneaza planta cu azot pe care il sintetizeaza din aer acest fel
de simbioza la leguminoase este considerat un caz particular al
parazitismului.
In cazul fasolei pe radacinile ei se instaleaza bacteria rhizobium
phaseoli si care formeaza nodozitatii sub forma rotunda,asezate mai
ales spre extremitatile radacinii,pe radacinile subtiri si perii radiculari.
Rhizobium phaseoli este o specie mai mica fata de rhizobium
leguminoasarum si este peritrih flagelata.Din sol bacteria patrunde in
tesutul meristimatic al radacinii prin perii radiculari.
Inainte de a patrunde in perisorul radacinilor are loc o aglomerare a
bacteriei intrun anumit punct al parului.
Aceasta secreta o enzima care dizolva membrana parului si
patrunde in protoplasma.
Odata patruns in interiorul perisorului radicular,bacteria se
inmulteste foarte mult,formeaza o masa gelatinoasa ca sa se apere de
actiunea antitoxica a protoplasmei,inainteaza sub forma unui cordon
bacterian spre baza parului,intra in parechimul corticol,digerand
membranele celulozice ale acestora si ajunge pana in apropierea
endodermului.

Celulele parenchimului corticol in care a patruns bacteria sunt


excitate si se divid foarte mult formand o nodozitate.
In aceste nodozitati bacteria se inmulteste mult.
Cand bacteriile devin active in interiorul nodozitatii,apare un pigment
rosu portocaliu de natura hemoproteica.spre sfarsitul perioadei de
vegetatie a plantelor,continutul nodozitatilor devine verzui,apoi se
decoloreaza treptat,bacteriile isi schimba aspectul morfologic sub
forma de x,y si se numesc bacteroizi.
Dupa moartea plantelor bacteriile ramase vii se intorc din nou in
sol,unde se inmultesc mai lent si vor infecta din nou radacinile
plantelor de fasole cand pe terenul respectiv se va semana fasole.
Dezvoltarea bacteriilor radicicole pe radacinile fasolei prin
formarea de nodozitati este conditionata de o serie de factori
ca:temperatura,umiditatea
solului,tipul
de
sol,aciditatea
solului,prezenta sau lipsa unor microelemente etc.
Astfel temperatura minima de dezvoltare a bacteriilor este de 4,56,5c,optima de 28-30c,iar maxima de 29-40c.
Lipsa unor elemente din sol precum magneziul,borul,molibdenul
opreste fixare azotului atmosferic si in acest caz bacteriile consuma
substantele cu azot si hidrati de carbon la planta gazda devenind astfel
parazite.
S-a calculat ca prin intermediul rhizobium phaseolis,o cultura de
fasole fixeaza din atmosfera cantitatea de 65kg/ha azot substanta
activa.
O parte din azotul fixat de bacterii ajunge prin excretie in sol din
nodozitati in timpul cat trece pe radacinile fasolei.
Escretia compusilor cu azot apare cand cantitatile de azot fixat de
bacterii depasesc psibilitatile de utilizare de catre fasole.
De asemenea,in timpul convetuirii bacteriilor cu plantele de
fasole,numeroase bacterii mor si chiar nodozitati intregi pier fiind
inlocuite de altele.
Corpul bacteriilor moarte,precum si nodozitatile care nu mai sunt
active sunt descompuse in sol,rezultand astfel compusi cu azot
asimilabili.
Nodozitatile se formeaza pe radacinile fasolei in cantitate mai
mare cand solul este mai putin bogat in azot si se reduc in conditiile
prezentei in sol in cantitate mai mare a sarurilor dozate.
Din punct de vedere practic,pentru fasole se folosesc culturi cu
rhizobium phaseoli cu care se trateaza semintele inainte de
semanat,spre a stimula formarea de nodozitati si a asimila o cantitate
mai mare de azot atmosferic.
Astfel d biopreparate fertilizante si utilizarea lor vor fi prezentate in
cuprinsul lucrarii la capitolu de tehnologie a culturii.

TULPINA
In general,fasolea are o tulpina relativ groasa la baza,fara a fi
rigida.
In partea superioara are o forma cilindrica,muchiata sau usor turtita.pe
suprafata tulpinii se gasesc numerosi perisori.in functie de tipul de
fasole-pitic sau urcator se prezinta si aspectul morfologic al tulpinei.
La formele pitice(oloage)tulpina are o crestere definita in lungime,este
erecta si inalta de 30-50cm,pe axa principala.

Fig3
Diferentierea intre tulpina formelor pitice si urcatoare in faza
aparitiei primelor frunze adevarate:1-planta pitica;2-planta urcatoare.
Are 4-9 noduri,ramifica mult si se termina cu o inflorescenta care-i
opreste cresterea mai departe in lungime.
La formele urcatoare,tulpina are o crestere nedefinita in lungime,
ajungand la 3-4cm,iar in unele conditii pana la 15cm.in acest caz
tulpina este sustinuta de diferite suporturi:aragi,plante de porumb etc.
In jurul carora se rasuceste in sens invers acelor de ceasornic.
Tulpina urcatoare se ramifica foarte putin,inflorescentele la
formele urcatoare apar aproape de baza tulpinii,iar celelalte urmeaza
succesiv pe masura ce se formeaza noile noduri.
Diferentierea intre tulpina formelor pitice si urcatoare incepe sa
apara la cateva zile dupa aparitia primelor frunze adevarate cand la
formele urcatoare incepe sa diferentieze o tulpina subtire.lungimea si
diametrul tulpinei precum si numarul de ramificatii sunt in continua
crestere de la rasarire pana la formarea pastailor.
Greutatea proaspata a tulpinei si ramificatiilor se acumuleaza
treptat pana la formarea pastailor cand incepe o stagnare,pe cand

10

depunerea de substanta uscata in tulpina continuua pana la


maturitatea deplina.
Intensitatea acumularii de substanta uscata creste in a doua perioada
de vegetatie.cresterea tulpinii si depunerea de substanta uscata este
conditionata de o serie de factori ca:soi,umiditate,hrana.
Lipsa apei in sol in perioada cresterii vegetative afecteaza
cresterea in lungime a tulpinii si numarul de ramificatii,iar lipsa apei in
perioada infloririi inhiba cresterea in greutate.
Gradul in care este afectata cresterea in lungime si greutatea tulpinii in
functie de lipsa apei din sol depinde si de ereditatea fiecarui soi de
fasole.
Culoarea tulpinei este in general verde in perioada de vegetatie
sau galben-bruna la maturitate.la fasolea cu boabe negre sau
pestrite,tulpinile si lastarii in perioada de vegetatie pot avea o
pigmentatie purpurie.
Aceasta culoare se poate mentine tot timpul sau se atenuiaza la
unele forme pana la disparitie catre maturitate.
FRUNZA
In decursul dezvoltarii ontogenetice,pornind de la samanta pana
la fructificare,fasolea formeaza trei tipuri de frunze,care se deosebesc
prin forma,functia si pozitia lor pe tulpina.cele trei tipuri de frunze
sunt:frunzele embrionare(cotiledonale)frunzele primare si frunzele
adevarate.
Sunt primele frunze ale plantei,care apar inca din embrionul semintei.
Ele se formeaza din meristemul nediferentiat al embrionului
constituind una din componentele lui.
Cotiledoanele se afla dezvoltate inainte de germinarea semintei.
La fasole ele sunt groase si carnoase si servesc drept organe de
depozitare pentru materialele de rezerva.
Cotiledoanele sunt caracteristice numai pentru embrionul semintei si
pentru primele faze de dezvoltare a plantulei pana la aparitia frunzelor
primare.dupa care timp;se desprind de pe tulpina si cad.la fasole sunt
doua cotiledoane care ies la suprafata solului;se inverzesc si joaca si
rol asimilator,alaturi de acela de depozit al materiilor de rezerva.
Frunze Primare
Apar la cateva zile de la rasarirea plantelor si deasupra cotiledoanelor
pe axul tulpinal la 2-3cm.frunzele primare la fasole sunt in numar de
doua asezate aproape diametral opus.
Ele sunt frunze simple,la care limbul foliar este format dintr-o singura
piesa,care se prinde de tanara tulpina prin intermediul petiolului.
Frunzele primare la fasole au limbul de forma ovala,cu varful mijlociu
de ascutit si cordat la baza.pe suprafata limbului nu se afla strat ceros.

11

Marimea frunzelor primare si in special al limbului este in corelatie


directa cu marimea boabelor.culoarea frunzelor este in general verde la
majoritatea soiurilor cu bob alb sau slab colorat.
La soiurile cu boabe negre sau pestrite culoarea frunzelor primare este
verde inchis cu nervuri purpurii.
Frunzele Adevarate
Frunzele adevarate la fasole care apar pe tulpina si ramificatii au
principalul rol asimilator in perioada de vegetatie.
Aparitia lor are loc la cateva zile dupa frunzele primare.frunzele
adevarate sunt frunze palmat compuse,alcatuite dintr-un petiol comun
denumit rahis pe care sunt dispuse trei foliole.
Rahisul se determina cu o foliola de aceea se considera ca sunt frunze
imparipenate compuse.avand trei foliole mai poarta denumirea de
trifoliate.stipele sunt lanceolate sau pot sa lipeasca.
Foliolele sunt mari cordiforme si acoperite cu peri.marimea
foliolelor variaza atat in cadrul plantei cat si in cadrul fiecarui
soi.dimensiunile foliolelor cresc de la baza tulpinei spre mijloc si apoi
descresc spre varf.
Forma foliolelor poate sa difere dupa soi.ele pot fi ovale,lung
ascutite la varf sau scurt ascutite pana la boante.
La baza pot fi rotunjite sau cuneate.
Suprafata foliilor este in general neteda si poarta intotdeauna
perisorii fini.exista si unele soiuri de fasole la care suprafata foliilor
este incretita gofrata.culoarea fiolelor este verde de diferite nuante,la
majoritatea soiurilor de fasole.aparitia frunzelor adevarate si ritmul de
crestere a suprafetei foliare ating valorile maxime in faza de
inflorire.incepand cu perioada de formare a pastaii suprafata foliara se
reduce prin procesul de uscare normala a plantelor in special a
frunzelor de la baza plantelor.
FLOAREA
Florile sunt grupate in florescente racemoase(ciorchine)scurte
cate 2-8 perechi la un loc.
Floarea propriuzisa este caracteristica leguminoaselor.ea este
alcatuita pe tipul 5 si este zigomorfa,adica petalele nu sunt
egale.caliciul este format din 5 sepale, in parte unite.corola are 5
petale,in care una este mai mare si se numeste stindard sau vexil.alte
doua sunt asezate lateral fata de planul de simetrie al florii si se
numesc aripioare sau ale.acestea au in general o forma ovala sau
oblica.doua dintre petale sunt concrescute si formeaza asa numita
carena sau luntrita.
Aceasta are o forma liniara inconvoiata si ea poate fi dispusa in spirala
sau in forma de pinten lung.

12

Staminele sunt in numar de 10,din care in mod obisnuit 9 sunt


unite prin filamentele lor si una libera(androceu,diadelf).
Ovarul are pozitie superioara.
Gineceul este monocapelar.in ovar ovulele au o placentatie
marginara.staminele au o asezare hipogina adica la baza
ovarului.fecundarea este in general automogama,dar nu sunt excluse
cazurile de alogamie,in partea determinata de o protejare slaba a
pistilului de carena.polenul si stigmatul ajung la maturitate inainte de
deschiderea florii si fecundarea are loc cu floarea inchisa.
Culoarea florilor la prima vedere este uniforma,alba,roza,violet
sau rosie.exista insa si forme de fasole la care stindardul are alta
culoare fata de restul petalelor fie uniform colorat fie sub forma de
pete sau dungi fine.in general,fasolea cu boabe albe are culoarea
florilor alba,iar fasolea cu boabe colorate florile sunt roze,violet sau
rosii.exista insa si exceptii cand soiuri cu bobul alb sau culoarea
petalelor diferita.
FRUCTUL
Este denumit pastaie sau leguma si este o carpela modificata
care inchide mai multe seminte dispuse pe linia de sudura dorsala.
Din punct de vedere botanic este un fruct uscat uncarpelar,unilocular si
polisperm,care se deschide prin doua linii.una reprezinta linia de
sudura a carpelei si adoua dea lungul nervurii mediane a
carpelei.partile in care se desface pastaia se numesc valve si sunt in
numar de doua.
Pastaile se caracterizeaza prin forma, culoare si structura specifica
fiecarei specii si soi de fasole.
Forma pastailor
Este foarte variata.pastaile pot fi drepte si regulate,curbate
turtite sau cilindrice,groase sau subtiri,late sau inguste,cu suprafata
celor doua valve plana sau gatuita si valurita.
Forma pastailor este in corelatie cu forma semintelor.in pastaile lungi
se intalnesc de obicei boabe lunguiete,in pastaile scurte boabe
rotunjite iar in pastaile turtite,boabe turtite.la pastaile nemature forma
se determina cand au ajuns in deplina lor lungime,iar boabele nu
depasesc un milimetru in diametru pentru a nu se produce deformarea
pastailor.in acest stadiu se pot stabili urmatoarele forme de
pastai:pastai drepte sau curbe;pastai rotunde sau eliptice in
sectiune;pastai inguste sau late.
La determinarea sectiunii pastailor si are in vedere ca boabele sa
nu fie mai mari de 1mm. In diametru,spre a nu modifica prin cresterea
lor sectiunea pastaii.in general,sectiunea rotunda sau eliptica se
intalneste la pastaile inguste,fasolea cu pastai late are totdeauna
sectiunea turtita.
13

Gradul de turtire al pastaior se apreciaza prin raportul dintre


latime si grosimea lor.intre pastaile inguste si turtite exista forme
intermediare de trecere.exista insa si alte caractere dupa care putem
stabili daca forma pastailor este ingusta sau lata.
Astfel, la pastaile late marginea dorsala a pastaii este ondulata,pe cata
vreme la pastaile inguste marginea dorsala este plana.linia de sudura
dorsala este colorata in brun la pastaile late si in verde inchis,rareori
cu nuante brune la cele inguste.inafara de aceasta pastaile late se
determina brusc intr-un pinten scurt si au o mai mare flexibilitate pe
cand cele inguste au un pinten de lungimi diferite si cu o insertie
variabila.la maturitate dupa forma si aspectul lor se pot distinge doua
categorii de pastai:pastai perlate(margelute)cu suprafata valvelor
valurita si adanc gatuita.
In grupa pastailor simplu boltite sunt cuprinse toate pastaile care
la maturitate au valvele oarecum plane liniile de sudura sunt rigide.
Pastaile perlate sunt pastaile care la maturitate au gatuituri adanci
intre lojiile cu boabe.cele doua valve au o suprafata paroasa,zbarcita
sunt mai putin rigide,incat la maturitate se strang la locurile de
separatie dintre boabe ondulandu-se chiar si pe linia de sudura a
valvelor.aceste pastai au ate mai putine si stratul pergamentos mai
putin dezvoltat.varful pastailor sau apexul constituie un indiciu de
caracterizare a pastaii.dupa acest caracter se deosebesc pastai care
trec de-a dreptul brusc in pinten cum este cazul la fasolea cu pastai
late si pastai care se subtiaza treptat si trec lin in pinten,luand o forma
oarecum conica.
Culoarea Pastailor
Pastaile neajunse la maturitate sunt de obicei de culoare verde cu
diferite nuante,galbene sau pestrite si se manifesta indiferent de
culoarea boabelor.pastaile pestrite sunt caracterizate prin aceea ca pe
un fond verde sau galben prezinta pete cu culori diferite,de la rosu
pana la violet.aceste pete sunt in general sub forma de siruri si sunt
localizate de-a lungul liniilor de sudura si pe marginea valvelor,numai
uneori acopera aproape complet pastaia.
Unele soiuri de fasole au pastaile pigmentate numai la maturitate iar la
altele numai in perioada pana se maturizeza.la maturitate fiziologica
pastaile capata o culoare albicioasa-galbuie de diferite nuante.
Structura pastailor
In sectiune tranzversala printr-o pastaie la nivelul insertiei unei
seminte se disting urmatoarele straturi de celule:epicarp un
sclerenchim subepider mic extern un mezofil,un sclerenchim subepider
mic intern si enatocarpul.mezofilul cu cele doua sclerenchimuri
alcatuiesc mezocarpul.stratul de sclerenchim intern format dintr-un
tesut fibros,mai este denumit si strat pergamentos car joaca un rol
important in deschiderea pastaii.
14

De-a lungul si dedesubtul celor doua linii de sudura se gasesc


cate doua benzi de tesut sclerificat ce apartin nervurii mediane a
carpelei si nervurilor plancetare si care in limbaj comun poarta
denumirea de ate si joaca un rol important in aprecierea pastaii sub
raport comestibil in stare verde.
La unele soiuri pastaile pot avea ate,dar nu au strat
pergamentos;astfel din contra sunt lipsite de ate,dar isi dezvolta
stratul pergamentos.
Practic si la aceste soiuri exista in structura si nervurile si stratul de
sclerenchim intern,format dintr-un tesut fibros,mai este denumit si
strat pergamentos care joaca un rol important in deschidera pastaii.
De-a lungul si dedesubtul celor doua linii de sudura se gasesc cate
doua benzi de tesut sclerificat ce apartin nervurii mediane a carpelei si
nervurilor plancetare si care in limbaj comun poarta denumirea de ate
si joaca un rol important in aprecierea pastaii sub raport comestibil in
stare verde.
Cand pastaile sunt foarte tinere sunt lipsite de elemente
sclerificate,dar treptat spre maturitate incep sa se dezvolte,la unele
soiuri mai devreme la altele mai tarziu.
Exista si soiuri la care aceste straturi nu se dezvolta

1.3 CERINTELE FATA DE CLIMA SI SOL

15

CERINTELE FATA DE SOL


Dintre plantele leguminoase fasolea are cele mai mari pretentii
fata de sol.
Solurile preferate de fasole sunt cernoziomurile fertile,bogate in
calciu,aluviunile si solurile brun roscate de padure,cu o textura mijlocie
si cu o reactie neutra.in general solul preferat de fasole este cel bogat
in substante nutritive,afanat si cald cu continut ridicat in fosfor,potasiu
si calciu.
Pe solurile argiloase compacte,umede si reci,fasolea da recolte
mai mici.
Fasolea este sensibila fata de reactia solului,fiind influentat
negativ atat de activitatea solurilor podzolice cat si de reactia bazica a
saraturilor.pe astfel de soluri cultura fasolei reuseste numai cand se
aplica amendamente de corectare aciditatii si ingrasaminte organice.
Reactia cea mai potrivita pentru fasole este neutra.daesemenea
fasolea
nu
da
productii
mari
pe
solurile
excesiv
de
umede,impermeabile,cu apa freatica aproape de suprafata.pe
terenurile unde stagneaza apa mai multe zile la rand,se constata o
stanjenire accentuata a cresterii plantelor,o ingalbenire a acestora si
pierirea lor.
Rezultatele foarte slabe se obtin pe solurile saraturoase in special
cu fasolea comuna care este foarte sensibila.o rezistenta mai buna la
salinitate solului prezinta ph lunatus,lipsa unor elemente nutritive in
sol influenteaza cresterea si dezvoltarea plantelor,exteriorizandu-se
asupra aspectului general al plantelor.astfel lipsa azotului in sol
provoaca ingalbenirea frunzelor la plantele tinere,si este mai accentuat
in conditiile unei vremi reci.lipsa fosforului din sol intarzie foarte mult
cresterea si dezvoltarea plantelor tinere.
Frunzele capata o culoare palida apoi se ingalbenesc si in cele
din urma apare o inrosire a lor.
Lipsa potasiului determina aparitia clorozei si o ingalbenire a frunzelor.
In cazul lipsei din sol a calciului frunzele tinere de fasole au tendinta de
infasurare si marginile lor devin strambe.dintre microelemente
influenta pozitiva in cresterea fasolei au:borul,zincul,cuprul,magneziul
si molibdenul.
In lipsa borului din sol se tulbura cresterea si dezvoltarea
normala si productia se reduce.lipsa magneziului in sol provoaca o
cloroza puternica si nicroza intre nervurile frunzelor.
Prezenta molibdenului in sol influenteaza pozitiv acumularea calciului
in frunze si radacini precum si a fosforului in frunze.
CERINTELE FATA DE CLIMAL

16

Fasolea este planta termofila.


Intradevar pentru ajungerea la maturitate ea are nevoie de o suma de
grade de caldura cuprinsa de regula intre 18-22c la o perioada de
vegetatie de numai 90-100 zile.
Temperatura minima de germinare este de 8-10c,iar cea optima
de 32c.
Cum se vede,cerintele fata de caldura se apropie mult de cele ale
porumbului.pentru rasarire fasolea are nevoie de o cantitate de caldura
de 14-18c la temperatura medie zilnica de 16c rasare in zece
zile.planta abea rasarita este foarte sensibila fata de temperaturile
joase;o temperatura de numai 0,5-1c sub zero este capabila sa o
nimiceasca,dar dureaza un timp ceva mai indelungat.rezistenta atat de
slaba a plantelor abia rasarite se datoreaza in buna parte
cotiledoanelor,care degera cu foarte mare usurinta.de indata ce
plantutele au inaintat in crestere,isi sporesc in oarecare masura
rezisenta.totusi temperatura de 1-2c este nociva pentru majoritatea
soiurilor,daca este de durata.
Cea mai mare sensibilitate fata de temperaturile joase ca si fata
de cele prea ridicate manifesta planta in faza de inflorire.temperatura
optima de inflorire este de 23-25c.
Daca temperatura depaseste 40c si este insotita de timp
secetos,fecundarea nu se mai produce in conditii bune;multe dintre
flori cad.
De asemenea,fructificarea este influentata negativ si de
oscilatiile pronuntate ale temperaturii dintre zi si noapte.
Cu privire la cerintele fata de umiditate,fasolea comuna este
considerata mezofita,cooficientul de transpiratie fiind cuprins intre
400-700.
Intradevar,atat excesul cat si carenta de umiditate sunt tot ata
de daunatoare,desii actiunea lor nu se exercita in acelasi sens.
Astfel,intr-un sol cu prea multa apa semintele sunt lesne atacate de
bacterii si putrezesc;se intampla mai curand acest lucru in solulrile slab
aerate si reci.in cazul plantelor avansate in crestere vremea excesiv de
umeda favorizeaza atacul bolilor,mai ales al antracnozei,face sa
creasca prea mult tulpina si ramurile prelungeste perioada de inflorire
si intarzie maturitatea.
Seceta la randul ei dauneaza plantelor in oricare din fazele de
vegetatie,dar mai ales in timpul infloritului si fructificarii.este destul de
primejdioasa indeosebi seceta atmosferica,mai ales cand este insotita
de temperaturi ridicate,arsite si vanturi uscate.asa se explica faptul ca
in sudul tarii unde avem calduri mari si vanturi uscate
frecvente,fasolea poate vegeta mai bine adeseori printre porumb decat
in culturi pure.

17

Intre diferitele soiuri sunt deosebiri cu privire la rezistenta la seceta;in


general soiurile oloage sunt mai rezistente decat cele urcatoare.
In general fasolea este recunascatoare la umiditate si caldura
moderate si pe cat posibil constante.
Intre speciile de fasole se remarca unele printr-o comportare mai buna
la seceta.
In aceasta categorie mentionam pe ph.

1.4 SOIURI CULTIVATE IN ROMANIA


18

In tara noastra se cultiva atat soiuri pitice,cat si urcatoare,cu pastai de


culoare galbena si verde,dintre care:
A)
Soiuri pitice cu pastaia galbena:galbena de moldova-soi
timpuriu,productiv(10-11t/ha),prezinta
o tufa erecta,de
vigoare mijlocie,nu pra ramificata,cu pastai carnoase,fragede
si seminte de culoare alba;este rezistenta la antracnoza si
bacterioza,oxy-amidor-prezinta
tufa
rasfirata
pastai
lungi,carnoase si fara ate,semintele sunt de culoare
alba,prezinta razistenta la antracnoza.
B)
Soiuri pitice cu pastaia verde:isarnita-este un soi timpuriu,cu
tufa erecta compacta,cu o productie de 8-18t/ha.are pastai
carnoase si seminte de culoare bej.este rezistenta la
antracnoza.prelude-soi timpuriu,cu tufa rasfirata,rezistenta la
bacterioza si cu pastai carnoase,de calitate foarte buna.
Fana
si
olga-sunt
soiuri
semitimpurii,cutufa
semicompacta(fana)compacta(olga),pastai
carnoase,gustoase,fara
ate,semintele albe si capacitatea de productie ridicata.
Lavinia-soi tarziu,care formeaza o tufa foarte viguroasa,pastai
lungi(10-12cm)fragede,fara ate si cu seminte albe.potentialul de
productie se ridica la 10-12t/ha.
C) soiuri urcatoare cu pastaia galbena:aurie de bacau-soi
semi tarziu cu inaltimea de peste 3m,pastaia de circa
20cm,frageda cu rezistenta medie la boli si avand seminte
maro.
Bogdana-soi semitimpuriu cu pastaia de 20-25cm,planta ajunge la 4m
inaltime.
Pate da 35-40t/ha de pastaie fragede cu gust placut si seminte maro
deschise.
Clujana-soi semitimpuriu,formeaza pastai de 16-20cm,carnoase,fara
ate si poate atinge un potential productiv de 16-18t/ha.
D)soiuri urcatoare cu pastaie
verde:verba-soi timpuriu cu tufa
medie ramificata,pastai lungi(20-25cm),fara ate si tolerata la
bactrioza.se mai cultiva si alte soiuri:cristina,aura cu pastaia
galbena(pitice)aurelia,valija,cascade,cu pastaia verde(pitice)si
grean,streamer(cu pastaia verde urcatoare).

19

1.5 TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A


FASOLEI PENTRU BOABE.
Fasolea de gradina se poate cultiva in doua moduri:
-cultura timpurie;
-cultura tarzie
Infiintarea culturii se face prin semanat direct in ambele sisteme,
sistemu
de
cultura,folosindu-se
soiuri
pitice
sau
soiuri
urcatoare,acestea din urma necesitand sustinerea plantelor.
Cele mai bune plante premergatoare pentru cultura timpurie de fasole
sunt tomatele,ardeiul,vinetele,varza.
Cultura succesiva urmeaza dupa plante care elibereaza terenul
devreme(cartofi timpuri,castraveti timpurii,varza timpurie etc)
Cultura Timpurie
Se practica pentru obtinerea pastailor necesare consumului din
timpul verii,iar pregatirea terenului se face incepand din toamna cu
eliberarea terenului de resturile vegetale,nivelarea,fertilizarea cu 300350kg/ha superfosfat si 150-200kg/ha sare potasica,incorporate in sol
la adincimea de 28-30cm,la aratura de toamna.
Fasolea de gradina nu suporta aplicarea gunoiului de grajd in anul
culturii;de aceia,pe parcelele unde se cultiva acest ingrasamint se
aplica cu un an inainte,la planta premergatoare.
In primavara se fertilizeaza cu azot(150-200kg/ha azotat de
amoniu),se erbicideaza(galex 81/ha sau ireflan 51/ha),se incorporeaza
erbicidul si ingrasamintele si se pregateste patul germinativ.
Semanatul se executa dupa 20-25 aprilie in sudul tarii si 5-10 mai in
jumatatea de nord,esalonat in rinduri echidistante,la 40 cm intre
rinduri si 5-6 cm pe rand la soiurle pitice,folosindu-se 80-100 kg
samanta/ha,iar la fasolea urcatoare semanatul se face in cuiburi,la
distanta de 80-100 cm intre randuri si 35-40 cm intre cuiburi pe
rand.adancimea de semanat este de 4-5 cm. In cultura timpurie de
fasole se aplica urmatoarele lucrari de ingrijire:asigurarea cantitati
necesare de apa in perioada germinarii semintelor si mai ales la
inflorire si cresterea pastailor,prin 3-4 udari;aracitul,pentru fasole
urcatoare,dupa ce plantele au rasarit,folosindu-se aragi de peste 2
m,bine fixati in sol,rezistenti,pentru a nu se prabusi sub greutatea
plantelor sau bataia vantului;distrugerea crustei si a buruienilor,prin
prasile repetate,intre randuri si pe rand,la adancime mica,ori de cate
ori este nevoie,cand se face si o usoara musuroire a
plantelor;combaterea bolilor si daunatorilor este importanta,deoarece
la fasole produc pagube:arsura comuna,care ataca intreaga planta si
se combate cu diaham cu promix 0,2%,oxiclorura de cupru 0,5%.

20

Dintre daunatori,cea mai periculoasa este gargarita fasolei,care ataca


in luna iulie,depun oua pe pastaile aflate in faza de recoltare,incubatia
avand loc in bobul de fasole.
Cultura De Toamna
Fasolea de toamna se cultiva pentru obtinerea pastailor destinate
consumului de toamna si pregatirea conservelor pentru iarna.
Pregatirea terenului se face prin eliberarea terenului,irigarea de
aprovizionare,fertilizarea
cu
ingrasaminte
chimice,aratura
de
incorporare la 15-20 cm.
pregatirea patului germinativ si semanatu.
Lucrarile de pregatirea terenului,inclusiv semanatul,trebuie facute intrun timp cat mai scurt,pentru a nu se pierde apa din sol.
Dupa semanat,solul se mentine umed prin irigare.
1.5.1 Rotatia Culturii
In cadrul unui asolament locul fasolii in rotatie se stabileste tinand cont
de particularitatile plantei privind cerintele fata de regimul de apa si
nutritie.dezvoltarea sistemului radicular relativ slab si superficial in
comparatie cu masa aeriana a plantei cu suprafata mare de
evaporatie,impune ca fasolea sa urmeze dupa plante care nu se
catuiesc solul in umiditate si substante nutritive si care permite o buna
pregatire in vederea insamantarii.
Desi fasolea cu planta leguminoasa foloseste azotul liber din atmosfera
prin intermediul bacteriilor,este necesar ca in sol sa se gaseasca o
rezerva de nitrati,care ii permit sa-si completeze necesarul de azot
pana in momentul dezvoltarii sistemului simbiotic cu bacteriile si in
perioadele cand uscaciunea solului sau alti factori franeaza activitatea
bacteriilor.intrucat suprafetele ocupate de fasole in cultura pura sunt
relativ reduse fata de alte culturi in cadrul unei intreprinderi
agricole,amplasarea fasolei dupa o planta premergatoare favorabila nu
constituie o problema.
Desi se considera ca fasolea este putin pretentioasa fata de planta
premergatoare totusi experientele au aratat o influenta mai mare sau
mai mica de diferitelor plante premergatoare asupra recoltei de boabe
la fasole.experientele au aratat ca cele mai mari productii se obtin
dupa cereale(grau,orz,porumb)mazare si floarea soarelui,iar cele mai
mici dupa sfecla de zahar si monocultura de fasole.unii autori citeaza
faptul ca fasolea se autosuporta 2-3 ani si poate da productii bune.
Realitate experimentala ne-a aratat ca la soiurile actuale,fasolea
cultivata dupa ea insasi a avut un grad ridica de atac cu antracnoza si
bacterioza,fapt ce a dus la o scadere pronuntata a recoltei.cultivarea
fasolii dupa ea insasi nu este justificata nici economic in sensul ca

21

dupa ea se pot obtine productii mari de grau care foloseste azotul


biologic lasat in sol de fasole.
De altfel ca si alte plante leguminoase,situatia fasolei in asolament
este judecata si prin prisma posibilitatilor de a ridica fertilitate
solului.cand fasolea nu se seamana in cultura pura ci printre
porumb,locul ei in rotatie este acela pe care-l primeste porumbul,care
de regula este cultura de baza.exista dovezi care arata ca si alte plante
sunt nepotrivite ca premergatoare pentru cultura fasolei,cum sunt
hrisca si inul.
Fasolea este o buna planta premergatoare pentru alte culturi si in
spacial pentru cerealele de toamna,lasand terenul bogat in azot si
curat de buruieni ca planta prasitoare.in anii secetosi datorita recoltarii
mai tarzii fata de mazare si a perioadei mai lungi de eliberare a
terenului,araturile dupa fasole se executa mai greu,mai bolovanoase si
in
asemenea
situatii
devine
o
premergatoare
mai
putin
corespunzatoare pentru grau,comparativ cu mazarea,in schimb,in anii
cu precipitatii in cursul verii ea devine o premergatoare mai buna ca
mazarea.semanata
in
cultura
intercalata
cu
porumbul
ea
imbunatateste foarte mult caracteristicile culturii porumbului ca
premergatoare pentru graul de toamna.
La fasolea de gradina cultivata pentru pastai,ca plante bune
premergatoare sau dovedit castravetii,cartofii si legumele verzi ca
salata,spanacul,ceapa verde plantate sau semanate toamna si
recoltate primavara.
1.5.2 Fertilizarea
Dupa mai multe date din literatura,pentru 100kg boabe si productia
corespunzatoare de vreji,plantele de fasole utilizeaza 6-6,5kg n,1,7kg
p2o5 si 4,5kg k2o.
Dincantitatea totala de azot,plantele de fasole extrag din sol numai
15 restul de 85% fiind luat din atmosfera prin intermediul bacteriilor
simbolice.cu toate ca cerintele fasolei fata de elementele nutritive sunt
ridicate,reactia acestei plante la ingrasaminte este foarte mult
diferentiata de la an la an si deasemenea,in functie de soluri.
Pe cernoziomul de la ileana-lehliu,sporurile cele mai mari de productie
sau obtinut cu ingrasaminte fosfatice.
Totusi,fasolea nu reactioneaza la fel ca ingrasamintele minerale pe
toate cernoziomurile.experientele efectuate de h.simota.in dobrogea
au evidentiat faptul ca fasolea nu reactioneaza la nici un ingrasamant
mineral sa la ingrasamantul organic.
Autorul citat retine din experientele sale ca pe cernoziomul carbonatic
castaniu din dobrogea nu este indicat la fasole folosirea
ingrasamintelor chimice cu azot si fosfor,date separat sau impreuna.pe
22

solul brun-roscat asa cum s-a dovedit prin experientele efectuate de


a.l.ionescu,superfosfatul singur nu determina sporuri de productie mai
mari de un g/ha.
In schimb pe acest sol apare tendinta evidenta de crestere a productiei
prin aplicarea azotului.cu 60kg/ha azot,sporul de productie s-a ridicat
la 1,56g/ha(13%).azotul si fosforul date impreuna(n60p60)au ridicat
productii cu 2,25g/ha(19%).pentru conditii climatice caracterizate
printr-un regim pluviometric mai bogat (decat solul brunroscat),lipsesc in tara noastra date experimentale rezultatele de pe
brun-roscat neindreptatesc insa sa afirmam ca,pe solurile situate in
regiuni mari umede,azotul are mare importanta in cultura fasolei cu
toate ca planta isi asigura prin intermediul bacteriilor peste 80% din
necesarul de azot.cu cat solul este mai sarac in azot cu atat apare mai
necesara in cultura fasolei aplicarea cu ingrasamant a acestui element.
Cum in tara noastra fasolea se extinde in cultura si in regiuni mai
umede,pe soluri mai subtiri si mai sarace in substanta organica
cresterea productiei stagneaza fara utilizarea azotului.mai trebuie
adaugat ca pe asemenea soluri;nici conditiile de activitate ale
bacteriilor nu sunt din cele mai favorabile(aeratie slaba,aciditate
ridicata in sol,temperaturi joase).
Azotul in cultura fasolei trebuie folosit totusi cu mult discernamant
pentru a nu face cheltuieli adesea inutile.trebuie plecat de la cele
aratate mai inainte ca aceasta planta asigura prin intermediul bacteriei
rhizobium phaseoli circa 80% din azotul necesar.inseamna ca baza in
alimentarea plantei cu azot trebuie sa o constituie azotul atmosferic si
pentru acest lucru,se cere tratarea semintelor corect cu biopreparatul
nitragin.
1.5.3 Lucrarile solului inainte de semanat
Pentru fasole lucrarile solului se executa dupa normele generale
cerute de toate culturile de primavara cu insamantarea tarzie.in
vederea executarii acestor lucrari trbuie sa se tina seama ca radacinile
fasolei au o putere mai mica de patrundere,boabele au nevoie de o
cantitate apreciabila de umiditate la incoltirea si plantele strabat greu
stratul de sol la rarire.
Pentru aceasta solul trebuie sa fie bine maruntit si afanat pe
adancimea arata,iar primavara sa aiba acumulata umiditate in stratul
superficial si sa fie indepartata posibilitatea formarii scoartei.
Totodata prin lucrarile solului se urmareste reducerea rezervei de
samanta de buruieni di stratul de la suprafata,pentru ca in prima
etapa,dupa rasarire,cultura de fasole care este sensibila la
imburuienarea sa scape de concurenta acestora.

23

Lucrarea de baza este aratura de vara sau de toamna,care se


executa la adincimea de 18-20cm.
Deosebi de important este ca aratura sa fie buna calitate sub aspectul
uniformitatii nivelarii si intretinerii ei.lucrarile de pregatire a terenurilor
prezinta unele particularitati in functie de planta premergatoare.
Dupa planata premergatoare care se recolteaza vara,se executa
aratura de 18-20cm.imediat ce umiditatea solului permite realizarea
unei lucrari de calitate.daca solul este prea uscat,se va efectua mai
intai o discuire,imediat dupa recoltare culturii premergatoare urmand
ca aratura sa se faca mai tarziu,cand conditiile de umiditate a solului
vor fi asigurate.
In vederea curatirea de buruieni a stratului de sol pe o adancime
de 8-10cm,pana toamna se vor executa discuituri ori de cate ori
aratura se imburueneaza.dupa premergatoare care se recolteaza
toamna aratura se va efectua intr-un timp cat mai scurt la adincime de
20cm.araturile mai adanci de 20cm executate chiar pe agrofondul cu
ingrasaminte minerale sau organice la leguminoase nu au adus sporuri
de productie,dupa cum s-a constatat in experientele executate la
statiunea de cercetari agricole caracal in anii 1962-1966.aceleasi
rezultate sau obtinut si la alte statiuni din campia de sud a
tarii.principalul in executarea araturii nu este adancimea,ci calitatea ei
sub raportul uniformitatii,gradul de maruntire si umiditatii solului.
Pregatirea patului germinativ se face prin una sau doua discuri in
agregat cu grapa cu colti.
In preajma semanatului sau in cazul ca aplicam erbicide cu doua
saptamani inainte de semanat pentru a putea incorpora
erbicidele.inainte de semanat cand pregatirea se face mai inainte si
terenul a prins scoarta se executa o gapare sau se lustreaza cu
combinatorul.prin discuire se urmareste o foarte buna afanare a solului
pe adancimea de 6-7cm,cunoscand ca intr-un pat germinativ
insuficient afanat plantele rasar greu si neuniform,deoarece fasolea are
germinatie epigeica,cotiledoanele trebuind sa strabata stratul de sol
spre a iesi afara.
In cazul ca primavara este timpurie si terenul se imburueneaza
devreme,sau daca aratura nu este suficient de uniforma,se va executa
o prima discuire in agregat cu grapa in momentul cand pot incepe
lucrarile in camp aceasta are avantajul ca la aplicarea erbicidelor cand
se face a doua discuire si grapare concomitent cu aplicarea
lor,repartizarea acestora pe suprafata relativ nivelata de precedenta
discuire este mai uniforma.
Prin lucrarile solului trebuie realizata si o nivelare cat mai buna a
terenului,care usureaza si imbunatateste calitatea lucrarilor de
intretinere si recoltare.acolo unde terenul prezinta denivelari este
necesar ca inainte de executarea lucrarilor de pregatire a patului
24

germinativ sa se execute nivelarea terenului folosind nivelatoarele din


dotarea unitatilor agricole pentru acest scop.
Semanatul
Samanta de fasole destinata semanatului trebuie sa se incadreze
in parametri stabiliti prin stas 262/1868 privind indicii fizici si biologici.
Astfel pentru semanat se admite numai samanta care are o puritate de
cel putin 98% si facultatea germinativa de 90%.
Pe clase stas-ul prevede la fasole urmatoarele cls.i p=99%,g=95%
cls.ii p=99%,g=90% si cls.iii p=98%,g=90%.
Umiditatea maxima admisa este de 14% capacitatea germinativa se
mentine o perioada de 1-3 ani in normele stabilite de stas dar
cuconditia ca umiditatea semintelor sa fei scazuta iar pastrarea lor sa
se faca in conditii corespunzatoare.
In alte conditii germinatia la semintele de fasole se pierde mai
repede fata de alte specii si scade in special odata cu vechimea
ei.exista insa si situatii cand trebuie sa aplicam asupra
semintei,tratamente cu diferite produse chimice pentru a combate
atacul de antracnoza si de bacterioza.
In asemenea cazuri nu mai putem aplica manual,ci numai mecanic
tratamentul cu nitragin asupra semintei deoarece substantele chimice
sunt toxice pentru bacterii in contact direct.
Ca tratamente chimice asupra semintei inaintea insamantarii pentru
combatera bacteriozei si antracnozei se foloseste substanta criptadin in
doza de 200kg praf la 100kg seminte cu care se amesteca samanta
uscata cat mai uniform in masinile de tratat.pentru o aderenta mai
buna a fungicidului de suprafata bobului se pot adauga 700ml
apa,dupa care se amesteca.
Samanta astfel tratata va fi insamantata cat mai repede.
Dupa unii autori in tratarea semintelor de fasole impotriva antracnozei
si bacteriozei se pot folosi lumina solara.
Expunerea semintei de fasole o perioada de cateva zile la actiunea
luminii solare intense are un efect de dezinfectarea lor,de bolile ce pot
fi instalate pe ele.in asemenea situatii se pot efectua si tratamentul cu
nitragin.
Epoca de semanat
Timpul cand trebuie semanata fasolea este determinat de
cerintele ei pentru factorul termic ca planta termofila la care
germinarea semintei are loc la temperaturi mai mari de 8-10c si
constant,practic semanatul fasolei trebuie inceput cand in sol se
realizeaza aceasta temperatura la adancimea de incorporare a semintei
si sunt tendinte de incalzire a vremii.
In primul caz o parte din seminte,pot mucegai,plantele rasar greu si
neuniform
iar
cultura
se
imburueneaza.in
cazul
intarzierii
25

semanatului,se pot inregistra pierderi de productie 200-500kg/ha


indeosebi in zonele secetoase datorita intarzierii infloritului si formarii
boabelor,precum si expuneri in faza lor cea mai critica la actiunea
secetei si arsitei din luna iulie.
Dupa datele climatologice din tara noastra epoca de semanat din
punct de vedere calendaristic cand se realizeaza in sol temperatura
necesara si pericolul brumelor tarzii a trecut pe zone naturale se
prezinta astfel:in campia din sudul si vestul tarii inre 10 si 25 aprilie,in
campia transilvaniei si centrul moldovei intre 15 si 30 aprilie,iar in
nordul tarii si depresiunile intramontane cu climat rece intre 10 si 25
mai.
Fasolea urcatoare pentru pastai se seamana de regula cu 10-15 zile
mai tarziu.pentru asigurarea de pastai verzi pe o perioada lunga de
timp fasolea urcatoare se poate semana esalonat pana in vara,cu
conditia ca sa se asigure apa prin irigare acolo unde precipitatiile sunt
reduse.
Adancimea de semanat
Cerintele relativ mari pentru apa ale boabelor de fasole pentru a
germina,impun ca la semanat semintele sa fie introduse in sol umed.
In acelasi timp la speciile de fasole cu germinarea epigeica cu o
adancime prea mare de incorporare a semintei sau o scoarta groasa a
solului impedica iesirea cotiledoanelor afara.
Adancimea de incorporare a semintei in sol la semanat este in functie
de textura solului,variind intre 5cm pe solurile grele argiloase si 7cm
pe solurile usoare.semanatul mai adanc in conditii de umiditate
normala a solului nu este indicat deoarece,se intarzie rasaritul pana
cand tinerele plante pot strabate un strat gros de sol timp in care se
imburuieneaza cultura si o parte din plante nu mai ies la suprafata si
ca atare o micsorare a numarului de plante pe metru patrat.
La semanat boabele trebuie sa fie in stare uscata deoarece in timpul
semanatului poate sa crape tegumentul.iar cotiledoanele in sol sa se
desprinda de embrion si numai rasara.

26

1.5.4 Samanta si semanatul


Samanta,indeplinind conditiile de calitate,poate fi tratata in ziua
semanatului cu nitragin dupa normele aratate in capitolele precedente.
Unele dintre datele experimentale obtinute in tara noastra confirma
efectul pozitiv al tratamentului cu nitragin.astfel ca statiunea
experimentala iasi a fost realizate sporuri de productie cuprinse intre
5,3-13,7%,depinzand de soiul folosit.
Timpul de semanat este atunci cand in sol a fost atinsa
temperatura minima de germinare de 8-10c si pericolul ingheturilor
tarzii de primavara a trecut.
Pe langa acest fapt usor de explicat,se mai observa ca micsorarea
productiei de boabe s-a produs in timp ce masa totala recoltata a
crescut.
De aici se poate deduce ca intarziind semanatul,partile
vegetative gasesc conditii favorabile de crestere(caldura si lumina mai
multa),in schimb este impinsa faza de inflorire si fructificare in
vara,cand arsitile oscilatiile de temperatura si seceta se accentuiaza
ceea ce face ca fecundare umplerea boabelor sa sufere;se produc
boabe mai putine si mai mici.acest fenomen se reflecta bine si in
procentul de boabe din masa intreaga recoltabila,care prezinta scaderi
marcante si constante.
Intr-o alta experienta semanandu-se fasolea de ialomita la
diferite date sau obtinut rezultate asemanatoare.experientele facute in
diferitele zone pedoclimatice ale tarii arata ca timpul optim pentru
insamantarea fasolei cade in sudul tarii intre 10-24 aprilie in partea
centrala a moldovei si toate celelalte zone asemanatoare intre 20-30
aprilie iar in nordul tarii(suceava) intre 10-25 mai.
Densitatea semanaturii in conditiile pedoclimatice ale tarii
noastre si cu soiuri pe care le avem,trebuie sa fie cuprinsa intre 30-45
boabe germinabile la metru patrat.
Astfel,experientele statiunii experimentale suceava duc la
concluzia ca pentru aceasta zona densitatea optima este de 30 boabe
la metru patrat;statiunea experimentala iasi recomanda densitate de
30-40 boabe la metru patrat.
Distanta dintre randuri trebuie sa fie atat de mare incat sa
permita intretinerea mecanizata a culturii;aceasta inseamna semanatul
in randuri la 60-70cm sau in benzi de cate doua randuri cu 70 cm.
Distanta intre ele departarea randurilor apropiate fiind 15cm.
Lucrarile de intretinere.lucrarile de ingrijire a culturilor de fasole
constau in urmatoarele:daca s-a semanat intr-un sol insuficient de
umed este foarte indicat sa se preseze terenul cu ajutorul unui tavalug
usor.

27

Prin aceasta lucrare ce se executa imediat dupa insamantare se


formeaza incoltirea si rasarirea.daca s-a format inainte de rasaritul
plantelor si coltul nu este prins de scoarta,se poate sfarma cu ajutorul
grapei stelate.
In cazul cand crusta ce prin colti plantutelor e mai bine sa se
renunte la aceasta lucrare.indata ce se cunosc bine randurile se
executa prima prasila.Prasile se repeta ori de cate ori e nevoie pentru
a mentine cultura curata de buruieni.
1.5.5 Lucrarile de ingrijire dupa semanat
Toate lucrarile premergatoare semanatului,ca si semanatul insusi
precum si valoarea culturala a semintelortrbuie sa asigure la fasole un
rasarit cat mai rapid si cat mai uniform.
Rasaritul cu intarziere expune plantele de fasole la imburuenarea si la
atacul diferitilor agenti patogeni.
Dupa rasarit in timpul vegetatiei se efectueaza 3 prasile mecanice si 2
prasile manuale pe rand(prasit-plivit).
Fasolea este o cultura deosebit de sensibila ca imburuienare.n
sarpe(1987)mentioneaza 37 specii de buruieni,monocotiledonate si
dicotiledonate,mai frecvente in culturile de fasole,unele dintre acestea
fiind extrem de daunatoare.sortimentul de erbicide folosit pentru
combaterea buruienilor di culturile de fasole in tara noastra este redus
insa extrem de eficace,un spectru larg de actiune.in zonele mai umede
din tara pe solurile podzolice si brun podzolice,combaterea buruienilor
se face cu erbicidele inchise in tabelul.

28

Combaterea buruienilor cu erbicide din culturile de fasole din


zonele mai umede.
Erbicidele
Recomandate

Dual
500(500g/l
metolachlor)sau lasso(480g/l alachlor)
+basagran
(480g/l
bentazon)sau
flex(250g/l fomesafen)

Dozele
de
produs Cand se administreaza
comercial(1/ha)
la
continutul de humus

1-2%

2-2,5%

4,0-5,0
5,0-6,0
3,0-4,0
1,5-2,0

5,0-6,0
6,0-7,0
3,0-4,0
1,5-2,0

Inainte
de
semanat,incorporat
La 3-5cm cu cultivatorul
combinat
Cand plantele de fasole au
format prima pereche de
frunze trifoliate,iar buruienile
au 2-4 frunze

Erbicidele pe vegetatie,se pot administra si in doua reprize,la fiecare


repriza jumatate din doza pentru soiurile tardive sau cand buruienile
au rasarire esalonata.
In cazul in care culturile de fasole sunt infestate si cu sorghum
halpense(dobrogea,lunca dunarii,sistemele de irigatie),la semanatul
fasolei(inainte
de
semanat)se
administreaza
unul
din
erbicidele:treflan,eradiam 6e(8,0-10,0l/ha),eptam 6e(8,0-10,0l/ha),iar
dupa rasarirea fasolei cand buruienile dicotiledonate au 2-4 frunze se
face tratamentul cu basagran.
In aceasta varianta de erbicidare se exclude prasitul pentru a nu
intrerupe migrarea erbicidului fusilade in rizomii de costrei.aplicarea
erbicidelor in stare actuala de imburuienare a terenurilor,nu exclude
total prasitul mecanic din cultura fasolii.este obligatorie o prasila
mecanica,iar in cazul aparitiei unor buruieni rezistente se cere chiar si
a doua.
O lucrare manuala selectiva pe rand(prasit-plivit),contribuie la
obtinerea unei culturi de fasole complrt lipsita de buruieni fapt ce
atrage dupa sine conditii optime la recoltare si in ultima analiza
crestere productiei pe ha.
Pentru productii ridicate de fasole se cere ca umiditatea solului sa se
mentina,pe adancimea de 80cm,la peste 50%din intervalul umiditatii
active.
In zona irigabila din sudul tarii de regula,perioada cand se cer
efectuate udarile se inscrie intre 15 iunie sfarsitul lunii iulie,adica la
29

inceputul infloritului,la incheerea umplerii boabelor.in


conditiile anului de cultura,se cer efectuate 1-3 udari.

functie

de

1.5.6 Recoltarea fasolei si depozitarea


Recoltarea.fasolea se recolteaza cand 2/3 din pastai sunt ajunse la
maturitate,iar boabele din partea superioara a plantelor sunt suficient
de tari.
In intarzierea recoltatului atrage dupa sine pierderi importante de
boabe,deoarece pastaile trecute de coacere se scutura cu usurinta.
Recoltarea fasolei se face divizat.
Mai intai plantele se taie cu masina de taiat-dislocat fasole pe latimea
de 1,5cm la adancime superficiala(2-3cm in sol).
Masina este purtata in spatele tractorului lagumicole l-445 si este
actionata cadran de la priza de putere a acestuia.masina lucreaza in
culturi semanate in benzi de trei randuri,la 45cm sau in randuri
echidistante la 50cm.pe tractor,in fata rotilor,se monteaza un dispozitiv
cu separatoare de rand,pentru evitarea calcarii plantelor.
La doua trei zile dupa taierea plantelor, timp in care se maturizeaza
toate pastaile se face treeratul cu combina pe platforma careia se
monteaza ridicatorul-adunator si echipamentul de treerat fasole,care
consta dintr-un aparat de treer cu cuie si post batatorul adaptat ca
ansamblu pentru baterea suplimentara a materialului.
Inafara de aceste accesorii batoza combinei se echipeaza si se
realizeaza corespunzator treerarii semintelor cu bobul mare si cu
rezistenta redusa la lovire.la aparatul de treer se regleaza turatiia tobei
la minimul 400 rot/min;iar distanta dintre gratar si toba la maxim.la
recoltarea divizata a fasolei pentru treerat se poate folosi si masina de
treerat fasole care ridica si treera din brazda fasolea uscata.
La recoltarea mecanica a fasolei problema cea mai grea ramane
treeratul,din cauza caruia,daca nu se iau masuri speciale si nu se
urmareste indeaproape lucrarea se poate produce un procent mare de
spargere a boabelor,cu consecinte evidente asupra calitatii produsului.
Problema este si mai dificila atunci cand se treera loturile
semincere.realizarea recoltatului mecanizat al plantelor de fasole in
conditii corespunzatoare este asigurata numai in cazul culturii total
lipsite de buruieni si cu terenul bine nivelat.se practica inca recoltarea
fasolii manual,prin smulgere.plantele smulse se aduna in poloage
mici(50-60cm inaltime),afanate se lasa astfel 2-3 zile pentru uscare
apoi se face treeratul cu combina adaptata pentru fasole.
In conditii de cultivare la o tehnologie de cultivare optima se pune in
evidenta capacitate de productie ridicata la soiurile de fasole productia
la ha.

30

Depozitarea
Imediat dupa recoltare semintele de fasole trebuie conditionate
pentrueliminarea resturilor vegetale si a boabelor sparte,mici sau
sistave.
Pastrarea semintei se face in incaperi uscate mentinand o umiditate a
boabelor sub 13%.fasolea se depoziteaza in magazii uscate,in saci sau
vrac.

31

1.6 NORME DE PROTECTIA MUNCII


Este interzis conducatorului tractorului de a lucra cu acest agregat cu
halat sau imbracamintea nestransa pe corp.
Sunt interzise punerea in functiune si exploatarea masinilor care au
aparatoare de protectie a transmisiei cardanice,deteriorata.
Inainte de inceperea lucrului se verifica:
A)
La masina de recoltat mazare de gradul de ascutire al
aparatului de taiere a despicatorului si dispozitivului de
ridicare-smulgere;
B)
La masina pentru recoltat fasole verde pastai,existenta si
siguranta mentinerii tuturor aparatorilor de protectie; cuplare
corecta si fara pierderi a instalatiilor hidraulice si de frana cu
aer si functionare eficienta a lor;
C)
La masina pentru recoltat si incrcat ceapa si usturoi,existenta
aparatoriloe de protectie a aparatoarei transmisiei cardanice a
colierului de blocare pe tija cilindrului de forta,strangere si
asigurare lagarelor bielelor.curatirea aparatului de taiere a
despicatorului de lan,a smulgatorului precum si altor
organe,se va efectua numai dupa ce motorul tractorului a fost
oprit si priza de putere decuplata.este interzisa folosirea
oamenilor
in
remorca,pentru
primirea
si
tasarea
materialului.masinile pentru recoltat legume se asigura
obligatoriu pentru transportul pe drumurile publice,astfel:
A)
Ridicarea masinilor cu ridicatorul hidraulicla inaltimea
convenabila evitarii contactului cu solul de organele
acestora.
B)
Ridicarea cu suruburi de reglaj a rotilor de copiere in pozitia
maxima.
C)
Demontarea sau rabatarea in pozitie de transport a
elevatoarelor de icarcare si a protapurilor prevazute pentru
aceasta;
D)
Ridicarea si blocarea in pozitia maxima,iar acolo unde sunt
prevazute dispozitive de blocare prin folosirea acestora,a
sectiilor sau ansamblurilor prevazute cu cilindri de actionare
hidraulica;
E)
Verificarea existentei functionarii si eficentei tuturor
elementelor instalatiei de iluminat si semnalizarea si a
instalatiei de franare a masinilor agabaritice si cu greutatea
proprie ridicata
F)
Montarea la spatele masinii a barei tranzversale cu
instalatia de iluminat si semnalizare.

32

BIBLIOGRAFIA

Gheorghita Hoza:Sfaturi practice pentru cultura leguminoaselor

Gheorghe Baldeanu:Fitotehnie

N.Zamfirescu,V.Velican,N.Saulescu:Fitotehnie

Mihai Axenie,Ioan Bercean:Fitotehnie

,Gheorghe V.Roman,Leon T.Muntean:Fitotehnie

33

PIESE ANEXE
(nu sunt)

34