Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEMA LUCRARII
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A
FASOLEI PENTRU BOABE
Argument
Agricultura o ramura a economii noastre trebuie sa satisfaca la
nivel
optim
cerintele
de
consum
ale
populatiei
cu
produse
de
proteine
bogate
in
amino
acizi
esentiali
(lizina,arginina,triptofan)
Fasolea se recolteaza vara,lasa terenul bogat in azot,curat de
buruieni;fasolea este foarte buna premergatoare pentru cerealele de
toamna neprasitoare
Pe viitor ca specialist in agricultura este foarte important sa stim:ce
cantitate de azot are solul in care a fost cultivat fasolea pentru a regla
cantitatea de ingrasaminte.
PLANUL LUCRARII
ARGUMENT
CAPITOLUL I
1.1.Importanta culturii de fasole
1.2 Tehnologia de cultivare a fasolei pentru boabe
1.3 Cerintele fata de clima si sol
1.4 Soiuri cultivate in romania
1.5 Tehnologia de cultivare a fasolei pentru boabe
1.5.1 rotatia culturii
1.5.2 fertilizarea
1.5.3 lucrarile solului inainte de semanat
1.5.4 samanta si semanatul
1.5.5 lucrarile de ingrijire dupa semanat
1.5.6 recoltare fasolei si depozitarea
1.6 Norme de protectiea muncii
Planse/anexe
Bibliografia
CAPITOLUL I
1.1 IMPORTANTA CULTURII DE FASOLE
Fasolea se cultiva pentru pastaile sale care se intrebuinteaza
in stare tanara(neajunse la maturitate fiziologica),la preparare unor
mancaruri(ciorbe,mancare de fasole cu sau fara carne,ghiveci,salata
de fasole verde-fiarta etc).in aceiasi faza se intrebuinteaza la
fabricarea conservelor(fasole verde, ghiveci etc).
Pastaile verzi de fasole prezinta o valoare energetica ridicata
cca.40 de calorii,cantitati mari de hidrati de carbon 5,5,substante
albuminoide 2,9,vitamina a,acid ascorbic 15 mg la 100
g,carotina0,33 mg la 100g.
Boabele uscate de fasole contin 23-25 substante
proteice.45 hidrati de carbon,precum si vitamine a,b,c,din care cauza
dau o valoare alimentara foarte ridicata.
Originea si aria de raspandire
Fasolea(Phaseolus vulgaris),impreuna cu alte specii ca
Ph.multiflorus,Ph,lunatus etc.este originara din America centrala,din
sudul Mexicului si America de sud.
In ceea ce priveste speciile de dolichos ph.mungo,ph.aureus
si altele, s-a stabilit ca acestea sunt de origine din industan,iar speciile
care apartin genului vigna(fasolita) sunt originare din africa, de undedupa becker-dillingen-s-au raspandit in tarile orientului apropiat si
indepartat.se stie ca vigna sinensis,mai ales varietatea seguipedalis se
cultiva astazi pe suprafete foarte mari in india,china,coreea,japonia si
alte tari din rasarit.la noi in tara si-n alte tari din europa fasolita se
cultiva din ce in ce mai putin ca planta legumicola,desi pastaile sale
sunt foarte mari si destul de fargede.o insusire valoroasa a fasolitei
este aceea ca se poate cultiva si-n terenuri nisipoase (chiar pe nisipurii
zburatoare) ceea ce este foarte important pentru tara noastra,daca
avem in vedere terenurile nisipoase din regiunile oltenia si crisana.
Fasolea propriu-zisa phaseolus vulgaris,aceasta se gaseste in
cultura in unele tari (Peru,Mexic) de foarte multa vreme,iar in europa
s-a introdus in secolul al xvi-lea,mai intai in spania,de unde s-a
raspandit si-n celelalte tari ale vechiului continent.
Dupa Leroi,fasolea introdusa din America era urcatoare si
avea seminte mari,de culoare inchisa.in urma proceselor de ameliorare
s-au creeat numeroase soiuri care se gasesc astazi in cultura.fasolea
este o planta foarte raspandita in toate tarile.de aceeasi larga
raspandire se bucura si in tara noastra,cultivandu-se o suprafata de
peste 10.000 ha(fasole pentru pastai).in ultimul timp au crescut
3
MT
fig.1
Faza de germinare pana la stadiul de plantula la fasolea comuna.
fig.2
MT
FP
planta de ph vulgaris(schema);t1axa
hy-pocotila:
t2-axa
T1
epicotila;cot-cotiledoane,fp-frunze
primare;mt-mugure terminal;tulptulpina:radacina.
COT
TULP
COLET
RAD
T2
RADACINA
Radacina
fasolei
este
pivotanta,mult ramificata,cu radacini
laterale destul de lungi,dar subtiri.in
embrion exista o radacina principala
care
se
dezvolta
odata
cu
germinarea si cresterea plantei si
care constituie pivotul de pe care se
desprind radacinile secundare.
Acestea nu se deosebesc prea mult
ca grosime si lungime de radacina
principala,fapt ce face ca radacina
sa se asemene cu radacinile
semifasciculare.
TULPINA
In general,fasolea are o tulpina relativ groasa la baza,fara a fi
rigida.
In partea superioara are o forma cilindrica,muchiata sau usor turtita.pe
suprafata tulpinii se gasesc numerosi perisori.in functie de tipul de
fasole-pitic sau urcator se prezinta si aspectul morfologic al tulpinei.
La formele pitice(oloage)tulpina are o crestere definita in lungime,este
erecta si inalta de 30-50cm,pe axa principala.
Fig3
Diferentierea intre tulpina formelor pitice si urcatoare in faza
aparitiei primelor frunze adevarate:1-planta pitica;2-planta urcatoare.
Are 4-9 noduri,ramifica mult si se termina cu o inflorescenta care-i
opreste cresterea mai departe in lungime.
La formele urcatoare,tulpina are o crestere nedefinita in lungime,
ajungand la 3-4cm,iar in unele conditii pana la 15cm.in acest caz
tulpina este sustinuta de diferite suporturi:aragi,plante de porumb etc.
In jurul carora se rasuceste in sens invers acelor de ceasornic.
Tulpina urcatoare se ramifica foarte putin,inflorescentele la
formele urcatoare apar aproape de baza tulpinii,iar celelalte urmeaza
succesiv pe masura ce se formeaza noile noduri.
Diferentierea intre tulpina formelor pitice si urcatoare incepe sa
apara la cateva zile dupa aparitia primelor frunze adevarate cand la
formele urcatoare incepe sa diferentieze o tulpina subtire.lungimea si
diametrul tulpinei precum si numarul de ramificatii sunt in continua
crestere de la rasarire pana la formarea pastailor.
Greutatea proaspata a tulpinei si ramificatiilor se acumuleaza
treptat pana la formarea pastailor cand incepe o stagnare,pe cand
10
11
12
15
16
17
19
20
21
23
26
27
28
Dual
500(500g/l
metolachlor)sau lasso(480g/l alachlor)
+basagran
(480g/l
bentazon)sau
flex(250g/l fomesafen)
Dozele
de
produs Cand se administreaza
comercial(1/ha)
la
continutul de humus
1-2%
2-2,5%
4,0-5,0
5,0-6,0
3,0-4,0
1,5-2,0
5,0-6,0
6,0-7,0
3,0-4,0
1,5-2,0
Inainte
de
semanat,incorporat
La 3-5cm cu cultivatorul
combinat
Cand plantele de fasole au
format prima pereche de
frunze trifoliate,iar buruienile
au 2-4 frunze
functie
de
30
Depozitarea
Imediat dupa recoltare semintele de fasole trebuie conditionate
pentrueliminarea resturilor vegetale si a boabelor sparte,mici sau
sistave.
Pastrarea semintei se face in incaperi uscate mentinand o umiditate a
boabelor sub 13%.fasolea se depoziteaza in magazii uscate,in saci sau
vrac.
31
32
BIBLIOGRAFIA
Gheorghe Baldeanu:Fitotehnie
N.Zamfirescu,V.Velican,N.Saulescu:Fitotehnie
33
PIESE ANEXE
(nu sunt)
34