TEMA LUCRARII
“TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A
FASOLEI PENTRU BOABE”
0
Argument
1
PLANUL LUCRARII
ARGUMENT
CAPITOLUL I
1.1.Importanta culturii de fasole
1.5.2 fertilizarea
Planse/anexe
Bibliografia
2
CAPITOLUL I
1.1 IMPORTANTA CULTURII DE FASOLE
3
peste 10.000 ha(fasole pentru pastai).in ultimul timp au crescut
suprafetele cultivate cu fasole pentru industria conservelor;de
asemenea suprafetele de culturi asociate si sucesive cu fasole.date
fiind cerintele acestei plante fata de caldura si umiditate,fasolea da
rezultate bune numai in zonele mai calde care intrunesc conditiile
favorabile de clima si sol.ca zone corespunzatoare pentru cultura
fasolii trebuie considerate regiunile de climat potrivit de cald (in care
se realizeaza in timpul verii 27-30c) si cu suficienta umiditate(cel
putin 150 mm preipitatii in cursul perioadei vegetatie) precum si cu sol
permeabil,suficient de bogat in substante nutritive.cele mai favorabile
zone pentru fasole,ca altfel si pentru cultura bamelor,sunt:luncile
apelor din campia Dunarii(luncile
Dunarii,Argesul,Ialomita,Buzaului,Luncile Oltului Si Jiului);Campia De
Vest(Luncile Timisului,Muresului,Crisurilor Si Somesului).Zone
favorabile se mai intalnesc si n depresiunile din campia
transilvaniei(luncile muresului,tarnavelor,somesului);apoi in campia
moldovei pe luncile siretului,prutului si barladului,asa cum se vede in
harta fito-ecologica a fasolei.mai putin favorabile pentru cultura fasolei
sunt considerate:regiunea colinelor si a depresiuninlor subcarpatice,cu
temperaturi medii anuale sub 39c zonele din campia dunarii,parte de
est a podisului moldovei si mai ales zonele aride ale baraganului si
dobrogei care nu dispun de posibilitati de irigare.zonele excesiv de
uscate din baragan si din podisul dobrogei,ca si zonele inalte din
regiunile muntoase,sunt considerate ca nefavorabile pentru cultura
acestei legume.
4
1.2 PARTICULARITATILE MORFOLOGICE SI
BIOLOGICE ALE FASOLEI PENTRU BOABE
5
fig.1
Faza de germinare pana la stadiul de plantula la fasolea comuna.
M MT fig.2
FP planta de ph vulgaris(schema);t1-
axa hy-pocotila: t2-axa
T1 epicotila;cot-cotiledoane,fp-frunze
primare;mt-mugure terminal;tulp-
tulpina:radacina.
COT RADACINA
TULP
COLET Radacina fasolei este
pivotanta,mult ramificata,cu
radacini laterale destul de lungi,dar
RAD
subtiri.in embrion exista o radacina
principala care se dezvolta odata cu
germinarea si cresterea plantei si
T2 care constituie pivotul de pe care se
desprind radacinile secundare.
Acestea nu se deosebesc prea mult
ca grosime si lungime de radacina
principala,fapt ce face ca radacina
sa se asemene cu radacinile
semifasciculare.
6
Radacinile secundare pornesc foarte aproape de suprafata solului si
majoritatea lor sunt raspandite in stratul de sol de 0-25cm.
In functie de conditiile de umiditate,aer,textura solului,elemente
nutritive si temperatura,ele se pot dezvolta si pe adancimi mai mari
ale solului,ajungand pana la 75-90cm.
O particularitate biologica a sistemului radicular al fasolii este aceea ca
are o capacitate mica de regenerare,din care cauza plantele de fasole
suporta greu transplantarea.
Sistemul radicular exercita o influenta foarte mare asupra
dezvoltarii intregii plante prin multiplele functii pe care le indeplineste.
De gradul de dezvoltare al radacinilor depinde aprovizionarea cu apa si
saruri minerale ale partilor aeriene.
Sistemul radicular participa la transformarea sarurilor minerale si la
procesele metabolice din plante.nu toata radacina participa la absortia
apei si elementelor nutritive,ci numai radacina tanara de culoare alba.
Pe masura ce radacina imbatraneste devine bruna,se suberifica si
absortia elementelor nutritive inceteaza,ea indeplineste insa mai
departe rolul de conducatoral elementelor nutritive si de depozitarea si
transformarea unor produse de metabolism.
Perii radiculari si portiunile de radacini nesuberificate care
aprovizioneaza planta cu apa si hrana sunt in contact foarte strans cu
cele mai mici particule de sol.ei isi reduc foarte mult activitatea cand
apar conditii nefavorabile ca:lipsa de aer,uscaciune,aciditate
pronuntata,cantitati mari de aluminiu si mangan in forme solubile etc.
In conditii nefavorabile numarul perilor radiculari se reduce,iar
radacinile tinere se suberifica repede,reducandu-se astfel suprafata de
absortie pentru intreaga planta.lungime si volumul radacinii sunt in
continua crestere pana in faza de formare a pastailor.greutatea
proaspata a radacinii se acumuleaza treptat pana in faza de formare a
pastailor,in timp ce depunerea de substanta uscata continua pana la
maturitate deplina a plantelor.acumularea de substanta uscata se face
mai lent in prima parte a vegetatiei si se produce cu intensitate
ridicata spre parte a doua a vegetatiei.
Gradul de dezvoltare al sistemului radicular este conditionat de o
serie de factori de mediu,dar in acelasi timp este si un caracter de
soi,care se pune in deosebi in evidenta la cultivarea unor soiuri diferite
in conditii similare de mediu.continutul de umiditate din sol determina
dezvoltarea sistemului radicular intre anumite limite specifice soiului.
La un continut prea mare sau la un continut prea mic de apa in
sol(seceta)radacinile inceteaza sa mai creasca.
In cazul excesului de apa,factorul limitativ al cresterii radacinii nu este
apa ci lipsa suficienta de oxigen.
In caz de seceta s-a constatat ca aparitia secetei in perioada cresterii
vegetative a afectat cel mai mult lungimea radacinii,in timp ce seceta
7
din perioada infloririi inhiba cel mai mult cresterea in greutate a
radacinii.
Cresterea radacinilor este influentata si de temperatura solului.
Se considera ca la temperaturi mai scazute de 5c radacinile cresc
foarte putin pana la incetarea cresterii.
Intre 5-35c radacinile cresc foarte mult,iar peste 35c crestere
radacinilor se micsoreaza pana la incetare.
Temperaturile ridicate incetinesc dezvoltarea celulara,iar
radacinile se suberifica pana aproape de varful lor,reducand in felul
acesta mult suprafata de absortie.
Nodozitatile de pe radacini
8
Celulele parenchimului corticol in care a patruns bacteria sunt
excitate si se divid foarte mult formand o nodozitate.
In aceste nodozitati bacteria se inmulteste mult.
Cand bacteriile devin active in interiorul nodozitatii,apare un pigment
rosu portocaliu de natura hemoproteica.spre sfarsitul perioadei de
vegetatie a plantelor,continutul nodozitatilor devine verzui,apoi se
decoloreaza treptat,bacteriile isi schimba aspectul morfologic sub
forma de x,y si se numesc bacteroizi.
Dupa moartea plantelor bacteriile ramase vii se intorc din nou in
sol,unde se inmultesc mai lent si vor infecta din nou radacinile
plantelor de fasole cand pe terenul respectiv se va semana fasole.
Dezvoltarea bacteriilor radicicole pe radacinile fasolei prin
formarea de nodozitati este conditionata de o serie de factori
ca:temperatura,umiditatea solului,tipul de sol,aciditatea
solului,prezenta sau lipsa unor microelemente etc.
Astfel temperatura minima de dezvoltare a bacteriilor este de 4,5-
6,5c,optima de 28-30c,iar maxima de 29-40c.
Lipsa unor elemente din sol precum magneziul,borul,molibdenul
opreste fixare azotului atmosferic si in acest caz bacteriile consuma
substantele cu azot si hidrati de carbon la planta gazda devenind astfel
parazite.
S-a calculat ca prin intermediul rhizobium phaseolis,o cultura de
fasole fixeaza din atmosfera cantitatea de 65kg/ha azot substanta
activa.
O parte din azotul fixat de bacterii ajunge prin excretie in sol din
nodozitati in timpul cat trece pe radacinile fasolei.
Escretia compusilor cu azot apare cand cantitatile de azot fixat de
bacterii depasesc psibilitatile de utilizare de catre fasole.
De asemenea,in timpul convetuirii bacteriilor cu plantele de
fasole,numeroase bacterii mor si chiar nodozitati intregi pier fiind
inlocuite de altele.
Corpul bacteriilor moarte,precum si nodozitatile care nu mai sunt
active sunt descompuse in sol,rezultand astfel compusi cu azot
asimilabili.
Nodozitatile se formeaza pe radacinile fasolei in cantitate mai
mare cand solul este mai putin bogat in azot si se reduc in conditiile
prezentei in sol in cantitate mai mare a sarurilor dozate.
Din punct de vedere practic,pentru fasole se folosesc culturi cu
rhizobium phaseoli cu care se trateaza semintele inainte de
semanat,spre a stimula formarea de nodozitati si a asimila o cantitate
mai mare de azot atmosferic.
Astfel d biopreparate fertilizante si utilizarea lor vor fi prezentate in
cuprinsul lucrarii la capitolu de tehnologie a culturii.
9
TULPINA
In general,fasolea are o tulpina relativ groasa la baza,fara a fi
rigida.
In partea superioara are o forma cilindrica,muchiata sau usor
turtita.pe suprafata tulpinii se gasesc numerosi perisori.in functie de
tipul de fasole-pitic sau urcator se prezinta si aspectul morfologic al
tulpinei.
La formele pitice(oloage)tulpina are o crestere definita in lungime,este
erecta si inalta de 30-50cm,pe axa principala.
Fig3
10
Greutatea proaspata a tulpinei si ramificatiilor se acumuleaza
treptat pana la formarea pastailor cand incepe o stagnare,pe cand
depunerea de substanta uscata in tulpina continuua pana la
maturitatea deplina.
Intensitatea acumularii de substanta uscata creste in a doua perioada
de vegetatie.cresterea tulpinii si depunerea de substanta uscata este
conditionata de o serie de factori ca:soi,umiditate,hrana.
Lipsa apei in sol in perioada cresterii vegetative afecteaza
cresterea in lungime a tulpinii si numarul de ramificatii,iar lipsa apei in
perioada infloririi inhiba cresterea in greutate.
Gradul in care este afectata cresterea in lungime si greutatea tulpinii in
functie de lipsa apei din sol depinde si de ereditatea fiecarui soi de
fasole.
Culoarea tulpinei este in general verde in perioada de vegetatie
sau galben-bruna la maturitate.la fasolea cu boabe negre sau
pestrite,tulpinile si lastarii in perioada de vegetatie pot avea o
pigmentatie purpurie.
Aceasta culoare se poate mentine tot timpul sau se atenuiaza la
unele forme pana la disparitie catre maturitate.
FRUNZA
In decursul dezvoltarii ontogenetice,pornind de la samanta pana
la fructificare,fasolea formeaza trei tipuri de frunze,care se deosebesc
prin forma,functia si pozitia lor pe tulpina.cele trei tipuri de frunze
sunt:frunzele embrionare(cotiledonale)frunzele primare si frunzele
adevarate.
Sunt primele frunze ale plantei,care apar inca din embrionul semintei.
Ele se formeaza din meristemul nediferentiat al embrionului
constituind una din componentele lui.
Cotiledoanele se afla dezvoltate inainte de germinarea semintei.
La fasole ele sunt groase si carnoase si servesc drept organe de
depozitare pentru materialele de rezerva.
Cotiledoanele sunt caracteristice numai pentru embrionul semintei si
pentru primele faze de dezvoltare a plantulei pana la aparitia frunzelor
primare.dupa care timp;se desprind de pe tulpina si cad.la fasole sunt
doua cotiledoane care ies la suprafata solului;se inverzesc si joaca si
rol asimilator,alaturi de acela de depozit al materiilor de rezerva.
Frunze Primare
Apar la cateva zile de la rasarirea plantelor si deasupra cotiledoanelor
pe axul tulpinal la 2-3cm.frunzele primare la fasole sunt in numar de
doua asezate aproape diametral opus.
Ele sunt frunze simple,la care limbul foliar este format dintr-o singura
piesa,care se prinde de tanara tulpina prin intermediul petiolului.
11
Frunzele primare la fasole au limbul de forma ovala,cu varful mijlociu
de ascutit si cordat la baza.pe suprafata limbului nu se afla strat ceros.
Marimea frunzelor primare si in special al limbului este in corelatie
directa cu marimea boabelor.culoarea frunzelor este in general verde
la majoritatea soiurilor cu bob alb sau slab colorat.
La soiurile cu boabe negre sau pestrite culoarea frunzelor primare este
verde inchis cu nervuri purpurii.
Frunzele Adevarate
Frunzele adevarate la fasole care apar pe tulpina si ramificatii au
principalul rol asimilator in perioada de vegetatie.
Aparitia lor are loc la cateva zile dupa frunzele primare.frunzele
adevarate sunt frunze palmat compuse,alcatuite dintr-un petiol comun
denumit rahis pe care sunt dispuse trei foliole.
Rahisul se determina cu o foliola de aceea se considera ca sunt frunze
imparipenate compuse.avand trei foliole mai poarta denumirea de
trifoliate.stipele sunt lanceolate sau pot sa lipeasca.
Foliolele sunt mari cordiforme si acoperite cu peri.marimea
foliolelor variaza atat in cadrul plantei cat si in cadrul fiecarui
soi.dimensiunile foliolelor cresc de la baza tulpinei spre mijloc si apoi
descresc spre varf.
Forma foliolelor poate sa difere dupa soi.ele pot fi ovale,lung
ascutite la varf sau scurt ascutite pana la boante.
La baza pot fi rotunjite sau cuneate.
Suprafata foliilor este in general neteda si poarta intotdeauna
perisorii fini.exista si unele soiuri de fasole la care suprafata foliilor
este incretita gofrata.culoarea fiolelor este verde de diferite nuante,la
majoritatea soiurilor de fasole.aparitia frunzelor adevarate si ritmul de
crestere a suprafetei foliare ating valorile maxime in faza de
inflorire.incepand cu perioada de formare a pastaii suprafata foliara se
reduce prin procesul de uscare normala a plantelor in special a
frunzelor de la baza plantelor.
FLOAREA
Florile sunt grupate in florescente racemoase(ciorchine)scurte
cate 2-8 perechi la un loc.
Floarea propriuzisa este caracteristica leguminoaselor.ea este
alcatuita pe tipul 5 si este zigomorfa,adica petalele nu sunt
egale.caliciul este format din 5 sepale, in parte unite.corola are 5
petale,in care una este mai mare si se numeste stindard sau vexil.alte
doua sunt asezate lateral fata de planul de simetrie al florii si se
numesc aripioare sau ale.acestea au in general o forma ovala sau
oblica.doua dintre petale sunt concrescute si formeaza asa numita
carena sau luntrita.
12
Aceasta are o forma liniara inconvoiata si ea poate fi dispusa in spirala
sau in forma de pinten lung.
Staminele sunt in numar de 10,din care in mod obisnuit 9 sunt
unite prin filamentele lor si una libera(androceu,diadelf).
Ovarul are pozitie superioara.
Gineceul este monocapelar.in ovar ovulele au o placentatie
marginara.staminele au o asezare hipogina adica la baza
ovarului.fecundarea este in general automogama,dar nu sunt excluse
cazurile de alogamie,in partea determinata de o protejare slaba a
pistilului de carena.polenul si stigmatul ajung la maturitate inainte de
deschiderea florii si fecundarea are loc cu floarea inchisa.
Culoarea florilor la prima vedere este uniforma,alba,roza,violet
sau rosie.exista insa si forme de fasole la care stindardul are alta
culoare fata de restul petalelor fie uniform colorat fie sub forma de
pete sau dungi fine.in general,fasolea cu boabe albe are culoarea
florilor alba,iar fasolea cu boabe colorate florile sunt roze,violet sau
rosii.exista insa si exceptii cand soiuri cu bobul alb sau culoarea
petalelor diferita.
FRUCTUL
Este denumit pastaie sau leguma si este o carpela modificata
care inchide mai multe seminte dispuse pe linia de sudura dorsala.
Din punct de vedere botanic este un fruct uscat uncarpelar,unilocular
si polisperm,care se deschide prin doua linii.una reprezinta linia de
sudura a carpelei si adoua dea lungul nervurii mediane a
carpelei.partile in care se desface pastaia se numesc valve si sunt in
numar de doua.
Pastaile se caracterizeaza prin forma, culoare si structura specifica
fiecarei specii si soi de fasole.
Forma pastailor
Este foarte variata.pastaile pot fi drepte si regulate,curbate
turtite sau cilindrice,groase sau subtiri,late sau inguste,cu suprafata
celor doua valve plana sau gatuita si valurita.
Forma pastailor este in corelatie cu forma semintelor.in pastaile lungi
se intalnesc de obicei boabe lunguiete,in pastaile scurte boabe
rotunjite iar in pastaile turtite,boabe turtite.la pastaile nemature forma
se determina cand au ajuns in deplina lor lungime,iar boabele nu
depasesc un milimetru in diametru pentru a nu se produce deformarea
pastailor.in acest stadiu se pot stabili urmatoarele forme de
pastai:pastai drepte sau curbe;pastai rotunde sau eliptice in
sectiune;pastai inguste sau late.
La determinarea sectiunii pastailor si are in vedere ca boabele sa
nu fie mai mari de 1mm. In diametru,spre a nu modifica prin cresterea
lor sectiunea pastaii.in general,sectiunea rotunda sau eliptica se
13
intalneste la pastaile inguste,fasolea cu pastai late are totdeauna
sectiunea turtita.
Gradul de turtire al pastaior se apreciaza prin raportul dintre
latime si grosimea lor.intre pastaile inguste si turtite exista forme
intermediare de trecere.exista insa si alte caractere dupa care putem
stabili daca forma pastailor este ingusta sau lata.
Astfel, la pastaile late marginea dorsala a pastaii este ondulata,pe cata
vreme la pastaile inguste marginea dorsala este plana.linia de sudura
dorsala este colorata in brun la pastaile late si in verde inchis,rareori
cu nuante brune la cele inguste.inafara de aceasta pastaile late se
determina brusc intr-un pinten scurt si au o mai mare flexibilitate pe
cand cele inguste au un pinten de lungimi diferite si cu o insertie
variabila.la maturitate dupa forma si aspectul lor se pot distinge doua
categorii de pastai:pastai perlate(margelute)cu suprafata valvelor
valurita si adanc gatuita.
In grupa pastailor simplu boltite sunt cuprinse toate pastaile care
la maturitate au valvele oarecum plane liniile de sudura sunt rigide.
Pastaile perlate sunt pastaile care la maturitate au gatuituri adanci
intre lojiile cu boabe.cele doua valve au o suprafata paroasa,zbarcita
sunt mai putin rigide,incat la maturitate se strang la locurile de
separatie dintre boabe ondulandu-se chiar si pe linia de sudura a
valvelor.aceste pastai au ate mai putine si stratul pergamentos mai
putin dezvoltat.varful pastailor sau apexul constituie un indiciu de
caracterizare a pastaii.dupa acest caracter se deosebesc pastai care
trec de-a dreptul brusc in pinten cum este cazul la fasolea cu pastai
late si pastai care se subtiaza treptat si trec lin in pinten,luand o forma
oarecum conica.
Culoarea Pastailor
Pastaile neajunse la maturitate sunt de obicei de culoare verde cu
diferite nuante,galbene sau pestrite si se manifesta indiferent de
culoarea boabelor.pastaile pestrite sunt caracterizate prin aceea ca pe
un fond verde sau galben prezinta pete cu culori diferite,de la rosu
pana la violet.aceste pete sunt in general sub forma de siruri si sunt
localizate de-a lungul liniilor de sudura si pe marginea valvelor,numai
uneori acopera aproape complet pastaia.
Unele soiuri de fasole au pastaile pigmentate numai la maturitate iar la
altele numai in perioada pana se maturizeza.la maturitate fiziologica
pastaile capata o culoare albicioasa-galbuie de diferite nuante.
Structura pastailor
In sectiune tranzversala printr-o pastaie la nivelul insertiei unei
seminte se disting urmatoarele straturi de celule:epicarp un
sclerenchim subepider mic extern un mezofil,un sclerenchim subepider
mic intern si enatocarpul.mezofilul cu cele doua sclerenchimuri
alcatuiesc mezocarpul.stratul de sclerenchim intern format dintr-un
14
tesut fibros,mai este denumit si strat pergamentos car joaca un rol
important in deschiderea pastaii.
De-a lungul si dedesubtul celor doua linii de sudura se gasesc
cate doua benzi de tesut sclerificat ce apartin nervurii mediane a
carpelei si nervurilor plancetare si care in limbaj comun poarta
denumirea de ate si joaca un rol important in aprecierea pastaii sub
raport comestibil in stare verde.
La unele soiuri pastaile pot avea ate,dar nu au strat
pergamentos;astfel din contra sunt lipsite de ate,dar isi dezvolta
stratul pergamentos.
Practic si la aceste soiuri exista in structura si nervurile si stratul de
sclerenchim intern,format dintr-un tesut fibros,mai este denumit si
strat pergamentos care joaca un rol important in deschidera pastaii.
De-a lungul si dedesubtul celor doua linii de sudura se gasesc cate
doua benzi de tesut sclerificat ce apartin nervurii mediane a carpelei si
nervurilor plancetare si care in limbaj comun poarta denumirea de ate
si joaca un rol important in aprecierea pastaii sub raport comestibil in
stare verde.
Cand pastaile sunt foarte tinere sunt lipsite de elemente
sclerificate,dar treptat spre maturitate incep sa se dezvolte,la unele
soiuri mai devreme la altele mai tarziu.
Exista si soiuri la care aceste straturi nu se dezvolta
15
1.3 CERINTELE FATA DE CLIMA SI SOL
16
CERINTELE FATA DE CLIMAL
17
frecvente,fasolea poate vegeta mai bine adeseori printre porumb decat
in culturi pure.
Intre diferitele soiuri sunt deosebiri cu privire la rezistenta la seceta;in
general soiurile oloage sunt mai rezistente decat cele urcatoare.
In general fasolea este recunascatoare la umiditate si caldura
moderate si pe cat posibil constante.
Intre speciile de fasole se remarca unele printr-o comportare mai buna
la seceta.
In aceasta categorie mentionam pe ph.
18
1.4 SOIURI CULTIVATE IN ROMANIA
19
1.5 TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A
FASOLEI PENTRU BOABE.
20
Dintre daunatori,cea mai periculoasa este gargarita fasolei,care ataca
in luna iulie,depun oua pe pastaile aflate in faza de recoltare,incubatia
avand loc in bobul de fasole.
Cultura De Toamna
Fasolea de toamna se cultiva pentru obtinerea pastailor destinate
consumului de toamna si pregatirea conservelor pentru iarna.
Pregatirea terenului se face prin eliberarea terenului,irigarea de
aprovizionare,fertilizarea cu ingrasaminte chimice,aratura de
incorporare la 15-20 cm.
pregatirea patului germinativ si semanatu.
Lucrarile de pregatirea terenului,inclusiv semanatul,trebuie facute intr-
un timp cat mai scurt,pentru a nu se pierde apa din sol.
Dupa semanat,solul se mentine umed prin irigare.
21
dupa ea se pot obtine productii mari de grau care foloseste azotul
biologic lasat in sol de fasole.
De altfel ca si alte plante leguminoase,situatia fasolei in asolament
este judecata si prin prisma posibilitatilor de a ridica fertilitate
solului.cand fasolea nu se seamana in cultura pura ci printre
porumb,locul ei in rotatie este acela pe care-l primeste porumbul,care
de regula este cultura de baza.exista dovezi care arata ca si alte plante
sunt nepotrivite ca premergatoare pentru cultura fasolei,cum sunt
hrisca si inul.
Fasolea este o buna planta premergatoare pentru alte culturi si in
spacial pentru cerealele de toamna,lasand terenul bogat in azot si
curat de buruieni ca planta prasitoare.in anii secetosi datorita recoltarii
mai tarzii fata de mazare si a perioadei mai lungi de eliberare a
terenului,araturile dupa fasole se executa mai greu,mai bolovanoase si
in asemenea situatii devine o premergatoare mai putin
corespunzatoare pentru grau,comparativ cu mazarea,in schimb,in anii
cu precipitatii in cursul verii ea devine o premergatoare mai buna ca
mazarea.semanata in cultura intercalata cu porumbul ea
imbunatateste foarte mult caracteristicile culturii porumbului ca
premergatoare pentru graul de toamna.
La fasolea de gradina cultivata pentru pastai,ca plante bune
premergatoare sau dovedit castravetii,cartofii si legumele verzi ca
salata,spanacul,ceapa verde plantate sau semanate toamna si
recoltate primavara.
1.5.2 Fertilizarea
22
solul brun-roscat asa cum s-a dovedit prin experientele efectuate de
a.l.ionescu,superfosfatul singur nu determina sporuri de productie mai
mari de un g/ha.
In schimb pe acest sol apare tendinta evidenta de crestere a productiei
prin aplicarea azotului.cu 60kg/ha azot,sporul de productie s-a ridicat
la 1,56g/ha(13%).azotul si fosforul date impreuna(n60p60)au ridicat
productii cu 2,25g/ha(19%).pentru conditii climatice caracterizate
printr-un regim pluviometric mai bogat (decat solul brun-
roscat),lipsesc in tara noastra date experimentale rezultatele de pe
brun-roscat neindreptatesc insa sa afirmam ca,pe solurile situate in
regiuni mari umede,azotul are mare importanta in cultura fasolei cu
toate ca planta isi asigura prin intermediul bacteriilor peste 80% din
necesarul de azot.cu cat solul este mai sarac in azot cu atat apare mai
necesara in cultura fasolei aplicarea cu ingrasamant a acestui element.
Cum in tara noastra fasolea se extinde in cultura si in regiuni mai
umede,pe soluri mai subtiri si mai sarace in substanta organica
cresterea productiei stagneaza fara utilizarea azotului.mai trebuie
adaugat ca pe asemenea soluri;nici conditiile de activitate ale
bacteriilor nu sunt din cele mai favorabile(aeratie slaba,aciditate
ridicata in sol,temperaturi joase).
Azotul in cultura fasolei trebuie folosit totusi cu mult discernamant
pentru a nu face cheltuieli adesea inutile.trebuie plecat de la cele
aratate mai inainte ca aceasta planta asigura prin intermediul bacteriei
rhizobium phaseoli circa 80% din azotul necesar.inseamna ca baza in
alimentarea plantei cu azot trebuie sa o constituie azotul atmosferic si
pentru acest lucru,se cere tratarea semintelor corect cu biopreparatul
nitragin.
23
Lucrarea de baza este aratura de vara sau de toamna,care se
executa la adincimea de 18-20cm.
Deosebi de important este ca aratura sa fie buna calitate sub aspectul
uniformitatii nivelarii si intretinerii ei.lucrarile de pregatire a terenurilor
prezinta unele particularitati in functie de planta premergatoare.
Dupa planata premergatoare care se recolteaza vara,se executa
aratura de 18-20cm.imediat ce umiditatea solului permite realizarea
unei lucrari de calitate.daca solul este prea uscat,se va efectua mai
intai o discuire,imediat dupa recoltare culturii premergatoare urmand
ca aratura sa se faca mai tarziu,cand conditiile de umiditate a solului
vor fi asigurate.
In vederea curatirea de buruieni a stratului de sol pe o adancime
de 8-10cm,pana toamna se vor executa discuituri ori de cate ori
aratura se imburueneaza.dupa premergatoare care se recolteaza
toamna aratura se va efectua intr-un timp cat mai scurt la adincime de
20cm.araturile mai adanci de 20cm executate chiar pe agrofondul cu
ingrasaminte minerale sau organice la leguminoase nu au adus sporuri
de productie,dupa cum s-a constatat in experientele executate la
statiunea de cercetari agricole caracal in anii 1962-1966.aceleasi
rezultate sau obtinut si la alte statiuni din campia de sud a
tarii.principalul in executarea araturii nu este adancimea,ci calitatea ei
sub raportul uniformitatii,gradul de maruntire si umiditatii solului.
Pregatirea patului germinativ se face prin una sau doua discuri in
agregat cu grapa cu colti.
In preajma semanatului sau in cazul ca aplicam erbicide cu doua
saptamani inainte de semanat pentru a putea incorpora
erbicidele.inainte de semanat cand pregatirea se face mai inainte si
terenul a prins scoarta se executa o gapare sau se lustreaza cu
combinatorul.prin discuire se urmareste o foarte buna afanare a solului
pe adancimea de 6-7cm,cunoscand ca intr-un pat germinativ
insuficient afanat plantele rasar greu si neuniform,deoarece fasolea are
germinatie epigeica,cotiledoanele trebuind sa strabata stratul de sol
spre a iesi afara.
In cazul ca primavara este timpurie si terenul se imburueneaza
devreme,sau daca aratura nu este suficient de uniforma,se va executa
o prima discuire in agregat cu grapa in momentul cand pot incepe
lucrarile in camp aceasta are avantajul ca la aplicarea erbicidelor cand
se face a doua discuire si grapare concomitent cu aplicarea
lor,repartizarea acestora pe suprafata relativ nivelata de precedenta
discuire este mai uniforma.
Prin lucrarile solului trebuie realizata si o nivelare cat mai buna a
terenului,care usureaza si imbunatateste calitatea lucrarilor de
intretinere si recoltare.acolo unde terenul prezinta denivelari este
necesar ca inainte de executarea lucrarilor de pregatire a patului
24
germinativ sa se execute nivelarea terenului folosind nivelatoarele din
dotarea unitatilor agricole pentru acest scop.
Semanatul
Samanta de fasole destinata semanatului trebuie sa se incadreze
in parametri stabiliti prin stas 262/1868 privind indicii fizici si biologici.
Astfel pentru semanat se admite numai samanta care are o puritate de
cel putin 98% si facultatea germinativa de 90%.
Pe clase stas-ul prevede la fasole urmatoarele cls.i p=99%,g=95%
cls.ii p=99%,g=90% si cls.iii p=98%,g=90%.
Umiditatea maxima admisa este de 14% capacitatea germinativa se
mentine o perioada de 1-3 ani in normele stabilite de stas dar
cuconditia ca umiditatea semintelor sa fei scazuta iar pastrarea lor sa
se faca in conditii corespunzatoare.
In alte conditii germinatia la semintele de fasole se pierde mai
repede fata de alte specii si scade in special odata cu vechimea
ei.exista insa si situatii cand trebuie sa aplicam asupra
semintei,tratamente cu diferite produse chimice pentru a combate
atacul de antracnoza si de bacterioza.
In asemenea cazuri nu mai putem aplica manual,ci numai mecanic
tratamentul cu nitragin asupra semintei deoarece substantele chimice
sunt toxice pentru bacterii in contact direct.
Ca tratamente chimice asupra semintei inaintea insamantarii pentru
combatera bacteriozei si antracnozei se foloseste substanta criptadin in
doza de 200kg praf la 100kg seminte cu care se amesteca samanta
uscata cat mai uniform in masinile de tratat.pentru o aderenta mai
buna a fungicidului de suprafata bobului se pot adauga 700ml
apa,dupa care se amesteca.
Samanta astfel tratata va fi insamantata cat mai repede.
Dupa unii autori in tratarea semintelor de fasole impotriva antracnozei
si bacteriozei se pot folosi lumina solara.
Expunerea semintei de fasole o perioada de cateva zile la actiunea
luminii solare intense are un efect de dezinfectarea lor,de bolile ce pot
fi instalate pe ele.in asemenea situatii se pot efectua si tratamentul cu
nitragin.
Epoca de semanat
Timpul cand trebuie semanata fasolea este determinat de
cerintele ei pentru factorul termic ca planta termofila la care
germinarea semintei are loc la temperaturi mai mari de 8-10c si
constant,practic semanatul fasolei trebuie inceput cand in sol se
realizeaza aceasta temperatura la adancimea de incorporare a
semintei si sunt tendinte de incalzire a vremii.
In primul caz o parte din seminte,pot mucegai,plantele rasar greu si
neuniform iar cultura se imburueneaza.in cazul intarzierii
25
semanatului,se pot inregistra pierderi de productie 200-500kg/ha
indeosebi in zonele secetoase datorita intarzierii infloritului si formarii
boabelor,precum si expuneri in faza lor cea mai critica la actiunea
secetei si arsitei din luna iulie.
Dupa datele climatologice din tara noastra epoca de semanat din
punct de vedere calendaristic cand se realizeaza in sol temperatura
necesara si pericolul brumelor tarzii a trecut pe zone naturale se
prezinta astfel:in campia din sudul si vestul tarii inre 10 si 25 aprilie,in
campia transilvaniei si centrul moldovei intre 15 si 30 aprilie,iar in
nordul tarii si depresiunile intramontane cu climat rece intre 10 si 25
mai.
Fasolea urcatoare pentru pastai se seamana de regula cu 10-15 zile
mai tarziu.pentru asigurarea de pastai verzi pe o perioada lunga de
timp fasolea urcatoare se poate semana esalonat pana in vara,cu
conditia ca sa se asigure apa prin irigare acolo unde precipitatiile sunt
reduse.
Adancimea de semanat
Cerintele relativ mari pentru apa ale boabelor de fasole pentru a
germina,impun ca la semanat semintele sa fie introduse in sol umed.
In acelasi timp la speciile de fasole cu germinarea epigeica cu o
adancime prea mare de incorporare a semintei sau o scoarta groasa a
solului impedica iesirea cotiledoanelor afara.
Adancimea de incorporare a semintei in sol la semanat este in functie
de textura solului,variind intre 5cm pe solurile grele argiloase si 7cm
pe solurile usoare.semanatul mai adanc in conditii de umiditate
normala a solului nu este indicat deoarece,se intarzie rasaritul pana
cand tinerele plante pot strabate un strat gros de sol timp in care se
imburuieneaza cultura si o parte din plante nu mai ies la suprafata si
ca atare o micsorare a numarului de plante pe metru patrat.
La semanat boabele trebuie sa fie in stare uscata deoarece in timpul
semanatului poate sa crape tegumentul.iar cotiledoanele in sol sa se
desprinda de embrion si numai rasara.
26
1.5.4 Samanta si semanatul
27
Prin aceasta lucrare ce se executa imediat dupa insamantare se
formeaza incoltirea si rasarirea.daca s-a format inainte de rasaritul
plantelor si coltul nu este prins de scoarta,se poate sfarma cu ajutorul
grapei stelate.
In cazul cand crusta ce prin colti plantutelor e mai bine sa se
renunte la aceasta lucrare.indata ce se cunosc bine randurile se
executa prima prasila.Prasile se repeta ori de cate ori e nevoie pentru
a mentine cultura curata de buruieni.
28
Combaterea buruienilor cu erbicide din culturile de fasole din
zonele mai umede.
1-2% 2-2,5%
29
inceputul infloritului,la incheerea umplerii boabelor.in functie de
conditiile anului de cultura,se cer efectuate 1-3 udari.
30
Depozitarea
Imediat dupa recoltare semintele de fasole trebuie conditionate
pentrueliminarea resturilor vegetale si a boabelor sparte,mici sau
sistave.
Pastrarea semintei se face in incaperi uscate mentinand o umiditate a
boabelor sub 13%.fasolea se depoziteaza in magazii uscate,in saci sau
vrac.
31
1.6 NORME DE PROTECTIA MUNCII
32
BIBLIOGRAFIA
Gheorghe Baldeanu:Fitotehnie
N.Zamfirescu,V.Velican,N.Saulescu:Fitotehnie
33
PIESE ANEXE
(nu sunt)
34