Sunteți pe pagina 1din 20

PROFESOR:

ABSOLVENT:
ING:

SPECIALIZARE TEHNICIAN HORTICULTOR

Cuprins:
Argument.
.4
Capitolul I : Importanta culturii vinetelor..
5
Capitolul II : Particularitati biologice si ecologice ale
vinetelor9
Cap 2.1:Particularitati biologice...13
Cap 2.2:Cerinte fata de factorii de vegetatie13
2.1:Lumina.14
2.2:Caldura15
2.3:Hrana..15
2.4:Apa16
Capitolul III :Tehnologia de cultura a vinetelor in
camp.17
3.1:Rotatia culturii18
3.2:Fertilitatea19
3.3:Lucrarile solului.20
3.4:Infiintarea culturii21
3.5:Lucrari de ingrijire23
3.6:Recoltare si productie23
Capitolul IV Calcule tehnicoeconomice24
Bibliografie ..
25

Anexe ..
.26

Argument

Am ales s tratez acest subiect datorita faptului c in viitorul apropiat


vreau sa imi pun pe picioare o afacere in acest domeniu.
Unii gradinari amatori cresteau in gradinile europene vinete de
dragul legumelor in forma de ou, cu coaja neteda si moale, de culoare
alba, galbena, dar cele mai dese ori violeta inchisa. Pentru forma
legumelor aceasta planta a fost numita producatoare de oua. Numai odata
cu descoperirea Americii de Sud, unde indieniii cultivau aceasta planta
legumicola, numind-o badijan, europenii s-au convins cu adevarat ca
vinetele sunt comestibile si au ineput sa le cultive ca produs
alimentar.Vinetele sunt un produs alimentar de o mare valoare biologica.
Exista date cu privire la capacitatea vinetelor de a reduce nivelul
colesterolului in singe.Vinetele sunt o sursa buna de potasiu (226 mg in
100 grame de vinete), care contribuie la normalizarea regimului hidric si
stimuleaza activitatea miocardului. In ele se contine multa apa, substante
pectice, o cantitate nu prea mare de vitamine : C, PP si din grupul B. n
afara coninutului foarte ridicat de ap (93%), dupa cum s-a mentionat,
vinetele conin potasiu, un mineral care ajut la stimularea inimii,
magneziu, calciu, pentru ntrirea sistemului osos, vitamina A i C pentru
ntrirea sistemului imunitar. Utilizarea acestor legume pot avea un efect
calmant datorit magneziului, ceea ce le-ar putea ncadra n clasa
antidepresivelor. Ajut totodat i la combaterea insomniilor
n lucrare sunt tratate urmatoarele aspecte dupa cum urmeaz:
In primul capitol este prezentata importanta culturii de vinete si cat este de
pretioase sunt.
Patlagelele vinete au ajuns n Europa, prin Orientul Mijlociu, n secolul al
XIII-lea, mai nti n Spania, de unde s-au raspndit mai mult n secolele
XV-XVI.
Al doilea capitol ne prezinta particularitatile biologice si ecologice ale
vinetelor acest capitol fiind format din mai multe subcapitole cum ar fi :
particularitati biologice,cerinte fata de factorii de vegetatie,lumina
,caldura,hranasi apa;
n Romnia, cultura patlagelelor vinete este bine cunoscut dupa
primul rzboi mondial i devine o cultur important dup 1950, cnd

suprafeele i produciile ncep sa fie n continu cretere.


Al treilea capitol ne prezinta tehnologia de cultura a vinetelor in camp fiind
format din urmatoarele subcapitole:rotatia culturii,fertilitatea,lucrarile
solului,infiintarea culturii lucrari de ingrijire si recoltare si productie;
n perioada anilor 1995-1998, n Romnia se cultivau circa 5000 ha
de patlagele vinete, cu o producie medie de circa 20 t/ha. Zonele cele mai
favorabile sunt zona I si zona a II-a legumicole, cu excepia regiunilor mai
secetoase din Cmpia Dunrii si Dobrogea.
Proiectul se incheie cu al patrulea capitol care ne prezinta calculele
tehnico-economice .

Capitolul I : Importanta culturii vinetelor;


Vinetele se cultiv pentru fructele lor care se consum nainte de
maturitatea deplin , sub diferite forme n arta culinar sau n industria
conservelor.Fructele sunt bogate n sruri minerale , hidrai de carbon i conin
unele vitamine.Sunt cutate i apreciate pentru calitatea gustului
Vinetele sunt legumele cele mai pretenioase fa de factorii de mediu, dintre
speciile legumicole ncadrate n grupa solano-fructoaselor. n primul rnd, cerinele
vinetei fa de temperatur sunt ridicate, ceea ce nseamn, pentru legumicultori, mult
atenie fa de perioada de nfiinare a culturii i urmrirea prognozei
agrometeorologice. Cultura de vinete poate fi nfiinat n cmp sau n solarii.
Aceste dou tehnologii de cultivare a vinetelor vor fi descrise mai departe.

Vinetele sunt pretenioase fa de temperatur. Astfel, seminele germineaz la


13-15 grade Celsius. Temperatura optim pentru creterea i dezvoltarea vinetelor, n
toate etapele de vegetaie, este de 25-30 grade Celsius. Aceste cerine ridicate au, totui,
i un beneficiu: vinetele (mature) rezist inclusiv la temperaturi de 45 grade Celsius, un
amnunt demn de reinut pentru fermierii care au nfiinat culturi ecologice, vom vedea
mai
departe
de
ce.
Vinetele sunt pretenioase i fa de lumin. Vinetele sunt iubitoare de soare, n
absena cruia creterea stagneaz, nflorirea nu mai este abundent iar producia,
evident,
are
de
suferit.
Nu n ultimul rnd, apa este un alt factor care trebuie luat n calcul. Insuficiena apei n
sol provoac avortarea florilor i fructelor, sau piticirea fructelor deja formate.
Ali factori fa de care legumicultorii trebuie s in cont sunt curenii de aer
(provoac ofilirea temporar), ngrmintele (vinetele consum multe elemente
nutritive mai ales n prima jumtate a ciculului de vegetaie, de aceea se administreaz
ngrminte organice dup plantarea rsadurilor) i drenajul solului.
Vinetele se cultiv pentru fructele lor, care sunt consumate la diferite faze de
maturare, n stare proaspt sau conservat. Vinetele se utilizeaza la prepararea
diferitelor mancaruri iar in amestec cu alte legume sunt folosite in industria conservelor.
Fructele contin 7-10 % substanta uscatareprezentata de glucide 3,5%, protide 1-1,6% .
Contin vitaminele C, 5-10mg, B1,B2,PP, P sisaruri minerale: potasiu 200-220 mg,
fosfor25-40mg, calciu 15-20 mg, magneziu 16 mg, la 100 g produs proaspat. Datorita
continutului mai ridicat de celuloza si hemiceluloza, 1-2,5%, are efectede reducere a
colesterolului in organism .Cultivarea vinetelor are i o importan economic
contribuind la diversificarea sortimentuluide legume i la obinerea de importante
venituri, valorificndu-se foarte bine pe piaa intern iextern. Aceast afacere mai are
urmtoarele avantaje:
vinetele se ntrebuineaz pe larg n alimentaia oamenilor i industria producerii
conservelor;
asigur venituri mari pentru cultivator;
se poate cultiva prin semnat i plantarea rsadului att n sere, ct i n cmp
deschis;
cerere sporit pe pia local i pe pieele strine a produciei de vinete;

Cultura de ptlgele vinete nu trebuie efectuat dect n zonele favorabile, altfel


lipsa cldurii iluminii determin obinerea de culturi ntrziate, slab productive i fr
rentabilitate. n condiiicorespunztoare de mediu i de tehnologie, cultura de ptlgele
vinete este una dintre cele mairentabile, datorit produciilor mari, cererii ridicate a
pieei, ealonrii recoltei, perisabilitiisczute etc. Valoarea comercial poate fi redus
sau complet compromis, datorit depiriimomentului optim de recoltare, ceea ce nu se
ntmpl la ardei i latomate.Complexitatea tehnologiei de cultivare, volumul mare de
lucrri, profesionalismul ridicat necesar sunt elementele ce caracterizeaz cultura din
punct de vedere social. Cheltuielile cu fora demunc sunt comparabile cu cele de la
cultura de ardei.Speciile de legume solano-fructuoase sunt anuale cu perioad lung de
vegetaie i pretenioasela cldur, lumin, umiditate i hran mineral. Se cultiv n
grdin att n cmp, ct i n sere isolarii, asigurnd fructe proaspete tot anul. Zonele
cele mai favorabile pentru cultur sunt cele cutemperaturi medii anuale de 10-12 C, cu
soluri fertile, permeabile i bogate n humus. Solurilegrele, argiloase, fiind reci i
compacte, nu sunt recomandate a fi cultivate cu aceste specii.

Origine si arie de raspandire


Patlagelele vinete cultivate, Solanum melongena L., var. esculentum Dun.,
sunt originare dintr-o specie ancestral asemantoare, care se gsea n zonele
tropicale si subtropicale ale Asiei, din India si Birmania, cuprinse ntre paralele 100300 latitudine nordic, mpreun cu varietile spontane similare S.melongena L. var.
insanum si var. incanum (Baldini, 1961; Chaux si Foury, 1994).
Patlagelele vinete sunt cunoscute n cultura nca din secolul al V-lea .H., n
China (considerat ca primul centru de diversitate), unde se pare c s-a creat un al
doilea centru (secundar) de origine (Kaloo, 1993). De asemenea, din aceleasi timpuri
sau chiar mai devreme (800 .H.) erau cunoscute n zonele indo-birmaneze.
Patlagelele vinete au ajuns n Europa, prin Orientul Mijlociu, n secolul al XIIIlea, mai nti n Spania, de unde s-au ra spndit mai mult n secolele XV-XVI. Dupa alte
evidente se pare ca au ajuns n Europa mai devreme, fiind aduse de corbierii venetieni
si genovezi, n secolul al XI-lea. n Europa au fost introduse de arabi, care cunoteau
cultivarea lor n secolul al XIV-lea.
Practic, se consider ca n secolul al XIX-lea, patlagelele vinete erau
cunoscute n toate zonele cu condiii favorabile de cultur .
n lume se cultiva (dupa date FAO, 1990-1998) peste 1,3 milioane hectare, cu o
productie de peste 22,5 milioane tone. Peste 60% din producia mondial se produce n
Asia de Sud-Est, n ri mari productoare ca India, China, Japonia, Filipine s.a.;
urmeaz, n funcie de productia total , Orientul Mijlociu cu 25%, Turcia fiind plasat
pe locul al IV-lea mondial; zona vest-mediteraneean Reprezint 8% din producia

mondial, avnd ca reprezentani remarcabili Italia cu 11 mii ha si circa 320 mii tone si
Spania cu 3,8 mii ha si 135 mii tone.
n Romnia, cultura patlagelelor vinete este bine cunoscut dupa primul rzboi
mondial i devine o cultur important dup 1950, cnd suprafeele i produciile
ncep sa fie n continu cretere.
n perioada anilor 1995-1998, n Romnia se cultivau circa 5000 ha de patlagele vinete,
cu o producie medie de circa 20 t/ha. Zonele cele mai favorabile sunt zona I si zona a
II-a legumicole, cu excepia regiunilor mai secetoase din Cmpia Dunrii si Dobrogea.
Importana agrotehnic rezult din faptul c patlagelele vinete valorific
foarte bine terenurile legumicole fertile, nsorite i cu posibilitai de irigare, din zonele
sudice si sud-vestice ale rii.. Cultura se poate organiza n cmp neprotejat, dar n mod
deosebit n adposturile acoperite cu materiale plastice (solarii); cultura n sere este
mai putin practicata, datorit preteniilor ridicate fa de lumin i cldura.
1Tehnologia de cultivare este la fel de complex ca i cea a ardeiului; nfiinarea
culturii se realizeaz exclusiv prin rsad.
Importana economic si social. Cultura de patlagele vinete nu trebuie
efectuat dect n zonele favorabile, altfel lipsa cldurii si luminii determin obinerea
de culturi ntrziate, slab productive si fra rentabilitate. n coniii corespunzatoare de
mediu si de tehnologie, cultura de patlagelele vinete este una dintre cele mai rentabile,
datorit produciilor mari, cererii ridicate a pieei, ealonrii recoltei, perisabilitii
sczute etc. Valoarea comercial poate fi redus sau complet compromis , datorit
deprii momentului optim de recoltare,ceea ce nu se ntmpl la ardei i la tomate.
Complexitatea tehnologiei de cultivare, volumul mare de lucrri,
profesionalismul ridicat necesar sunt elementele ce caracterizeaz cultura din punct de
vedere social. Cheltuielile cu fora de munc sunt comparabile cu cele de la cultura de
ardei.
Factorii de risc. Realizarea culturii de tomate se afl sub incidena unor
pericole cu diferite grade de probabilitate. Dintre acestea mai importante sunt
urmatoarele:
- amplasarea culturii n condiii de mediu mai puin favorabile, n ceea ce
privete temperatura i lumina (care sunt factori limitativi pentru cantitatea si
calitatea productiei);
- vrsta necorespunztoare a r sadului, sub minim 50 de zile, ntrzie mult
cultura si diminueaz recolta;
- folosirea unui rsad neclit i plantarea nainte ca n sol s fie o temperatur

de cel putin 15-160C determin o prindere slab, mbatrnirea plantelor si mai


ales a sistemului radicular, care se reface greu; mai mult, plantarea mai
timpurie poate pune cultura sub incidena brumelor trzii;
- excesul de azot determin dezvoltarea excesiv a lstarilor si frunzelor,
reducerea luminozitii, mbolnvirea florilor si fructelor si cderea lor,
obinerea de fructe cu defecte de colorare;
- atacul unor dauntori deosebit de viruleni, cum ar fi gndacul din Colorado
sau pianjenul rou, poate diminua sau chiar compromite cultura

Capitolul II: Particularitati biologice si ecologice ale vinetelor


2.1 Particularitai biologice
Specia cultivata S.melongena este erbacee, anual , cu un habitus bine dezvoltat,
sub forma unei tufe de pna la 100 cm naltime i 40-70 cm diametru.
Rdacina i ncepe evolutia din radicula embrionului, care evolueaz ntr-un
sistem radicular bine dezvoltat, puternic ramificat, dar localizat n stratul superficial al
solului pna la adncimea de 30-50 cm. Unele rdacini pot ajunge
pna la 100-150 cm.

Tulpina este erect , cu un sistem mecanic bine dezvoltat, mai mult sau mai putin
ramificat sub form de tuf. La nceput, tulpina este erbacee, dar dupa 60-70 de zile
devine parial lignificat, ncepnd dela baz . Creterea tulpinii este de tip monopodial

pn la 8-12 etaje foliare, dupa care devine de tip simpodial, prin stoparea creterii
tulpinii principale datorit formrii unei flori, n apexul acesteia s istemul caulinar este
acoperit cu spini stelai. Tulpina de patlagele vinete nu are capacitatea de a forma
rdacini adventive; din cauza aceasta i prinderea rsadurilor dup plantare are loc
mai greu.
Frunza este lung petiolat , cu limbul ovat sau lanceolat, cu marginea, la
nceput, ntreaga , dar mai pe urm, uor ondulat sau sinuat-lobat. Dimensiunile
frunzei sunt mari, avnd lungimea de 7-15 cm si laimea de 4-10 cm
Lstar cu frunze, flori si fructe de patlagele vinete din cmp) si de pna la 30-40 cm
i, respectiv, 15-20 cm (la culturile din ser).
Frunza prezint o culoare verde-nchis, cu nuane de la verde cu reflexe de violet slab,
n special pe nervura principal, la violet-verde si verde-nchis, n funcie de vrst.
Florile sunt actinomorfe, hermafrodite, amplasate axilar, de obicei solitare si
foarte rar cte 2-3, cu poziie nutant . Caliciu are un aspect crnos i este format din
6-8 (9) sepale unite si se termin cu tot attea lacinii lanceolate, aspre spinoase. Corola
este gamopetal, rotat si format din 6-9 petale de culoare violet-deschis pna la
violet-nchis sau chiar de culoare alba. Corola are un diametru de 2,5-3,5 cm. n centrul
corolei se afl o pat galben de form stelat . Androceul este format din 5 (6) 8
stamine cu antere mari, galbene, care se deschid poricid. Gineceul este bicarpelar
sincarp. La unele soiuri se manifest fenomenul de heterostilie.
Polenizarea este autogama , direct si uneori indirect, dar fructificarea este
mai bun daca polenizarea este ncruciata ; de obicei, gradul de alogamie poate fi
pna la 20-25%.
Fructul este o baca foarte mare crnoasa , lung pedunculata, de forme variate):
invers ova , piriform , sferic sau alungit, pn la ngust cilindric cu vrful
rotunjit (Zanoschi si Toma, 1985). Lungimea variaz ntre 5- 20 (30) cm, grosimea ntre
5-10 (15) cm, iar masa este cuprins ntre 60-1000 grame.
Fructele sunt netede, lucioase, avnd la maturitatea de consum culoare negruviolet, violacee, cu striaiuni verzui i, mai rar, alb-verzuie, alb-galbuie. La maturitatea
fiziologica , fructul capt o culoare galben-maronie sau galben- cenuie. Sub pielia
subire a fructului se afl mezocarpul si endocarpul care constituie aa-numitul miez
sau pulpa fructului de culoare alb, cu aspect spongios. Seminele sunt ncastrate n
endocarp sub forma unui strat cu contur rotund-stelat.

Smna este mic , turtita, galben-cenuie sau galben-maronie lucioas, de 2-2,6


mm; 1000 de semine cntresc 3,5-5 grame
Perioada de vegetaie dureaz 180-240 de zile, n funcie de soi si de condiiile
climatice sau meteorologice ale anului. Primii muguri florali apar la circa 70-80 de zile
de la rsrire, iar primele flori dup alte 10-15 zile. De regul, florile apar cnd planta
are 8-10 frunze si ncepe s ramifice. Primele fructe la maturitatea tehnologica apar
cnd plantele au vrsta de 110-160 de zile; maturitatea fiziologic survine dup nc
30-50 de zile. Alturi de specia S.melongena, cu cele trei varietai botanice esculentum,
incanum si insanum, de mare importan pentru activitatea de ameliorare o prezint
si var.ovigerum, ca si unele specii slbatice Varietile esculentum si incanum sunt
asemntoare, cea de-a doua fiind, se pare, forma ancestral a primei.
Dintre speciile slbatice sunt de menionat S.integrifolium si S.indicum
(rezistente la boli, cum ar fi fuzarioza, verticiloza s.a.), precum si S.sisymbriifolium
(rezistenta la musculta alb si nematozi) si S.macrocarpon (rezistenta la paianjenul
rosu).

2.2 Cerine fa de factorii de vegetaie


Patlagelele vinete reprezint specia solanacee cultivat cea mai pretentioas , att prin
nivelul optim al factorilor de mediu, ct si prin regimul acestora. Cunoaterea
cerinelor
patlagelelor vinete fa de factorii de mediu si corect reglare a
acestora prin mijloace tehnologice constituie principalele secrete ale cultur.
De mare importan este faptul c sortimentul mondial a evoluat n conditile
ecologice a dou zone, care sunt i centre secundare de diversitate a speciei: oriental
(China), unde sezonul de cultur este foarte clduros si umed iar perioada rece este
secetoas; mediteraneean, unde cultura se realizeaz n anotimpul clduros, care este
n acelai timp si uscat.
2.2.1 Temperatura. Fa de acest factor, cerinele plantei sunt deosebit de mari
. Seminele germineaz la minim 14-150C, iar nivelul optim de germinare este de 22280C sau chiar 27-300C. La temperatura minim , germinarea se produce n 18-22 de

zile, iar la temperatura optim n 3-5 zile (cu un procent de germinare de


80-90%). Temperatura optim de vegetaie i de fructificare este de 27-320C ziua i
22-270C noaptea (Dumitrescu si colab., Popescu si Atanasiu, 2000) sau, dup ali
autori (Chaux si Foury), aceasta ar avea valorile 20-250C n timpul zilei i de 16-180C
pe timp de noapte - pentru organele aeriene si 18-200C pentru sistemul radicular. La
temperaturi de peste 350C, creterea vegetativ, mai ales formarea
frunzelor, este redus, iar nflorirea este ntrziat. Cu toate acestea, plantele rezist
pn la 40-450C, binenteles pe un fond optim al regimului de ap si de lumin. Dac
temperatura scade sub 14-150C, creterea se reduce puternic si nceteaz , polenizarea
nu mai are loc i, ca urmare, florile cad; de asemenea, florile fecundate avorteaz, iar
fructele n stadiul tnr , adesea legate partenocarpic, cad. O temperatur de 1-30C,
mentinut o perioad mai lung de timp, determin moartea plantelor, iar ngheurile
uoare - distrugerea plantelor.

2.2.2 Apa este un factor fa de care patlagelele vinete au pretenii mai mari
dect tomatele i ardeii, datorit originii din zone cu umiditate ridicat , sistemului
radicular relativ superficial si suprafeei foliare mari. n principiu, solul trebuie
permanent meninut reavn, adic cu o umiditate de 70-80% din capacitatea de cmp,
iar n aer trebuie asigurat o umiditate relativ optim de 60-80%. n caz de secet
excesiv, mugurii floriferi, florile si fructele nou formate cad n mas. De asemenea,
datorit aportului redus de apa i, mpreun cu aceasta, de elemente nutritive, fructele
rmn mici si au o culoare albicioas Aplicarea udrilor trebuie facut cu mult grija
pentru a nu rci solul, de regul pe timp clduros, cnd temperatura este superioar
pragului de 140C.
Cerinele cele mai mari ale plantelor fa de ap , sunt, ca i n cazul ardeilor,
n perioada creterii fructelor. n perioada nfloritului nu se cere o umiditate ridicat,
nici n sol si nici n aer, dar aceasta sa nu scada mai mult de 10-15% sub limita
minima a intervalelor de umiditate optima. Pentru o tona de recolta n conditiile unei
productii de 30 t/ha, plantele consuma pna la150-200 m3/ha apa.
2.2.3 Lumina este, de asemenea, un factor fa de care patlagelele vinete au

cerine deosebit de ridicate, fapt explicabil prin originea tropical a speciei.


Intensitatea optima pentru nflorire si fructificare variaz ntre 20-40 mii lucsi, nivelul
minim acceptabil fiind de 8-10 mii lucsi (Ceausescu si colab., 1984). O intensitate mai
redus a luminii scade rata de cretere a plantelor si nivelul recoltelor, prin scaderea
randamentului fotosintetic.
n acelai timp, o lumin insuficient afecteaz polenizarea i fructificarea, florile
avorteaz , iar deficiene de colorare a fructelor, afectnd valoarea lor comercial . De
asemenea, lumina cu o intensitate mai mic determin reglarea luminii n cmp se face
prin optimizarea desimii plantelor, aplicarea unor lucrari n verde, dar mai ales prin
controlul creterii habitusului plantelor prin fertilizare si irigare.
Desi, dup origine, patlagelele vinete sunt plante de zi scurt, totui fotoperioada nu
are o importan semnificativ , att timp ct intensitatea are valori corespunzatoare;
de asemenea, soiurile cultivate sunt adaptate zonelor de cultur

2.2.4 Hrana
Patlagelele vinete solicit soluri de foarte buna calitate, cu textura mijlocie,
structura glomerular, profil profund, permeabile i cu un pH= 6,5-7 sau chiar redus
5,5-6,8 (Chaux si Foury, 1994); de asemenea, solul trebuie sa aib un coninut ridicat
n substana organic (peste 4-4,5%) si fertilitate potenial foarte bun. n acest sens
sunt preferate solurile lutoase sau luto-argiloase, aprovizionate cu peste 0,15% azot
total, 20 mg P2O5 mobil /100 g sol si 18 mg K2O schimbabil/100 g sol (Dumitrescu si
colab., parcelele cu cele mai bune soluri
Elementele nutritive determin n mod esenial nivelul recoltelor, dar pot avea si
efecte nefavorabile, dac nu sunt asigurate n mod echilibrat. Comparativ cu tomatele si
ardeii, patlagelele vinete au un consum specific mai ridicat de azot i potasiu i ntr-un
raport NPK de 3,3: 0,3: 6,7 (Davidescu si Davidescu, 1992). Consumurile specifice
variaz n funcie de zona de cultur, de sistemul de cultur, de nivelul de producie si
de cultivarul folosit.
n tabelul 12.14 sunt prezentate aceste consumuri dupa mai multi autori.
n general, consumul de elemente nutritive este mai mare n prima perioada de
vegetatie, pna la nceperea cresterii fructelor. Sunt florali, plante la nflorirea n masa
si plante cu primele fructe la 50% din marimea considerate perioade critice
urmatoarele stadii biologice: plante cu 6-8 frunze, plante la aparitia mugurilor florali,
plante la nflorirea n masa si plante cu primele fructe la 50% din marimea normala
(Davidescu si Davidescu, 1992).

Capitolul III.Tehnologia de cultur a vinetelor in cmp

La noi n tar se cultiv un sortiment autohton format din cultivare cu


polenizare liber, dar i hibrizi recomandai mai ales pentru culturile forate .
Patlagelele vinete se cultiv n cmp, n solarii i n ser. Cultura se nfiineaz numai ,
n mare msur cu cele de la tomate sau ardei. .
Patlagelele vinete se cultiv n cmp, n solarii i n ser .Cultura se nfiineaz
numai prin rsad cu vrsta destul de mare cu cele de la tomate sau ardei.
Realizarea unei culturi eficiente de patlagele vinete n cmp este posibila numai n
zonele sau microzonele favorabile sau foarte favorabile, acolo unde sunt asigurate, n
primul rnd, condiiile de temperatur necesare speciei. O alt condiie pentru
practicarea acestei culturi este asigurarea neconventional a posibilitailor de irigare.
Alegerea terenului se realizeaza asemantor culturii de ardei. Terenurile trebuie
s fie plane, cu panta uniform, nsorite, cu soluri mijlocii, bine structurate, profunde,
fertile etc.
Pregtirea terenului cuprinde lucrri care se efectueaza n toamn si n primavar. n
toamn se executa: desfiinarea culturii anterioare, nivelarea fertilizarea de baz si
aratura de baza. Fertilizarea de baz se realizeaz cu 40-60 t/ha gunoi de grajd bine
fermentat sau compost matur, 300-400 kg/ha superfosfat .

3.1Rotaia culturii
Asolamentul
Specii premergtoare favorabile pentru vinete sunt: lucerna, mazrea, fasolea,
castravei, legume pentru frunze, ceapa, prazul, usturoiul, rdcinoasele. Nu se va
cultiv vinete dup solanaceele cu patogeni i duntori comuni.

Este bun premergtoare pentru: bostnoase, rdcinoase i verdeuri.


Este recomandat efectuarea de culturi intercalate i/s-au asociate de vinete cu:
fasole, mazre, spanac, tarhon, cimbru, ardei. Nu se va cultiva n apropie fenicul,
datorit efectului nefavorabil al acestor specii asupra vinetelor.
Perioada de rotaie a culturii: 4-5 ani.
Vinetele au pretabilitate medie la cultura n agricultur ecologic, produciile obinute
fiind specifice soiurilor sau hibrizilor cultivai.
Factori de risc:
- atacul duntorilor: gndacul de Colorado i pianjenul rou comun;
- excesul de azot determin o cretere vegetativ luxuriant, reducnd lumina i
contribuind la nelegarea fructelor, sau dac acestea au legat, colorarea lor este
neuniform;
- vrsta sub 50 de zile a rsadului, duce la ntrzierea fructificrii i diminueaz
producia;
- plantarea prea devreme a rsadului, n soluri reci cu temperaturi sub 15OC reduce
procentul de prindere al rsadurilor i ngreuneaz vegetaia plantelor;
- temperatura i lumina sunt factori limitativi pentru cultura vinetelor, motiv pentru
care nu se vor amplasa culturile n condiii cu temperaturi reduse i lumin
insuficient.
3.2Fertilizarea
Sola destinat culturii vinetelor se fertilizeaz cu compost sau gunoi de grajd bine
descompus, n cantitate de 15-25 t/ha. Compostul se administreaz toamna sau
primvara, uniform la suprafaa solului i se ncorporeaz superficial cu o grap cu coli
sau cu discuri.
Artura de toamn se va efectua fr ntoarcerea brazdei, cu
tractorul n agregat cu plug fr corman sau cu maina de spat solul de tip rotosap,
Falk, etc. n timpul iernii sub influena ngheului i a precipitaiilor, structura solului se
va reface.
Primvara, pn la nfiinarea culturii, terenul se va ntreine curat de buruieni,
prin efectuarea a 1 2 lucrri cu grapa cu coli reglabili, cnd buruienele sunt mici. Cu
una - dou sptmni nainte de nfiinarea culturii, solul se mrunete i se
uniformizeaz cu o grap cu discuri, dup care se modeleaz n brazde nlate,
orientate pe direcia nord-sud, cu 2 rnduri echidistante.

3.4 Infiinarea culturii


nfiinarea culturii se realizeaz cu rsad produs n sere nmultitor, repicat n ghivece
nutritive cu sectiunea de 8x8 cm si uneori n cuburi nutritive de 7x7x7 cm. Semnatul se
efectueaz astfel ca la plantare rsadul s aib 60-70 de zile de la rsrire (7-8 etaje
foliare si primordii florale).
Epoca de nfiinare depinde de momentul cnd n sol la 5-7 cm se realizeaz o
temperatur de 14-150C; calendaristic, acest lucru are loc n perioada 5-10 aprilie n
sudul rii si 15-25 aprilie n jumatatea de nord a rii.
Schemele si densitaile de plantare sunt relativ simple si depind de vigoarea cultivarului,
de condiiile climatice si de planul de lucrri speciale de ngrijire. Astfel, n solarul
bloc, pe traveea de 3m latime, se recomand amplasarea a patru rnduri dispuse
echidistant, iar n solarul bloc, cu laimea de 5,4 m, se amplaseaz ase rnduri
dispuse echidistant pe teren nemodelat i n benzi cu laimea de 70 cm, pe teren
modelat. Distana dintre plante pe rnd este de 40-50 cm, realizndu-se densitati de 2232 mii plante/ha. Tehnica de plantare este asemanatoare cu cea folosit la ardei.

Scheme de nfiintare a culturii de patlagele vinete n solarii:


a si b solar bloc; c si d solar tunel; b si d teren nemodelat

3.5 Lucrri de ingrijire


Lucrri de ntreinere
Completarea golurilor se realizeaz dup o sptmn de la plantare,
cu rsad de aceeai vrst i acelai soi. Se ud cultura imediat dup
completarea golurilor.
Praitul se efectueaz manual si mecanizat. Prima prasil manual si, eventual,
mecanic se realizeaza dupa completatea golurilor si, de obicei, dupa prima udare. Pe
parcursul perioadei de vegetaie se mai efectueaz 1-2 prasilemanuale si 2-3 prasile
mecanice, att timp ct habitusul plantelor permite acest lucru.
Irigarea trebuie efectuat cu mult grij, mai ales n prima perioad de
vegetaie pentru a nu rci solul; de asemenea, din acelai motiv, irigarea se aplic n
timpul zilei, pna dup-amiaz, cu 4-5 ore nainte de apusul soarelui. Ca metode de
irigare, cea prin rigole este de preferat, dar n lipsa posibilitatii folosirii acestei metode
se folosete irigarea prin aspersiune. Avnd n vedere pretentiile pentru ap si
caracteristicile sistemului radicular, udarea culturii de patlagele vinete se va efectua cu
norme de cel mult 300 m3/ha n prima parte a vegetatiei (pna la ramificare si legarea
primelor fructe), care sa asigure n sol, pe adncimea de 0-30 cm, o umiditate de 70%
din IUA, si norme de circa 400 m3/ha n a doua parte a ciclului de vegetatie, astfel s
se realizeze o umiditate a solului de 70-80% din IUA, pe adncimea de 0-50 cm. n
total, pe ntreaga perioad de vegetaie se administreaz 8-12 udari, realizndu-se o
norm de irigare de 3000-5000 m3/ha.
Fertilizarea fazial va completa necesarul de elemente nutritive, n functie de starea de
vegetaie a plantelor. Daca se are n vedere consumul specific al patlagelelor vinete si
se preconizeaz o producie de 30-50 t/ha, la maturitatea tehnologica, rezult c
pentru o suprafat de 1 ha trebuie asigurate aproximativ urmatoarele cantitati de
elemente nutritive (Chaux si Foury, 1994): 180-300 kg N, 30-75 kg P2O5, 375 kg K2O
si 20-40 kg MgO.
Dac se au n vedere fertilizrile facute anterior, rezult c fosforul, numai din
superfosfatul administrat dj asigur necesarul plantelor, n schimb nevoile de azot si
potasiu trebuie completate. n acest sens se recomanda 1-2 fertilizari faziale, mai ales
dac fertilizarea organic nu s-a realizat sau a fost insuficient , administrndu-se n

total 100-150 kg/ha azotat de amoniu si 150-200 kg/ha sulfat de potasiu.

Combaterea bolilor i a duntorilor


Agenii patogeni de sol sunt principalele boli din culturile de vinete n agricultur
ecologic.
Gndacul din Colorado afidele, coropinia i pianjenul rou comun sunt principalii
duntori ai culturilor de vinete.
Combaterea bolilor i a duntorilor se va efectua doar cu produse avizate pentru
utilizarea n agricultur ecologic
Principalele boli i duntori

Produse de combatere

Observaii

Asolament

Rotaie la 4-5 ani

Boli
Verticilioz (Verticillium
Fusarium sp.)

sp.

fuzarioz

Duntori
Gndacul
de
decemlineata)

Colorado

{Leptinotarsa

Piretrin,
rotenon,
azadirahtin
(neem),
recoltare
manual
i
distrugere

Tratamentele
se
aplic:
Cnd larvele sunt n
stadiul I
La aduli
Se repet la 7-10 zile

Gndacul
de
decemlineata)

Colorado

{Leptinotarsa

Piretrin,
rotenon,
azadirahtin
(neem),
recoltare
manual
i
distrugere

Tratamentele
se
aplic:
Cnd larvele sunt n
stadiul I
La aduli
Se repet la 7-10 zile

Acarieni (Tetranycus urticae)

Rotenon

La
duntorilor

Coropinia (Grylltalpa gryllotalpa Latr.)

- pulbere de piretrin;
- inundarea galeriilor cu ap

La
apariia
duntorilor:
- prfuirea intrrii
galeriilor spate de
coropinie, cu pulbere

apariia

de piretrin;
- inundarea galeriilor
cu ap.
Afide (Macrosiphon solan)

Piretrin, rotenon, cvasia, La


azadirahtin (neem).
duntorilor

apariia

Combaterea bolilor i duntorilor

3.6 Recoltare si productie


Recoltarea
Se face la maturitatea tehnologic, cnd fructele ajung la dimensiunile i
culoarea caracteristic soiului, sunt moi la pipit, au pulpa alb i seminele n faza de
lapte - cear.
Recoltarea se face cu atenie, prin rsucirea fructelor de la punctul de inserie al
pedunculului sau tierea pedunculului fructului cu o foarfec sau cu un cuit. Fructele se
transport cu atenie pentru a ne feri de spinii de pe peduncul.
Producia este de 25 30 t/ha. Fructele care au depit maturitatea de recoltare, se
ndeprteaz de pe plant i se pun la compostare (nu se las pe plant, pentru c
acestea nu mai leag i se reduce producia obinut).

Cap IV. Calcule tehnico-economice


Nr.crt

Denumirea lucrarilor

1.

Preg. terenului

2.

Arat

U.M Nr.de
lucrari

Cost Cost
unitar 1 ha
total

Ha

450

450

Lucrari cu GD

Ha

225

450

Lucrari cu GC

Ha

200

200

3.

Plantarea cu MPR

Ha

300

300

4.

Ha

5.

Prasile mecanice

Ha

6.

Prasile manuala

Ha

7.

Irigarea

4000

0,5

2000

8.

Fertilizarea cu azotat de Ha
amoniu

100

100

9.

Fertilizarea cu sulfat de Ha
potasiu
Combaterea bolilor si Ha
daunatorilor

150

150

10.

Completarea golurilor

11.

Total cheltuieli lucrari

Nr.crt

Material folosite

1.
2.
3.
4.
5.

Rasad
Apa
Azotat de amoniu
Sulfat de potasiu
Combaterea
bolilor
si
daunatorilor
Total cheltuieli materiale

6.

100
200

250

200
4600

U.M
buc
m3
sac
sac

Cantitate
material
25.000
4000
65
100

de Cost unitar
0.05
1
2
3

Pentru infiintarea unei culturi de vinete total cheltuieli 4600 Ron/ha


Pentru materialele utilizate la infiintarea culturii de vinete se cheltuiesc 5880 Ron/ha
Total cheltuieli 10.480 Ron/ha

BIBLIOGRAFIE

400

Cost to
1250
4000
130
300
200
5880

Ruxandra Ciofu, Nistor Stan, Victor Popescu, Pelaghia Chilom, Silviu Apahidean,

Arsenie Horgos, Viorel Berar, Fritz Laurer, Karl Fritz Laurer, Nicolae Atanasiu,
2003,Tratat de legumicultura, Editura Ceres.

Gheorghe Stanciu,Legumicultura
Cetatea de scaun

de

success-

editura

Dumitru Indrea, Cultura legumelor-Editura Ceres

Ruxandra Ciofu, Tratat de legumicultura- Editura Ceres

Anexe
a) Cultura vinetelor albe

b) rasad de vinete in sere

c) Rasad de vinete
d)Rasad de vinete in floare

e) irigarea
f) recolta vinetelor