Cuprins: Argumentul Capitolul I : Importanta culturii vinetelor; Capitolul II : Particularitati biologice si ecologice ale vinetelor; Cap II.

1:Particularitati biologice; Cap II.2:Cerinte fata de factorii de vegetatie; Cap II.2.1:Lumina; Cap II.2.2:Caldura; Cap II.2.3:Hrana; Cap II.2.4:Apa; Capitolul III :Tehnologia de cultura a vinetelor in camp; Cap III.1:Rotatia culturii; Cap III.2:Fertilitatea; Cap III.3:Lucrarile solului; Cap III.4:Infiintarea culturii; Cap III.5:Lucrari de ingrijire; Cap III.6:Recoltare si productie;

Capitolul IV Calcule tehnico-economice; Bibliografie Anexe

Argumentul
Am ales s tratez acest subiect datorita faptului c in viitorul apropiat vreau sa imi pun pe picioare o proprie afacere in acest domeniu. M-i s-a prut o tem destul de controversat i ampl. n lucrare sunt tratate urmatoarele aspecte dupa cum urmeaz: In primul capitol este prezentata importanta culturii de vinete si cat este de pretioase sunt. Patlagelele vinete au ajuns n Europa, prin Orientul Mijlociu, n secolul al XIII-lea, mai nti n Spania, de unde s-au ra spndit mai mult n secolele XV-XVI. Al doilea capitol ne prezinta particularitatile biologice si ecologice ale vinetelor acest capitol fiind format din mai multe subcapitole cum ar fi:particularitati biologice,cerinte fata de factorii de vegetatie,lumina ,caldura,hranasi apa; n Romnia, cultura patlagelelor vinete este bine cunoscut dupa primul rzboi mondial i devine o cultur important dup 1950, cnd suprafeele i produciile ncep sa fie n continu cretere. Al treilea capitol ne prezinta tehnologia de cultura a vinetelor in camp fiind format din urmatoarele subcapitole:rotatia culturii,fertilitatea,lucrarile solului,infiintarea culturii lucrari de ingrijire si recoltare si productie; n perioada anilor 1995-1998, n Romnia se cultivau circa 5000 ha de patlagele vinete, cu o producie medie de circa 20 t/ha. Zonele cele mai favorabile sunt zona I si zona a II-a legumicole, cu excepia regiunilor mai secetoase din Cmpia Dunrii si Dobrogea. Proiectul se incheie cu al patrulea capitol care ne prezinta calculele tehnico-economice;

Capitolul I : Importanta culturii vinetelor;

Vinetele sunt legumele cele mai pretenioase fa de factorii de mediu, dintre speciile legumicole ncadrate n grupa solano-fructoaselor. n primul rnd, cerinele vinetei fa de temperatur sunt ridicate, ceea ce nseamn, pentru legumicultori, mult atenie fa de perioada de nfiinare a culturii i urmrirea prognozei agrometeorologice. Cultura de vinete poate fi nfiinat n cmp sau n solarii. Aceste dou tehnologii de cultivare a vinetelor vor fi descrise mai departe.

Vinetele sunt pretenioase fa de temperatur. Astfel, seminele germineaz la 13-15 grade Celsius. Temperatura optim pentru creterea i dezvoltarea vinetelor, n toate etapele de vegetaie, este de 25-30 grade Celsius. Aceste cerine ridicate au, totui, i un beneficiu: vinetele (mature) rezist inclusiv la temperaturi de 45 grade Celsius, un amnunt demn de reinut pentru fermierii care au nfiinat culturi ecologice, vom vedea mai departe de ce. Vinetele sunt pretenioase i fa de lumin. Vinetele sunt iubitoare de soare, n absena

cruia creterea stagneaz, nflorirea nu mai este abundent iar producia, evident, are de suferit. Nu n ultimul rnd, apa este un alt factor care trebuie luat n calcul. Insuficiena apei n sol provoac avortarea florilor i fructelor, sau piticirea fructelor deja formate. Ali factori fa de care legumicultorii trebuie s in cont sunt curenii de aer (provoac ofilirea temporar), ngrmintele (vinetele consum multe elemente nutritive mai ales n prima jumtate a ciculului de vegetaie, de aceea se administreaz ngrminte organice dup plantarea rsadurilor) i drenajul solului. Vinetele se cultiv pentru fructele lor, care sunt consumate la diferite faze de maturare, n stare proaspt sau conservat. Vinetele se utilizeaza la prepararea diferitelor mancaruri iar in amestec cu alte legume sunt folosite in industria conservelor. Fructele contin 7-10 % substanta uscatareprezentata de glucide 3,5%, protide 1-1,6% . Contin vitaminele C, 5-10mg, B1,B2,PP, P sisaruri minerale: potasiu 200-220 mg, fosfor25-40mg, calciu 15-20 mg, magneziu 16 mg, la 100 g produs proaspat. Datorita continutului mai ridicat de celuloza si hemiceluloza, 1-2,5%, are efectede reducere a colesterolului in organism .Cultivarea vinetelor are i o importan economic contribuind la diversificarea sortimentuluide legume i la obinerea de importante venituri, valorificndu-se foarte bine pe piaa intern iextern. Aceast afacere mai are urmtoarele avantaje: vinetele se ntrebuineaz pe larg n alimentaia oamenilor i industria producerii conservelor; asigur venituri mari pentru cultivator; se poate cultiva prin semnat i plantarea rsadului att n sere, ct i n cmp deschis; cerere sporit pe pia local i pe pieele strine a produciei de vinete; Cultura de ptlgele vinete nu trebuie efectuat dect n zonele favorabile, altfel lipsa cldurii iluminii determin obinerea de culturi ntrziate, slab productive i fr rentabilitate. n condiiicorespunztoare de mediu i de tehnologie, cultura de ptlgele vinete este una dintre cele mairentabile, datorit produciilor mari, cererii ridicate a pieei, ealonrii recoltei, perisabilitiisczute etc. Valoarea comercial poate fi redus sau complet compromis, datorit depiriimomentului optim de recoltare, ceea ce nu se ntmpl la ardei i latomate.Complexitatea tehnologiei de cultivare, volumul mare de lucrri, profesionalismul ridicat necesar sunt elementele ce caracterizeaz cultura din punct de vedere social. Cheltuielile cu fora demunc sunt comparabile cu cele de la cultura de ardei.Speciile de legume solanofructuoase sunt anuale cu perioad lung de vegetaie i pretenioasela cldur, lumin, umiditate i hran mineral. Se cultiv n grdin att n cmp, ct i n sere isolarii, asigurnd fructe proaspete tot anul. Zonele cele mai favorabile pentru cultur sunt cele cutemperaturi medii

anuale de 10-12 C, cu soluri fertile, permeabile i bogate n humus. Solurilegrele, argiloase, fiind reci i compacte, nu sunt recomandate a fi cultivate cu aceste specii.

Origine si arie de raspandire Patlagelele vinete cultivate, Solanum melongena L., var. esculentum Dun., sunt originare dintr-o specie ancestral asemantoare, care se gsea n zonele tropi cale si subtropicale ale Asiei, din India si Birmania, cuprinse ntre paralele 100-300 latitudine nordic, mpreun cu varietile spontane similare S.melongena L. var. insanum si var. incanum (Baldini, 1961; Chaux si Foury, 1994). Patlagelele vinete sunt cunoscute n cultura nca din secolul al V-lea .H., n China (considerat ca primul centru de diversitate), unde se pare c s -a creat un al doilea centru (secundar) de origine (Kaloo, 1993). De asemenea, din aceleasi timpuri sau chiar mai devreme (800 .H.) erau cunoscute n zonele indo-birmaneze. Patlagelele vinete au ajuns n Europa, prin Orientul Mijlociu, n secolul al XIII-lea, mai nti n Spania, de unde s-au ra spndit mai mult n secolele XV-XVI. Dupa alte evidente se pare ca au ajuns n Europa mai devreme, fiind aduse de corbierii venetieni si genovezi, n secolul al XI-lea. n Europa au fost introduse de arabi, care cunoteau cultivarea lor n secolul al XIV-lea. Practic, se consider ca n secolul al XIX -lea, patlagelele vinete erau cunoscute n toate zonele cu condiii favorabile de cultur . n lume se cultiva (dupa date FAO, 1990-1998) peste 1,3 milioane hectare, cu o productie de peste 22,5 milioane tone. Peste 60% din producia mondial se produce n Asia de Sud -Est, n ri mari productoare ca India, China, Japonia, Filipine s.a.; urmeaz, n funcie de productia total , Orientul Mijlociu cu 25%, Turcia fiind plasat pe locul al IV -lea mondial; zona vestmediteraneean Reprezint 8% din producia mondial, avnd ca reprezentani remarcabili Italia cu 11 mii ha si circa 320 mii tone si Spania cu 3,8 mii ha si 135 mii tone. n Romnia, cultura patlagelelor vinete este bine cunoscut dupa primul rzboi mondial i devine o cultur important dup 1950, cnd suprafeele i produciile ncep sa fie n continu cretere. n perioada anilor 1995-1998, n Romnia se cultivau circa 5000 ha de patlagele vinete, cu o producie medie de circa 20 t/ha. Zonele cele mai favorabile sunt zona I si zona a II -a

legumicole, cu excepia regiunilor mai secetoase din Cmpia Dunrii si Dobrogea . Importana agrotehnic rezult din faptul c patlagelele vinete valorific foarte bine terenurile legumicole fertile, nsorite i cu posibilitai de irigare, din zonele sudice si sud-vestice ale rii.. Cultura se poate organiza n cmp neprotejat, dar n mod deosebit n adposturile acoperite cu materiale plastice (solarii); cul tura n sere este mai putin practicata, datorit preteniilor ridicate fa de lumin i cldura. 1Tehnologia de cultivare este la fel de complex ca i cea a ardeiului; nfiinarea culturii se realizeaz exclusiv prin rsad. Importana economic si social. Cultura de patlagele vinete nu trebuie efectuat dect n zonele favorabile, altfel lipsa cldurii si luminii determin obinerea de culturi ntrziate, slab productive si fra rentabilitate. n coniii corespunzatoare de mediu si de tehnologie, cultura de patlagelele vinete este una dintre cele mai rentabile, datorit produciilor mari, cererii ridicate a pieei, ealonrii recoltei, perisabilitii sczute etc. Valoarea comercial poate fi redus sau complet compromis , datorit deprii momentului optim de recoltare,ceea ce nu se ntmpl la ardei i la tomate. Complexitatea tehnologiei de cultivare, volumul mare de lucrri, profesionalismul ridicat necesar sunt elementele ce caracterizeaz cultura din punct de vedere social. Cheltuielile cu fora de munc sunt comparabile cu cele de la cultura de ardei. Factorii de risc. Realizarea culturii de tomate se afl sub incidena unor pericole cu diferite grade de probabilitate. Dintre acestea mai importante sunt urmatoarele: - amplasarea culturii n condiii de mediu mai puin favorabile, n ceea ce privete temperatura i lumina (care sunt factori limitativi pentru cantitatea si calitatea productiei); - vrsta necorespunztoare a r sadului, sub minim 50 de zile, ntrzie mult cultura si diminueaz recolta; - folosirea unui rsad neclit i plantarea nainte ca n sol s fie o temperatur de cel putin 15-160C determin o prindere slab, mbatrnirea plantelor si mai ales a sistemului radicular, care se reface greu; mai mult, plantarea mai timpurie poate pune cultura sub incidena brumelor trzii;

- excesul de azot determin dezvoltarea excesiv a lstarilor si frunzelor, reducerea luminozitii, mbolnvirea florilor si fructelor si cderea lo r, obinerea de fructe cu defecte de colorare; - atacul unor dauntori deosebit de viruleni, cum ar fi gndacul din Colorado sau pianjenul rou, poate diminua sau chiar compromite cultura

Capitolul II : Particularitati biologice si ecologice ale vinetelor;

2.1 Particularitai biologice Specia cultivata S.melongena este erbacee, anual , cu un habitus bine dezvoltat, sub

forma unei tufe de pna la 100 cm naltime i 40 -70 cm diametru. Rdacina i ncepe evolutia din radicula embrionului, care evolueaz ntr-un sistem radicular bine dezvoltat, puternic ramificat, dar localizat n stratul superficial al solului pna la adncimea de 30-50 cm. Unele rdacini pot ajunge pna la 100-150 cm.

Tulpina este erect , cu un sistem mecanic bine dezvoltat, mai mult sau mai putin

ramificat sub form de tuf. La nceput, tulpina este erbacee, dar dupa 60 -70 de zile devine parial lignificat, ncepnd dela baz . Creterea tulpinii este de tip monopodial pn la 8 -12 etaje foliare, dupa care devine de tip simpodial, prin stoparea creterii tulpinii principale datorit formrii unei flori, n apexul acesteia s istemul caulinar este acoperit cu spini stelai. Tulpina de patlagele vinete nu are capacitatea de a forma rdacini adventive; din cauza aceasta i prinderea rsadurilor dup plantare are loc mai greu. Frunza este lung petiolat , cu limbul ovat sau lanceolat, cu marginea, la nceput, ntreaga , dar mai pe urm, uor ondulat sau sinuat-lobat. Dimensiunile frunzei sunt mari, avnd lungimea de 7-15 cm si laimea de 4-10 cm

Lstar cu frunze, flori si fructe de patlagele vinete din cmp) si de pna la 30-40 cm i, respectiv, 15-20 cm (la culturile din ser). Frunza prezint o culoare verde-nchis, cu nuane de la verde cu reflexe de violet slab, n special pe nervura principal, la violet-verde si verde-nchis, n funcie de vrst. Florile sunt actinomorfe, hermafrodite, amplasate axilar, de obicei solitare si foarte rar cte 2-3, cu poziie nutant . Caliciu are un aspect crnos i este format din 6 -8 (9) sepale unite si se termin cu tot attea lacinii lanceolate, aspre spinoase. Corola este gamopetal, rotat si format din 6-9 petale de culoare violet-deschis pna la violet-nchis sau chiar de culoare alba. Corola are un diametru de 2,5-3,5 cm. n centrul corolei se afl o pat galben de form stelat . Androceul este format din 5 (6) 8 stamine cu antere mari, galbene, care se

deschid poricid. Gineceul este bicarpelar sincarp. La unele soiuri se manifest fenomenul de heterostilie. Polenizarea este autogama , direct si uneori indirect, dar fructificarea este mai bun daca polenizarea este ncruciata ; de obicei, gradul de alogamie poate fi pna la 20 -25%.

Fructul este o baca foarte mare crnoasa , lung pedunculata, de form e variate): invers ova , piriform , sferic sau alungit, pn la ngust cilindric cu vrful rotunjit (Zanoschi si Toma, 1985). Lungimea variaz ntre 5- 20 (30) cm, grosimea ntre 5-10 (15) cm, iar masa este cuprins ntre 60-1000 grame. Fructele sunt netede, lucioase, avnd la maturitatea de consum culoare negru-violet, violacee, cu striaiuni verzui i, mai rar, alb -verzuie, alb-galbuie. La maturitatea fiziologica , fructul capt o culoare galben-maronie sau galben- cenuie. Sub pielia subire a fructului se afl mezocarpul si endocarpul care constituie aa -numitul miez sau pulpa fructului de culoare alb, cu aspect spongios. Seminele sunt ncastrate n endocarp sub forma unui strat cu contur rotund-stelat.

Smna este mic , turtita, galben-cenuie sau galben-maronie lucioas, de 2-2,6 mm; 1000 de semine cntresc 3,5-5 grame Perioada de vegetaie dureaz 180-240 de zile, n funcie de soi si de condiiile climatice sau meteorologice ale anului. Primii muguri florali apar la circa 70-80 de zile de la rsrire, iar primele flori dup alte 10-15 zile. De regul, florile apar cnd planta are 8 -10 frunze si ncepe s ramifice. Primele fructe la maturitatea tehnologica apar cnd plantele au vrsta de 110 -160 de zile; maturitatea fiziologic survine dup nc 30 -50 de zile. Alturi de specia S.melongena, cu cele trei varietai botanice esculentum, incanum si insanum, de mare importan pentru activitatea de ameliorare o prezint si var.ovigerum, ca si unele specii slbatice Varietile esculentum si incanum sunt asemntoare, cea de -a doua fiind, se pare, forma ancestral a primei.

Dintre speciile slbatice sunt de menionat S.integrifolium si S.indicum (rezistente la boli, cum ar fi fuzarioza, verticiloza s.a.), precum si S.sisymbriifolium (rezistenta la musculta alb si nematozi) si S.macrocarpon (rezistenta la paianjenul rosu).

2.2 Cerine fa de factorii de vegetaie

Patlagelele vinete reprezint specia solanacee cultivat cea mai pretentioas , att prin nivelul optim al factorilor de mediu, ct si prin regimul acestora. Cunoaterea cerinelor patlagelelor vinete fa de factorii de mediu si corect reglare a acestora prin mijloace tehnolog ice constituie principalele secrete ale cultur. De mare importan este faptul c sortimentul mondial a evoluat n conditile

ecologice a dou zone, care sunt i centre secundare de diversitate a speciei: oriental (China), unde sezonul de cultur este foarte clduros si umed iar perioada rece este

secetoas; mediteraneean, unde cultura se realizeaz n anotimpul clduros, care este n acelai timp si uscat. 2.2.1 Temperatura. Fa de acest factor, cerinele plantei sunt deosebit de mari . Seminele germineaz la minim 14-150C, iar nivelul optim de germinare este de 22-280C sau chiar 27-300C. La temperatura minim , germinarea se produce n 18 -22 de zile, iar la temperatura optim n 3 -5 zile (cu un procent de germinare de 80-90%). Temperatura optim de vegetaie i de fructificare este de 27 -320C ziua i 22-270C noaptea (Dumitrescu si colab., Popescu si Atanasiu, 2000) sau, dup ali autori (Chaux si Foury), aceasta ar avea valorile 20-250C n timpul zilei i de 16-180C pe timp de noapte pentru organele aeriene si 18-200C pentru sistemul radicular. La temperaturi de peste 350C, creterea vegetativ, mai ales formarea frunzelor, este redus, iar nflorirea este ntrziat. Cu toate acestea, plantele rezist pn la 40-450C, binenteles pe un fond optim al regimului de ap si de lumin. Dac temperatura scade sub 14-150C, creterea se reduce puternic si nceteaz , polenizarea nu mai are loc i, ca urmare, florile cad; de asemenea, florile fecundate avorteaz, iar fructele n stadiul tnr , adesea legate partenocarpic, cad. O temperatur de 1 -30C, mentinut o perioad mai lung de timp, determin moartea plantelor, iar ngheurile uoare - distrugerea plantelor.

2.2.2 Apa este un factor fa de care patlagelele vinete au pretenii mai mari dect tomatele i ardeii, datorit originii din zone cu umiditate ridicat , sistemului radicular relativ superficial si suprafeei foliare mari. n principiu, solul trebuie permanent meninut reavn, adic cu o umiditate de 70-80% din capacitatea de cmp, iar n aer trebuie asigurat o umiditate relativ optim de 60-80%. n caz de secet excesiv, mugurii floriferi, florile si fructele nou formate cad n mas. De asemenea, datorit aportului redus de apa i, mpreun cu aceasta, de elemente nutritive, fructele rmn mici si au o culoare albicioas Aplicarea udrilor trebuie facut cu mult grija pentru a nu rci solul, de regul pe timp clduros, cnd temperatura este superioar pragului de 140C.

Cerinele cele mai mari ale plantelor fa de ap , sunt, ca i n cazul ardeilor, n perioada creterii fructelor. n perioada nfloritului nu se cere o umiditate ridicat, nici n sol si nici n aer, dar aceasta sa nu scada mai mult de 10-15% sub limita minima a intervalelor de umiditate optima. Pentru o tona de recolta n conditiile unei productii de 30 t/ha, plantele consuma pna la150-200 m3/ha apa.

2.2.3 Lumina este, de asemenea, un factor fa de care patlagelele vinete au cerine deosebit de ridicate, fapt explicabil prin originea tropical a speciei. Intensitatea optima pentru nflorire si fructificare variaz ntre 20 -40 mii lucsi, nivelul minim acceptabil fiind de 810 mii lucsi (Ceausescu si colab., 1984). O intensita te mai redus a luminii scade rata de cretere a plantelor si nivelul recoltelor, prin scaderea randamentului fotosintetic. n acelai timp, o lumin insuficient afecteaz polenizarea i fructificarea, florile

avorteaz , iar deficiene de colorare a fructelor, afectnd valoarea lor comercial . De asemenea, lumina cu o intensitate mai mic determin reglarea luminii n cmp se face prin optimizarea desimii plantelor, aplicarea unor lucrari n verde, dar mai ales prin controlul creterii habitusului plantelor prin fertilizare si irigare. Desi, dup origine, patlagelele vinete sunt plante de zi scurt, totui fotoperioada nu are o importan semnificativ , att timp ct intensitatea are valori corespunzatoare; de asemenea, soiurile cultivate sunt adaptate zonelor de cultur

2.2.4 Hrana Patlagelele vinete solicit soluri de foarte buna calitate, cu textura mijlocie, structura glomerular, profil profund, permeabile i cu un pH= 6,5 -7 sau chiar redus 5,5-6,8 (Chaux si Foury, 1994); de asemenea, solul trebuie sa aib un coninut ridicat n substana organic (peste 4-4,5%) si fertilitate potenial foarte bun. n acest sens sunt preferate solurile lutoase sau luto-argiloase, aprovizionate cu peste 0,15% azot total, 20 mg P2O5 mobil /100 g sol si 18 mg K2O schimbabil/100 g sol (Dumitrescu si colab., parcelele cu cele mai bune soluri Elementele nutritive determin n mod esenial nivelul recoltelor, dar pot avea si efecte nefavorabile, dac nu sunt asigurate n mod echilibrat. Comparativ cu tomatele si ardeii, patlagelele vinete au un consum specific mai ridicat de azot i potasiu i ntr -un raport NPK de 3,3: 0,3: 6,7 (Davidescu si Davidescu, 1992). Consumurile specifice variaz n funcie de zona de cultur, de sistemul de cultur, de nivelul de producie si de cultivarul folosit. n tabelul 12.14 sunt prezentate aceste consumuri dupa mai multi autori. n general, consumul de elemente nutritive este mai mare n prima perioada de vegetatie, pna la nceperea cresterii fructelor. Sunt florali, plante la nflorirea n masa si plante cu primele fructe la 50% din marimea considerate perioade critice urmatoarele stadii biologice: plante cu 6-8 frunze, plante la aparitia mugurilor florali, plante la nflorirea n masa si plante cu primele fructe la 50% din marimea normala (Davidescu si Davidescu, 1992).

Capitolul III.Tehnologia de cultur a vinetelor in cmp

La noi n tar se cultiv un sortiment autohton format din cultivare cu polenizare liber, dar i hibrizi recomandai mai ales pentru culturile forate . Patlagelele vinete se cultiv n cmp, n solarii i n ser. Cultura se nfiineaz numai , n mare msur cu cele de la tomate sau ardei. . Patlagelele vinete se cultiv n cmp, n solarii i n ser .Cultura se nfiineaz numai prin rsad cu vrsta destul de mare cu cele de la tomate sau ardei. Realizarea unei culturi eficiente de patlagele vinete n cmp este posibila numai n zonele sau microzonele favorabile sau foarte favorabile, acolo unde sunt asigurate, n primul rnd, condiiile de temperatur necesare speciei. O alt condiie pentru practicarea acestei culturi este asigurarea neconventional a posibilitailor de irigare. Alegerea terenului se realizeaza asemantor culturii de ardei. Terenurile trebuie s fie plane, cu panta uniform, nsorite, cu soluri mijlocii, bine structurate, profunde, fertile etc. Pregtirea terenului cuprinde lucrri care se efectueaza n toamn si n primavar. n toamn se executa: desfiinarea culturii anterioare, nivelarea fertilizarea de baz si aratura de baza. Fertilizarea de baz se realizeaz cu 40 -60 t/ha gunoi de grajd bine fermentat sau compost matur, 300-400 kg/ha superfosfat .

Schema de amplasare a culturilor de vinete pe teren modelat Distana ntre plante pe rnd 35- 40 cm. Densitate: 32 -41 mii plante/ha Pe teren nemodelat vinetele se planteaz pe rnduri, la 70 cm.

Schema de amplasare a culturilor de vinete pe teren nemodelat Distana ntre plante pe rnd 35- 40 cm. Densitate: 36 -41 mii plante/ha

3.1Rotaia culturii Asolamentul

Specii premergtoare favorabile pentru vinete sunt: lucerna, mazrea, fasolea, castravei, legume pentru frunze, ceapa, prazul, usturoiul, rdcinoasele. Nu se va cultiv vinete dup solanaceele cu patogeni i duntori comuni. Este bun premergtoare pentru: bostnoase, rdcinoase i verdeuri. Este recomandat efectuarea de culturi intercalate i/s-au asociate de vinete cu: fasole, mazre, spanac, tarhon, cimbru, ardei. Nu se va cultiva n apropie fenicul, datorit efectului nefavorabil al acestor specii asupra vinetelor.

Perioada de rotaie a culturii: 4-5 ani.

Vinetele au pretabilitate medie la cultura n agricultur ecologic, produciile obinute fiind specifice soiurilor sau hibrizilor cultivai. Factori de risc: - atacul duntorilor: gndacul de Colorado i pianjenul rou comun;

- excesul de azot determin o cretere vegetativ luxuriant, reducnd lumina i contribuind la nelegarea fructelor, sau dac acestea au legat, colorarea lor este neuniform; - vrsta sub 50 de zile a rsadului, duce la ntrzierea fructificrii i diminueaz producia; - plantarea prea devreme a rsadului, n soluri reci cu temperaturi sub 15 C reduce procentul de prindere al rsadurilor i ngreuneaz vegetaia plantelor; - temperatura i lumina sunt factori limitativi pentru cultura vinetelor, motiv pentru care nu se vor amplasa culturile n condiii cu temperaturi reduse i lumin insuficient.
O

3.2Fertilizarea
Sola destinat culturii vinetelor se fertilizeaz cu compost sau gunoi de grajd bine descompus, n cantitate de 15-25 t/ha. Compostul se administreaz toamna sau primvara, uniform la suprafaa solului i se ncorporeaz superficial cu o grap cu coli sau cu discuri. Artura de toamn se va efectua fr ntoarcerea brazdei, cu tractorul n agregat cu plug fr corman sau cu maina de spat solul de tip rotosap, Falk, etc. n timpul iernii sub influena ngheului i a precipitaiilor, structura solului se va reface. Primvara, pn la nfiinarea culturii, terenul se va ntreine curat de buruieni, prin efectuarea a 1 2 lucrri cu grapa cu coli reglabili, cnd buruienele sunt mici. Cu una - dou sptmni nainte de nfiinarea culturii, solul se mrunete i se uniformizeaz cu o grap cu discuri, dup care se modeleaz n brazde nlate, orientate pe direcia nord -sud, cu 2 rnduri echidistante.

3.3 Lucrarile solului

Lucrarile de ngrijire. n mare msur, acestea sunt asemantoare culturii de ardei

completarea golurilor, praitul, irigarea, fertilizarea faziala, combaterea bolilor si daunatorilor i, eventual, realizarea unor lucrri speciale, cum ar fi tratamentul cu substane bioactive, copilitul si crnitul Completarea golurilor se realizeaz cu rsad asemantor celui folosit la plantare, chiar clit suplimentar prin pstrarea sa n condtii asemanaoare celor din cmp. Lucrarea se execut la 5 7 zile de la plantare, cnd exist indicii asupra stadiului de prindere a plantelor.

Praitul se efectueaz manual si mecanizat. Prima prasil manual si, eventual, mecanic se realizeaza dupa completatea golurilor si, de obicei, dupa prima udare. Pe parcursul perioadei de vegetaie se mai efectueaz 1-2 prasilemanuale si 2-3 prasile mecanice, att timp ct habitusul plantelor permite acest lucru. Irigarea trebuie efectuat cu mult grij, mai ales n prima perioad de vegetaie pentru a nu rci solul; de asemenea, din acelai motiv, irigarea se aplic n timpul zilei, pna dup -amiaz, cu 45 ore nainte de apusul soarelui. Ca metode de irigare, cea prin rigole este de preferat, dar n lipsa posibilitatii folosirii acestei metode se folosete irigarea prin aspersiune. Avnd n vedere pretentiile pentru ap si caracteristicile sistemului radicular, udarea culturii de patlagele vinete se va efectua cu norme de cel mult 300 m3/ha n prima parte a vegetatiei (pna la ramificare si legarea primelor fructe), care sa asigure n sol, pe adncimea de 0-30 cm, o umiditate de 70% din IUA, si norme de circa 400 m3/ha n a doua parte a ciclului de vegetatie, astfel s se realizeze o umiditate a solului de 70-80% din IUA, pe adncimea de 0-50 cm. n total, pe ntreaga perioad de vegetaie se administreaz 8 -12 udari, realizndu-se o norm de irigare de 3000-5000 m3/ha. Fertilizarea fazial va completa necesarul de eleme nte nutritive, n functie de starea de vegetaie a plantelor. Daca se are n vedere consumul specific al patlagelelor vinete si se preconizeaz o producie de 30-50 t/ha, la maturitatea tehnologica, rezult c pentru o suprafat de 1 ha trebuie asigurate aproximativ urmatoarele cantitati de elemente nutritive (Chaux si Foury, 1994): 180-300 kg N, 30-75 kg P2O5, 375 kg K2O si 20-40 kg MgO. Dac se au n vedere fertilizrile facute anterior, rezult c fosforul, numai din superfosfatul administrat dj asigur necesarul plantelor, n schimb nevoile de azot si potasiu trebuie fertilizarea completate. n acest sens se recomanda 1-2 fertilizari faziale, mai ales dac

organic nu s-a realizat sau a fost insuficient , administrndu-se n total 100-150 kg/ha azotat de amoniu si 150-200 kg/ha sulfat de potasiu.

3.4 Infiinarea culturii

nfiinarea culturii se realizeaz cu rsad produs n sere nmultitor, repicat n ghivece nutritive cu sectiunea de 8x8 cm si uneori n cuburi nutritive de 7x7x7 cm. Semnatul se efectueaz astfel ca la plantare rsadul s aib 60 -70 de zile de la rsrire (7-8 etaje foliare si primordii florale).

Epoca de nfiinare depinde de momentul cnd n sol la 5-7 cm se realizeaz o temperatur de 14-150C; calendaristic, acest lucru are loc n perioada 5-10 aprilie n sudul rii si 15-25 aprilie n jumatatea de nord a rii. Schemele si densitaile de plantare sunt relativ simple si depind de vigoarea cultivarului, de condiiile climatice si de planul de lucrri speciale de ngrijire. Astfel, n solarul bloc, pe traveea de 3m latime, se recomand amplasarea a patru rnduri dis puse echidistant, iar n solarul bloc, cu laimea de 5,4 m, se amplaseaz ase rnduri dispuse echidistant pe teren nemodelat i n benzi cu laimea de 70 cm, pe teren modelat. Distana dintre plante pe rnd este de 40 -50 cm, realizndu-se densitati de 22-32 mii plante/ha. Tehnica de plantare este asemanatoare cu cea folosit la ardei.

Scheme de nfiintare a culturii de patlagele vinete n solarii: a si b solar bloc; c si d solar tunel; b si d teren nemodelat 3.5 Lucrri de ingrijire
Lucrri de ntreinere Completarea golurilor se realizeaz dup o sptmn de la plantare, cu rsad de aceeai vrst i acelai soi. Se ud cultura imediat dup completarea golurilor. Combaterea bolilor i a duntorilor Agenii patogeni de sol sunt principalele boli din culturile de vinete n agricultur ecologic. Gndacul din Colorado afidele, coropinia i pianjenul rou comun sunt principalii duntori ai culturilor de vinete.

Combaterea bolilor i a duntorilor se va efectua doar cu produse avizate pentru utilizarea n agricultur ecologic

Principalele boli i duntori Boli

Produse de combatere

Observaii Rotaie la 4-5 ani

Verticilioz (Verticillium sp. i fuzarioz Fusarium Asolament sp.) Duntori Gndacul de Colorado {Leptinotarsa decemlineata)

Piretrin, rotenon, azadirahtin Tratamentele se aplic: (neem), recoltare manual i Cnd larvele sunt n distrugere stadiul I La aduli Se repet la 7-10 zile Piretrin, rotenon, azadirahtin Tratamentele se aplic: (neem), recoltare manual i Cnd larvele sunt n distrugere stadiul I La aduli Se repet la 7-10 zile Rotenon - pulbere de piretrin; - inundarea galeriilor cu ap La apariia duntorilor La apariia duntorilor: prfuirea intrrii de galeriilor de piretrin; - inundarea galeriilor cu ap. Piretrin, rotenon, cvasia, La apariia duntorilor spate

Gndacul de Colorado {Leptinotarsa decemlineata)

Acarieni (Tetranycus urticae) Coropinia (Grylltalpa gryllotalpa Latr.)

coropinie, cu pulbere

Afide (Macrosiphon solan)

azadirahtin (neem).

Combaterea bolilor i duntorilor

Irigarea culturii Irigarea se va face prin picurare sau pe rigole lungi. n lipsa acestora (dar mai puin indicat) irigarea se va face prin aspersiune. Se va uda de cte ori este nevoie, cu norme de 300 - 400 mc/ha. n medie se aplic 8 12 udri, norma de irigare variind ntre 3000 5000 mc/ha. Combaterea buruienilor se face prin 2 - 3 praile mecanice i 3-4 praile manuale.

3.6 Recoltare si productie Recoltarea

Se face la maturitatea tehnologic, cnd fructele ajung la dimensiunile i culoarea caracteristic soiului, sunt moi la pipit, au pulpa alb i seminele n faza de lapte - cear. Recoltarea se face cu atenie, prin rsucirea fructelor de la punctul de inserie al pedunculului sau tierea pedunculului fructului cu o foarfec sau cu un cuit. Fructele se transport cu atenie pentru a ne feri de spinii de pe peduncul.

Producia este de 25 30 t/ha. Fructele care au depit maturitatea de recoltare, se

ndeprteaz de pe plant i se pun la compostare (nu se las pe plant, pentru c acestea nu mai leag i se reduce producia obinut).

Capitolul IV Calcule tehnico-economice;

BIBLIOGRAFIE

Ruxandra Ciofu, Nistor Stan, Victor Popescu, Pelaghia Chilom, Silviu Apahidean, Arsenie Horgos, Viorel Berar, Fritz Laurer, Karl Fritz Laurer, Nicolae Atanasiu, 2003,Tratat de legumicultura, Editura Ceres, pag. 674-685.