U.S.A.M.V.B.

TIMISOARA
FACULTAEA DE HORTICULTURA
SPECIALIZAREA: HORTICULTURA
ANUL IV, grupa 411B

PROIECT
LA DISCIPLINA

LEGUMICULTURA SPECIALA

PROIECTAREA UNEI EXPLOATATII LEGUMICOLE PE O

SUPRAFATA DE 7 HA IN CAMP, 0,5 HA IN SOLARII SI 0,2 HA IN SERA
IN ZONA
MUNICIPIULUI TIMISOARA

CUPRINS
1. Importanta culturii legumelor din punct de vedere alimentar si social economic
1.1.Importanta cultivarii legumelor
1.2.Valoarea alimentara a legumelor
1.3.Importanta social-economica a legumelor
2. Caracterizarea exploatatiei legumicole
2.1.Conditii social economice
2.2.Asezarea geografica
2.3.Conditii pedoclimatice
2.4.Descrierea constructive a tipului de adapost folosit
2.5.Organizarea exploatatiei
3. Structura culturilor
4. Stabilirea asolamentului pentru culturile de baza si schema de rotatie a culturilor
5. Fisele tehnologice ale culturilor
6. Stabilirea necesarului privind baza energetica,utilaje si materiale
6.1.Stabilirea necesarului de tractoare si utilaje
6.2.Stabilirea necesarului de materiale pe culture
6.2.1.Necesarul de materiale la cultura de varza timpurie
6.2.2.Necesarul de mteriale la cultura de fasole
6.2.3.Necesarul de materiale la cultura de morcov
6.2.4.Necesarul de materiale la cultuda de castraveti de toamna
6.2.5.Necesarul de materiale la cultura de pepeni verzi
6.2.6.Necesarul de materiale la cultura de spanac
6.2.7.Necesarul de materiale la cultura de cartofi timpuri
6.2.8.Necesarul de materiale la cultura de varza chinezeasca
6.2.9.Necesarul de materiale la cultura de ceapa prin arpagic
6.2.10.Necesarul de materiale la cultura de mazare
6.2.11.Necesarul de materiale la cultura de tomate
6.2.12.Necesarul de materiale la cultura de vinete
6.2.13.Necesarul de materiale la cultura de ardei
6.2.14.Necesarul de materiale la cultura de salata
6.3.Centralizatorul necesarului de materiale pe exploatatie
6.4.Planul necesarului de seminte si material saditor
6.5.Planul de udari si necesarul de apa pe exploatatie
7. Evaluarea productiei,graficul de recoltat si livrare a productiei cantitativ si
calendaristic
8. Eficienta economic pe cultura
9. Schita terenului
10. Bibliografie

1. IMPORTANTA CULTIVARII LEGUMELOR DIN PUNCT DE VEDERE

ALIMENTAR SI SOCIAL-ECONOMIC
1.1. Importanta cultivarii legumelor
Legumicultura este una dintre cele mai imoptante si complexe directii de specializare a
productiei vegetale si are ca trasaturi specifice diversitatea mare a plantelor cultivate si dinamismul
permanent datorat aparitiei unor tehnologii moderne si schimbarii sortimentului de soiuri si hibrizi.
Denumirea de legumicultura provine de la cuvintele de origine latina: legumen-vegetale
cultivate pentru hrana omului si cultura- priceperea de a lucra pamantul, de a ingrijii plantele.
Legumele au constituit, inca din cele mai vechi timpuri o componenta de bana a alimentatiei
pantru toate popoarele, indifferent de situarea lor geografica.
In canditiile societatii moderne, alimentatia rationala nu poate fi conceputa fara participarea
legumelor intr-o gama cat mai larga, in cantitati sporite, cu precadere in stare proaspata si in tot
cursul anului.
In sens larg, termenul de legume defineste partile de plante folosite in hrana omului, pentru
valoarea lor alimentara dublata adesea de unele particularitati dietetice sau terapeutice.
Specia umana este intr-o continua evolutie, dar cel putin din punct de vedere al mancarii am
pastrat in genele noastre reminescentele alimentatiei primrlor antropoide, bazate pe vegetatie si
mici animale. In vremurile in care primele mainute traiau in Africa si mai apoi in Asia, meniul
lor era compus in principal din frunze, muguri, flori, radacini,pollen, plante diverse, legume si
fructe salbatice.
In tara noastra, sortimentul de plante legumicole este desul de restrans, fiind repartizat de
aproximativ 70 de specii si varietati. Numeroase alte plante cu valoarea nutritive sau economica
ridicata si pentru care conditiile din tara noastra sunt prielnice, nui se cultiva din diferirte motive,
printre care se pot numara lipsa informatiei tehnologice, a traditiei de consum, si a cererii pe piata.
In cadrul productiei agricole din tara noastra, legumicultura reprezinta un domeniu cu nu inalt
garad de intensivitate si o pondere deosebita , cu implicate majore in economia nationala si mai
ales in alimentatia populatiei.
Legumicultura are ca scop asigurarea de alimente necesare populatiei, dar si de matrii prime
necesare industriei conservelor, precum si a unor cantitati mari de produse pentru export.
In alimentatie legumele se utilizeaza atat in stare cruda cau si preparate, alaturio de alte produse
agricole. Se folosesc, de asemenea congelate sau conservate, pentru asigurarea consulului pe tot
parcursul anului. Ca urmare a efectului favorabil pe care-l au asupra organismului uman, in ultimul
timp, in special in tarile dezvoltate din punct de vedere economic, a sporit considerabil consumuil
de legume in stare proaspata, crude, sub forma de salate.
Spre deosebire de alte sectoare de productie Agricola, cultura legumelor prezinta unele
particularitati cum ar fi:
- ocupa suprafete relative reduse, dar pe terenurile cu fertilitate ridicata, irigabile si
mecanizabile
- are un ianlt grad de intensivitate, datorita faptului ca necesita, de obicei, mai multa forta de
munca si mijloace materiale, pentru abtinerea de legume proaspete in tot cursul anului, se

practica la unele specii, culture in spatii incalzite (sere, rasadnite) sau neincalzite (solaria,
adaposturi temporare)
- tehnologia de cultura variaza, chiar si la aceia specie, in functie de destinatia productiei
(consum, industrializare) si de perioada de valorificare (culture timurii, de vara sau de
toamna)
- spre deosebire de majoritatea culturilor agricole in camp, la unele culture de legume sunt
necesare lucrari de ingrijire individuala a plantelor, care au ca scop dirijarea cresterii si
fructificarii
- datorita perisabilitati ridicate a majoritaii speciilor legumicole sunt necesre masuri speciale
in ceea ce priveste recoltarea, conditionarea, transportul si pastrarea acestora in vederea
valorificarii
- Perfectionarea tehnologiilor de cultura prin mecanizare si automecanizare, face ca procesele
de productie din legumicultura sa capete un cartacter industrial.
Legumele si fructele au un caracter important in alimentatie, fiind surse de vitamina A,C,
acidfolic, minerale, reusind sa protejeze corpul sis a il apere de diverse maladii. Cele mai
cunoscute si cele mai gustate legume sunt spanacul, varza, broccoli, morcovii, cartofii, ardeii,
ceapa, mazarea, conservate sau proaspete, preparate intr-un fel sau altul, fiecare cu gustul si
calitatile specifice, multe insotite de adevarate poivesti.
1.2 Valoarea alimentara a legumelor
Gama deosebit de larga de substante organice si minerale, pe care o contin legumele, confera
valoarea alimentara efectiva a acestei solicitate categorii de produse.
Valoarea alimentara a acestora se considera maxima atuci cand legumele sun consummate in
stare proaspata.
In strategia alimentara, alaturi de alte produse vegetale, legumele au ocupat itodeauna un loc
imoptant. Considerente de ordin nutritional fac ca alimentatia omului modern, supus mai putin
efortului fizic si din ce in ce mai mult celuim intelectual, sa creasca consumil de fructe si legume.
Comparativ cu alte produse folosite in alimentatie, cum sunt painea, laptele, carnea, legumele
contin cantitati mai mici de protide, glucide, lipide si ca urmare au o valoare energetica mai mica,
dar au cantitati mai ridicate de vitamine si saruri minerale.
Conform recomandarilor dieteticienilor, penrtu o alimentatie rationala, necesarul zilnic de
hrana a unui adult este de 714 g alimente de natura animala si 1225g alimente de origine vegetala
din care aproximativ300-400 g legume. Aceste cantitati acopera exigentele nutritionale calculate
pentru o greutate corporala de 70 kg.
Legumele sunt produse alimentare suculente, cu un continut de apa ridicat, restul find
substanta uscata, reprezentata atat de substante cu rol plastic si energetic, cat si substante cu rol
plastic si energetic, cat si substante biocatalizator, in special vitamine si saruri minerale.
De remarcat este faptul ca valoarea terapeutica a legumelor a fost descoperita si folosita din
vremuri stravechi, de catre popoarele care eu inregistrat un nivel ridicat de dezvoltare sociala
egipteni.

Un exemplu concludent este folosirea usturoiului de actre egipteni in timp ce lucrau le

piramide pentru a evita aparitia unor boli infectiose, de catre greci si romani inainte marilor batalii
pentru a contribuii la vindecarea mai repede a ranilor capatate in lupta. In prezint se utilizeaza
pentru obtinerea de medicamente in prevenirea bolilor de inima, deoarece impiedica formarea
pachetelor sanguine.
Valoarea alimentara si terapeutica a legumelor poate suferi modificari in functie de conditiile
de folosire a lor. Cel mai usor se poate pierde vitamina C, aflata in frunze, prin actiunea aerului si a
caldurii.
Legumele contribuie la hidratarea organismului, stimuleaza activitaea sistemului muscular
prin aportul de hidrocarburi simple, asigura aprovizionarea cu aminoacizi, stimuleaza pofta de
mancare, contribuie la reducerea grasimilor, alcalinizarea plasmei sanguine, sustinerea procesului
de calcifiere, sporirii activitatii enzimelor prin aportul de elemente minerale, sporirea capacitatii de
aparare a organismului, reglarea metabolismului datorita aportului de vitamine.
Valoarea energerica a legumelor este mai scazuta comparative cu alte alimente de baza cum
sunt carnea, branzeturile si grasimile.
Glucidele se gasesc in cantitati reduse sub forma de amidin, zaharuri simple, glicogen,
insulina. Legumele uscate si tuberculi de catof mai mare dar in comparatie cu cerealele au un
continut mai redus in glucide. Un continut mai ridicat in glucide se remarca in ceapa, anghinarie,
scortonera si mazarea de gradina.
Protidele existente in legume au valori variabile, ele asigurand aproximativ 5-10% din totalul
d protide necesare organismului uman.
In legumepredomina aminoacizii glutamic, aspargic, gama aminobutiric si contin cantitati mai
reduse de metionina si triptofan.
Lipidele se gasesc se gasesc in cantitati mai reduse in majoritatea legumelor.
Fibrele alimentare sunt reprezentate de polizaheridele mai mult sau mai putin degradabile, cu
exceptia hemicelulozei. Cantitati reduse de fibre se gasec in ciupeci, castraveti,dovleci si in
cantitati mai mari la varza de Bruxelles si spanac.
Vitaminele sunt indispensabile intretinerii si dezvoltarii organismului care nu le poate sintetiza
in totalitate si ca urmare este obligat sa le preia din lumea vegetala. Interesul pentru consumul de
legume ca surse de vitamine a crescut foarte mult odata cu precizarea rolului acestora ca antidote in
cazul diferitelor boli si mai ales a tulburarilor genetice manifestate in proporti ingrijoratoare sub
actiunea factorilor poluanti tot mao prezenti in mediul inconjurator.
Legumele si fructele constituie 80-95% din necesarul de vitamine al omului.
1.3 Importanta social-economica a legumelor
Prin ponderea pe care o ocupa in alimentatia omului, consumul de legume constituie un
indicator important pentru aprecierea nivelului de trai. De aceea producerea de legume are o
insemnatate economica deosebit de mare pentru toate tarile.
Prin dezvoltarea culturilor fortate in sere, a celor protejate in diferite adaposturi si odata cu
trecerea la concentrarea legumiculturii, profilarea si specializarea unitatilor, importanta economica
a legumiculturii a capatat noi dimensiuni.

Importanta economica a culturii legumelor rezida din faptul ca acestea permit o folosire
intensiva a terenului
Se apreciaza ca 1 ha de legume cultivate in camp echivaleaza cu 10-12 ha de grau, 1 ha de
legume cultivate in solarii echivaleaza cu 150 ha de grau iar 1 ha de legume cultivate in sere
echivaleaza cu 200 ha d grau.
Prin cultura legumelor se obtin productii foarte ridicate la unitatea de suprafata. La cultura
legumelor in camp se pot obtine fregvent productii de peste 30 de t/ha, la cultura in solarii de 50-70
t/ha, iar la cultura in sere de 80-120 t/ha.
Un alt aspect de importanta economica se refera la faptul ca prin cultura legumelor se asigura
o mai buna valorificare a terenurilor decat prin multe alte culturii, datorita posibilitatilor de
efectuare, pe scara larga, a succesiunilor atat in cultura de camp cat si la cultura protejata.
Legumele constituie o importanta sursa de materii prime pentru industria conservelor, aceasta
a dat posibilitatea de a se dezvolta intreprinderi mari, integrate, de producere si industrializare a
legumelor si fructelor.
Prin valorificarea esalonata a productiei pe tot parcursul anului se realizeaza un echilibru
dinamic intre venituri si cheltuieli. Esalonarea productiei legumicole pe intreg anul calendarestic,
creeaza posibilitatea folosirii rationale a fortei de munca, eliminandu-se caracterul sezonier al
muncitorilor.
2. CARACTERIZAREA EXLOATATIEI LEGUMICOLE
2.1 Conditii social economice
Timioara este reedina i cel mai mare ora al judeului Timi din regiunea istoric Banat,
vestul Romniei. n anul 2010, avnd 311.586 locuitori, era al doilea ora ca populaie din
Romnia. Numele localitii vine de la rul Timi (trecnd la sud de municipiu), numit de
romani n antichitate Tibisis sau Tibiscus.
Istoric
Principalii pomi fructiferi cultivati in municipiul Timisoara sunt: marul, prunul, visinul,
piersicul, caisul, ciresul, nucul, gutuiul, dudul.
Pajistile naturale sunt variate din punct de vedere floristic, in ele intalnindu-se, de regula,
grupari de specimezofile si mezoxerofile, iar in zonele cu apa freatica mai apropiata de
suprafata, grupari mezofile si higrofile. Plantele cultivate in mod obisnuit sunt graul, porumbul,
orzul, soia, sfecla de zahar, fasolea, lucerna si trifoiul.
2.2 Asezarea geografica
Municipiul Timioara este aezat la intersecia paralelei de 4547' latitudine nordic, cu
meridianul de 2117" longitudine estic, aflndu-se, ca poziie matematic, n emisfera
nordic, la distane aproape egale de polul nord i de ecuator i n emisfera estic, n fusul
orar al Europei Centrale. Ora local a oraului (considerat dup meridian) este n avans

cu 1h 25 8 fa de ora meridianului 0, Greenwich, dar se afl n ntrziere cu 3452

fa de ora oficial a Romniei (ora Europei Orientale).
Municipiul Timioara se afl situat la o distan medie de aproximativ 550 km fa de
capitala Romniei - Bucureti i cca.170 km i 300 km fa de Belgrad i Budapesta,
capitalele celor dou ri nvecinate Serbia-Muntenegru i respectiv Ungaria.
Suprafata
Potrivit datelor primite de la Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar Timi, situaia
fondului funciar (2004) al municipiului Timioara se prezint astfel:

Suprafaa total a Municipiului Timioara este de 12.926,83 ha, din care 7902,61
ha teren agricol i 5024,22 ha teren neagricol;
Suprafaa de 7902,61 ha teren agricol cuprinde: 7130,57 ha teren arabil; 425,57 ha
puni; 223,25 ha fnee; 39,20 ha vii; 84,02 ha livezi.
Suprafaa de 5024,22 ha teren neagricol cuprinde: 649,08 ha pduri; 317,31 ha ape,
bli; 2920,36 ha construcii; 1062,51 ha drumuri; 74,96 ha teren neproductiv.

Din terenurile arabile (7130,57 ha) aflate pe raza municipiului aproximativ 73% se afl n
proprietatea individual, la gospodriile individuale (5171,48ha), 21% n administrarea
U.S.A.M.V.B. - Staiunea Didactic Timioara (1529,83 ha), terenurile arabile n
proprietatea Primriei Municipiului Timioara (175,13 ha) reprezint 2,45%, iar diferena
de 3,55% din terenurile arabile se afl n proprietatea sau administrarea altor uniti
(Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, Ministerul de Interne, etc.)Punile
(n suprafa total de 425,57 ha ) de pe raza municipiului Timioara n mare parte sunt
formate din puni aflate n proprietatea municipiului n administrarea Consiliului
Local al Municipiului Timioara n suprafa de 290,22 ha, ceea ce reprezint 62% din
suprafaa total de pune situat pe raza municipiului Timioara, diferena de pune se
afl n proprietatea gospodriilor individuale 19% (84,93 ha) i n administrarea unor
instituii (Primria Municipiului Timioara, Ministerul Aprrii Naionale, Herghelia,
Aviaia Utilitar) 19% (50,42 ha)
Suprafaa de 290,22 ha pune se ntinde n trei zone ale municipiului printre
preocuprile poiei din aceste zone se numr i activitile zootehnice (creterea de
animale din categoria bovine, caprine, ovine etc.). Aceste zone (sau cartiere) sunt Ciarda
Roie (22,18 ha), Freidorf (63,36 ha) i Mehala (204,68 ha). Punea din zona Freidorf,
potrivit Hotrrii Consiliului Local al Municipiului Timioara nr.342/22.02.2002, va face
parte din zona industrial a municipiului.
2.3 Conditii pedoclimatice

Clima temperat-continentala, specifica zonei, cu o temperature medie anuala de 10,6C si cu o

valoare medie multianuala a precipitatiilor de 631 mm (statia Timisoara), se manifesta sub
forma unor ierni mai blande, a unor primaveri timpurii, scurte, cu mari variati termice, a unor
veri cu aer tropical si a toamnelormai lungi, cu temperature mai constante.
Relief
Orasul Timisoara este asezata in sud-estul Campiei Panonice, in zona de divagare a
raurilor Timis si Bega, intr-unul din putinele locuri pe unde se puteau traversa intinsele
mlastini formate de apele celor doua rauri, care pana acum doua secole si jumatate
acopereau in fiecare primavara suprafata campiei subsidente dintre Campia Buziasului si
Campia Vingai.Privit in ansamblu, relieful zonei Timisoara este de o remarcabila
monotonie, netezimea suprafetei de campie nefiind intrerupta decat de albia slab adancita
a raului Bega. an detaliu insa, relieful orasului si al imprejurimilor sale prezinta o serie de
particularitati locale, exprimate altimetric prin denivelari, totusi modeste, care nu
depasesc nicaieri 2-3 m.In Timisoara cea mai inalta cota se afla in partea de nord-est, in
cartierul antre Vii, la 95 m, iar punctul cel mai coborat la 84 m., in vestul cartierului
Mehala. Pe o distanta de aproximativ 7 km est-vest, diferenta de nivel este de
aproximativ 11 m. De la nord la sud, pe o distanta de cca 5 km, teritoriul orasului
coboara, de asemenea, cu cca. 10 m.
Vatra orasului Timisoara se suprapune sesului aluvionar,cu marginile usor mai ridicate ,
desfasurat in lungul Begai. Daca se are in vedere intregul teritoriu al zonei, diferentele de
nivel si formele de relief sunt mai variate. Astfel, altitudinile maxime depasesc 100 m in
nord-est si se apropie de acest nivel in sud-est si nord-vest: Slatina Mare 109 m in nordest si Dealul Flamand 98 m in nord-vest. Cotele cele mai coborate se situeaza la vest de
cartierul Freidorf, la 87 m.
Orasul Timisoara, din punct de vedere tectonic, este asezat intr-o arie cu falii orientate
est-vest, marcata de existenta vulcanului stins de la Sanovita, precum si de apele
mineralizate din subsolul Timisoarei, cele de la Calacea spre nord si Buzias-Ivanda in
sud.
Timisoara este un centru seismic destul de activ, dar din numeroasele cutremure
observate, putine au depasit magnitudinea 6 pe scara Richter.
Pe teritoriul Timisoarei se produc si fenomene de tasare, datorate substratului argilonisipos . Fenomenul se evidentiaza in cartierele Cetate si Elisabetin, dar si in alte parti
unde s-au format crovuri.
Geologie
Tipuri dominante de soluri:
- soluri brune argiloiluviale 32,6%

- soluri brune luvice 10,2%

- soluri brune eumezobazice 31,4%
- soluri gleice, pseudogleice si negre clinohidromorfe 4.9%
- vertisoluri 3,3%
- soluri aluviale 8,6%
- soluri erodate si coluvionate 3,8%
- asociatii de soluri brune argilo-iluviale, brune luvice, erodisoluri, vertisoluri,
soluri gleice, soluri aluviale 5,2%.
Factorii limitativi ai productiei agricole sunt dimensionati , in raport cu suprafata
terenului agricol, de reactia solului( moderata 69,5%, puternic acida 5,5%), de rezerva mica de
humus(30,3%), de porozitatea totala care prezinta valori mici si foarte mici (85%), de excesul
de umiditate (7,8%), de panta terenului ( restrictii de mecanizabilitate mici 22,2%, mijloci 5%,
mari 0,3%, totale 3,2%).
Hidrografie
Teritoriul zonei Timisoara dispune de o bogata retea hidrografica, formata din rauri, lacuri si
mlastini. Cu exceptia raurilor Bega si Timis, celelalte rauri seaca adesea in timpul verii.
Principalul curs de apa este cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorand din Muntii Poiana Rusca,
Bega este canalizata, iar de la Timisoara pana la varsare a fost amenajata pentru navigatie (115
km). Canalul Bega a fost construit intre anii 1728 si 1760, dar amenajarea lui definitiva s-a
facut mai tarziu. Pentru regularizarea debitului in limite care sa-i permita satisfacerea functiilor
pentru care a fost conceputa lucrarea, la Costei a fost construit un nod hidrotehnic, a carui
principala functie este cea de regularizare a debitului, respectiv asigurarea transferului cantitatii
de apa, din Timis in Bega, in functie de necesitati si de volumul de precipitatii preluat de cele
doua rauri in amonte. Canalul Bega a fost conceput pentru accesul slepurilor de 600-700 tone si
o capacitate anuala de transport de 3.000.000 vagoane. Pentru a inlatura pericolul inundatiilor,
atat de frecvente altadata, lucrarea a fost completata ulterior cu sistemul hidrotehnic de la
Topolovatul Mic, prin care, in perioadele de ape mari, surplusul de debit inregistrat de
Bega
este
dirijat spre raul Timis.
Din multimea de brate care existau inaintea canalizarii Begai, in interiorul orasului se mai
pastreaza doar Bega Moarta (in cartierul Fabric) si Bega Veche (spre vest,curgand
prin
Sacalaz).
Pe teritoriul orasului se gasesc si numeroase lacuri, fie naturale, formate in locul vechilor
meandre sau in arealele detasate (cum sunt cele de langa colonia Kuntz, de langa Giroc, Lacul
Serpilor din Padurea Verde, etc.), fie de origine antropica (spre Fratelia, Freidorf, Mosnita,
Mehala, Strandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localitatile
periurbane.
Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata ca panza freatica a Timisoarei se
gaseste la o adancime ce variaza intre 0,5 - 4 m. Panzele de adancime cresc numeric, de la nord
la sud, de la 4 la 9 m - pana la 80 m adancime - si contin apa potabila, asigurand astfel o parte
din cerintele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adancime, captate in

Piata Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate si in Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare
terapeutica, utilizate in scop balnear.

2.4 Descrierea constructive a tipului de adapost folosit

Solariile sunt constructii usoare, simple ca executie, alcatuite dintr-un schelet de sustinere
si acoperire cu folie de polietilena sau cu sticla (sere-solar). Incalzirea in solaria este in
general naturala, dar pot fi incalzite si artificial, prin diferite modalitati. Sunt executate din
rigle de lemn, arcuri de fier-beton, conducte din teava neagra sau aluminiu, conducte din
polietilena. Ele pot fi individuale sub forma de tunel, de regula cu un singur compariment
sau bloc, cu doua sau mai multe compartimente.
In conditiile climatice din tara noastra, in perioada rece a anului, care se prelungeste timp
de 180 zile, din noiembrie pana in mai, nu se pot eferctua nculturi de legume termofile in
teren descoperit. Pentru largirea consumului de legume in lunile de toamna tarzie, de iarna si
primavera se folosesc solariile. Specific legumiculurii intensive este producerea rasadului in
aceste tipuri de constructie, pentru a executa plantarea la epoci timpurii si a obtine recolte
ridicate si mult mai precoce, comparative cu semanatul direct in camp.
Serele bloc sunt specifice culturilor fortate de tip industrial si pot ocupa suprafete mari de
la 16 ha. Deschiderile din punct de vedere tehnologic sunt de 3 pana la 6,50 m, deoarece
ofera conditii optime de lucru in interior. La serele bloc se obtine o folosire foarte eficienta a
terenului, pierderile de caldura sunt reduse, iar consumul de metal pentru executarea
structurii de rezistenta este de asemenea redus. Operatiile de aerisire, irigare, reglare a
temperaturii si umiditatii, sunt automatizate.
2.5 Organizarea exploatatiei
Din punct de vedere al loocatiei, exploatatia este amplasata la mijlocul distantei dintre orasul
Timisoara la 34 km si Lugoj 26 km. Exploatatia dispune de un efectiv de 7.7 ha din care 7 ha vor fi
cultivate cu legume in sistem neprotejat, in camp, 0,5 ha vor fi folosite pentru cultura in solarii, 0,2
ha pentru cultura in sera, iar pe restul de teren sunt amplasate birouri, grupuri sanitare, ateliere,
depozite si alte anexe.
Exploatatia este private, specializata pentru obtinerea de legume, lucrarile de intretinere
necesare sunt asigurate in mare parte de familie insa in perioadele intens lucrate ale anului sunt
platiti muncitori la zi pentru efectuarea diverselor lucrari.
Productia va fi valorificata pe piata locala dar si pe pietele din Timisoara si Lugoj.
Prin organizarea corespunzatoare a productiei se obtin legume proaspete in perioadele deficitare
prin folosirea metodelor de cultura corespunzatoare, in care un rol important il joaca folosirea
economica a terenului protejat si neprotejat. Aceasta presupune folosirea unui complex de metode
in care asolamentele , culturile scuccesive si associate ocupa un rol aparte. Aceste ectiuni au rolul
de a facilita o esalonare ritmica a productiei in toate sezoanele anului.

Pentru folosirea larga a irigatiei se aplica o serie de lucrari pregatitoare. Astfel, comasarea
terenului trebuie facuta in cat mai putine parcele, legate intre ele si de centrul unitatii prin cai de
comunicatii accesibile mijolacelor rutiere.
Terenul comasat se repartizeaza pe categorii de folosinta, in functie pe planul de productie al
unitatii. La aceasta repartizare se tine seama de speciile cultivate, particularitatile lor biologice si
cerintele agrotehnice. Se vor stabili tipurile de asolamente, o atentie deosebita se da amenajarii
terenului in vederea irigatiei. In acest scop, suprafata terenului se niveleaza admitandu-se o panta
de 0,005 pana la 0,002 pentru a se asigura scurgerea apei le plante. Pentru a nu impiedica
mecanizarea lucrarilor se recomanda ca sistemul de irigatie sa fie subteran.
3. Structura culturilor
3.1. Stuctura culturilor in camp.
Nr.
crt

Cultura de
baza

S
ha

Productia
T / ha

Total

Cultura
anticipata,
succesiva

S
ha

Productia
T / ha

Total

Varza
timpurie

30-40

80

Fasole

6-7

14

Morcov

15-25

25

Castraveti
de
toamna

5-15

15

Pepeni verzi

25-30

30

Spanac

15-20

50

12-14

28

Varza chinezeasca
2 50-60

120

Cartofi
timpuri

10-15

15

Mazare

Ceapa prin
arpagic

1
2

7-8

3.2 Structura culturilor in solarii

Nr.
crt
1

Cultura

Productia
T / ha

Ardei

35-40

0,5 ha
20

Perioada
plantarii
5-10 IV

Eliberarea
solului
IX-X

Castraveti

40-60

30

5-15 IV

VII-VIII

3.3 Structura culturilor in sera

Nr.
crt

Cultura de
baza

S
ha

Productia
T / ha

S
ha

Total

Cultura
anticipata,
succesiva

Productia
T / ha

Total

Tomate
ciclu I

0,2 80-100

20

Salata

0,2 25-30

60

Vinete

0,2 40-60

12

Tomate
ciclu II

0,2 50-70

14

4. Sabilirea asolamentului pentru culturile de baza si schema de rotatie a culturilor

Sola
Anul
I

II

III

2011

Varza
timpurie +
Fasole

Morcovul
+Castraveti
de toamna

Pepeni verzi
+ Spanac

2012

Morcovul
+Castraveti
de toamna

Pepeni verzi
+ Spanac

Pepeni verzi
+ Spanac

Cartofi
timpuri
+Varza
chinezeasca
Ceapa prin
arpagic
+Mazare

Cartofi
timpuri +
Varza
chinezeasca
Ceapa prin
arpagic
+Mazare

2013

2014

Cartofi
timuri
+Varza
chinezeasca

Varza
timpurie +
Fasole

IV

Cartofi
timpuri +
Varza
chinezeasca
Ceapa prin
arpagic
+Mazare

Ceapa prin
arpagic
+Mazare

Varza
timpurie +
Fasole

Morcovul
+Castraveti
de toamna

Morcovul
+Castraveti
de toamna

Pepeni verzi
+ Spanac

Varza
timpurie +
Fasole

2015

Ceapa prin
arpagic
+Mazare

Varza
timpurie +
Fasole

Morcovul
+Castraveti
de toamna

Pepeni verzi
+ Spanac

Cartofi
timpuri +
Varza
chinezeasca

Schemele de plantare, soiurile folosite.

1. Varza timpurie
Brassica oleracea L. var. capiatata L. f.alba
Familia Brassicaceae (Cruciferae)
Plantarea rasadurilor se realizeaza in luna martie, cand in sol se realizeaza temperature de
8C , in teren nemodelat la distante de 50-60 cm intre randuri si 30 cm intre plante pe rand, iar pe
teren nemodelat la 70-75-25 cm.
Recoltarea incepe in ultima decada a luni mai si inceputul luni iunie, se obtin producti de
20-30 t /ha
Soiul folosit:
Dittmark- perioada de vegetatie de 95-105 zile, forma capatanii sferica,se cultiva in camp sau
solarii, pentru consum in stare proaspata.
2. Fasole
Phaseolus vulgaris L.
Familia Papilionaceae (Fabaceae)
Semanatul se face pe teren nemodelat, cand in sol se realizeaza temperature de 14-16C,
in perioada 15-20 IV. Se seamana in randuri distantate la 40 cm si la 4-5 cm distanta intre plante
pe rand.
Lucrarea de recoltat se face dimineata sau seara, deoarece pastaile se deshidrateaza usor.
Productiile obtinute sunt de 6-8 t/ha.
Soiul falosit:
Inka- cu perioada de la rasarire pana la recoltare de 64 de zile, forma pastaii cilindricva,
culoarea pastaii galbena, este destinat consumului proaspat si pentru industrializare.
3. Morcovul
Daucus carota
Familia Apiaceae (Umbeliferae)
Infintarea culture de morcov se face prin semanare direct in camp. Are ca bune premergatore
plante leguminoase prasitoare ce parasesc terenul devreme , lasandul curat de buruieni si ingrasat
organic.
Pentru un hectar de cultura de morcov sunt necesare 3-4 kg seminte drajate.
Soiurile folosite: Tip-Top, hibrizii JaguarF1, TagusF1.

4. Castraveti de toamna
Cucumis sativus
Familia Curcubitaceae
Cultura se infinteaza prin semanat direct, folosindu-se 5-7 kg seminte/ha. Se seamana 2-3
randuri pe strat, la o distant ape ran de 10-15 cm, obtinuta prin rarity.
Recoltarea incepe in prima decada a lunii septembrie si dureaza pana l scaderea accentuate a
temoeraturii, manual sau mecanizat. Productiile realizate si situeaza intre 5-15 t/ha.
Soiurile folosite: Alibi F1, Meresto F1, Royal F1.
5. Pepeni verzi
Citrullus vulgarisL. sin C. lanatus
Fmilia Curcubitaceae
Semanatul se face direct in cuburi nutritive, in luna martie, fiind necesare 2 kg seminta/ha,
semimecanizat, intre 10-15 V. Infintarea culturii prin semanat direct are loc intre 25 aprilie si 10
mai, mecanizat ci SPC6?(8), la adancimea de 3-4 cm folosindu-se 4-5kg seminte.
Culturile se infinteaza pe teren modelat sau nemodelat , dupa schema 150x33-44 cm
realizandu-se 15-20 mii pl/ha.
Recoltarea se face cand fructele au ajuns la maturitatea fiziologica deplina. Productia obtinuta
variaza intrre 25-40 t/ha.
Soiurile folosite: Timpuriu de Canada, Sugar baby, Fabiola F1.
6. Spanacul
Spinacea oleracea
Familia Chenopodiaceae
Epoca de semanat 15 VII-10VIII. Insamantarea se executa pe sol nemodelat, in benzi de 5
randuri, distantate intre ele la 25 cm, intre benzi distanta este de 50 cm.
Recoltarea se realizeaza cand frunzele au ajuns la marimea normala, specifica soiului cultivat,
a doua decada a lunii octombrie pana la sfarsitul lunii noiembrie.
Productiilepot ajunge la 18-20 t/ha.
Soiul folosit:Polka F1.
7. Cartoful timpuriu
Solanum tuberosum
Familia Solanaceae
Plantarea se face in perioada 1-10 III , cu diametrul tuberculilor de 35-45 mm. Distanta intre
randuri este de 70 cm, iar intre tuberculi pe rand , de 20-25 cm. Adancimea de plantare este de 68 cm.
Recoltarea incepe la jumatatea lunii mai si se continua pana la sfarsitul lunii iunie.
Productia ce se obtine este de 8-15 t/ha.
Soiuri folosite: Nikita, Latona, Fresco.

8. Varza chinezeasca
Brassica rapa ssp. Pekinensis; ssp. Chinensis
Fmilia Braicaceae (Cruciferae)
Pentru cultura de toamna semanatul se face in luna mai-iunie, pe strat. Se produce rasad
nerepicat. Plantarea rasadurilor are loc in iulie-august. Necesarul de samanta drajata la un ha 0,5
kg.
Recoltarea se face in lunile septembrie-noiembrie.
Productia este de 25-90 t/ha
Soiurile folosite: Early top, Spring A , Nagaota 50
9. Ceapa prin arpagic
Allium cepa
Familia Liliaceae
Plantarea arpagicului se fac din toamna, in intervalul 10 IX-1 X, pentru a avea loc
inradacinarea. Inainte de plantare arpagicul de trateaza cuGermisan 50 g/kg.
Se planteaza 4 randuri pe straturi inaltate le distante de 28 cm intre randuri si la 3-3,5 cm pe
rand, realizandu-se desimii de 800-850 mii plante le ha. Adancimea le plantare este de 2-3 cm .
Recoltarea se realizeaza de la sfarsitul lunii iulie pana la jumatatea lunii august.
Productiile la hectar sunt de 20-25 t.
Soiurile folosite: De Stuttgart, Androna
10. Mazare
Pisus sativum
Familia Papilionaceae (Fabaceae)
Se seamana pana la 20-25 iulie. Adancimea de semanat este de 4-5 cm.
Se seamana in randuri echidistante, sau in benzi, cu distanta intre randuri de 12,5-15 cm ,
realizandu-se desimi de 1-1,2 milioane plante/ha.
Recoltarea are loc in a doua jumatate a lunii septembrie,obtinandu-se 5-6 t/ha pastai(2-2,5 t/ha
boabe verzi).
Soiuri folosite:Vidra187 , Cornelia, Yof.
12. Tomatele
Lycopersicon esculentum
Familia Solanaceae
Rasadurile se produc in sere inmultitor. Infintarea culturii se face in intervalul 1 I-15III
(cicluI) iar in jurul datei de 15 VII(ciclul II).
Distantele de plantare sunt de 80 cm intre randuri si 37-50 cm intre plante pe rand, realizanduse desimi de 24-34 mii plente/ha .
Recoltarea se face manual, la diferitele grade de maturare.
Productia este in jur de 80-100 t/ha

Soiurile folosite: Ace Royal, Buzau22, Diana

11. Vinete
Solanum melongena
Familia Solanaceae
Plantarea se face la inceputul lunii ianuarie, cu primelerecolte dupa 15 aprilie.
Se planteaza 3 randuri pe travee, dispuse la 0,5-1,10-0,5m pe rand la 0,45m, realizandu-se
desimi de 21.000 pl/ha.
Recoltarea incepe in jur de 15 aprilie si continua pana la 20 iulie.
Productiile obtinute de 40-60 t/ha.
Soiurile folosite:Lidia F1, Pana Corbului, Lucia.
13. Ardeiul
Capsicum annuum
Fmilia Solanaceae
Plantarea rasadurilor se fae inre 1-10 aprilie.Se folosesc 800 g seminte pentru producerea
rasadurilor necesare plantarii unui hectar. Schema de plantare este de 60 +40/30-35 cm,
asigurandu-se densitati de 60-65 mii pl/ha.
Recoltarea incepe in prima decada a lunii iunie si se poate prelungiipana in luna octombrie. Se
obtin35-40 t/ha.
Soiurile folosite: Simultan, Carmin,Rubin.
14. Salata
Lctuca sativa
Familia Cruciferae
Soiuri folosite: Jessy , Amplus
Salata se cultiva in sistemul culturilor associate si successive in veserea sporirii rentabilitatii
salariilor si pentru a pune la dispozitia consumatorilor salata proaspata primavera cat mai
devreme.
5. Fisele tehnologice ale culturilor
5.1 Fisa tehnologica pentru cultura de varza timpurie
- pregatirea terenului din toamna
- gunoi de grajd bine descompus 20-30 t/ha,
- superfosfat 300-400 kg/ha +100-150 kg/ha sare potasica,
- aratura adanca la 28-30 cm,
- primavara aratura se grapeaza
- se administreaza 200-250 kg/ha Complex III

- combaterea buruienilor la pregatirea patului germinativ cu Treflan 24 EC, 3,5-5l/ha +

incorporaea erbicidului in sol cu combinatorul,
- modelarea terenului,
- plantarea rasadurilor
- completarea golurilor
- doua prasile mecanice
- 1-2 prasile manuale
- la 3-4 saptamani de la plantare se administreaza 150kg/ha aazotat de amoniu si 80-100
kg/ha sare potasica
- 3-4 udari cu 300-400 m3 apa la ha
- combaterea bolilor si daunatorilor
- recoltarea manuala, prin 2-3 treceri
5.2 Fisa tehnologica pentru cultura de fasole
- pregatirea terenului din toamna
- se aplica 75 kg s.a./ha P2O5 si 75kg s.a./ha K2O
- aratura adanca la 28-32 cm
- primavara odata cu pregatirea patului germinativ se aplica35-50 kg s.a./ha N
- combaterea buruienilor: Dual 500 Ec 3-5 l/ha
- semanatul se face pe teren nemodelat cu SPC-6(8)
- 2-3 prasile mecanice (ultima prasila se aplica inainte de inflorit si legarea pastailor),
- erbicidarea se face preemergent cu Galex 500 EC5-7l/ha si postemergent cu Flex 1-1,25 l/ha
- o udare cu norma de 300m 3/ha
- fertilizarea faziala la inceputul infloririi, cu 25kg s.a./haN; 50kg s.a./ha P2O5 si 30kg s.a./ha
K2O.
- o udare cu 300-400 m3/ha
- combaterea bolilor si daunatorilor
- recoltarea se face mecanizat cu masina FZB
5.3 Fisa tehnologica pentru cultura de morcov
- desfintarea culturii premergatoare
- discuire cu GD3,2
- nivelare de exploatare cu NT2,8
- fertilizare cu ingrasam,inte chimice, 300kg/ha superfosfat si 200kg/ha sare potasica,
administrare cu MA3,5
- aratura adanca la 20-30 cm cu PP-3-30
- primavera devreme se executa grapatul perpendicular pe aratura,
- fertilizarea cu azotat de amoniu
- maruntirea si modelarea solului in straturi inaltate, cu AMF 4,5+U650
- cu 6-7 zile inainte de semanat se erbicideaza cu Treflan 4l/ha in 400l apa

- semanatul se face cu SUP21 , in strat modelat(doua benzi a cate doua randuri pe strat, cu
distanta intre randuri de 15 cm , iar intre benzi de 50 cm).
- o irigare de aprovizionare inainte de semanat cu 3-4 zile
- tavalugirea culturii
- prasila oarba, in cazul formarii cristei sau aparitiei buruienilor,
- 3-4 prasile mecanice sau manuale
- erbicidarea preemergent cu Prometrin 4-6 l/ha, sau 2-3l/ha postemergent cand plantele au
2-3 frunze adevarate .
- raritul cand plantele au 3-4 frunze adevarate la distanta de 4-5 cm intre plante pe rand
- irigarea se face cu norme de 300-400 m3/ha si chiar 500-600m3/ha la ingrosarea
radacinilor
- ferftilizarea faziala cu NPK
- combaterea bolilor si daunatorilor
- recoltarea se face semimecanizat
5.4 Fisa tehnologica pentru cultura de castraveti de toamna
- transport + aplicat ingrasaminte
- discuit + grapat
- aratura de insamantare
- facut biloane
- transport mranita
- plantat rasad
- udat
- prasit
- aplicat tratamente
- prasit
- udat
- recoltat
5.5 Fisa tehnologica pentru cultura de pepeni verzi
- 5-10 tone/ha gunoi + 300 kg/ha superfosfat + 100 kg/ha sulfat de potasiu (aplicat toamna);
- aratura la 25-30 cm (toamna);
- 100 kg/ha Azotat de amoniu sau 200 KG/HA complex III (primavara);
cu 8-10 zile inainte de semanat se face erbicidarea cu Balan 8l/ha si se incorporeaza cu discul
sau cu combitatorul
- semanat in cuiburi
- raritul, lasandu-se 1-2 plante la cuib
- prasile mecanice si manuale
- aplicarea a 2-3 udari cu norme de 300 m3apa/ha
- combaterea bolilor si daunatorilor
- recoltat

5.6 Fisa tenologica pentru cultura de spanac

- discuit +grapat
- aratura de insamantare
- prasit
- semanat
- plivit
- udat
- recoltat
5.7 Fisa tehnologica pentru cultura de cartofi timpurii
-pregatirea terenului din toamna: 30-60 t/ha gunoi de grajd, 40-60 kg s.a./haP2O5 si50-70 kg
s.a./ha K2O.
- ferilizarea cu Complex III 200-250 kg/ha
- aratura adanca 28-32 cm
- maruntirea araturii cu grapa cu discuri+ modelarea solului
- plantarea tuberculilor mecanizat cu masina MPR-5 prevazuta cu echipamentul EPC-4
- 2-3 prasile
- combaterea buruienilor cu Sencor WP70 1,3 kg/ha
- 3-4 prasile mecanice
- 2-3 prasile manuale si rebilonatul se executa cu cultivatorul CPU-4,2
- se aplica 2 fertilizaricu 100-160kg/ha N, 60-120 kg/haP2O5, si 60-120kg/haK2O
- 2 uari cu 300-400 m3/ha
- combaterea bolilor si daunatorilor
- reoltarea
5.8 Fisa tehnologica pentru cultura de varza de toamna
- maruntirea terenului
- modelarea terenului
- transport, distribuit si plantat rasad (MPR)
- udat pe brazde
- curatat rigole
- completat goluri cu rasad
- combaterea buruienilor
- 1-2 prasile manuale si mecanice
- 3-4 udari cu norma de 300m3/ha
- combaterea bolilor si daunatorilor
- recoltat
5.9 Fisa tehnologica pentru cultura de ceapa prin arpagic

- aratura+ 80 kg P2O5 si 130 kgK2O / ha

- discuit+grapat administrat azotat de amoniu 80g N/ha
- modelarea terenului in straturi inaltate, cu coronamentul de 104cm si ecartamentul de
150 cm
- plantarea se face cu MPB-8 sau 12
- irigat , 3 udar cu norme de 250-300m3/ha
- prasile mecanice si manuale
- erbicidat
- fertilizat
- combaterea bolilor si daunatorilor
- recoltarea prin dislocarea bulbilor cu DRL-4sau cu MCR-1,2
5.10 Fisa tehnologica pentru cultura de mazare
- discuit+grapat
- se administreaza 40-60 kg s.a. N
- erbicidat inainte de semanat cu Pivot 100 LC- 0,8 l/ha
- semanatul se face in randuri echidistante cu SUP-21 cantitatea de samanta folosita este
de 180-220 kg/ha, realizand o desime de 1300-1500 mii plante/ha.
- 2-3 udari cu norme de 250m3/ha
- erbicidarea preemergenta cu Leguzin T50 PU-5-7 kg/ha si postemergenta cu Butaxone
M40-2,5-3 l/ha, B asagran CS-2,3 l/ha
- combaterea bolilor si daunatorilor
- recoltarea se face mecanizat cu MRM-2,2 M
5.11 Fisa tehnologica pentru cultura de tomate ciclu I si II
- evacuarea resturilor culturii precedente si stabilirea focarelor de boli si daunatori
- mobilizarea adanca a solului le 28-30 cm cu MSS1,4
- frezarea solului la adancimea de 15 cm
- dezinfectia chimica a solului cu sulfat de cupru 500-1000 kg/ha sau Nemagon 500
kg/ha
- fertilizarea de baza cu ingrasaminte chimice conform rezultatelor analizelor
agrochimice
- frezarea pentru incorporarea acestora
- modelarea terenului
- pentu ciclui II se administreaza ingrasaminte organice in sol (80-100 t/ha), dezinfectia
scheletului se realizeaza pe cale chimica, iar dezinfectia solului pe cale termica cu aburi
supraincalziti.
- plantarea rasadurilor
- completarea golurilor
- solul se afaneaza mecanic cu motoprasitoarea Simar.
- sustinerea plantelor (palisarea)

mulcirea cu folie de polietilena neagra in grosime de 0,15 mm

irigarea prin picurare
aplicarea de ingrasaminte NPK
combaterea bolilor si daunatorilor
copilitul saptamanal
defolierea icepe inaite de intrarea in parga a fructelor din prima inflorescenta.
Stimularea legarii fructelor se face prin tratarea inflorescentelor cu Tomato-set (0,51%), Tostim 3% sau 2,4 D in concentratie de 10mg/l apa, prin imbaierea
inflorescentelor sau pulverizarea acestora cu solutie.
- Cizelarea, lucrarea consta in eliminarea fructelor din inflorescentae, ramase mici.
- carnitul plantelor se executa la ciclul I dupa 8-12 inflorescente, iar pentru ciclul II dupa
4-8 inflorescente. Se face cu cca 60 de zile inaite de incheierea ciclului, lasant 1-2
frunze deasupra ultimei inflorescente .
- recoltarease face manual , esalonat .
5.12 Fisa tehnologica pentru cultura de vinete
- pregatirea serei se face asemanator, ca la cultura tomatelor
- gunoiul de grajd bine descompus se aplica in doze de 50-80 t/ha cu cel putin 3 luni
inainte de plantare
- se administreaza 200-400 kg/ha superfosfat concentrate, 200-400kg/ha sulfat de potasiu,
50-300kg/ha sulfat de magneziu
- plantarea rasadurilor
- completarea golurilor
- prasitul pe rand sip e intervalul dintre randuri
- mulcitul cu folie de polietilena neagra
- irigarea se face des , la inceput cu norme mai reduse. Temperatura apei de udare nu
trebuie sa scada sub 20-22C.
- palisarea plantlor
- combaterea bolilor si daunatorilor
- fertilizarea cu 100kg/ha azotat de amoniu, 100kg/ha Complex(16-48-0).
- Defolierea se face saptamanal prin indepartarea frunzelor imbatranite de la baza
- Recoltarea manuala
5.13 Fisa tehnologica pentru cultura de ardei
- pregatirea solului se face asemanatos ca la tomate si vinete
- plantarea rasadului
- se uda local la fiecare planta, cu 0,5-1 l apa, pentru a nu raci solul
- completarea golurilor
- mentinerea solului afanat prin 4-5 prasile
- mulcirea cu folie de polietilena neagra

- fertilizarea se face in 3 reprize, cu cate 400kg/ha complexIII la primele 4 si cu cate 100120 kg/ha azotat de amoniu si 80-100kg/ha sulfat de potasiu, la ultimele doua. Se pot
face si fertilizari foliare cu F-231, in concentratie de 0,5%.
- aplicarea tratamentelor fitosanitare
- recoltarea manuala
5.14 Fisa tehnologica pentru cultura de salata
- pregatirea terenului, toamna inainte de plantare , se pregateste terenul executandu-se
inclusive modelarea, tinand cont de cultura de baza care urmeaza sa se planteze
primavara in solar.
- la plantare se foloseste rasad cu 5-6 frunze bine formate si calit.
- se uda cu apa calduta
- inainte de venirea frigului, se executa o prasila le adancimea de 5-6 cm . Daca timpul se
mentine frumos se aplica o irigare de aprovizionare.
- La venirea ingheturilor plantele se mulcesc in jurul coletului cu un strat de mranita de 12 cm grosime
- Se fertilizeaza cu 100-120kg/ha azotat de amoniu in amestec cu 1-2 tone mranita uscata
si cernuta
- Prasila in vederea afanarii solului si incorporarii ingrasamintelor
- 2-4 udari
- Combaterea bolilor si daunatorilor
- Recoltarea

6. Stabilirea necesarului privind baza energetica, utilaje si materiale

6.1 Stabilirea necesarului de tractoare si utilaje
Nr.
crt.

Denumirea
tactorului si
utilajului

1
2
3
4
5
6
7

CPU-4,2
SPC-6(8)
FZB
GD 3,2
NT 2,8
MA 3,5
PP 3-30

Marca

MatCraiova
MatCraiova
Maschio
MatCraiova
MatCraiova
MatCraiova
MatCraiova

Productivitatea

Necesar
bucati

10ha/sch
10ha/sch
8ha/sch
14ha/sch
8ha/sch
4ha/sch
-

2
1
1
2
2
2
2

8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

AMF 4,5
SUP 21
MPR -5
EPC -4
MPB-8-12
DRL -4
MRM -2,2 M
MSS1,4
Motoprasitoarea
Simar
MIG-6 A

Legmas
Maschio
Legmas
MatCariova
MatCariova
MatCariova
MatCariova
MatCariova
Maschio

14ha/sch
12ha/sch
1,2-1,4ha/sch
10ha/sch
4ha/sch
6ha/sch
4ha/sch
2ha/sch
10ha/sch

1
2
1
2
1
1
1
1
2

MatCraiova

4-6ha/sch

6.2.1 Necesar de materiale la cultura de varza timpurie

Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Denumirea
materialului
Gunoi grajd
FoliMAX
Gold
Actara
25WG
Entec
perfect
Nitrophoscka
Blue special
Dual gold
960 EC
Folpan
80 WDG
Motorina
Instalatie
irigat

Unitate de
masura
t
l

Cantitatea
la ha
40
21

Supafata
ha
2
2

Total
necesar
80
42

Pret
unitar
100
20

Pret
total
8000
840

0,2

0,4

232,66

93,064

kg

1000

2000

2,75

5500

kg

800

1600

2,5

4000

1,2

2,4

126,19

302,856

42

168

l
buc

100
1

2
2

200
2

5,30
3000

1060
6000

Total= 25963,92
6.2.2 Necesarul de materiale la cultura de fasole
Nr.
crt.
1

Denumirea
materialului
Fertistar
ZM+3E

Unitate de
masura
kg

Cantitatea
la ha
50

Supafata
ha
2

Total
necesar
100

Pret
unitar
7,50

Pret
total
750

2
3
4
5
6

Butaxone
M40
Focus ultra
Leopard
5EC
Azotat de
Potasiu
Motorina

33,00

198

l
l

4
1,75

2
2

8
3,5

77,00
86,00

616
301

kg

1,5

125,00

375

100

200

5,30
1060
Total= 3300

6.2.3 Necesarul de materiale la cultura de morcov

Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6

Denumirea
materialului
Motorina
Kerb 50 W
Fusilade
Forte 150EC
Entrec
Starter
Dithane
Neotec 75WG
Instalatie
irigat

Unitate de
masura
l
kg
l

Cantitatea
la ha
100
4
1,5

Supafata
ha
1
1
1

Total
necesar
100
4
1,5

Pret
unitar
5,30
110
151,43

Pret
total
530
440
227,145

kg

280

280

2,5

700

kg

33

66

buc

3000

3000

Total= 4963,14
6.2.4. Necesarul de materiale la cultura de castraveti de toamna
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7

Denumirea
Unitate de
materialului masura
Motorina
l
Gunoi grajd t
Nitrophoska kg
starter
Fusillade
l
Forte150EC179
Nissorun
kg
10 WP
Supersect
l
10 EC
Mospilan
l
20SG

Cantitatea
la ha
100
50
500

Supafata
ha
1
1
1

Total
necesar
100
50
500

Pret
unitar
5,30
100
7,3

Pret
total
530
5000
3650

151,43

151,43

0,4

0,4

179

71,6

0,3

0,3

55

16,5

1,2

1,2

434

520,8

8
9
10

Dithane
Neotec75W
Previcur
energy
Instalatie
irigat

kg

33

33

1,5

1,5

263

394,5

buc

3000

3000

Total= 13367,83
6.2.5. Necesarul de materiale la cultura de pepeni verzi
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6

Denumirea
materialului
Gunoi grajd
Kendal
Ortiva 250
SC
Dual gold
960 EC
Fertistar
ZM+3E
Motorina

Unitate de
masura
t
l
l

Cantitatea
la ha
40
2
0,5

Supafata
ha
1
1
1

Total
necesar
40
2
0,5

Pret
unitar
100
58,50
57,00

Pret
total
4000
117
28,5

85,00

85

kg

50

50

75,00

4250

100

100

5,30
530
Total= 9010,5

6.2.6 Necesarul de materiale la cultura de spanac

Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6

Denumirea
materialului
Fertitell
Fertistar
Zm+3E
Kendal
Motorina
Gunoi grajd
Instalatie
irigat

Unitate de
masura
l
kg

Cantitatea
la ha
2,5
50

Supafata
ha
1
1

Total
necesar
2,5
50

Pret
unitar
10,00
7,50

Pret
total
25
3750

l
l
t
buc

2
100
40
1

1
1
1
1

2
100
40
1

58,50
5,30
100
3000

117
530
4000
3000

Total = 11422
6.2.7.Necesarul de materiale la cultura de cartofi timpuri
Nr.

Denumirea

Unitate de

Cantitatea

Supafata

Total

Pret

Pret

crt.
1
2
3
4
5
6
7
8

materialului
Afalon
50 SC
Agil 100EC
Actara
25WG
Fertistar
ZM+3E
Prestige 290
FS
Gunoi grajd
Fosfat de
potasiu
Fertitell

masura
kg

la ha
2

ha
2

necesar
4

unitar
57,00

total
228

l
g

1,5
80

2
2

3
160

115,00
206,25

345
33000

kg

50

100

7,50

750

0,8

1,6

185,00

296

t
kg

60
10

2
2

120
20

100
230,00

12000
4600

2,5

10,00
50
Total= 51269

6.2.8Necesarul de materiale la cultura de varza chinezeasca

Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6

Denumirea
materialului
Dual gold
960 EC
Fusillade
Forte 150EC
Novadim
Progress
Fertistar
Kendal
Instalatie
irigat

Unitate de
masura
l

Cantitatea
la ha
1,2

Supafata
ha
2

Total
necesar
2,4

Pret
unitar
82,50

Pret
total
198

119.00

238

45,00

90

l
l
buc

2
2
1

2
2
2

4
4
2

7,50
58,50
3000

30
234
6000

Total= 6790
6.2.9. Necesarul de materiale la cultura de ceapa prin arpagic
Nr.
crt.
1
2
3

Denumirea
materialului
Motorina
Gunoi grajd
Entec
perfect

Unitate de
masura
l
t
kg

Cantitatea
la ha
100
40
1000

Supafata
ha
1
1
1

Total
necesar
100
40
1000

Pret
unitar
5,30
100
2,75

Pret
total
530
4000
2750

4
5
6
7
8
9
10
11

Nitrophoska
Blue special
Folimax
Gold
Dual gold
960 EC
Actara
25 WG
Karate Zeon
Folpan
80 WDG
Dithane
Neotec75W
Instalatie
irigat

kg

800

800

2,5

2000

21

21

20

420

1,2

1,2

126,19

151,42

0,2

0,2

232,66

46,53

l
l

0,15
2

1
1

0,15
2

195,6
42

29,34
84

kg

2,5

2,5

33

82,5

buc

3000

3000

Total= 13093,79
6.2.10. Necesarul de materiale la cultura de mazare
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6

Denumirea
materialului
Agil 100EC
Butaxone
M40
Fertistar
ZM+3E
Kendal
Fertistar
ZM+3E
Folicare Zn

Unitate de
masura
l
l

Cantitatea
la ha
1,5
2,5

Supafata
ha
1
1

Total
necesar
1,5
2,5

Pret
unitar
115,00
35,00

Pret
total
172,5
87,5

kg

50

50

7,50

375

l
kg

2
50

1
1

2
50

58,50
7,50

117
375

kg

245,00
Total= 2352

1225

6.2.11. Necesarul de materiale la cultura de tomate in sera

Nr.
crt.
1
2
3
4

Denumirea
Unitate de
materialului masura
Gunoi grajd t
Actara
kg
25 WG
Azotat de amoniu
kg
Ortiva
kg

Cantitatea
la ha
40
200

Supafata
ha
0,2
0,2

Total
necesar
8
40

Pret
unitar
100
5,6

Pret
total
800
224

300
2,5

0,2
0,2

6
0,5

44,25
33

265
16,5

5
6
7
8
9

Lindatox
Rovral 500
Tomatofix
Fusilade
Forte 150EC
Instalatie
irigat

kg
l
l
l

30
1
0,5
1,3

0,2
0,2
0,2
0,2

6
0,2
0,1
0,26

48
166
93,10
119,00

288
332
11,9
30,94

buc

0,2

0,2

3000

600

Total= 2568,34
6.2.12. Necesarul de materiale la cultura de vinete in sera
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6

Denumirea
materialului
Fusillade
PP009
Dual gold
960 EC
Actara
25 WG
Fertistar
ZM+3E
Kendal
Cropcare II
NPK+
Microelem.

Unitate de
masura
l

Cantitatea
la ha
3

Supafata
ha
0,2

Total
necesar
0,6

Pret
unitar
119,00

Pret
total
71,4

1,2

0,2

0,24

82,50

19,8

Kg

0,06

0,2

0,012

206,25

2,47

kg

50

0,2

10

7,50

75

l
kg

2
600

0,2
0,2

0,4
120

58,50
115,00

23,4
13800

Total= 13992,07
6.2.13. Necesarul de materiale la cultura de ardei in solar
Nr.
crt.
1
2
3
4
5

Denumirea
materialului
Ortiva 250
SC
Dual gold
960EC
Fusilade
Forte 150EC
Leopard
5EC
Fertistar
ZM+3E

Unitate de
masura
l

Cantitatea
la ha
0,5

Supafata
ha
0,5

Total
necesar
0,25

Pret
unitar
57,00

Pret
total
14,25

1,2

0,5

0,6

82,50

49,5

0,5

0,5

119,00

59,5

1,75

0,5

0,87

86,00

74,82

kg

50

0,5

25

7,50

187,5

6
7

Kendal
Instalatie
irigat

l
buc

2
1

0,5
0,5

1
0,5

58,50
3000

58,5
1500

Total=1944,07
6.2.14. Necesarul de materiale la cultura de salata
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7

Denumirea
materialului
Motorina
Kerb 50W
Decis 25WG
Dithane
Neotec75W
Fastac 10EC
Pevicur
energy
Instalatie
irigat

Unitate de
masura
1
kg
kg
kg

Cantitatea
la ha
100
2
0,3
2

Supafata
ha
0,2
0,2
0,2
0,2

Total
necesar
20
0,4
0,6
0,4

Pret
unitar
5,30
110
44,25
33

Pret
total
106
44
2,655
13,2

l
l

0,15
1,5

0,2
0,2

0,03
0,3

146,6
263

4,39
131,8

buc

0,2

0,2

3000

600

Total= 902,045
6.2.15 Necesarul de materiale la cultura de castraveti in solar
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8

Denumirea
materialului
Lider forte
Fusilade
Forte 150EC
Fertistar
ZM+2E
Kendal
Mavrik 2F
Electis 75
WG
Folpan 80
WDG
Motorina

Unitate de
masura
kg
l

Cantitatea
la ha
0,2
1

Supafata
ha
0,5
0,5

Total
necesar
0,1
0,5

Pret
unitar
45,00
119,00

Pret
total
4,5
59,5

kg

50

0,5

25

7,50

187,5

l
l
kg

2
0,2
0,5

0,5
0,5
0,5

1
0,1
0,25

58,50
178,00
80,00

58,5
17,8
20

kg

0,2

0,5

0,1

54,00

5,4

100

0,5

50

5,30
265
Total = 618,2

6.3. Centralizatorul necesarului de materiale pe exploatatie

Nr
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29

Denumirea
materialului
Motorina
Gunoi grajd
FoliMAX Gold
Actara 25 WG
Entec perfect
Nitrophoscka
Dual gold 960 EC
Folpan 8WDG
Fertistar ZM+2E
Butaxone M40
Focus ultra
Leopard 5EC
Azotat de potasiu
Azotat de amoniu
Fosfat de potasiu
Kerb 50W
Fusilade forte 150EC
Entec starter
Dithane neotec
75 WG
Nissorun 10 WP
Supersect 10EC
Mospilan 20 SG
Previcur energy
Kendal
Ortiva 250 SC
Fertitell
Afalon 50 SC
Agil 100 EC
Prestige 290 FS

Unitate de
masura
l
t
l
l
kg
kg
l
l
kg
l
l
l
kg
kg
kg
kg
l
kg
kg

Total
necesar
1190
706
42
240,8
4000
3200
11,28
4,1
424
11
8
4,37
3
120
20
4,8
5,5
280
9,8

Pret unitar

Pret total

5,30
100
20
232,66
2,75
2,5
126,19
42
7,5
33,0
77,00
86,00
125,00
44,25
230,00
110
151,43
2,3
33

6307
70600
840
56024,5
11000
8000
1423,42
172,2
3180
363
616
375,82
375
5310
4600
528
832,86
644
323,4

kg
l
l
l
l
l
l
kg
l
l

0,4
0,3
1,2
2,1
16,8
2,75
12,5
4
6
1,6

179
55
434
263
58,50
57,00
10,00
57,00
115,00
185,00

716
16,5
520,8
552,3
982,8
156,75
125
228
690
296

30
31
32
33
34
35
36
37
38
39

Novadim progress
l
2
Festistar
l
4
Karate zeon
lk
0,3
Lindatox
kg
12
Rovral 500
l
0,4
Tomafix
l
0,2
Cropcare II NPK+
kg
240
microelemente
Decis 25 WG
kg
0,8
Fastac 10 EC
l
0,06
Instalatie irigat
buc
12
Total cheltuieli exploatatie = 212939,4 RON

45,00
7,50
195,6
48
166
93,10
115,00

90
30
58,68
576
66,4
18,62
27600

33
146,6
3000

264
8.796
36000

6.4. Planul necesarului de seminte si material saditor

Nr
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Cultura

Supraf.
(ha)

Necesar samanta
Kg/ha
Totat
kg

Necesar rasaduri
mii fire/ total
ha
mii fire

Varza
2
40
timpurie
Fasole
2
110
220
Morcov
1
6
6
Castraveti
1
1,5
1,5
de toamna
Pepeni verzi 1
2
6
Spanac
1
3
9
Cartof
2
3500
7000
timpuriu
Varza
2
45
chinezesca
Ceapa prin 1
800
1600
arpagic
Mazare
1
220
440
Tomate
0,2
45
Vinete
0,2
21
Ardei
0,5
60
Salata
0,2
2
0,8
Castraveti
0,5
22
Total seminte si material saditor = 198878,52 Ron

80

Pret
per
total
rasad/ha (RON)
samanta
0,8
64

40
30
30

8800
180
45

40
30
16

240
270
122000

90

0,8

72

35

56000

18
8,4
30
11

25
0,8
0,8
0,8
30
0,8

11000
144
6,72
24
24
8,8

6.5. Planul de udari si necesarul de apa pe exploatatie

Nr.
Crt

Cultura

1
2
3
4

Varza timpurie
2
400
4
Fasole
2
400
2
Morcov
1
400
3
Castraveti de
1
400
10
toamna
Pepeni verzi
1
300
3
Spanac
1
200
3
Cartof timpuriu 2
300
2
Varza
2
300
4
chinezeasca
Ceapa prin
1
300
3
arpagic
Mazare
1
250
3
Tomate
0,2
300
8
Vinete
0,2
300
6
Ardei
0,5
300
6
Salata
0,2
200
3
Castraveti
0,5
400
10
Total apa necesara exploatatiei = 150250 m3

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Suprafata
(ha)

Norma de
udare
m3/ha

Numarul
de udari

Norma de
irigare
m3/ha

Total

1600
800
1200
4000

6400
1600
3600
40000

900
600
600
1200

2700
1800
1800
4800

900

2700

750
2400
1800
1800
600
4000

2250
19200
10800
10800
1800
40000

7. Evaluarea productiei, graficul de recoltat si livrare a productiei cantitativ si

calendaristic.
Productia obtinuta pe culture la hectar:
- varza timpurie: 30t
- fasole:8t
- morcov:25t
- castraveti de toamna:15t

pepeni verzi:40t
spanac:20t
cartof timpuriu:15t
varza chinezeasca:90t
ceapa prin arpagic:40t
mazare:6t
tomate:90t
vinete:60t
ardei:40t
salata:30t
castraveti:60t

8. Eficienta economic ape culture

Eficienta economica a investitiei este calculate cu ajutorul formulelor si parametrilor de
mai jos:
Valoarea totala a investitiilor
Cheltuielile totale (Ctot) sunt calculate prin insumarea cheltuielilor directe (Cdir) ce sunt
preluate din devize si a cheltuielilor indirecte (Cind), acestea din urma reprezentand
cheltuielile cu managementul, markentigul, aprovizionarea, etc. si avand valoarea de 10%
din cheltuielile directe. Cheltuielile directe se obtin prin insumarea cheltuielilor totale
pentru exploatatie () si cheltuielile totale pentru seminte si material saditor ().
Ctot =Cdir +Cind =Cdir =(Cdir *20%) = 212939,4 +198878,52*20%=
= 82 3635 Ron
Valoarea productiei globale
Productia globala se afla prin insumarea productiei marfa si a productiei secundare
pentru fiecare soi in parte. Productia marfa este productia ce se comercializeaza la
valoare maxima in cele mai bune conditii economice, iar productia secundara este acea
parte din productia totala care se valorifica la preturi mai mici sau nu se valorifica deloc.
Pentru fiecare soi in parte productia secundara repezinta un procent (este dorit a fi cat mai
scazut) din productia totala.
Astfel presupunem ca :
- 1kg varza timpurie: 0,8 Ron deci pe o suprafata de 2ha avem 48000
- 1kg fasole:2Ron deci pe o suprafata de 2ha avem 32000
- 1kg morcovi:1,5 Ron deci pe o suprafata de 1ha avem 37500
- 1kg castraveti:2Ron deci pe o suprafata de 1ha avem 150000
- 1kg pepeni verzi: 1 Ron deci pe o suprafata de ha avem 40000
- 1kg spanac:2 Ron deci pe o suprafata de 1ha avem 40000
- 1kg cartofi:2.5 Ron deci pe o suprafata de 2ha avem 75000

1kg varza chinezeasca:1,5 Ron deci pe o suprafata de 2ha avem 270000

1kg ceapa arpagic;1,4 Rondeci pe o suprafata de 1ha avem 56000
1kg mazare:2 Ron deci pe o suprafata de 1ha avem 12000
1kg tomate:2 Ron deci pe o suprafata de 0,2 ha avem 36000
1kg vinete:2 Ron deci pe o suprafata de 0,2ha avem 36000
1kg ardei2 Ron deci pe o suprafata de 0,5ha avem40000
1kg salata:2 Rondeci pe o suprafata de 0,2ha avem 24000

Beneficiul anual
Beneficiul anual sau profitul se obtine prin scaderea cheltuielilor anuale din productia
globala.
Cheltuielile anuale sunt cheltuielile dintr-un an normal:
Profit = 127 1500-82 3635= 44.7865
Indicele de rentabilitate
Exprima raportul dintre profit si cheltuielile totale. Rentabilitatea arata legatura dintre
suma eforturilor depuse si efectele obtinute:
Ir = Profit / cheltuieli anuale* 100 = 44.7865/82.3635*100= 54.3%

BIBLIOGRAFIE

1. Arsenie Horgos- Legumicultura speciala Editura Agroprint Timisoara 2003

2. Berar V.. Posta Gh. Legumicultura generala. Indrumator pentru lucrari
practice, Editura Mirton , Timisoara, 2008
3. Ruxandra Ciofu si colab. Tratat de legumicultura, Edit.Ceres, Bucuresti,2004
4. http://www.bizoo.ro/
5. http://www.syngenta.com
6. http://www.agrosel.ro/