Proiect de an la fitotehnie

ndrumator Dr.cnf. Mogrzan Aglaia

Student Socolov Alexandr

CUPRI SU! PR"I#C$U!UI Ca%. I Incadrarea culturilor intr.&un a'olament core'%unzator

1.1. 1.2. Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma Asolamentul stabilit

Ca%.II #la(orarea %lanului de fertilizare

2.1. 2.2. 2.3. Consideratii generale cu privire la fertilizarea plantelor cultivate in ferma Calcularea dozelor de ingrasaminte Stabilirea necesarului de ingrasaminte si a modului de administrare

Ca%.III Incadrarea in a'olament a 'i'temului de lucrare a 'olului Ca%. I) Samanta 'i 'emanatul
4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. Alegerea cultivarelor Calitatea semintelor utilizate si tratamentele efectuate Stabilirea epocii optime de semanat Stabilirea desimii semanatului si a normei de samanta la hectar Mi loacele mecanice utilizate la semanat

Ca%.)
5.1.

!ucrarile de ingri*ire
Combaterea buruienilor 5.1.1. !dentificarea buruienilor dominante 5.1.2. Stabilirea masurilor de combatere

5.2.

Combaterea bolilor si daunatorilor 5.2.1. !dentificarea agentilor patogeni si a daunatorilor 5.2.2. Stabilirea masurilor de combatere

5.3.

!rigarea "stabilirea metodei de udare#a numarului de udari#a

normei de udare#a normei de udare #a normei de irigare si a normei de irigare si a necesarului de apa pentru intreaga suprafata$

Ca%.)I

Recoltarea culturii

+i(liografie

Ca%. I

Incadrarea culturilor intru&un a'olament core'%unzator

1.1

Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma

%iind sensibila la agenti paogeni si la daunatori# greu de combatut pe cale chimica# floarea soarelui necisita o rotatie udicioasa cu alte plante de cultura care sa rezolve urmatoarele probleme & succesiunea cu plante care au radacini dezvoltate in partea superficiala a solului' plante care consuma apa din straturile de la suprafata solului' reducerea gradului de imburuienare a solului' floarea soarelui sa nu revina pe acelasi teren decit dupa sase ani' sa nu urmeze dupa culturi cu aceeasi agenti patogeni si culturi . %loare soarelui nu trebuie sa revina dupa unele plante cu agenti patogeni si boli comune cum sunt &soia fasolea rapita la care agentul patogen comun este sclerotinia sclerotiorum, sau fasolea soia lucerna si capsun cu agentul patogen comun botrytis cinerea . (remergatoare bune pentru floarea)soarelui sunt cerialele paioase# in primul rind dupa griul de toamna# porumbul si mazarea# desi dupa porumb se obtin recolte mai mari ca dupa griu totusi se prefera cultura premergatoare griul deoarece se constata o puternica imburuienare in succesiunea porumb)

foarea)soarelui.

1.2

Asolamentul stabilit

Structura culturilor 'i a 'u%rafetei,in ha 'i %rocente

*r.crt. 1 2 3 /otal Cultura ha Mazare -riu %loarea)soarelui 1,, ., ., 20, Suprafata + 34 33 33 1,,#,,

-ru%ele de cultura,numarul de 'ole 'i 'u%rafata unei 'ole

*r.crt. 1 2 3 /otal -rupa de cultura 1eguminoase Cereale paioase (rasitoare Suprafata ha + 1,, 34 ., 33 ., 33 20, 1,,#,, *umarul de sole 1 1 1 3

Sta(ilirea ti%ului de a'olament 'i a 'chemei

Sola I II III Cultura Mazare -riu .loarea&'oareluiui

Sola I II III

Grupa de cultura !eguminoa'e Cereale %aioa'e Pra'itoare

Ciclu de rotatie in tim% 'i '%atiu

Anul Sola 2,11 2,12 2,13 ! M %l !! %l M !!! %l M -

Ca%. II

#la(orarea %lanului de fertilizare cultivate in ferma

2.1 Consideratii generale cu privire la fertilizarea plantelor

%loarea)sorelui reactioneaza contradictoriu la aplicarea ingrasamintelor desi este o mare consumatoare de lelemente nutritive. (entru o tona de seminte si productie aferenta# se etrag din sol in medie & 41#3 2g *' 11#2 2g (235' 34#32g 423' 15#6 2g Ca'112g Mg'4#52g S# "7obinson 1.53$ Cantitati importante de elemente nutritive sunt transferate in achene pe masura formafii si crestirii lor# incit in final# din totalul consumurilor# 65+ din azot# 35+fosfor# 1,+din potasiu se acumuleaza in achene. A/"$U! absorbtia de mai intensa 5, 8 .2+ din necesarul de azot se realizeaza incepind din faza 4)5 perechi de frunzulite si pina la sfirsitul infloririim# consumul de azot este influientat pozitiv de umiditate mai ales la adincimi mai mari. ."S."RU! Acumularea fosforului are loc 9ntr)un ritm mai lent p9n: la apariia calatidiului# 9ndeosebi pe seama fosforului din soluia solului i se intensific: odat: cu 9nceputul 9nflorii# ma;imul 9nregistr9nduse la inforirea deplin: care 9ncepe sa scadp. Circa 6,)5,+ din fosforul total se acumuleaz: 9n perioada defirenierii primelor inflorescene i p9n: la 9nflorira ma;im: Pota'iu este un element esenial 9n sinteza substanelor proteice a glucidelor i lpidelor din plante# contribuind la migrarea metaboliilor 9ntre organe i esuturi. !nfluen<nd pozitiv presiunea osmotica i turgescena celulelor prin micorarea transpiraiei# potasi sporete rezistena la secet: prin utilizarea raional: a apei stimuleaz: fotosinteza si participa la reaciile enzimatice de sinteza a amidelor# 9n procesele de fosforilare i fosforeducere

(<n: la 9nflorire se absorb circa 55+din cantitatea necesar: de potasiu pentru 9ntraga perioad: de vegetaie# iar p<n: la sf<ritul 9nflorii 00+. =n general dozele de azot oscileaz: 9n funcie de producia scontat: i indecele de azot al soluli. 1a o producie scontat: de 35,, 2g>ha dozele de * oscileaz: intre 115 2g>ha la indecele de 1#5 si .4 2g>ha cu indecele de 4#5. %osforul oscileaza la o producie scontat: de 35,, 2g>ha 1462g>ha la 15 mg (235 la 1,, g sol i 01 2g>ha la 5,mg ( 235 la 1,, g sol. !ar la potasiu sunt de 151 2g 423>ha la 4, mg 423 la 1,, g sol.

2.2 Calculare dozelor de ingrasaminte Calcularea dozelor de azot D 01R%2C'n2Cin2C%34 rv& g 4 %%4 c%4RA
Rp)recolta planificata"t>ha$ Csn)consumul specific "2g>t$ Cin)coeficientul de corectare a dozei de azot de * in functie de asigurarea nativa a solului in azot Cp)coeficientul de corectie a dozei de azot in functie de asigurarea solului in fosfor Nrv)cantitatea de azot care se adauga cand se incorporeaza resturile vegetale in sol 5)1, 2g pentru o tona de resturi vegetale Ng)cantitatea de azot ce se scade cand se aplica gunoi de gra o 1)2 2g *>t gunoi de gra o Npp)cantitatea de azot care se adauga sau se scade in functie de planta premergatoare si se scad 3,)4, 2g *#dupa prasitoarese adauga 2,)3, 2g Ncp) cantitatea de azot ?in functie de conditiile climatice ale anului precedent .Cand anul precedent a fost secetos se scad 25)3, 2g *#cand a fost ploios se adauga cca 3, 2g

RA)cantitatea de azot in functie de rezerva de apa acumulata din iarna si pentru fiecare 1, mm sub media multianuala se scad 2)3 2g * @aca aplicam gunoi de gra d fermentat la planta premergatoare #doza se reduce cu ,#55)1#,2g>t

I Corectia

56 6,7;

6&7 6,6<

7&8 6,;;

8&9 ;,=<

:9 ;,=;

@* A "3#0 ; 41#3 ; 1#15B1$?20),?,)25)15A A160#5 2g substan: activ: *

Calcularea dozelor de fo'for

-radul de a%rovizionare Corectia @( A 7sB15 ) (s A 3#0 B 15 ) 1 A56 2g substan: activ: (235 Scazut 7 Mediu 6 Ridicat ;,>

Calcularea dozelor de %ota'io

-radul a%rovizionare Corectia
@4 A 7s B 3, 8 ,#52 A 3#0 ; 3, 8 ,#5 A 113#5 substan: activ: 2g 423

de Scazut 6

Mediu ;,<

Ridicat ;

2.3 Stabilirea necesarului de ingrasaminte si a modului de administrare

Specificare Elemente chimice N ! "1#3 11#$ 3"#3 1 ( ( ( &, 1"' & 13 '#& ( ( ( 113#& 3.1' 3&

Consumul specific %ecolta specificata Corectia in functie de gradul de aprovizionare 1#1& in elemental studiat Corectia in functie de planta premergatoare ' Corectia in functie de precipitatiile anului (2& anterior Corectia in functie de gunoiul de gra)d Cantitatea de ingrasaminte *g s.a.+ha !ilograme produs comercial la hectar /otal substanta activa tone /otal produs comercial tone Ingrasamintele aplicate sunt: -azotat de amonio 34 -sare potasica 3# s.a.! s.a.! -super"os"at concentrat 4# s.a..

' 1,$#& "-, 1, "&

Calculam produsul comercial,total s.a. si total produs comercial pentru azot $C % s.a.&'## s.a.N(4N)3 % '*+,,&'## 34 %4-* .g/0a 1otal s.a. % s.a.&supra"ata solei

'### %'*+,,&-# '### %'*t 1otal $rodus Comercial% 1otal s.a. & '## s.a.N(4N)3 %'* & '## 34t %4, t Calculam aceiasi indici pentru "os"or $rodus Comercial % ,*&'## 4# %'4# .g/0a

1otal s.a.%,*&-# '### %,t 1otal $rodus Comercial % ,&'## 4# %3,# t Calculam indicii si pentru potasiu $C %''3,,&'##

3# % 32-.g 1otal s.a%''3,,&-# '### %'# 1otal $rodus Comercial%''3,, &'## 3# %3,t/0a

Ca%.III
Nr sole i ' $lanta cultivata 6loara soarelui

Incadrarea in a'olament a 'i'temului de lucrare a 'olului

$lanta premergatoare 7r8u 1ipul mi3loace lucrarii si 4omentul e5ecutarii

Aratura de toamna Imediat dupa 9+ -3#cm :7; recoltarea porumbului 7< :7CR <aca aratura scoate bolovani 1avalugit =inaintea

semantului

daca Inaintea semanatului

solul e prea a"anat >

Ca%. I)

Samanta 'i 'emanatul

9.6 Alegerea cultivarelor

;oiurile de "loarea soarelui cultivate sunt 0aniel

Cibridul de floarea soarelui @aniel a fost creeat la firma !*C@A %undulea 7omania. Caractere morfologice. %runza este marime medie#de culoare verde inchis cu floarea medie# iar dentatia este fina. %runza are urechiusele medii si unghiul format intre nervurile laterale drept sau aproape drept. Dpoca infloritului este medie. %loarea ligulata este de culoare galben orange. (lanta are inaltime medie. 7amificarea absenta. Capitulul are portul rasturnat iar forma partii cu seminte este usor conve;a. Saminta are forma ovoid)ingusta de culoare neagra cu dungi slab e;presive pe margine si de loc sau foarte slab e;presive intre margini. Masa a 1,,, de boabe a fost de 55 gr. iar masa hectolitrica a fost de 30 2g. In'u'iri fiziologice. @aniel este un hibrid simplu care face parte din grupa de maturitate tardiva. Dste rezistent la atacul de mana# mediu rezistent la (homopsisi si tolerant la Sclerotinia. Cibridul este rezistent la 3robanche cumana "1upoaie$. In'u'iri de calitate. Continutul de ulei a fost de 45#2+. Ca%acitatea de %rodctie. Cibridul @aniel a realizat dupa 3 ani de testare in reteaua S/AS o productie medie de 3356 2g>ha cu un spor de 3+fata de martorul Select si cu 3+ fata martorul %avorit.

Se recomande cultivarea in toate zonele favorabile pentru floara) soarlui din Mldova# @obrogia# Cimpia 7omina# Eanat si Cimpia Crisanei inclusiv pe solele cu infestare de lupoaie.

9.7 Calitatea 'emintelor utilizate 'i tratamente efectuate

S?m@nAa trebuie s: provin: din loturi semincere certificate# din categoria biologice superioare sau saminta hibrida %1 cu indicii valorii utile de minimum .0+ pentru puritate si 05+pentru capacitatea germenativa avind masa a 1,,, de boabe# cit mai mare.

9.8 Sta(ilirea e%ocii o%time de 'emanat

!n conditiile din tara noastra epoca de semanat coincide cu realizarea pragului biologic de temperatura necesara germinarii semintelor de floarea) soarelui# care este de 5, C Calendaristic semanatul trebuie sa se inchee la 15 aprilie "la 25 martie inceputul semanatului$# durata optima de semanat fiind de 5)6 zile @aca se seamana mai devreme# eventulalele temperaturi sacazute prelungesc perioada germinarii si rasaririi hibrizilor actuali si se inregistreaza goluri in lan. !ntirzierea semanatului determina nea unsuri la fel de mari. Straturile superficiale ale solului se usuca# absorbtia apeii necesara imbibarii achenelor si germinarii semintelor se realizeaza cu dificultate si rasarirea se esaloneaza# favorizindu)se atacul daunatorilor si al menei.

9.9 Sta(ilirea de'imii 'emanatului 'i a normei de 'eminte la hectar

Cercetarie din 7omania si la hibrizii de floarea)soarelui care se cultiva in diferite zone au stabilit ca desimea optima de semanat este de 4,)5, mii

plante la hectar in conditiile de cultura neirigat si 45)55 mii plante la hectar in conditii de cultura irigat. 1a hibrizii cu talie redusa desimea se mareste la 6,)65 mii plante la hectar. !ntervalul intre rinduri este 5, cm sau de 0, cm in cazul irigarii prin brazde# in %ranta reducinduse de la 0, cm la 5, cm intre rinduri si s)a realizat un spor de productie de 24, 2g>ha. "A. (ouzet.$ Cantitatea de saminta folosita la hectar oscileaza intre 4 si 5 2g# in functie de desime si indicii caletativ a semintei.

9.< Mi*loace mecanice utilizate la 'emanat

Sem:natul se realizeaz: cu sem:n:torile pentru cereale# la distanFa 9ntre r<nduri de 5, cm. Ad<ncimea de sem:nat este de 5)6 cm# pe solurii grele 6)0 cm pe solurii usoare si uscate.

Ca%. )

!ucr?ri de ngri*ire

<.6 Com(aterea (uruienilor <.6.7 Sta(ilirea ma'urilor de com(atere

@istrugera buruienelor dintre rindri ese poate realiza prin prasitul mecanic# intretinerea pe rinduri cu mi loace manuale este foarte costisitoare si necisita multa forta de munca. Comparind cu alte culturi# floarea)soarelui este considerata ca avind particularitatea de a lupta mai bine cu buruienile# acest lucru fiind realizat dupa ce plantele ating inaltimea de 0,)1,, cm# prin umbrirea solului se reduc posibilitatea de rasarire a burienelor. (rincipalele erbicide utilizate pentru combatere buruienelor la floarea) soarelui.
Euruieni combatute

@enumirea comerciala a

@oza

Mod de aplicare

Monocotilidonate si dicotiledonate Monocotilidonate anuale si unele dicotiledonate anuale

erbicidului -3A1 2 D)7v

"o;ifluo;fen 24. g>l$

"l>ha$ 1 1#,)1#5 1#1)1#5 1#55)2#5 1#5)2#2 1#55)2#5 1#5)2#, 2#,)3#, 1#5)2#,

(reemergent ppi "3cm$ (reemrgent "dupa semanat$ (reemergent>ppi (reemergent>ppi "3cm$ ppi "0cm$ ppi "0cm$ (reemergent "0cm$ (reemergent (reemergent "dupa esmanat$

@GA1 -31@ .6, DC

"S)metolaclor.6, g>l$

%73*/!D7 .,, DC
"dimetenamid .,, g>l$

-GA7@!A* "acetocloe
02,)06, g>l ? antidon$

CA7*DS "acetoclor .,,).4,

g>l$

Monocotilidonate anuale si unele dicotiledonate anuale @icoledonate anuale @icoledonate si unele monocotiledonate Monocotilidonate anuale si ;orgum 0alepense din rizomi

/7D%1A* 40 DC
"trifluralin 40, g>l$

/7!%1G7DH 40 DC
"trifluralin 40, g>l$

7AD7 25 DC "fluorodorion
25, g>l$

M3@3I* 4 % "biefeno;
40, g>l$

A-!1 1,, DC
"propaJuizafop 1,, g>l$

1#,)1#5 ,#0 1#,)1#5 1#5)2#,

(ostemergent (ostemergent (ostemergent ;orgum 0alepense din rizomi (ostemergent

%GS!1A@D SG(D7
"fluazifop)()butKl 125 g>l$

<.7. Com(aterea (olilor 'i daunatorilor <.7.6.Identificarea agentilor %atogeni 'i a daunatorilor
%loarea)soarelui este considerata una dintre speciile cultivate la care productia este cel mai mult afectata de atacul parazitilor# in special al ciupercilor. Cei mai importanti paraziti aiflorii)soarelui sunt sonsiderati&

$plasmospara 0elianti "mana$ ;clerotinia sclerotiorum"putregaiul alb$# $0omopsis 0elianti "patarea bruna si fringera tulpinelor$# ?otritis cinereea "putregaiul cenusiu$# ;clerotium bataticola "pitregaiul carbunos$# $0oma macdonalidi "fomoza$ si planta parazita )robanc0e cumana "lupoaie# verigelul$

<.7.7. Sta(ilirea ma'urilor de com(atere

(entru combatera agentilor patogeni si daunatorilor s)a adoptat lupta integrata# in care un rol important au masurile agrotehnice de prevenire a atacului de agenti patogeni# rezistenta genetica a cultivarelor si protectia chimica a culturilor. /ratamentele chimice se efectueaza curativ cind se atinge pragul economic de daunare "(D@$. Se recomanda 2)3 tratamente terestre cu tractorul incalecator# sau aviatic cind se a unge la pragul econimic de daunare. (rodusele utilizate mai des sunt SGM!1DH 5, I( 12h>ha' /3(S!* 5, (G 12g>ha' EAL!S/!* 5, @% 12g>ha pentru combaterea putregaiului alb si a celui cenusiu' (7AC/!C 1#5 2g>ha' !M(AC/ 25 ,.55 2g>ha pentru $0omopsis 0elianti %ungicidele sunt compatibile intre ele# se pot asocia# nu sunt inflamabile si nu necisita masuri speciale penru protectia muncii. @aunatorii principali# mai ales in perioada inflorii si formarii primelor frunze sunt sunt & vermii sirma "Agriotes liniatus$! gargarita frunzelor "1animecus dilaticolles$' vermii albi "4elolonta melolonta$' molia florii) soarelui "(omoeosma nebulella$. /ratamente cu insecticide in timpul perioadei de vegetatie se realizeaza cu& AC/7A 25 I- ,.12g>ha. S)a incercat combaterea lupaiei folosinduse tratamente chimice dar

cea mai buna combatere se face prin rotatie corespuzatoare.

<.8. Irigarea 1'ta(ilirea metodei de udare,a numarului de udari, a normei de udare 'i a nece'arului de a%a %entru intreaga 'u%rafata
Amplitudinea variatiei consumului de apa la floarea)soarelui a unge la 13,,)3,,, m3>2a la neirigat si 15,,)42,, m3>2a la irigat. 1a floarea)soarelui# rezultatele cele mai bune se obtin cind se aplica 2) 3 udari pina la inceputul inflorii si in deosebi in fenofaza de formare si umplere a semintelor. 1a sfirsitul inflorii irigarea se ustifica numai daca cel putin umatate din frunze sunt verzi. !n cazul secetei# irigarea se poate efectua fimediat dupa semanat pentru favorizarea rasaririi si eficientei unor erbicide # iar in cazul carentei in bor in primele faze de vegetatie utilizinduse cantitati mici "2,,)3,, m3>ha$ *ormele de udare sunt de 5,,)0,, m3>ha in functie de insusirele solului la un timp de revenire de 5)14 zile la irigarea prin aspersiune# iar irigarea pe brazde# norma de udare este de 1,,,)12,, m3>ha la prima udare si 0,,)1,,, m3>ha la urmatoarele. Ca%. )I Recoltarea culturilor Momentul optim de recoltare a florii)soarelui este la maturitatea tehnica# atunci cind 0,)05+calatidii au culoarea galbena)bruna pe partea dorasala# bracteele# stigmatele si corola florilor inferioara a tulpinii s)au uscat si unele au cazut . 1a umiditatea fructelor de 30)4,+ si la faza de maturitate sau coacera fiziologica# incepe un proces de pierdere rapida a apei din fructe si de uscare a plantelor# fara sa se mai acumuleze substanta uscata.

7ecoltarea cu combina direct di lan incepe cind umiditatea fructelor este de 14 8 15+ # intr)o perioada de 6)0 zile. D;ista mai multe tipuri de combine pentru recoltat# printre care si combina ramineasca de recoltat ceriale# care se echipeza cu dispozitivul de recoltare integrala a florii) soarelui pe 6 rinduri "7!%S)6 M$# -rabirea uscarii plantelor este posibila prin tratarea acestora cu substante disecante in faza cind 5,+din calatidii sut galbene# cu inceputuri de brunificare pe partea dorsala si umiditatea achenelor este de 30)4,+. 1a floarea)soaelui se pot realiza productii de 25,,)36,, 2g>ha in cultura neirigata si 4,,,)45,, 2g>ha in cultura irigata (roductii medii in 7omania se situiaza in urul a 15,, 2g>ha.

+I+!I"-RA.I#
1. Avarvarei !.#si colab.#1..5) Agrochimie #Dd. Sitech# Craiova. 2. Mogarzan Aglaia#2,,4)%itotehnie#Dd.!.!. de la Erad #!asi 3. /almaciu M.# 2,,5)Dntomologie agrMcola#Dd. !.!.de la Erad#!asi. 4. -heorghe Lalentin 7oman"coordonator$# -avril Morar# /eodor 7obu# Marin Stefan# Laleriu /abara# Mihail A;inte# !onEorcean# Solovastru Cernea# %itotehnie L31.!!